Gheorghe David

Declarația politică este intitulată „Libertatea de conștiință – un subiect etern pentru istoria umană”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Simpozionul la care am avut onoarea să particip săptămâna trecută, respectiv joi, 23 iunie anul curent, desfășurat în Sala Drepturilor Omului din Parlamentul României, organizat de Grupul Ecumenic de Rugăciune și Mișcarea Europeană pentru Politici Creștine, și-a propus să dezbată un subiect centrat pe ideea de libertate, având două componente: una se referă la libertatea conștiinței, iar cealaltă la libertatea credinței.

Evenimentul s-a bucurat de un interes deosebit, având participanți din multe țări europene, dar și din partea mai multor organizații neguvernamentale care luptă pentru libertate.

În acest context, îmi voi exprima câteva gânduri în cele ce urmează.

Din motive lesne de înțeles – din cauza constrângerilor de timp, în primul rând, dar și a extraordinarei complexități a subiectelor supuse atenție participanților –, mă simt nevoit să precizez că expunerea mea este departe de a avea pretenția unei lucrări științifice. Ea se dorește a fi exprimarea unor enunțuri inspirate din lunga istorie – scrisă și nescrisă – a doctrinelor filozofice a căror principală preocupare a fost definirea celor două concepte.

Scopul acestor eforturi, nici astăzi ajunse la un consens unanim acceptat, a fost ca ele să fie integrate în mecanismul de funcționare a societății umane, indiferent de modul ei de organizare, începând cu Antichitatea și încheind cu cea actuală, generic numită postindustrială.

Privit din perspectivă creștină, omul se naște liber, dar, fiind o creație a lui Dumnezeu, lui îi este dat să trăiască vremelnicia vieții într-o comunitate umană clădită pe valori cutumiare, dublate, în timp, de legi scrise, care, la rându-le, au evoluat în funcție de rânduielile politice și sociale, care își doreau stabilitatea orânduirii respectivei comunități, fie că vorbim de un sat, o regiune, o țară sau cum ne aflăm noi în momentul de față, în plin proces de globalizare.

Și, fiindcă ne aflăm în această etapă, nu este lipsit de importanță să amintesc că globalizarea, despre care se vorbește tot mai mult, susținută, dar și contestată nu de puțini oameni politici și de instituții ce se declară apolitice, presupune obligatoriu recunoașterea existenței marii diversități date conceptului de libertate, fie că vorbim despre libertatea de conștiință, fie că vorbim despre libertatea de credință.

Despre cea din urmă, să nu se uite că există – cum bine se știe – marile religii, a căror principală menire a fost și continuă să polarizeze în jurul dogmelor anume elaborate de popoare și regiuni.

Cum spuneam ceva mai sus, omul se naște liber, dar pentru a-și duce crucea – cum se spune în popor – el nu poate face abstracție de rânduielile care guvernează comunitatea în care a venit pe lume.