Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 mai 2012
Senatul · MO 38/2012 · 2012-05-02
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 13–14
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 7–13 mai 2012 14
· Declarații politice · adoptat
· other
· other
· other
· other
· Informare · informare
31 de discursuri
## Bună ziua!
Deschidem sesiunea de declarații politice. Sunt înscriși mai mulți colegi.
Dacă cineva dorește să facă declarații politice, este invitat la microfonul central.
Până când vă hotărâți, vă prezint nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru completarea art. 21 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001;
– Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și de cooperare globală dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte, semnat la Jakarta la 9 noiembrie 2009;
– Lege pentru ratificarea Acordului încheiat între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Kleinmond la 11 septembrie 2009, de modificare a Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Pretoria la 11 octombrie 1999;
– Lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 10 mai 2010;
– Lege pentru ratificarea Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005, deschis spre semnare la Ougadougou la 21 iunie 2010, semnat de România la Bruxelles la 9 septembrie 2010;
– Lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Avem un coleg care dorește să ia cuvântul, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, declarație politică.
Vă rog, microfonul central.
## Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Opoziția, reprezentată de PDL!”.
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
După îndelungi zile de proteste parlamentare, după numeroase declarații politice și nenumărate încercări de a ne face auziți în Parlament, a venit momentul în care democrația și-a spus cuvântul.
În sfârșit, putem spune că trăim într-un stat de drept, înțelegând în acest sens diferențele existente între regimurile democratice și regimurile autoritare ale fostului Guvern.
PDL-ul, aflat până acum la guvernare, trece în opoziție. Ce va face acum oare? Va începe să critice ceea ce a făcut până acum? Vor ajunge în teritoriu și vor vedea cât de greu o duc oamenii? Își vor critica propriile măsuri de austeritate?
Probabil că vor spune că vom stopa reformele începute de ei și din această cauză nu merge nimic bine în țară. Care reforme oare? Reforma învățământului, reformă care a dat peste cap întreg sistemul cu introducerea clasei pregătitoare? Reforma sănătății, cea care a fost contestată și nici până acum nu a fost prezentată dezbaterii publice? Lista ar putea continua.
Oricum, un lucru este sigur: vom asista la o transformare a fostului partid de la guvernare într-o victimă care va ajunge la autocompătimire.
Vă mulțumesc, domnilor colegi.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Și eu vă mulțumesc.
Alți colegi nu doresc deocamdată.
Rog liderii grupurilor parlamentare să anunțe colegii că la 16.30 începe ședința propriu-zisă.
Au mai depus declarații politice care fac parte integrantă din stenograma ședinței de astăzi domnii senatori:
– Dumitru Oprea, Gheorghe David și Ion Ariton, Grupul parlamentar al PDL;
– Valer Marian, Florin Constantinescu, Gheorghe Saghian și Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al PSD;
- Cornel Popa, Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre
- Nicoară și Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL;
- Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist.
Declarația politică se intitulează „Socialism de dreapta?!”. Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor colegi,
Stimați invitați,
Odată cu preluarea puterii de către USL, constatăm răsuflarea fostelor viitoare minuni socialiste. Iată că avalanșa de promisiuni bombastice făcute din opoziție dispare ca prin minune. Chiar înainte ca domnul Ponta să-și fi trecut măcar cabinetul prin Parlament. Brusc, paradisul promis nu mai poate fi realizat, așa cum spunea propaganda USL. S-a anunțat deja că valurile de prosperitate vor întârzia să vină, iar viitorul premier cere un lucru pentru care nu avea nicio secundă de răbdare în opoziție – timp.
Desigur, revenirea la realitate a unor politicieni e benefică. Oricât de târziu ar apărea ea. Totuși, de ce a fost oare necesar ca o țară întreagă să fie amăgită cu vise irealizabile? Nu chiar domnii Ponta și Antonescu strigau mereu la televiziuni că prin guvernările Boc-Ungureanu nu s-a făcut nimic? Nu dumnealor spuneau că PDL a tăiat salariile pentru că-i dușmănește pe români? Oare nu cei de la USL arătau, negru pe alb, cum vor exploda veniturile la buget dacă vine guvernarea lor neprihănită și nemaipomenit de competentă?
Iată că domnul Ponta va pune, probabil, mâna pe ceea ce și-a dorit – puterea. Acum însă a schimbat complet povestea. Promisiunile au dispărut ca prin farmec și încearcă să le spună românilor că, de fapt, nu poate face minuni. Că nu are bani de măriri spectaculoase de salarii, că pericolul deficitului e la doi pași. Adică exact ceea ce spuneau premierii dinaintea sa. Tot șeful PSD vorbește despre necesitatea stabilității, despre teama de derapaje, prin urmare, despre aceleași lucruri pe care le contesta violent când veneau dinspre guvernele PDL sau dinspre președintele țării.
Constatăm trezirea la realitate a socialiștilor. Totodată, sperăm ca responsabilitatea guvernării să le aducă seriozitatea de care nu au dat dovadă în opoziție. Ar fi bine, pentru tot sistemul politic românesc, ca aceste accese de ipocrizie să înceteze. Ar fi recomandat ca liderii partidelor să aibă tăria de a nu mai promite ceea ce nu poate fi promis, să înceteze folosirea grosolană a speranțelor și durerilor propriilor alegători, fiindcă, altfel, își vor dezamăgi poporul chiar înainte de a începe să-l guverneze.
Declarația politică este intitulată „Puncte de vedere”. Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Așa-zisa și mult discutata problemă privind înființarea la Târgu-Mureș a Facultății de Medicină cu predare în limba maghiară (și engleză, amănunt prea lesne trecut cu vederea) a stârnit critici dure din partea celor care până mai ieri au fost în opoziție și, probabil, „mâine” la putere. În timp, discuții au fost de ambele părți, însă cred că se va mai vorbi încă mult timp de aici încolo.
Din judecata multora cred că lipsește adevărul mai mult decât evident, și anume faptul că de-a lungul secolelor cetățenii români de etnie maghiară – care întrunește un număr deloc neglijabil de locuitori – au fost părtași – la bine și la rău – la edificarea culturii materiale și spirituale, a civilizației românești. Și, atunci, de ce să-i privăm de un drept pe deplin meritat? Unii spun că ar trebui să fim mai îngăduitori, alții însă doresc o oprire a lucrurilor aici.
Cetățeni europeni fiind, așa cum ne place să o spunem cu diverse prilejuri, cu deosebire în cadrul unor reuniuni internaționale, manifestările excesiv naționaliste se cer a fi abandonate.
Înstrăinarea resurselor naturale este un alt capitol contestat și invocat în ultima vreme. Nu discut condițiile în care ea se face, care, în cazurile concrete la care se face referire, sunt, într-adevăr, discutabile. Problema care se pune și care se cere a fi avută în vedere este dacă este cazul ca ele să fie exploatate. Convingerea mea este că da. Esențial este ca de pe urma tranzacțiilor încheiate cu firmele interesate România să iasă cu maximum de câștig.
Decisive în acest caz sunt competența, responsabilitatea și probitatea morală a echipei de negociatori. La fel de importantă este și transparența contractului încheiat.
Așa că... să auzim numai de bine!
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Generația adultă de mâine din România își sărbătorește în fiecare an, pe data de 2 mai, ziua dedicată tinereții. Cu prilejul acestei zile, tineretul participă la diverse activități sociale, culturale, artistice și sportive organizate în vederea atragerii lor către domeniile de interes specifice vârstei.
Ziua Tineretului este sărbătorită la diferite date, în funcție de fiecare țară în parte. România și-a instituit ziua de 2 mai ca Zi Națională a Tineretului, prin lege, în anul 2004.
Strategia Europa 2020 stabilește obiective ambițioase de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Tinerii vor juca un rol esențial în realizarea acestor obiective. Educația și formarea de calitate, integrarea cu succes pe piața forței de muncă și o mai bună mobilitate a tinerilor stau la baza eliberării potențialului tinerilor de a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020.
Prosperitatea viitoare a Europei depinde de tinerii săi. Aceștia numără aproape 100 de milioane în Uniunea Europeană sau o cincime din populația totală a Uniunii Europene.
În pofida oportunităților fără precedent pe care le oferă Europa modernă, tinerii se confruntă cu unele provocări – agravate de criza economică – legate de sistemele educaționale și formare și de accesul la piața forței de muncă. Șomajul în rândul tinerilor este inacceptabil de ridicat, situându-se la 21%. În vederea atingerii obiectivului de ocupare a forței de muncă de 75% pentru populația în vârstă de 20–64 de ani, tranziția tinerilor către piața forței de muncă trebuie îmbunătățită radical. Până în 2020, se estimează că 35% din locurile de muncă vor necesita calificări la nivel înalt, combinate cu capacitatea de adaptare și inovare, în comparație cu 29%, în prezent. Acest lucru înseamnă cu 15 milioane mai multe locuri de muncă, care necesită calificări de nivel înalt.
Un număr tot mai mare de locuri de muncă necesită competențe digitale, însă economia UE suferă de o penurie de personal cu înaltă calificare în domeniul TIC (tehnologia informației și comunicațiilor).
Obiectivul principal prevăzut de Strategia Europa 2020 este ca, până în 2020, cel puțin 40% din populația în vârstă de 30-40 de ani să fi absolvit învățământul terțiar sau echivalent. „Tineretul în mișcare” reprezintă inițiativa emblematică a UE menită să abordeze provocările cu care se confruntă tinerii și să îi ajute pe aceștia din urmă să reușească într-o economie bazată pe cunoaștere. Inițiativa este un program-cadru care anunță acțiuni principale noi, consolidează activitățile existente și asigură implementarea altor activități la nivelul UE și la nivel național, respectând în același timp principiul subsidiarității. Țările candidate ar trebui, de asemenea, să poată beneficia de această inițiativă prin intermediul mecanismelor adecvate. Ea va valorifica sprijinul financiar din programele relevante ale UE privind educația, tineretul și mobilitatea în scop educațional, precum și din fondurile structurale. Toate programele existente vor fi revizuite în vederea elaborării unei abordări mai integrate a inițiativei „Tineretul în mișcare” în cadrul financiar următor.
Declarația politică este intitulată „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”.
a) Propulsată de trioul Blaga – Boc – Macovei
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kövesi, a fost numită în funcție de președintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiției Monica Luisa Macovei. Laura Codruța Kövesi a fost promovată în funcția de procuror general al României la vârsta de 33 de ani, de la Sibiu, unde activa, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, ca procuror-șef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsată faptic spre înalta funcție de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său și care a obținut și sprijinul președintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg de an și de grupă cu Kövesi la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Kövesi a fost colegă de an și de grupă, precum și prietenă apropiată, și cu Monica Niculescu (fostă Wawak), care a deținut funcția de șef de cabinet al ministrului Monica Luisa Macovei.
Promovarea lui Kövesi i-a surprins pe colegii săi de facultate și de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanțul de profil pe anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins și mai mult renominalizarea sa, în septembrie 2009, ca procuror general de către președintele Traian Băsescu, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (instituția supremă și reprezentativă a magistraților din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra și un vot pentru.
## b) Sluga plecată a lui Băsescu & Co.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este notorie obediența procurorului general Kövesi față de președintele Traian Băsescu, față de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente președintele Senatului, și față de șefii serviciilor secrete, îndeosebi față de generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI (și șeful _de facto_ al principalului serviciu secret din România). Obediența a fost mai mult decât vizibilă în cazul „Alro”, care afecta securitatea energetică națională și în care au fost vizați foștii consilieri prezidențiali Theodor Stolojan și Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foștii procurori-șefi adjuncți ai DIICOT, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruța Kövesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kövesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Șelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul „Alro”. Kövesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul Teritorial al DNA Brașov la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, l-a numit consilier al procurorului general și l-a detașat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul „Alro” față de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestóy Attila și alții.
Declarația politică se intitulează „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”.
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Aș vrea să abordez astăzi două probleme importante. Prima dintre ele se referă la vizita delegației Fondului Monetar Internațional. Cea de-a doua se referă la reluarea creditării pentru IMM-uri.
Cele două aspecte pe care doresc să le punctez astăzi au un deosebit impact pentru economia românească.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional a aprobat, pe 22 martie, cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu România, punând la dispoziția țării o nouă tranșă, de 505 milioane de euro. Cu noua tranșă, România are la dispoziție de la FMI aproximativ două miliarde de euro. Cea de-a patra misiune de evaluare a Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2012. Acordul dintre România și FMI a început la 31 martie 2011 și este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde drepturi speciale de tragere (DST), respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.
Săptămâna trecută, misiunea Fondului Monetar Internațional a venit la București pentru cea de-a cincea evaluare a Acordului stand-by aflat în derulare cu autoritățile române. Urmează ca săptămâna viitoare misiunea să facă publice concluziile la încheierea vizitei.
Guvernul Emil Boc și apoi Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu și-au asumat mai multe angajamente în fața FMI, cu termene-limită la 30 aprilie, dar nu au respectat mai bine de jumătate dintre ele. Mass-media a relatat deja faptul că și de data aceasta reprezentanții finanțatorului internațional „vor prinde Guvernul cu temele nefăcute”, având în vedere că mai bine de jumătate din angajamentele asumate, și care aveau termen-limită sfârșitul lunii aprilie, nu au fost îndeplinite.
Astfel, Guvernul a convenit privatizarea integrală până la 30 aprilie a companiilor „Cupru Min” și „Oltchim”. Dacă în cazul „Cupru Min” socotelile au fost date peste cap din cauza negocierilor eșuate dintre autorități și canadienii de la „Roman Copper”, care au câștigat licitația la 26 martie, procesul de privatizare a „Oltchim” se derulează mai greoi. Patru companii au depus oferte neangajante pentru participarea la privatizarea combinatului chimic, însă licitația nu va fi deschisă mai devreme de o lună.
Declarația politică este intitulată „Responsabilitate”. Stimați colegi, doamnelor și domnilor,
Trăim un moment istoric. Un moment în care democrația și statul de drept și-au spus cuvântul. Un moment în care opoziția, prin mijloacele democratice oferite de legea fundamentală, a preluat conducerea Guvernului.
Am reușit să schimbăm cursul istoriei.
Acum trebuie să fim conștienți de ceea ce preluăm de la fosta guvernare. Trebuie să facem o succesiune a bunurilor sub beneficiu de inventar. Trebuie să evaluăm fiecare domeniu în parte, pentru a identifica problemele și a le rezolva ulterior.
## Stimați colegi,
Avem o mare responsabilitate acum: trebuie să redăm oamenilor demnitatea care le-a fost știrbită în fosta guvernare. Oamenii trebuie să reintre în posesia drepturilor tăiate de fosta guvernare. Trebuie să dăm dovadă de echidistanță, punând pe primul loc cetățeanul și apoi interesul politic.
Sănătatea, învățământul, agricultura trebuie să reprezinte priorități în programul nostru de guvernare. Sunt domeniile cenușăresei din fosta guvernare, domenii pe care eu le consider vitale pentru țara noastră. Fără dezvoltarea acestor domenii vom ajunge un popor de needucați (a se vedea cel mai recent raport al Comisiei Europene, raportul în care se susține că o parte dintre români sunt semianalfabeți și cu mari probleme când vine vorba de socotit), un popor fără medici și asistenți medicali (a se vedea statisticile privind forța de muncă din sistemul medical), un popor care importă hrană, în condițiile în care odinioară România era denumită grânarul Europei.
Este momentul în care, indiferent de culoarea politică, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate pentru a rezolva aceste mari probleme ale societății actuale. Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”.
## Dragi colegi,
Un vechi proverb spune că „după ploaie apare soarele!”. În sfârșit vedem un adevărat cer senin în țara noastră și un soare mai zâmbitor. Nu trebuie să ne închipuim că suntem într-un basm, deoarece trăim în pura realitate. Coșmarul urât al guvernării portocalii a luat sfârșit vineri, 27 aprilie 2012, în jurul orei 15, când efortul a 235 de oameni luminați a dat efectiv de pământ cu ceea ce în ultimii ani s-a numit teroarea portocalie.
Era timpul ca Uniunea Social-Liberală să demonstreze că este o adevărată forță politică, construită după capacitatea liderilor săi, pentru oamenii care aveau nevoie de această construcție politică. De fapt, întreaga țară avea nevoie de această construcție politică. Deși a fost contestată intens de către PDL, Uniunea Social-Liberală a învins. S-a spus despre USL, încă dinainte de înființare, că nu va funcționa. S-a spus după înființare că se va desființa curând și că liderii ei nu vor
cădea niciodată de acord. S-a spus că USL nu va câștiga alegerile și nu va face 50%, ba, mai mult, au ieșit „pe sticlă” tot felul de analiști care plasau USL-ul la 35%, conform măsurătorilor lor. Multora le venea ușor să spună că toată lumea zice că votează cu PDL, probabil pentru că stăteau toată ziua ascunși în sediul PDL.
După cinci guverne Boc consecutive, era puțin probabil să scoți treaba guvernării portocalii basma curată cu un șef de la spioni, însoțit de oameni din linia de adâncime a partidului, mâinile drepte ale foștilor miniștri din guvernele de duzină ale lui Boc. Guvernarea de 78 de zile a Cabinetului Ungureanu a făcut dovada unui regres al PDL, arătând că guvernele PDL-ului sunt niște veritabile consumabile, care se înlocuiesc rapid, fiind de proastă calitate.
Desemnarea lui Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru în aceeași zi în care a căzut Guvernul Ungureanu este cel mai răsunător succes al USL de până acum, deoarece putem spune că în aceeași zi PDL a fost bătut cu scorul de 2-0. USL va arăta, prin Victor Ponta, că românilor le-a fost refuzat ani de-a rândul accesul la resurse și la dreptate și că poate să repare tot ceea ce a stricat PDL-ul cu maximă intenție.
Declarația politică este intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”.
Formarea noului Guvern continuă, pe 7 mai fiind momentul învestirii Cabinetului Ponta, care va avea o misiune foarte grea, ratată în mod dezamăgitor de Guvernul Ungureanu. Dintre toate reproșurile pe care i le aduc, cel mai important mi se pare cel legat de atragerea fondurilor europene, problemă despre care am vorbit frecvent și asupra căreia am tras nenumărate semnale de alarmă. Și ministrul Leonard Orban a atras atenția că România este în pericol să piardă o parte din finanțări. Aștept în continuare măsuri de la Domnia Sa, concrete, urgente, care să dea rezultate.
Mă bucură faptul că moțiunea USL a trecut și s-a produs schimbarea echipei de la Palatul Victoria, însă amintesc, la rândul meu, faptul că nu este timp de pierdut, de experimentat și de învățat. Cabinetul Ponta va trebui să preia administrația din mers și să vedem curând efectele programelor USL. Să demonstrăm că declarațiile de neputință ale lui Emil Boc s-au sfârșit și că prim-ministrul chiar are forța și voința politică necesare funcției.
Din păcate, pentru problemele fondurilor UE pentru România timpul de rezolvare este foarte mic, dar tot insist asupra necesității măsurilor urgente, care să salveze programele fiabile, generatoare de venituri la buget și locuri de muncă. Și mai aștept ca cei asupra cărora planează suspiciunea de fraudă să răspundă în fața legii.
Declarația politică se intitulează „ _Incipit vita nova_ ”.
Mă bucur că vorbele cu care încheiam săptămâna trecută precedenta declarație politică, „(...) vocea românilor se aude din ce în ce mai apăsat, anunțând izbăvitoarea schimbare”, s-au dovedit a fi profetice.
_Incipit vita nova_ scria în autobiografia sa Mircea Eliade, atunci când primea viza de ședere în Franța, departe de o Românie a cărei istorie îl strivea, îi înăbușea creația. _Incipit vita nova_ , se văd zorii unei altfel de vieți, putem rosti și noi astăzi, după ce am parcurs o etapă hotărâtoare din lupta democratică pentru înlăturarea unei orânduiri care a marcat negativ istoria acestei țări.
Într-adevăr, sentimentul multora dintre oamenii cu care am discutat în aceste zile este că Dumnezeu și-a întors, în cele din urmă, fața către România. Am fost întâmpinat în orașul meu cu zâmbete, cu vorbe de îmbărbătare, cu mulțumiri. Râmnicenii, la fel ca toți românii, au suferit și au răbdat, însă nu au abandonat încrederea într-un viitor mai bun, iar astăzi se bucură, înțelegând că nădejdea lor nu a fost în van.
Cred cu tărie că viitorul politic al României va fi marcat esențial de o schimbare a mentalităților, de o reevaluare a obiectivelor, care să pună pe primul loc bunăstarea și siguranța cetățeanului, funcționarea firească a instituțiilor de care depinde viața sa de zi cu zi.
De prea multă vreme sunt luate decizii fără a se ține seama de glasul societății civile, de glasul românului de rând. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât hotărârile astfel asumate vizează chiar destinul acestei națiuni, viitorul urmașilor noștri, integritatea statului român.
Pentru sănătatea vieții politice românești, Partidul Democrat Liberal nu trebuie să dispară, așa cum încearcă să sugereze multe minți înfierbântate. Însă avem nevoie de un Partid Democrat Liberal care să uite și să ne lase să uităm de această guvernare, care să fie instituit pe alte principii, care să lase oamenii de valoare să se manifeste liber. Acest lucru nu este posibil decât dacă liderii Partidului Democrat Liberal se vor rupe definitiv de matca Băsescu, de imaginea și de controlul său absolut. Există viață și după moțiune, în opoziție, există viață și după Băsescu, dar numai ținându-se seama de aceste rigori.
Declarația politică este intitulată „Proba de foc pentru un fost premier”.
Încep declarația politică de astăzi, 2 mai, urându-le tinerilor din România succes în tot ceea ce își propun, șanse la o viață frumoasă aici, în țară, și perspective bune pentru cariere profesionale așa cum își doresc!
Și dacă tinerii aleg să-și caute fericirea în alte părți, responsabilitatea ne aparține nouă, clasei politice, dar și nouă, generației trecute de prima tinerețe, care avem rolul de a-i ajuta. Cu siguranță că unul dintre cele mai neprietenoase guverne cu tineretul a fost cel condus de contracandidatul meu la Primăria Cluj-Napoca, Emil Boc.
Mă bucură intenția Domniei Sale și mă onorează un asemenea adversar, dar numai prin prisma funcției pe care a deținut-o, nu prin realizările din timpul mandatelor sale.
Am ținut să aduc subiectul candidaturii fostului premier la Primăria Cluj-Napoca și în plenul Senatului pentru a atrage atenția asupra faptului că nu este o soluție retragerea liderilor fostei puteri în teritoriu. Românii nu pot trece cu vederea ultimii ani și nu pot uita opacitatea guvernării trecute, politica adevărului absolut deținut numai de PDL, eventual trimis de la Cotroceni.
În toată această perioadă au fost anihilate opoziția, mișcarea sindicală, vocea ONG-urilor și a opiniei publice în general. Mi-e greu să cred că acești oameni care au abuzat de putere mai pot spune ceva credibil în campania electorală și, mai mult decât atât, mai pot fi învestiți cu încrederea alegătorilor.
Așadar îl felicit pe fostul prim-ministru pentru candidatură și îi mulțumesc pentru misiunea ușoară pe care mi-o face, fiindu-mi contracandidat.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”.
Pentru că recent a fost Ziua Veteranilor de Război, mi se pare cumva firesc, ca reprezentant în forul legislativ al țării, să susțin o declarație politică în care să reamintesc celor care au urechi de auzit că veteranii țării noastre au drepturi.
Conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, spicuim următoarele:
a) Drepturile veteranilor de război și văduvelor de război:
– veteranii de război beneficiază de indemnizație și de sporul lunar, proporțional cu timpul cât au luptat în război, și de rentă, în cazul în care au fost decorați. De aceleași drepturi beneficiază și văduvele de război care nu s-au recăsătorit, cu excepția sporului lunar;
– văduvele de veterani de război care nu s-au recăsătorit beneficiază de 100% din indemnizația de veteran de război, dacă soții acestora, înaintea decesului, nu au fost decorați cu ordine sau medalii de război, ori cu Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941–1945”.
b) Stabilirea calității de veteran de război:
– calitatea de veteran de război se stabilește de către Ministerul Apărării Naționale, pe baza datelor din livretul militar ori, în lipsa acestora, pe bază de acte oficiale eliberate de către organele stabilite de acest minister;
– invalizii de război, indiferent de gradul de invaliditate, își dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare și decizia de pensie respectivă;
– prizonierii de război își dovedesc calitatea prin datele înscrise în livretul militar, precum și în orice alt document emis de Ministerul Apărării Naționale ori de organul la care au fost reținuți;
– în cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptățiți nu posedă livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesară din cauza inexistenței sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în condițiile prevăzute de lege și de metodologia stabilită în acest scop de Ministerul Apărării Naționale.
Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială”.
„Cel care se însoțește cu cei înțelepți ajunge înțelept, iar cel care se întovărășește cu cei nebuni se face rău.” (Solomon)
Uniunea Națională pentru Progresul României și-a exprimat deja intenția de susținere a Guvernului Ponta, în virtutea unei bune colaborări pentru stabilitate economică și pace socială.
Nimic nu este mai important în momentul de față pentru români și pentru România decât formarea unui guvern închegat, confirmat de Parlament, care să apere principiile fundamentale ale statului nostru: interesul național, stabilitatea politică și, nu în ultimul rând, consolidarea dialogului social.
În niciun moment de la instaurarea Guvernului Ponta UNPR nu a negociat vreo funcție în schimbul sprijinului său. Gabriel Oprea și Cristian Diaconescu și-au făcut datoria cu onoare, responsabilitate și profesionalism pentru români și pentru România, angajându-se să continue drumul corect pentru un viitor prosper și liniștit al copiilor noștri.
Ieri, 1 mai 2012, UNPR a împlinit doi ani de existență. Un partid tânăr, dar care și-a dovedit demnitatea, în ciuda tuturor adversităților întâmpinate și a tuturor reproșurilor care ni s-au adus. UNPR a avut mereu un comportament politic consecvent și corect, fidel intereselor naționale și mereu în slujba poporului român, atât de încercat de măsurile de austeritate impuse de contextul economico-financiar mondial.
Cred cu tărie că Uniunea Națională pentru Progresul României și-a dovedit unitatea prin asumarea responsabilității, luptând continuu pentru găsirea soluțiilor viabile în contextul unor crize fără precedent și că a câștigat, prin consecvență și probitate, încrederea și solidaritatea de care România avea atâta nevoie.
## Doamnelor și domnilor,
Țin să vă asigur că preocuparea majoră a UNPR este îndeplinirea acelor măsuri pe care le consideră prioritare în programul viitorului Guvern: reîntregirea salariilor și restituirea CAS către pensionari, continuarea acordului cu FMI, ratificarea în Parlament a pactului fiscal și, mai cu seamă, votarea Legii privind taxarea averilor foarte mari de către noua majoritate parlamentară.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Invit liderii grupurilor parlamentare în sală. În primul rând, Domniile Lor și, după aceea, colegii lor din grupurile parlamentare.
## Bună ziua!
## Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința Senatului și vă anunț că, din totalul de 134 de senatori, și-au înregistrat prezența 82 de senatori, fiind absenți 52 de senatori. Așadar, cvorumul de ședință, de minimum 68 de senatori, este îndeplinit.
Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Vasile Cosmin Nicula, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Aveți comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu aveți.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
|**Domnul Vasile Cosmin Nicula:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|
|Boitan Minerva|absentă| |---|---| |Bokor Tiberiu|absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu<br>Hașotti Puiu|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Hărdău Mihail|absent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Ichim Paul|absent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|prezent| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Mitrea Elena|absentă| Voicu Cătălin prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent
## **Domnul Vasile Blaga:**
Suntem în cvorum. 76 ați spus prezent.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă demisia domnului senator Fekete-Szabó András Levente din funcția de chestor al Senatului.
Vă dau cuvântul domnule senator. Microfonul 2.
## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Începând cu data de astăzi îmi dau demisia din funcția de chestor al Senatului și rog colegii să ia act de această demisie și pe urmă am să vă spun și propunerea Grupului parlamentar al UDMR.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Să facă propunerea.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Vă mulțumesc mult.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă numirea domnului senator Verestóy Attila în funcția de chestor al Senatului. Faceți propunerea, de fapt, dumneavoastră din partea grupului.
Vă rog, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Conform algoritmului, Grupului parlamentar al UDMR din Senat îi revine postul de chestor și, în calitate de lider al grupului, îl propun pe domnul senator Verestóy Attila pentru această funcție.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Și eu vă mulțumesc.
Întrucât prin Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie – conform prevederilor art. 13, procedura de vot se va hotărî de către Senat la propunerea președintelui sau a oricărui senator –, vă propun vot electronic secret ca să câștigăm timp.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Opoziția, reprezentată de PDL!”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „Socialism de dreapta?!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Puncte de vedere”; – Ion Ariton (PDL) – declarație politică având ca temă Ziua Tineretului; – Valer Marian (PSD) – declarație politică cu titlul „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică intitulată „Trebuie să facem ceva pentru economia românească”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică având ca titlu „Responsabilitate”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „27 aprilie 2012 – o zi importantă în istoria poporului român!”; – Cornel Popa (PNL) – declarație politică intitulată „Vremuri grele pentru fondurile europene”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică având ca titlu „_Incipit_ _vita nova”_; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Proba de foc pentru un fost premier”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Indemnizații prevăzute de legi pentru veteranii de război”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții. Stabilitate politică și pace socială” 3–13
Bine te-ai reîntors!
La punctul 5 al ordinii de zi...
Domnul senator Filip și, pe urmă, domnul senator Ion Vasile.
Vă rog, domnule senator Filip. Microfonul 4, da? Vă rog.
## **Domnul Petru Filip:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Țin să vă anunț că de astăzi voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc.
Domnul senator Ion Vasile, microfonul 3.
## **Domnul Vasile Ion:**
Domnule președinte, Stimați colegi, Și eu fac un anunț.
De astăzi, doresc să-mi recapăt statutul de senator independent neafiliat politic.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Informarea privind Scrisoarea Președintelui României referitoare la suplimentarea participării României cu 10 polițiști la Misiunea Uniunii Europene din Afganistan – EUPOL Afganistan, până la încheierea acesteia.
„România, ca stat membru responsabil și activ al Uniunii Europene și al Comunității Internaționale, participă în acest moment la misiunea Uniunii Europene din Afganistan, EUPOL Afganistan, cu zece ofițeri de poliție. Această misiune are ca obiectiv consolidarea poliției afgane și a statului de drept din această țară și se desfășoară în baza declarației comune a Uniunii Europene și Afganistanului, semnată la data de 16 noiembrie 2005, intitulată «Angajamentul pentru un nou parteneriat Uniunea Europeană – Afganistan».
Uniunea Europeană a solicitat suplimentarea numărului polițiștilor români la misiunea EUPOL Afganistan. În acest context și în temeiul art. 7 și 27 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerea prim-ministrului Guvernului României referitoare la suplimentarea participării României cu zece polițiști la misiunea Uniunii Europene din Afganistan, EUPOL Afganistan, până la încheierea acesteia. Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Uniunea Europeană, Ministerul Administrației și Internelor suportând cheltuieli referitoare la salariile din țară, asigurările de viață, echipare și transport.”
Semnează Președintele României, Traian Băsescu.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.
Notă privind transmiterea unor inițiative legislative Camerei Deputaților
În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmit Camerei Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#796133. Propunerea legislativă privind completarea Legii
nr. 1/2011 privind educația națională.
· procedural · adoptat
3 discursuri
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere faptul că s-a constatat cvorumul de ședință, chiar dacă sunt 52 de voturi pentru, se poate considera că a fost adoptată.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Acest lucru nu a fost valabil până nu ați avut majoritate în Senat, nu are valabilitate nici după aceea. Deci trebuie să avem cvorum la fiecare vot. Așa am procedat de când sunt președinte al Senatului și am respectat cu sfințenie acest lucru.
Ridic ședința.
Mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#80645„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|591998]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/11.V.2012 conține 16 pagini.**
Prețul: 24,00 lei
Vă mulțumesc.
„Tineretul în mișcare” va fi implementat în strânsă sinergie cu inițiativa emblematică „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” anunțată în „Europa 2020”.
Recent, Kövesi l-a răsplătit pe Șelaru cu funcția de procuror-șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, numindu-l în locul unui alt yesman de-al său, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al său. Procurorul general al României a avut o intervenție diversionistă și părtinitoare și în cazul mitei oferite de fosta șefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic și că afirmația ar aparține unuia dintre inculpații arestați, în condițiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcția Națională
Anticorupție, cât și în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), iar ulterior a fost confirmată și în rechizitoriul emis, și în sentința pronunțată în cauză.
## c) Parchetul a devenit o anexă a SRI
Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor săi că a promovat în funcții doar cercul său restrâns de yesmeni, gen Marius Iacob, Horia Șelaru, Ion Vasilache, iar față de ceilalți are un comportament abuziv, discreționar și chiar bădăran, fiind reclamată că de multe ori înjura ca la ușa cortului. Cel mai mare reproș care i se aduce lui Kövesi este însă acela că a aservit total Parchetul președintelui României și serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informații (SRI), cum n-a fost aservit nici măcar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Tot mai mulți procurori se plâng că Parchetul și-a pierdut independența și a devenit o anexă a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruța Kövesi se supune orbește cererilor și ordinelor generalului Florian Coldea. Se poate spune că Parchetul General a devenit în ultimii ani ceva de genul Direcției a VI-a a Securității, care se ocupa cu cercetarea penală în timpul regimului totalitar comunist.
Nu în ultimul rând, lui Kövesi i se impută că ar fi favorizat corupția și contrabanda din vămile românești, inclusiv pe marele patron al acestora, președintele ANAF, Sorin Blejnar, datorită prieteniei sale cu șeful Autorității Naționale Vamale (ANV), Viorel Comăniță, care este vicepreședinte al ANAF și este mâna dreaptă a lui Blejnar din perioada în care a deținut funcțiile de director al Direcției Juridice și de director al Direcției Supraveghere și Accizare Vamală din ANAF. În compania unor subalterni, ca de exemplu șeful Direcției Regionale Vamale Cluj, Călin Vesa, și șeful Direcției Vamale Județene Satu Mare, Ioan Sabău, directorul ANV Viorel Comăniță s-a lăudat cu prietenia și protecția lui Kövesi, afirmând că sunt originari amândoi din județul Sibiu și că s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. De altfel, și Kövesi, și Comăniță au fost promovați de la Sibiu la București, pe filiera politică a PDL, după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2004.
## d) Favorizarea generalului Coldea
Procurori din Secția Parchetelor Militare o acuză pe Kövesi că l-ar fi favorizat pe generalul Florian Coldea, primadjunctul directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru că ar fi provocat un accident de circulație în timp ce conducea în București un autoturism de serviciu sub influența băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Secția Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea și-a sărbătorit ziua de naștere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, într-o locație secretă a SRI, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe bulevardul Ștefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulație, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe carosabil și a intrat cu autoturismul în copacii din fața Clubului „Dinamo”, avariind grav partea din față a autoturismului, inclusiv parbrizul și bordul acestuia. Circumstanțele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influența accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteți închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfășurat un meci de fotbal sau un alt eveniment la Stadionul „Dinamo”.
Dosarul a fost mușamalizat ulterior de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a intervenției procurorului general al României. În cauză a fost emisă soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către procurorul-șef Ion Vasilache, promovat în această funcție de procurorul general Laura Codruța Kövesi și avansat ulterior de președintele Traian Băsescu la gradul de general.
e) Fidelizare și manipulare prezidențială prin bodyguarzi de la SPP
Angajați din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, SRI și SPP susțin că președintele Traian Băsescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o și manipulat-o pe Laura Codruța Kövesi (dar și pe alte reprezentante ale Parchetului General) prin invitarea ei în mod frecvent la reședința sa de la Palatul Cotroceni și prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protecție și Pază (SPP), care, pe lângă servicii de conducere auto și de gardă de corp, îi asigura și acompaniament sexual. După mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divorțat de soțul său, Eduard Kövesi, care este om de afaceri și rămăsese la Sibiu. Conform unor subalterni, după divorț Laura Codruța Kövesi a trăit o idilă cu subofițerul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi șofer și bodyguard. Am putea spune că Traian Băsescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ’50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate și se căsătoreau cu activiști politici sau cu militari români care își făceau studiile în Uniunea Sovietică, pentru a-i manipula și a-i folosi ca agenți de spionaj sau de influență.
## f) Conexiunea cu Vasile Blaga
Conform unor informații apărute în cartea fostului procuror-șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României” (la pagina 108), Laura Codruța Kövesi este șantajabilă din partea șefului statului și a serviciilor secrete. La numirea sa în funcția de procuror general, în octombrie 2006, președintele Traian Băsescu a fost informat că soțul (Eduard Kövesi) și tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI.
Eduard Kövesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date și informații de interes operativ unui ofițer de informații maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei.
Tatăl actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost, timp de 30 de ani, procuror-șef al Parchetului local Mediaș. Profitând de această funcție, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securității și al Miliției, respectiv al Poliției, Ioan Lascu a fost un protector și un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzăului), acesta avea obiceiul să se laude că a deținut cea mai îndelungată funcție de
conducere în procuratura românească și că a obținut cea mai înaltă funcție în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaș („BinderBubi”), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forțe de ordine, întrucât invitații de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, ministrul de interne Vasile Blaga și directorul general de atunci al Societății Naționale „Transgaz”, Florin Muntean.
Florin Muntean, un prosper și controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin „Transgaz” și „Romgaz”), fost deputat PDL, președinte de mai mulți ani al Organizației Municipale a PDL Mediaș, este cel mai bun prieten din Mediaș al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu și fratele Laurei Codruța Kövesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la „Transgaz”. Florin Muntean este și cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată și de facultate. De altfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean și Ioan Lascu sunt apropiați și de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din județul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat și administrator) al holdingului „Atlassib” și al Băncii „Carpatica”, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de un milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2004 și că în 2009 ar fi sprijinit substanțial în Spania, Italia și Franța campania de realegere a președintelui Traian Băsescu.
## g) Prim-procuror apropiat, arestat pentru corupție
Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenția presei cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicușor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârșirea a 12 fapte de corupție într-o perioadă de trei luni (august–octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupție și ofițerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” și primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu.
Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informații furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” soluții favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea.
Cert este că Nicușor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracțiuni, din care șapte infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de sustragere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizarea infractorului, patru infracțiuni de fals în declarații, 57 de infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 57 de infracțiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită și cumpărare de influență. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicușor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto, în sumă de 4.000 de lei, pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului „Atlassib”, lăsându-l să înțeleagă că are influență asupra procurorului general Laura Codruța Kövesi. Prin rechizitoriu se mai reține că, în perioada 2006–2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv și consecutiv două autoturisme, unul marca „Audi A8” și unul „Volkswagen Passat”, achiziționate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăți din holdingul „Atlassib”, condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN – SA și SC Intermedia – SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora și contravaloarea avansului auto, în condițiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluții de netrimitere în judecată și a verificat soluțiile date de procurorii subordonați.
h) Condamnat definitiv de instanța supremă
Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial al Direcției Naționale Anticorupție Alba Iulia, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanța, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentința penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicușor Florin Apostu la o pedeapsă de doar trei ani închisoare, reprezentând minimumul prevăzut de lege pentru infracțiunea cea mai gravă (luare de mită), și fiind vădit nejustificată raportat la numărul și periculozitatea infracțiunilor reținute (124 de infracțiuni, din care cinci infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de sustragere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 57 infracțiuni de uz de fals), precum și la calitatea persoanei condamnate. Este de reținut că instanța l-a achitat pe Apostu pentru două infracțiuni de luare de mită și că l-a condamnat pentru traficul de influență făcut pe lângă procurorul general al României Laura Codruța Kövesi pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul „Atlassib”, proprietatea lui Carabulea.
Instanța a fost îngăduitoare și cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracțiunea de dare de mită și l-a condamnat la doi ani închisoare pentru infracțiunea de cumpărare de influență. Inculpații au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 21.03.2012. Pronunțarea a fost amânată până pe 25.04.2012, când instanța supremă l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare. Coinculpații Popescu și Carabulea au fost condamnați la doi ani și șase luni, respectiv la un an și șase luni de închisoare cu executare.
## i) Relații suspect de apropiate cu condamnatul
Opinia publică trebuie să cunoască însă relațiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu și procurorul general Kövesi, și tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituțiile statului trebuie să clarifice dacă aceștia au fost implicați în activitatea amplă și organizată de traficare a justiției realizată de șeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracțiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă și organizată a justiției în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România și trebuie să ne pună pe gânduri, în condițiile în care, potrivit informațiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relații de prietenie cu tatăl lui Kövesi și avea obiceiul să se laude că i-a fost naș de căsătorie actualului procuror general al României, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu. Este de reținut și că, în calitate de baschetbalist de performanță la clubul CSU Sibiu, Apostu a susținut-o pe Kövesi să practice acest sport la același club, de unde a fost cooptată în echipa națională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu și Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezultă relația foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu și procurorul general al României și tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, mențiunea „neinteligibil”.
Astfel, Apostu și Lascu se adresează unul altuia cu „dragă” sau „drăguțule” și se salută cu „Ciao! Pa!”. Pasajele mai sugestive din discuțiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat și tatăl fetei, și romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă să facem un memoriu în atenția ei și se uită pe el, și ne dă un răspuns, și îi dă drumu’ când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi și vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu ești nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim” (sugerând relații foarte apropiate, chiar intime).
## j) Favorizarea afaceristului Carabulea
Procurorii DNA au atașat la dosar și o conversație dintre tatăl lui Kövesi, Ioan Lascu, și prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau pașii ce trebuiau urmați pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la București), pași care au fost urmați cu strictețe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul „Atlassib” și să accepte o audiență pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor șoferilor care plecau în străinătate. A mai fost atașată o discuție în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kövesi, cât și cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenția ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost atașată o discuție purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kövesi, cu care urma să se întâlnească la București.
Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României Laura Codruța Kövesi a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele șapte memorii pe care reprezentanții „Atlassib” susțin că le-ar fi trimis în atenția sa. Și mai interesant este că, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale „Atlassib”, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu și Carabulea, neextinzând cercetările referitoare la implicarea lui Kövesi și a tatălui ei și nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general.
Naște suspiciuni și faptul că procurorul general Kövesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuțiile purtate de aceștia, iar în cursul judecății, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuții, DNA a depus un CD al cărui conținut nu a putut fi reprodus.
Nu este lipsit de interes nici faptul că Laura Codruța Kövesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând și arestând membri ai clanului „Circarilor”, care solicitau taxe de protecție de la șoferii autocarelor „Atlassib” care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franța ș.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kövesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcția de procuror general al României.
## k) Șpagă cu miros de gaz
În ultimii ani au apărut informații și indicii care generează suspiciunea că pentru promovarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror general al României a fost oferită o mită substanțială de anumite cercuri de afaceri din județul Sibiu. Astfel, prezintă interes faptul că, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul și principalul susținător al lui Kövesi în anul de grație 2006, a primit, conform mențiunilor din declarația sa de avere, suma de 1.100.000 de lei (circa 330.000 de euro la cursul valutar din perioada respectivă) de la doi apropiați ai directorului „Transgaz”, Florin Muntean: 600.000 de lei de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaș, și 500.000 de lei de la Valer Crișan, prieten și asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaș, la care deținea funcția de director general. Vasile Blaga și-a trecut aceste sume în declarația de avere ca împrumuturi fără dobândă și cu termen de scadență de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea și localizarea celor doi generoși creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiați. Să tot ai asemenea prieteni generoși, care să-ți împrumute bani fără dobândă și pe un termen atât de lung (10 ani)!
Numai că, la o simplă și minimă verificare, Doina Stoia și Valer Crișan nu pot face dovada provenienței sumelor pe care i le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit și averi modeste, în condițiile în care beneficiau doar de salarii de la societățile comerciale la care erau angajați și dețineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fostă casă naționalizată (Valer Crișan). Astfel că se naște întrebarea dacă suma de 1.100.000 de lei nu a constituit o
mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora și asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de un milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că la Sibiu și în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.
## l) Sesizarea DNA și CSM
Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA să se sesizeze și să efectueze cercetări sub aspectul infracțiunilor de dare și de luare de mită, respectiv de spălare de bani, față de președintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, tatăl său, Ioan Lascu, ex-directorul „Transgaz”, Florin Muntean, și omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulație produs de generalul Florian Coldea și cercetarea procurorului general Kövesi sub aspectul infracțiunii de favorizarea infractorului, pentru soluția de neîncepere a urmăririi penale emise în cauza respectivă. Totodată, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin această declarație politică, inclusiv să stabilească motivele pentru care DNA nu a extins cercetările în cazul Apostu și asupra procurorului general Kövesi și a tatălui său, Ioan Lascu, urmând să clarifice ce întâlniri și ce discuții a avut Kövesi cu Apostu la București și la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.
Aceasta este fața adevărată a procurorului general al României Laura Codruța Kövesi, slăvită și proslăvită de președintele Traian Băsescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanți ai societății civile și de unii reprezentanți diplomatici ai statelor occidentale la București, îndeosebi de ambasadorii SUA și Marii Britanii. Trista realitate este că Laura Codruța Kövesi a fost promovată în epoca portocalie, ca și alți șefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constituțională, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației și altele) și agenții (ANI, ANAF și altele), în baza principiului nulităților controlabile, promovat în mod deosebit de președintele Băsescu și de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu băsesciano-macoveian, în funcțiile-cheie din instituțiile statului au fost promovate cu prisosință persoane mediocre profesional, obediente și șantajabile, relativ tinere și originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii și protectorii lor.
În al doilea rând, numirea de manageri privați la companiile de stat este unul dintre demersurile autorităților care au suportat mai multe amânări. În ultima scrisoare de intenție, Guvernul s-a angajat ca până la finele acestei luni să selecteze noile echipe de management, însă până la acest termen se va întocmi o listă de propuneri pentru cinci companii de stat. „Lista scurtă cuprinzând propunerile de directori generali va fi realizată până la 30 aprilie 2012 pentru Hidroelectrica, Oltchim și Romarm și până la 15 mai 2012 pentru Electrica Furnizare și Complexul Oltenia. Numirea directorilor generali de către consiliile de administrație ale companiilor va fi efectuată imediat după lista scurtă”, se arată într-un document oficial. Pe lista companiilor care vor avea management privat se mai înscriu Poșta Română, Tarom, Electrificare CFR, CFR – SA, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Romgaz și Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Ce s-a întâmplat în schimb? Autoritățile au reușit să vândă 15% din acțiunile Transelectrica și să selecteze intermediari pentru ofertele companiilor Romgaz, Hidroelectrica și Tarom, pentru care vor scoate la vânzare pachete minoritare. Până la sfârșitul acestei luni, autoritățile ar trebui să vândă însă și un pachet de 15% din acțiunile Transgaz, dar și să selecteze intermediar pentru oferta de la Poșta Română. Ministrul comunicațiilor, Răzvan Mustea, a declarat însă recent că procesul se va încheia la sfârșitul anului sau la începutul lui 2013, fără a menționa dacă a fost desemnat un consultant. De asemenea, consultanți juridici nu au fost desemnați nici în cazul Electrica Serv, Electrica Furnizare, CFR Marfă și Nuclearelectrica.
După cele două săptămâni în care va fi realizată cea de-a cincea evaluare a Acordului stand-by, ar trebui ca delegația condusă de Jeffrey Franks să remarce toate aceste nereușite ale Guvernului și, eventual, să transmită câteva direcții clare și termene precise pentru respectarea angajamentelor. În mod firesc, se pune întrebarea: cine își asumă nereușitele și nerealizările?
## Stimați colegi,
Cea de-a doua problemă pe care aș vrea să o abordez se referă la măsurile de resuscitare a IMM-urilor. După doi ani de măsuri austere, mai mult de jumătate dintre IMM-uri au avut probleme financiare. Reglementările inflexibile au adus firmele mici și mijlocii în pragul falimentului. Situația trebuie să se schimbe, dacă ne dorim relansare economică. Pe de altă parte, noile firme înființate nu vor putea supraviețui fără finanțare. De aceea, Banca Națională trebuie să aplice reglementări mai flexibile, care să permită băncilor să crediteze IMM-urile. În țările Uniunii Europene există instrumente care admit un risc mai mare pentru băncile care finanțează IMM-uri. În România, finanțarea IMM este una extrem de redusă față de media Uniunii Europene, iar creșterea creditării pe acest segment ar contribui la majorarea ponderii în produsul intern brut. Potrivit statisticilor, contribuția IMM la PIB în Uniunea Europeană este de 65%. În România este aproximativ la fel. Diferența este aceea că ponderea firmelor mici și mijlocii finanțate este de 65% în Uniunea Europeană și doar 15% în țara noastră.
Consider că este foarte important dialogul dintre autorități, reprezentanții BNR și reprezentanții IMM-urilor. Aceștia din urmă susțin că, dacă finanțarea IMM-urilor ar crește cu 25%, PIB-ul ar putea crește cu cel puțin 1-2%.
Președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, Aurel Șaramet, a anunțat săptămâna trecută că s-au găsit soluții pentru simplificarea procedurilor pentru acordarea de garanții, fiind nevoie doar de o singură zi pentru aprobare. Ce avem de făcut? Trebuie să creăm premisele pentru ca aceste proceduri de acordare de garanții să fie aprobate.
Este adevărat că după săptămâna viitoare, după ce va pleca delegația FMI, vom trage linie și vom vedea ce este de făcut și în ceea ce privește nerealizările Guvernului Ungureanu, și în ceea ce privește pornirea motorului pentru IMM-uri.
Vă mulțumesc.
După ce vom sta și vom analiza situația în ansamblu, chiar dacă în aceste clipe nu conștientizăm, ne vom da seama că actul demiterii Guvernului Ungureanu a fost un adevărat fapt istoric favorabil dezvoltării României. Putem spune că, în urma zilei de vineri, Dumnezeu și-a întors fața către noi și ne-a așezat mâna pe cap. Însă, în materie de curiozități și dileme, mă întreb ce vrea să ne spună Traian Băsescu când o să ne întâlnim cu el la Neptun.
Vă mulțumesc.
Sunt fericit pentru faptul că va urma o perioadă pozitivă, de construcție, în care nu voi mai fi nevoit să denunț de la această tribună fărădelegile guvernanților, nu va mai trebui să înfierez deciziile păguboase, uneori criminale ale Guvernului Boc sau Ungureanu, în numele alegătorilor disperați, sărăciți, furați, mințiți. Principiile unității, moralității și valorii care au stat la baza formării USL se vor traduce pragmatic în măsuri de însănătoșire a economiei, care vor asigura, în cel mai scurt timp, ameliorarea nivelului de trai și vor consolida, pe termen lung, printr-o practică economică corectă, prosperitatea durabilă a cetățeanului.
## c) Beneficiari:
– veteran de război – persoana care a participat la Primul sau la al Doilea Război Mondial în armata română și s-a aflat într-una din situațiile prevăzute în Legea nr. 44/1994, art. 1–4, și care dovedește cu acte eliberate de Ministerul Apărării Naționale calitatea de veteran de război;
– văduvă de veteran de război – soția supraviețuitoare a celui decedat pe front, în prizonierat sau ca urmare a rănilor ori bolilor contactate pe front sau în prizonierat;
– văduvă de război – soția supraviețuitoare a celui decedat pe front sau în prizonierat;
– invalid de război – veteranul de război care a suferit prin rănire sau accidentare, în timpul sau din cauza războiului, o invaliditate atestată printr-un act medical legal.
## Prizonier de război este:
– persoana capturată de inamic în cursul operațiunilor de război, indiferent dacă a fost combatant sau necombatant, precum și cea asimilată cu aceasta, potrivit convențiilor internaționale la care România este parte;
– persoana care, după încetarea ostilităților, la 23 august 1944, a fost dezarmată de trupele sovietice sau germane sau, chiar nedezarmată, a fost internată în lagăre de prizonieri;
– elevul școlilor militare de ofițeri, subofițeri și maiștri militari trimis la studii în Germania, precum și soldatul și cadrul aflați în această țară la specializare, considerați prizonieri de război de către autoritățile germane la 23 august 1944.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Sper că se înțelege că această declarație politică este legată de drepturile unor oameni care au o calitate morală deosebită și au făcut niște fapte remarcabile în onoarea României.
Ne rămâne să nu ne dezonorăm noi, urmașii lor, prin gesturi de uitare.
Vă mulțumesc.
Vă reamintesc, stimați colegi, și reamintesc tuturor colegilor din PSD că și-au exprimat public, prin vocea președintelui Ponta, sprijinul pentru proiectul nostru numărul 1: taxa pe averile foarte mari. La ultima dezbatere organizată de UNPR pe tema taxării marilor averi, Victor Ponta s-a arătat de acord cu proiectul progresiștilor, promițând că-l va vota. Acest proiect este așteptat de români cu încredere și speranță. Societatea românească și majoritatea partidelor așteaptă adoptarea acestei legi, care poate echilibra din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere social discrepanțele și disfuncționalitățile alimentate de criza mondială. ## Doamnelor și domnilor,
UNPR și-a demonstrat capacitatea de a se afirma ca uniune responsabilă de centru-stânga și a arătat că are voința, determinarea și forța de a contribui la progresul României. În acest sens, consider că UNPR oferă condiții rezonabile în susținerea acestui Guvern, rămânând fidelă principiilor sale progresiste în menținerea stabilității politice și a păcii sociale în România.
Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru absent Oprea Mario Ovidiu absent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent
2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.