Ion Bara

Declarația politică este intitulată „Modele originale în guvernarea USL”.

Guvernul Ponta, guvern de exprimare social-democrată și, totodată, liberală, dacă așa ceva este posibil, are o viziune absolut originală de redresare a țării în perioadă de criză economică, viziune dovedită, de altfel, în practica guvernării sale pe parcursul a cinci luni de zile, și anume: nicio măsură de ordin economic!

Mai mult decât atât, cu caracteristica-i infatuare, premierul Victor Ponta recomanda chiar Germaniei, la Congresul socialiștilor europeni de la Bruxelles, să-i urmeze modelul, încă o dată spun, absolut original, ca și exemplul său practic de ieșire din criză, fără măsuri de austeritate. Citez: „Vreau doar să demonstrez că austeritatea și tăierile nu sunt singura cale de a avea dezvoltare și creștere. Am încercat să demonstrez prin exemplul țării mele că putem avea un program social la guvernare și să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii și alți conservatori susțin că este singura cale.”

Ceea ce nu spune Victor Ponta, dar știe toată lumea, este că tocmai măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc au fost apreciate în Europa, și în special în Germania, ca exemplu de soluție viabilă pentru depășirea crizei economice.

Fără să vrea, premierul Victor Ponta recunoaște indirect, este adevărat, că politicile de redresare economică și financiară ale guvernelor precedente, Boc și Ungureanu, s-au dovedit, iată, salvatoare pentru România în fața crizei.

Victor Ponta și Guvernul său trebuie să știe însă că stabilitatea economică, realizată cu atâtea eforturi și sacrificii ale cetățenilor și atât de greu acceptate, riscă să se degradeze dacă va continua să neglijeze pragmatismul în guvernare și să revină, în mod populist, la acele măsuri și practici care ne-au afundat în criză.

Interesant este și modelul educațional pe care aceeași guvernare dorește și se străduiește să-l mențină în învățământul românesc, ca exemplu original, refuzând cu încrâncenare să pună în aplicare reglementările reformatoare ale noii legi a educației.

Viziunea pentru acest model este la fel de populistă și susținută cu aceeași infatuare cum că prin asigurarea de diplome s-ar rezolva problema integrării tinerilor în viața activă, pe principiul „ai patalama, ai parte”.

Noul bacalaureat profesional este echivalentul vechiului examen de atestare a competențelor profesionale și în niciun caz alternativa la bacalaureatul național, ceea ce înseamnă, de fapt, atribuirea unei diplome, în locul unui certificat pentru același nivel de pregătire profesională. Altfel spus, nicio schimbare în procesul de formare profesională.

Ce să mai spunem despre diplomele de licență vândute, cum sunt cele de la Universitatea „Bioterra”. Și probabil nu numai prelungirea nejustificată a acreditării universităților de către ARACIS, dar și contestarea criteriilor de performanță academică, dincolo de populism, au înlesnit, din păcate, menținerea unor practici regretabile și rușinoase în școala românească. Să nu generalizăm, ar spune doamna ministru Ecaterina Andronescu, pentru că a făcut atâtea lucruri bune și va întreprinde, imediat, o anchetă foarte serioasă la universitatea cu pricina.