Ion Rotaru

Declarația politică este intitulată „Maternitatea în rândul adolescentelor”.

Recent, Fondul ONU pentru Populație a publicat raportul său anual „Starea populației lumii în anul 2013”, cu tema „Maternitatea în rândul adolescentelor”.

Vorbim despre o provocare majoră la nivel global, dar în special în țările în curs de dezvoltare, unde în fiecare an 7,3 milioane de fete sub 18 ani dau naștere unui copil. Raportul ONU oferă o nouă perspectivă asupra sarcinii la adolescente, căutând cauzele sarcinii precoce nu doar în comportamentul fetelor, ci și în acțiunea – sau inacțiunea – familiilor, comunității și instituțiilor statului.

Cu câteva zile în urmă am lansat acest raport la Senat, sub egida Subcomisiei pentru populație și dezvoltare, în prezența reprezentanților comisiilor parlamentare și ministerelor cu responsabilități în domeniile sănătății, educației, muncii și protecției sociale, drepturilor omului, egalității de șanse, dar și a unui număr important de organizații nonguvernamentale.

Deși documentul are valoare de reper pentru sfera predilectă de interes și acțiune a subcomisiei noastre, am considerat necesar să îl evoc astăzi în plenul Senatului, având în vedere faptul că sarcina în copilărie și adolescență și riscurile asociate devin, pe zi ce trece, probleme din ce în ce mai serioase pentru România.

Și, ca de fiecare dată, cel mai bine este să lăsăm statisticile să vorbească.

În Uniunea Europeană rata sarcinilor în rândul adolescentelor variază foarte mult de la o regiune la alta și de la o țară la alta, dar pe ansamblu a scăzut începând cu 2001. Din păcate, România nu urmează acest trend, ci dimpotrivă.

Statisticile UE arată că, în mai mult de jumătate din țările membre, rata nașterilor la mame adolescente reprezintă sub 3% din totalul nașterilor. România, în schimb, înregistrează cel mai mare procent de mame cu vârste sub 20 de ani, respectiv 10,6%, ceea ce ne situează pe un nedorit loc unu în Europa.

Mai mult, în România, numărul gravidelor cu vârste sub 15 ani – grupă de vârstă de mare risc pentru mamă și copil – a crescut în ultimii ani atât în cifre absolute, cât și procentual și, în paralel, a crescut și numărul întreruperilor de sarcină la minore sub 15 ani.

Și ponderea întreruperilor de sarcină în rândul adolescentelor – cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani – rămâne îngrijorător de ridicată în România, respectiv 8,6%. Procentul este, oricum, subevaluat, deoarece nu include o bună parte din avorturile efectuate în clinicile particulare și nici avorturile empirice efectuate în afara sistemului sanitar, public sau privat.

Aceste statistici demonstrează că tinerii din România nu beneficiază de informații și de o educație adecvată cu privire la sănătatea reproducerii și nici de servicii de planificare

familială și de metode moderne de contracepție care să le fie ușor accesibile.