Stenogramă plen

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stimați colegi, Avem cvorum.

68 de senatori și-au înregistrat prezența, deci avem cvorumul legal de lucru.

Începem sesiunea de declarații politice.

Dintre cei înscriși pe listă dorește cineva să prezinte? Dacă nu dorește nimeni în mod special, anunțăm lista. Au depus declarații politice următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, Florin Constantinescu, Alexandru Cordoș, Sorin Constantin Lazăr, Gheorghe Pop, Gheorghe Saghian, Doina Silistru și Laurențiu Florian Coca;

– din partea Grupului parlamentar al PDL, Dumitru Oprea, Ion Bara și Tudor Udriștoiu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, Dorin Păran, Mihaela Popa, Paul Ichim și Marius Petre Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar progresist, Sorin Serioja Chivu.

Declarația politică este intitulată „Dacă nu curge, pică”. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

„Dacă nu curge, pică” – este un proverb românesc care s-ar traduce cam așa: „Chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva.” Proverbul este valabil în prezent pentru ceea ce se întâmplă pe piața bancară. Clienții fideli sunt taxați de bănci.

Băncile își acoperă pierderile din creditele neperformante prin majorarea sau introducerea de comisioane noi pentru clienți. Asta în condițiile în care la începutul acestui an băncile au mărit comisioanele pentru retragere de numerar și administrare cont pentru persoane fizice. De ce a fost nevoie de o nouă majorare a costurilor operațiunilor?

Criza financiară și economică a adus multe probleme românilor, firmelor, inclusiv băncilor. Până la declanșarea recesiunii, băncile obțineau profituri din credite și depozite, însă cum piața a fost înghețată, creditele nu se mai acordă, iar depozitele nu oferă profitul așteptat.

Politica tuturor băncilor din România este, pe de o parte, de înțeles. Începând cu 1 septembrie, s-au majorat sau se majorează mai multe comisioane. Să vă dau doar câteva exemple: BRD anunța că se majorează mai multe comisioane, printre care cel de extras de cont, de la 0,75 euro la 1 euro, la interogare sold cont curent la ATM proprii de la 0,25 euro la 0,5 euro, iar la interogarea soldurilor pentru conturi deschise la alte bănci de la 0,5 euro la 1 euro. La retragerea de numerar de la ATM, comisionul crește de la 0,1%, însă nu mai puțin de 0,2 lei, la 0,2%, însă nu mai puțin de 0,5 lei.

Tot din octombrie, conturile noi deschise la „Bancpost” vor fi administrate cu 3,5 lei lunar, față de 2,5 lei în prezent.

BCR a crescut de luna trecută comisioanele pentru companii. Spre exemplu, comisionul de administrare a contului curent a crescut de la 15 lei la 20 de lei lunar. Pentru persoanele fizice, BCR a majorat în primăvară comisionul de administrare a contului curent de la 2,5 lei la 3,5 lei. De asemenea, cea mai mare bancă de pe piață a majorat

comisioanele pentru administrarea pachetelor de cont curent (servicii de plăți, carduri, internet banking) cu 2 lei, noile tarife lunare ajungând la 6,99 lei pentru varianta standard, respectiv la 11,99 lei pentru varianta plus.

Banca „Transilvania” a majorat, la rândul său, din 20 august unele comisioane pentru persoanele juridice. Astfel, pentru comisionul de gestiune cont curent în valută, gratuit până la data menționată, se percep acum 5 lei. Comisionul de eliberare adrese, altele decât cele pentru refinanțare, a crescut de la 6 lei la 10 lei. De asemenea, eliberarea unei scrisori de bonitate costă 100 de lei, față de 85 de lei.

Și CEC-ul nostru a profitat de această oportunitate – 2,5 lei pe lună pentru administrarea fiecărui cont.

În anii trecuți, cele mai multe majorări de comisioane au fost operate la persoanele fizice. În acest an, deciziile au vizat și persoanele juridice, profitând de faptul că realizează mai multe tranzacții și la valori net superioare. „UniCredit Țiriac Bank” percepe, spre exemplu, nu mai puțin de 25 de euro lunar pentru transferurile automate între conturile agentului economic.

Declarația politică se intitulează „Învățământul românesc, la trecut...”.

Odată cu debutul anului universitar, colegii noștri deputați au început, la rândul lor, dezbaterile pe marginea moțiunii simple pe educație depuse de PDL.

Ironia face ca tocmai partidul care a provocat plecările masive din sistem, care a adus dascălii în pragul sărăciei și care a oprit investițiile în spații de învățământ să se erijeze în partid preocupat de educație. N-am citit nicăieri în textul moțiunii cifrele care dau adevărata măsură a guvernării Boc în ceea ce privește învățământul, de la deficitul de cadre didactice până la haosul creat de clasa zero, introduse de fostul ministru Daniel Funeriu.

Mi-e greu să înțeleg cum putea Guvernul Ponta, în câteva luni, să provoace „dezastrul” din educație despre care vorbește moțiunea de la Camera Deputaților. Eu îmi amintesc că nicicând disprețul față de școală și dascăli n-a fost mai mare decât în timpul mandatelor lui Emil Boc, iar rezultatul acestei atitudini se vede astăzi.

Responsabilitatea ministrului actual al educației și a întregului Cabinet Ponta este, într-adevăr, uriașă față de ceea ce oferă sistemul de învățământ astăzi și pe viitor, însă nu poate răspunde pentru experimentele lui Daniel Funeriu sau Mircea Miclea, pentru o lege a educației gândită la Cotroceni și lăsată în dezbatere publică doar două săptămâni, în disprețul legii, sau pentru lipsa suportului tehnic și material pentru clasa pregătitoare, o altă formă fără fond marca PDL.

Consider, așadar, moțiunea depusă un simplu exercițiu de imagine, o încercare de a pasa responsabilitatea și de a căuta vinovații acolo unde nu trebuie, sortită eșecului, în mod evident.

Vă mulțumesc.

„Viața este un dar pe care îl merităm numai atunci când îl dăruim.” (Rabindranath Tagore)

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Viața este un dar pe care trebuie să îl prețuim. Fiecare viață nouă ne umple de speranță, ne dă un nou imbold pentru a încerca să îmbunătățim societatea în care trăim, ne face să ne dorim să facem lumea un loc mai bun pentru copiii și nepoții noștri. Trăim într-o Românie cu un spor negativ al natalității, pe fondul unei rate a mortalității tot mai crescute. De la an la an, tot mai puțini copii vin pe lume, preponderent în județele din Oltenia și Moldova. O societate nu se poate dezvolta fără oameni, o societate nu este completă în adevăratul sens, atâta vreme cât principalul element, factorul uman, este incomplet.

Nu pot să privesc detașat și fără urmă de îngrijorare situația actuală a României, nu pot să trec cu vederea faptul că statul nu acordă ajutorul necesar miilor de cupluri care întâmpină probleme în conceperea unui copil. Îmi este greu

să ignor faptul că statul român alocă anual peste 5 milioane de euro pentru avorturile incomplete, spontane, realizate în unitățile spitalicești.

Potrivit unui studiu național privind fenomenul întreruperilor de sarcini nedorite în România, lansat de Institutul pentru Politici Publice, între 350 și 400 dintr-un total de 5 milioane de femei fertile recurg zilnic la întreruperi de sarcină în România, fiecare plătind, neoficial, aproximativ 450 de lei pentru o astfel de intervenție. Același sondaj mai arată că România ocupă un îngrijorător loc cinci la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul întreruperilor de sarcini nedorite pe an, fiind pe poziția șase la nivel global, cu un număr total al întreruperilor cuprins între 100.000 și 128.000 pe an.

Un alt sondaj IPP, realizat în luna aprilie, arată că peste 35% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani au avut cel puțin un avort. Potrivit _mediafax.ro_ , Ministerul Sănătății declara atunci că este utilă consilierea femeii care dorește să facă avort, așa cum se obișnuiește în multe țări europene, însă nu poate interzice această intervenție, întrucât ar fi încălcate drepturile pacientului. În plus, România se confruntă cu o acută lipsă de informare și educație asupra consecințelor avortului, aceasta fiind și una dintre cauzele pentru care România are o rată foarte mare a avorturilor, respectiv 520 la 1.000 de născuți vii și 115.000 de întreruperi de sarcină în 2009, potrivit statisticilor Ministerului Sănătății.

Declarația politică se intitulează „Dan Diaconescu să răspundă în justiție pentru acțiunile sale ilicite!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Halucinant! Circ! Șoc! Senzațional! Circ senzațional! Și toate celelalte sinonime ne-au trecut prin minte de zece zile, de când o țară întreagă s-a uitat cu sufletul la gură la Dan Diaconescu în așteptarea sacilor de bani imaginari cu care ar fi urmat să cumpere Oltchimul.

Cum deja era categoric prea mult, nu pot decât să mă bucur că în sfârșit întregul dezmăț a luat sfârșit, după ce cele zece zile pe care le avea la dispoziție pentru semnarea contractului au expirat și după ce s-a dovedit că Dan Diaconescu a participat la licitația pentru privatizarea combinatului Oltchim cu scrisori de garanție false, că firma „Gliding Ltd.”, care îi garanta lui Dan Diaconescu 46 de milioane de euro, nu există în Olanda, iar cel care îl împrumuta cu aceeași sumă e un scriitor de romane polițiste fără cont la HSBC. Era imposibil să admitem ca acest circ să mai continue. Aici vorbim de viețile a mii de oameni, nu despre telenovela Elodia. Privatizarea nu este țelul ultim în cazul Oltchim. Păstrarea locurilor de muncă, eficientizarea companiei și eliminarea firmelor-căpușă – iată adevărata miză! Guvernul USL a fost cât se poate de clar: nu-i va abandona pe muncitorii de la Oltchim și nu le va întoarce spatele, așa cum a făcut PDL.

Că Diaconescu în cârdășie cu PDL și-au făcut planuri ca prin aceasta să lovească în guvernarea USL este cât se poate de evident. Din păcate, toată această „zbenguială” prin fața televiziunilor ne-a costat enorm. Și i-a costat și mai mult pe miile de angajați pe care indolența unor astfel de indivizi i-ar fi putut lăsa fără un loc de muncă. S-a ajuns la o situație extrem de gravă, după ce în ultimii ani Oltchimul a avut o gestiune frauduloasă, orchestrată chiar de cei care aruncă azi cu noroi. Guvernanții PDL nu au făcut absolut nimic pentru remedierea problemelor combinatului. Ei sunt direct responsabili pentru ce s-a întâmplat la Oltchim în ultimii ani!

În definitiv, toate acțiunile ilicite întreprinse de domnul Dan Diaconescu trebuie să fie pedepsite de justiție!

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La biroul senatorial s-au prezentat mai mulți petiționari care au reclamat problemele întâmpinate în raporturile cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), legate de returnarea unor subvenții primite în sectorul zootehnic, în conformitate cu prevederile legislației europene.

Cunoaștem faptul că după aderarea României la Uniunea Europeană, potrivit legislației comunitare și legislației interne, a fost reglementată aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Potrivit art. 9 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006, plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic se acordă producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care dețin, cresc și exploatează animale de producție, identificate și înregistrate în sistemul național.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, prin diferite acte normative, a stabilit că pentru acordarea sprijinului financiar este necesară îndeplinirea unor condiții. Una dintre aceste condiții, reglementată prin ordinele menționate mai sus, a fost lipsa datoriilor beneficiarului la bugetul de stat și la bugetul local, iar în acest sens cererea de acordare a sprijinului financiar trebuia să fie însoțită de o declarație pe propria răspundere.

Măsura aceasta a creat consecințe negative asupra beneficiarilor, întrucât obligația depunerii declarației pe propria răspundere cu privire la lipsa datoriilor la bugetul de stat și la bugetul local a condus la situația ca o mare parte din primii beneficiari – unele persoane fiind vârstnice – să restituie sumele primite cu titlu de subvenții, cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare, dar și întocmirea dosarelor penale pe numele acestora pentru infracțiunea de fals în declarații.

Declarația politică este intitulată „Persoanele vârstnice – pe drumul de la binecuvântare la povară (și retur)”.

Pe 1 octombrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, auzim multe cuvinte frumoase la adresa bunicilor noștri. Foarte bine că se întâmplă asta, dar oare este suficient? Mă întreb dacă vorbele frumoase plătesc facturi, medicamente, dacă țin de foame și, în ultimă instanță, dacă îi țin în viață pe bătrâni. Când trăiești urât, vorbele frumoase sunt o jignire.

În realitate, orice discuție despre bătrânii României înseamnă o discuție despre situația grea în care se află aceștia, o discuție despre perfecționarea umilinței și diversificarea tehnicilor de supraviețuire. Știm ce se spune: „Cine nu are bătrâni să-și cumpere.” Adaptată zilelor noastre, zicala aceasta ar suna astfel: „Cine nu are bătrâni să-i caute la coadă la cantina săracilor.” ...sau la farmacie, sau, tot mai des în ultimii ani, la cimitir. Așadar, ce rost are să vorbim, astăzi, despre virtuțile persoanelor de vârsta a treia? Ele sunt știute, dar nu mai sunt respectate. În acest context, de preferat vorbelor frumoase este sinceritatea, chiar dacă este dureroasă.

În România de azi, și în special în județul Vaslui, bătrânii sunt depozitarii unor dureri și umilințe de tot felul. Sărăciți în numele unor reforme care nu au dus nicăieri, obligați să își diversifice tehnicile de supraviețuire, bunicii noștri au plătit și plătesc păcatele – unele încă nefăcute – ale copiilor lor. Miile de cruci din cimitire sunt dovada că statul a încetat, la un moment dat, să îi mai considere cetățeni și i-a privit ca tot atâtea poveri.

Dacă la nivel mondial serviciile medicale complexe acordate populației au condus la o creștere firească a mediei de vârstă a populației, determinând și o creștere însemnată a populației de vârsta a treia, în România bătrânii mor de foame. Singura armă care le-a mai rămas este cuvântul bun și iertător, iar speranța că mâine va fi mai bine, singurul motor care îi ține în viață.

Iată de ce, în locul cuvintelor frumoase, dar goale, promisiunea că vom repara nedreptățile făcute persoanelor vârstnice este singurul angajament pe care trebuie să ni-l asumăm.

Declarația politică se intitulează „Reformă reală, nu de fațadă”.

## Stimați colegi,

Ceea ce a făcut în învățământ regimul PDL a fost o reformă perversă, care în spatele unei imagini de modernitate ascunde incompetență pedagogică, desconsiderarea realității și subordonarea educației unor criterii comerciale improprii.

Principalul obiectiv urmărit a fost reducerea cheltuielilor publice cu școala. A aborda școala, educația, după o concepție simplistă despre afaceri este elementul intelectual, teoretic și metodologic care a făcut parte din contextul generator al precarității tot mai accentuate a sistemului nostru de învățământ.

Ce ascunde reforma de fațadă a învățământului impusă de oameni fără nicio aplecare spre școală, parlamentarii PDL și ministrul Funeriu, prin noua lege a educației, Legea nr. 1/2011?

Nu dispun de un inventar integral al contramăsurilor, dar câteva acțiuni, consecințe și câțiva indicatori putem sistematiza:

1. Circa 2.000 de școli desființate.

Măsurile de austeritate în educație – închiderea școlilor – reprezintă o decizie criminală de suprimare abuzivă a dreptului și accesului la educație – mărturisește un intelectual al timpurilor noastre care are învățământul la suflet.

Cum înțeleg politicienii băsiști să facă din învățământ o prioritate? În timp ce discursul despre școala dotată la standarde europene curge pe toate canalele de știri, 9.264 de clase și cabinete școlare au fost desființate.

Potrivit unor anchete realizate de „Econtext”, în 2001 erau 128.834 de săli de clasă și cabinete școlare în școlile din România. Este vorba de toate sălile de curs, de la clasele I–XII și până la învățământul universitar. În 2010 numărul sălilor de clasă scăzuse până la 119.570, cea mai drastică scădere fiind vizibilă în ultimii trei ani (2009–2011), în special în mediul rural.

Constituția României prevede, la art. 32, dreptul la învățătură: „(1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare.”

Declarația politică se intitulează „După austeritate, apar eroii de carton”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Am urmărit cu uimire declarațiile domnului Victor Ponta cu ocazia prezenței sale la Congresul socialiștilor europeni, acel congres care trebuia să se desfășoare în România, dar mutat la Bruxelles din motive de jenă politică, jenă peste care pare să fi trecut cu o ușurință incredibilă distinsul nostru premier. Domnul în cauză a uitat că e oaia neagră a Europei democratice și a început să dea tuturor lecții de comportament politic și economie. Lăsăm deoparte noile reproșuri aduse Comisiei Europene, semn clar că PSD n-a învățat absolut nimic din scandalul în care a târât această țară. Șeful Guvernului român se crede, în continuare, un mare nedreptățit, adâncindu-se într-un desăvârșit ridicol. Mai grav mi s-a părut însă diletantismul său pe teme economice. Prim-ministrul are uluitoarea pretenție de a fi luat drept reper pe continent, dă din nou lecții cancelarului Merkel, critică modelul austerității economice și pretinde că deține soluția ieșirii din criză fără efort.

Sunt convins că economiștii europeni caută date despre fabuloasa guvernare USL din România, să vadă care e soluția miraculoasă pe care atâtea minți luminate n-au fost în stare s-o găsească, și vor descoperi rapid soluția: țara să aibă mai înainte o guvernare de dreapta, care își asumă imensa povară a restructurării economiei, suportând costuri politice enorme, iar, după asta, vin socialiștii, taie toate investițiile și dau banii la ajutoare sociale. Gata criza, gata durerile!

Dar modelul acesta stângist are o mare problemă în Europa: nu toate țările au fost guvernate de dreapta, ca să aibă curajul reformelor radicale. Așa stau lucrurile în Grecia și Spania, statele invocate chiar de domnul Ponta. Acolo s-a făcut așa cum ar fi vrut PSD în România. Schimbările au fost blocate, populația a fost inflamată de populismul stângist și țările au ajuns în buza prăpastiei, iar cancelarul Merkel și comisarul Barroso, mult huliți de premierul român, trebuie să umble la portofelul europenilor să plătească pentru această rețetă a dezastrului, rețetă pe care Victor Ponta o propovăduiește azi cu o incredibilă lejeritate.

Declarația politică este intitulată „Modele originale în guvernarea USL”.

Guvernul Ponta, guvern de exprimare social-democrată și, totodată, liberală, dacă așa ceva este posibil, are o viziune absolut originală de redresare a țării în perioadă de criză economică, viziune dovedită, de altfel, în practica guvernării sale pe parcursul a cinci luni de zile, și anume: nicio măsură de ordin economic!

Mai mult decât atât, cu caracteristica-i infatuare, premierul Victor Ponta recomanda chiar Germaniei, la Congresul socialiștilor europeni de la Bruxelles, să-i urmeze modelul, încă o dată spun, absolut original, ca și exemplul său practic de ieșire din criză, fără măsuri de austeritate. Citez: „Vreau doar să demonstrez că austeritatea și tăierile nu sunt singura cale de a avea dezvoltare și creștere. Am încercat să demonstrez prin exemplul țării mele că putem avea un program social la guvernare și să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii și alți conservatori susțin că este singura cale.”

Ceea ce nu spune Victor Ponta, dar știe toată lumea, este că tocmai măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc au fost apreciate în Europa, și în special în Germania, ca exemplu de soluție viabilă pentru depășirea crizei economice.

Fără să vrea, premierul Victor Ponta recunoaște indirect, este adevărat, că politicile de redresare economică și financiară ale guvernelor precedente, Boc și Ungureanu, s-au dovedit, iată, salvatoare pentru România în fața crizei.

Victor Ponta și Guvernul său trebuie să știe însă că stabilitatea economică, realizată cu atâtea eforturi și sacrificii ale cetățenilor și atât de greu acceptate, riscă să se degradeze dacă va continua să neglijeze pragmatismul în guvernare și să revină, în mod populist, la acele măsuri și practici care ne-au afundat în criză.

Interesant este și modelul educațional pe care aceeași guvernare dorește și se străduiește să-l mențină în învățământul românesc, ca exemplu original, refuzând cu încrâncenare să pună în aplicare reglementările reformatoare ale noii legi a educației.

Viziunea pentru acest model este la fel de populistă și susținută cu aceeași infatuare cum că prin asigurarea de diplome s-ar rezolva problema integrării tinerilor în viața activă, pe principiul „ai patalama, ai parte”.

Declarația politică se intitulează „Apel pentru o strategie națională privind populația și dezvoltarea”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Așa cum v-am obișnuit, voi prezenta această declarație politică în calitate de președinte al Subcomisiei senatoriale pentru populație și dezvoltare, subcomisie care își va încheia mandatul odată cu finalul acestei legislaturi.

Timp de patru ani, ne-am străduit să promovăm pe agenda instituțională și publică problemele cu care se confruntă România în domeniul populației și dezvoltării, cea mai gravă dintre toate fiind chiar situația demografică a țării.

Iar acum, la ceas de bilanț, nu pot decât să constat că, în ciuda previziunilor demografice de-a dreptul dramatice confirmate de rezultatele preliminare ale recensământului din 2011, clasei politice îi lipsește în continuare voința de a aborda strategic această provocare de care depind bunăstarea generațiilor viitoare și chiar supraviețuirea noastră, ca popor. Știm prea bine că, de 23 de ani, situația demografică a României se deteriorează continuu. Ne confruntăm cu perspectiva unei depopulări masive a țării, iar criza economică și socială accelerează acest proces. Și, pentru că o cifră poate fi adesea mai sugestivă decât o mie de cuvinte, am să evoc și eu faptul că populația României a scăzut la 19 milioane de locuitori, ceea ce ne întoarce în timp la situația de acum 46 de ani.

Aș dori să fac un apel insistent la dumneavoastră să ieșim – măcar acum, în ceasul al doisprezecelea – din retorica electorală și să analizăm în primul rând implicațiile demografice ale acestui număr. Pornind de la actuala stare de fapt, dacă nu luăm măsuri urgente, efectele cumulate ale îmbătrânirii populației, fertilității reduse și migrației externe prefigurează că în anul 2050 vom fi numai 14,8 milioane.

Fără o strategie națională în domeniul populației, șansele unei minime redresări demografice sunt neglijabile. Contextul economic, e adevărat, a avut efecte nefaste asupra principalilor vectori ai dezvoltării – educație, cercetare, sănătate, cultură. Am însă convingerea că, dacă vom decide să abordăm cu viziune și responsabilitate viitorul nostru, ca popor, vom putea diminua declinul demografic, creând cadrul necesar pentru adoptarea progresivă a unor măsuri coerente, economice, sociale, culturale, odată cu creșterea resurselor ce vor putea fi orientate spre îmbunătățirea stării populației României.

Declarația politică se intitulează „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și anul acesta, la data de 1 octombrie, am sărbătorit Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, moment în care ne vine în minte proverbul „Cine nu are bătrâni să-și cumpere”.

Organizația Națiunilor Unite a apreciat, în anul 1990, că este necesar ca toate statele lumii, guvernele lor, să omagieze generațiile vârstnice pentru contribuția lor la dezvoltarea societății, la progresul în toate domeniile activității umane. Decizia ONU arată, astfel, că trebuie recunoscut dreptul vârstnicilor de a se bucura de munca lor din tinerețe și, mai mult decât atât, este vorba despre recunoașterea rolului jucat de acești oameni în procesul social și tratarea acestui moment ca un reper aparte pe harta evenimentelor mondiale.

Vârstnicii au de suferit și din cauza demografiei.

Dacă se analizează datele oferite de instituțiile statului, constatăm că în România chestiunea demografică este problematică și ea este de foarte multe ori discutată. Uniunea Europeană se confruntă cu același gen de probleme demografice. În 2003, creșterea naturală a populației a fost de numai 0,04% pe an și toate noile state membre, cu excepția Maltei și Ciprului, s-au confruntat cu o scădere de populație. Natalitatea este mult sub nivelul de 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura echilibrul sporului natural.

De asemenea, dificultățile în găsirea unei locuințe, problemele de pe piața muncii, schimbarea modului de viață și de muncă, precum și vârsta mai înaintată a părinților la nașterea primului copil contribuie la reducerea sporului natural. Acest proces de îmbătrânire a populației reprezintă, în primul rând, o provocare la nivel economic, pentru că, odată cu trecerea timpului, vor fi din ce în ce mai puțini tineri înscriși pe piața muncii și care să poată să susțină, prin veniturile lor, populația bătrână, deja ieșită la pensie.

Așadar, chiar dacă demografia reprezintă o problemă la nivelul Uniunii Europene și al României, vârstnicii trebuie să se simtă protejați de serviciile sociale ale statului. Guvernarea USL dorește ca pensionarii să aibă o viață cât mai liniștită, dorește ca persoanele vârstnice să aibă venitul necesar traiului zilnic și să își permită fiecare un trai cel puțin pe măsura muncii prestate și a sacrificiilor făcute.

Declarația politică este intitulată „1 octombrie – Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

La data de 1 octombrie am sărbătorit Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, o zi cu atât mai importantă în contextul în care anul 2012 a fost desemnat „Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații”.

Celebrarea acestei zile, prin manifestări variate în întreaga lume, are drept scop aprecierea persoanelor vârstnice, precum și aducerea în prim-planul preocupărilor autorităților statului și al opiniei publice a problemelor vârstnicilor, deloc ușoare și deloc puține.

În decursul ultimilor ani, în societatea românească au avut loc mari schimbări în toate domeniile, iar vârstnicii au rămas, din păcate, pe un prag al societății undeva la limita dintre existență și supraviețuire. Mass-media redă în permanență cazuri disperate ale persoanelor vârstnice care nu au asigurate nici cele mai elementare condiții de viață, ceea ce le refuză dreptul la un trai decent și, din păcate, nu înseamnă altceva decât o lipsă de respect din partea societății.

„Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații” își propune să evidențieze contribuția persoanelor în vârstă la dezvoltarea societății.

Este o modalitate de a atenționa factorii de decizie politică și părțile implicate că trebuie să ia măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă, pentru a spori solidaritatea dintre generații și pentru a oferi vârstnicilor respectul pe care îl merită. În acest sens, ocuparea forței de muncă, participarea la viața societății și traiul independent sunt trei domenii esențiale pentru promovarea îmbătrânirii active.

Stimați colegi,

Știm cu toții că demersurile făcute până acum pentru îmbunătățirea situației persoanelor vârstnice nu au avut rezultatele așteptate, deoarece această categorie socială rămâne în continuare una vulnerabilă. De aceea, grija societății, și în special a noastră, trebuie să se îndrepte spre identificarea soluțiilor de promovare a îmbătrânirii active prin cele trei domenii: ocuparea forței de muncă, participarea la viața societății și traiul independent. Mai mult, avem responsabilitatea să identificăm soluțiile de protecție a persoanelor vârstnice și de dezvoltare a acelor programe care să le ofere posibilitatea continuării unor activități care să promoveze atât incluziunea socială, cât și participarea activă a acestora la viața societății.

Declarația politică este intitulată „Noi vrem la Vest, dar ne conducem tot după Est”.

Doamnelor și domnilor,

De o vreme circulă pe internet un document considerat secret privind directivele de bază ale NKVD pentru țările din orbita sovietică, întocmit la Moscova în 2.06.1946, și codificate KAA/CC113 indicația NK/003/47. Respectivul document ar fi fost întocmit de către cetățeanul Beria, care a condus NKVD-ul, personaj apropiat conducătorului Stalin.

Ce este interesant este că în preambulul documentului este consemnată o frază care m-a surprins, precum că SRI îl consideră încă strict secret și a refuzat recunoașterea existenței lui. Problema este că el a fost descoperit în Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria și Germania de Est. Dacă lecturezi din directive, stai și te întrebi dacă nu cumva unele dintre acestea or fi, în mintea unora, încă valabile pentru România.

Directiva 5 – Trebuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur partid, având grijă ca rolulcheie să revină acelor oameni care aparțin Serviciilor noastre secrete.

Cunoașteți cumva câteva partide care ARD-eau de dorința de a se unifica cu lideri care aparțineau unor anumite Servicii?

Directiva 6 – Trebuie rapid refăcută unificarea organizațiilor de tineret, iar de la conducătorii organizațiilor locale în sus poziția de conducere se va repartiza oamenilor desemnați de Serviciile noastre secrete.

Și uite așa, un vajnic UTC-ist, cu privirea neliniștită, foarte rapid fost premier, ajunge, promovat de tătuc, președinte de partid. Chestia pe care nu o înțeleg este cum de a făcut haltă pe la liberali. Cred că aceștia nu și-au făcut și ei un minim serviciu de resurse umane și au primit cam de-a valma figuri noi.

Directiva 7 – Se organizează și se urmărește ca funcționarii aleși ca deputați la congrese să nu-și poată păstra mandatul pe întreaga perioadă ce le stă în față. Deputații nu pot convoca în niciun caz ședințe în întreprinderi. Dacă nu există altă soluție și o asemenea ședință trebuie convocată, se vor îndepărta acei oameni care au activitate în legătură cu proiectarea concepțiilor și avansarea revendicărilor. Inițiativele particulare trebuie eliminate cu desăvârșire. Pentru fiecare congres, se vor pregăti oameni noi și doar cei vizați de Serviciile noastre secrete.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am asistat la jocul de-a interesul public și de-a „binele cetățenilor” practicat de PDL și de noul său aliat PPDD. Show-ul Oltchim este dovada acestui fapt, mai ales că niciunul dintre liderii de frunte ai democrat-liberalilor – mă refer aici la Adriean Videanu, Vasile Blaga și chiar Emil Boc – nu a contrazis concis acțiunile demagogice ale lui Dan Diaconescu, ba, din contră, au acceptat toate aceste manifestări, precum și faptul că anumite afaceri ilegale din sfera activității economice a Oltchimului au fost realizate cu acordul mai-marilor portocalii.

După alegerile din 10 iunie, precum și după referendumul din 29 iulie, PDL-ul se pare că nu poate ieși din cochilia demagogiei și a vechilor sloganuri de genul „la bine și la greu”. Numai că după aproape patru ani de guvernare dezastruoasă pentru români și economia națională ceea ce se întâmplă în ultimele luni este dovada deciziilor și jocurilor de culise realizate de domnii Boc, Baconschi, Ialomițianu, Videanu și Blaga, precum și de „celebrele” – termen uzitat în sens tragic, pentru ce au realizat națiunii noastre – Roberta Anastase, Elena Udrea, Monica Iacob-Ridzi și Monica Macovei.

Mă nedumerește chiar faptul că toți acești lideri vorbesc cu nonșalanță despre guvernarea actuală, ștergând cu buretele toate nerealizările sau, mai bine spus, așa-zisele realizări care au reprezentat găuri financiare în bugetul de stat sau contracte pentru clienții politici.

Mai nou, am văzut cum domnul Boc vrea să demonstreze ce harnic și gospodar este, organizând zeci de târguri și sărbători ale orașului Cluj-Napoca, în condițiile unui buget deficitar lăsat de predecesorul său, Sorin Apostu, sau, mai nou, același ex-premier duce în spate saci de cartofi în prezența ziariștilor locali și în văzul alegătorilor.

Un alt exemplu elocvent de demagogie este dat chiar de domnul deputat Daniel Buda, acest încurcă-lume propagandistic al politicii clujene, care, deși recunoaște că guvernele conduse de Emil Boc n-au respectat niciodată legea și n-au finalizat proiectele de buget până la 1 octombrie, acuză Guvernul USL că a ratat intrarea în Spațiul Schengen și că nu a depus până acum proiectul bugetului de stat.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. ARD E în căutarea propriei identități”.

„Nu există creație decât dacă toți colaborează și caută. (...) Nu este vorba de supunerea unuia față de ceilalți, ci de supunerea fiecăruia în fața operei.” (Antoine de SaintExupéry)

La sfârșitul săptămânii trecute s-a lansat Alianța România Dreaptă.

PDL, PNȚCD și Forța Civică și-au prezentat unirea, ca pe o alternativă la USL, cu multă pompă și emfază, pe ritmurile imnului Raflo. S-a dat vina pe „guvernarea dezastruoasă a USL” pentru toate hibele guvernării trecute, s-au aruncat acuze și declarații sforăitoare, au avut loc îmbrățișări patetice pe scenă, s-au auzit ovații de stadion și îndemnuri mobilizatoare.

Cu ambiții mari și argumente slabe, ARD s-a chinuit prea mult să creeze o imagine convingătoare, lamentabil efort în căutarea unei identități care să propulseze alianța cât mai aproape de preferințele poporului în lupta electorală care se apropie, pierzând, de fapt, mult din încrederea obținută atât de ușor.

Rămâne de văzut cum își poate ocupa un loc în competiție o alianță formată dintr-un partid compromis politic, unul în căutarea unei identități utopice, fără adresabilitate, și unul din a cărui istorie n-a mai rămas decât un nume obosit.

Totuși, nu pot să nu salut inițiativa celor trei formațiuni politice, fiindcă în aceste momente dificile, în plină criză mondială, în mijlocul atâtor frământări interne ce nu dau pace românului, clasa politică se reformează, atât în plan intern, cât și în plan extern, în încercarea de a aduna laolaltă ideologii, idealuri, programe și proiecte viabile.

Stimați colegi,

Era o vreme când România avea un cuvânt greu de spus în politica europeană, o vreme când politicienii români puneau pe masa de negocieri a Europei soluții și mă bucur să văd cum clasa politică de acum face eforturi să-și recapete identitățile rătăcite prin negurile vremurilor. Sunt imperioase coeziunea și coerența în plan politic pentru a putea așeza pe făgașul normal economia, finanțele, pacea socială și, nu în ultimul rând, respectul și încrederea, fiindcă „sentimentul de încredere este condiția esențială a oricărei munci productive”, după cum afirma odinioară Nicolae Titulescu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Dacă nu sunt,

Nu merge sistemul de vot!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu a mers sistemul de vot?

Cu 51 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi este aprobată.

Sunt comentarii în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Nu sunt.

Dacă nu sunt,

Programul de lucru al Senatului pentru săptămâna 8–14 octombrie 2012.

Biroul permanent vă propune următorul program:

– luni, 8 octombrie 2012, de la ora 9.00 la ora 11.00 – activități în comisiile parlamentare; la ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului; între 16.00 și 17.30 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; între 17.30 și 18.00 – voturi finale; între 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 9 octombrie 2012, de la ora 9.00 la ora 10.00 – declarații politice; de la ora 10.00 la ora 12.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 12.00, sesiunea dedicată Zilei comemorative a victimelor Holocaustului din România și la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 10 octombrie 2012, și joi, 11 octombrie 2012 – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 12 octombrie 2012, sâmbătă, 13 octombrie 2012, și duminică, 14 octombrie 2012 – activități în circumscripțiile electorale.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Senatului nr. 12/2012 privind suspendarea de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Moraru, secretar general al Senatului.

Dau citire proiectului de hotărâre:

Hotărâre privind modificarea art. 1 din Hotărârea Senatului nr. 12/2012 privind suspendarea de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Moraru, secretarul general al Senatului

Având în vedere Decizia prim-ministrului nr. 120/2012 privind unele măsuri pentru exercitarea funcției de secretar general al Guvernului,

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (1), art. 19 alin. (2), precum și ale art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Articolul 1 din Hotărârea Senatului nr. 12/2012 privind suspendarea de drept a raportului de serviciu al domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 10 mai 2012, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 1 – Raportul de serviciu al domnului Ion Moraru, secretarul general al Senatului, se suspendă de drept pe perioada exercitării funcției de secretar general al Guvernului.”

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 2012, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă validarea alegerii domnului Adrian Bordea în funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Deoarece din Consiliul Superior al Magistraturii și-a prezentat demisia, ca urmare a faptului că îndeplinește în prezent funcția de ministru al justiției, doamna magistrat Pivniceru, locul în Consiliul Superior al Magistraturii a rămas vacant. Este motivul pentru care acest consiliu ne-a solicitat să procedăm la numirea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii a următorului magistrat de pe lista magistraților aleși de către ei înșiși, care fac parte din Înalta Curte de Casație și Justiție.

Următorul pe listă era doamna judecător Gabriela Victoria Bîrsan, care însă, în scris, a renunțat la a fi validată în Consiliul Superior al Magistraturii, motiv pentru care noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am luat în dezbatere validarea alegerii domnului judecător Adrian Bordea pentru funcția de membru interimar în Consiliul

Superior al Magistraturii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în plen, vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de validare a acestei propuneri, având în vedere și cariera politică de excepție a domnului judecător Adrian Bordea.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune acest raport, cu mențiunea că în plenul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări validarea domnului judecător a fost decisă în unanimitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles cu toții că v-ați referit la cariera profesională de excepție. Ați spus cariera politică, dintr-o obișnuință profesională. Am înțeles cu toții.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Întrucât Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii nu reglementează modalitatea de vot, propun vot deschis electronic.

Vot secret electronic, nu deschis!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

E pentru persoană, vot secret. Am spus deschis.

Da. Se succede.

64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Prin modalitatea de vot secret electronic,

Vă urăm succes, domnule judecător, în activitatea din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii!

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la punctul 5 din ordinea de zi, permiteți-mi să vă prezint nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 172/2008 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004;

– Lege pentru modificarea art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială; – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope;

– Lege privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar;

– Lege privind completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 22 noiembrie 2011;

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

În continuare, trecem la dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Convenției dintre România și Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, și a Protocolului adițional la acesta, semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnul Ghizdeanu are cuvântul, în numele Guvernului. Vă rog, domnule profesor. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Protocoalele care fac obiectul acestui proiect de lege sunt în concordanță cu legislația din țara noastră și corespund practicii române în acest domeniu.

Prin încheierea acestor protocoale, se creează posibilitatea efectuării unui schimb lărgit de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații de către autoritățile competente din cele două țări.

Având în vedere conținutul celor două protocoale, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, protocoalele oferă posibilitatea efectuării unui schimb lărgit de informații în domeniul fiscal și bancar între autoritățile competente ale celor două țări.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 260 din 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă dorește.

Vă rog, domnule senator Gheorghe David.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un raport suplimentar prin care, odată cu aprobarea amendamentelor, se clarifică unele deficiențe care au apărut la implementarea Legii nr. 260/2008. Vă mulțumesc și vă cer să dăm un vot favorabil tocmai pentru a clarifica aceste deficiențe. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este la fel, pentru adoptare, cu amendamentele propuse și aprobate în comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a reexaminat propunerea legislativă și a hotărât să adopte inițiativa legislativă, cu amendamentele recomandate de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere a propunerii legislative, cu amendamentele prevăzute în anexă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

## Mulțumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind trecerea colecției de timbre a României de la Compania Națională „Poșta Română” în patrimoniul Băncii Naționale a României.

## Inițiatorul este prezent?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Teodor Negruț.

## **Domnul Teodor Gheorghe Negruț** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține raportul suplimentar asupra propunerii legislative.

Menționăm că în momentul de față a fost demarat procesul de privatizare a Companiei Naționale „Poșta Română” – SA, existând un risc major privind înstrăinarea colecției de timbre.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport de reexaminare.

Comisia își păstrează punctul de vedere, și anume acela al unui raport de admitere propus plenului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Supun... Dacă nu mai sunt intervenții... Domnule senator Iulian Urban, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am avut și noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări această inițiativă legislativă.

N-am înțeles care este forma juridică ce se adoptă, dacă este vorba de expropriere, și cred că aici trebuie să se facă o clarificare de către Guvern, pentru că, dacă nu avem natura juridică sub forma căreia se face acest transfer, la Curtea Constituțională – oricine va invoca acest lucru – va fi declarat neconstituțional. Așa că îl rog pe reprezentantul Guvernului să ne explice și nouă: este expropriere? Ce formă de transfer de proprietate operează între Poșta Română și Banca Națională a României?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să faceți clarificările solicitate de domnul senator Urban, vă rog.

Sigur.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 371/1998 privind înființarea Companiei Naționale „Poșta Română” – SA, prin reorganizarea Regiei Autonome „Poșta Română”, aceasta are, printre altele, și responsabilitatea asigurării condițiilor de conservare, evidență, completare și păstrare a timbrelor de patrimoniu pe care le are în gestiune. Această formulare nu susține teoria conform căreia timbrele s-ar afla în proprietatea privată a Companiei Naționale „Poșta Română”.

Pe cale de consecință, poate fi luată în considerare ipoteza conform căreia această colecție de timbre, pentru care Curtea de Conturi a elaborat un raport amplu privind modul defectuos de administrare, se află într-o situație necorespunzătoare, motiv pentru care este recomandabilă trecerea administrării colecției de timbre de la Compania Națională „Poșta Română” la o instituție cu tradiție și cultură în păstrarea unor valori de o asemenea importanță, cum este Banca Națională a României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Mai sunt intervenții? Domnule senator Greblă, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

E plină de bună intenție această inițiativă legislativă a colegilor noștri. Mă bucură că ideea este sprijinită și de Guvernul României, dar de aici și până la această lege pe care noi o adoptăm astăzi e o distanță foarte mare și îmi pare rău că, cel puțin la Guvern, lucrurile nu au fost analizate mai profund.

Nu știm dacă această colecție de timbre, cum o numesc inițiatorii și cum văd că o numește și reprezentantul Guvernului României, face parte, în prezent, din patrimoniul Companiei Naționale „Poșta Română”, este prinsă în capitalul social al acestei companii sau nu.

În funcție de acestea, soluțiile juridice de a face în așa fel încât colecția să nu mai aparțină de „Poșta Română”, ci să aparțină de Banca Națională, de Muzeul Colecțiilor, de Biblioteca Națională, de Arhivele Statului – lucru pe care eu îl susțin –, reprezintă căi juridice diferite.

Vorbea colegul meu despre faptul că, dacă această colecție este în capitalul social sau în patrimoniul Companiei Naționale „Poșta Română”, ea nu poate fi preluată de acolo decât prin mijloacele specifice dreptului civil. Altfel, ar însemna să fie naționalizată. Altfel, înseamnă că, oricare dintre noi avem o inițiativă legislativă mâine, putem prelua nu știu ce bun, interesant, neinteresant, valoros, nevaloros, din patrimoniu, din afara patrimoniului, de la orice entitate juridică din această țară și îl transferăm unde vrem noi.

Compania Națională „Poșta Română” e organizată pe Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, astfel încât, dacă această colecție este în patrimoniul sau în capitalul social, numai compania națională dispune, prin mijloace de drept specifice dreptului civil și comercial, de această colecție.

În al doilea rând, avem un raport al Curții de Conturi, un raport care este la nivelul unui raport al unei instanțe de control financiar. Ne spune: „Este păstrată în condiții necorespunzătoare, nu există evidența acestei colecții...” și așa mai departe.

Nu putem să transferăm colecția de timbre. Noi trebuie să transferăm, în anexa la această lege, fiecare timbru. Unele dintre ele sunt foarte valoroase, inclusiv două timbre „Cap de bour”. Timbrele sunt foarte valoroase. Ele trebuie să fie trecute într-o anexă la lege și predate-primite după cum sunt identificate în anexa la actul normativ care se adoptă, iar predarea-primirea trebuie făcută în prezența și cu semnătura unor experți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul din nou domnului senator Iulian Urban. Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fim puțin mai clari și ca să înțelegem ce nu trebuie să votăm astăzi, discutăm despre tezaurul filatelic al României. În 1990, printre primele decrete date de Frontul Salvării Naționale a fost cel prin care tezaurul filatelic național a fost trecut de la Banca Națională a României la Poșta Română. Curtea de Conturi a venit și a constatat că din tezaurul filatelic național lipsesc timbre, valori foarte mari.

Raportul Curții de Conturi trebuia să meargă la Departamentul Național Anticorupție, care trebuia să meargă la Poșta Română și să ne spună, după 23 de ani, cine trebuie să se alinieze frumos către „colegiul electoral” de la Rahova sau Jilava. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. Ce se dorește acum să se facă în Senat? Noi să votăm să trecem tezaurul filatelic național de la Poșta Română, ciuntit, înapoi la Banca Națională. Cum să facem lucrul acesta? Noi nu știm, nu există un inventar. Nu putem noi, prin votul nostru de astăzi, să acoperim ce s-a furat din tezaurul filatelic național 23 de ani.

De aceea, este o absurditate că ni se spune de către Guvern că trebuie să votăm acest lucru. Întâi trebuie să se facă un raport, să se vadă ce s-a furat, să se stabilească cine sunt vinovații și, apoi, bineînțeles că trebuie pus la adăpost tezaurul filatelic național, pentru că, mâine-poimâine, vine un creditor al Poștei Române, cere insolvența și va fi mai grav, pentru că va cere să se pună sechestru, să se scoată la vânzare tezaurul filatelic național, despre care, dacă nu-i clarificăm situația juridică, orice creditor al Poștei Române va spune: „Eu îl execut silit mâine.”

Este foarte important ce votăm astăzi.

Vă mulțumesc. Domnul senator Necula.

## Stimați colegi,

Cei doi colegi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe fond, au dreptate. Sunt probleme de respectare a Constituției, sunt probleme vizavi de cele descoperite de Curtea de Conturi, și anume că acest tezaur filatelic a fost ciuntit în acești 23 de ani, dar eu cred că, dincolo de aceste inconveniente, este momentul să luăm această decizie, și anume de a ne proteja acest tezaur, acum, în ceasul al doisprezecelea, tocmai ca să nu ne trezim, cum spunea și colegul senator Urban, că cineva vine și execută acest tezaur pe datorii mai mult sau mai puțin imaginare.

Mai este timp ca, până la Camera Deputaților, această lege să fie îmbunătățită. Eu cred că reprezentantul Guvernului și-a luat notițe astăzi vizavi de sugestiile propuse de domnii senatori, dar nu cred că trebuie să blocăm astăzi această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 3. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt de acord și eu cu ce au spus domnii senatori Greblă și Urban. Este evident că sunt nereguli din acești 23 de ani, dar cred că majoritatea dintre noi, în copilărie, am fost filateliști. Unii poate au și rămas. Știm cu toții că, dincolo de valoarea educativă a timbrelor, există și timbre de o valoare excepțională. Sper ca ele să se mai găsească în acest tezaur filatelic, dar, în același timp, trebuie să avem în vedere un lucru. Trebuie ca aceste bunuri să rămână la dispoziția întregii națiuni nu numai în sensul de posesie a poporului, de patrimoniu, dar și ca posibilitate de a le vizita.

De aceea, părerea mea, pe care o să încerc s-o propun la Camera Deputaților, este ca, în loc de Banca Națională, care asigură securitate, dar nu asigură vizibilitate, să ne gândim la Arhivele Naționale, ca loc de depozitare, și la crearea unui Muzeu Filatelic Național. Este foarte important, pentru că, să nu uităm, noi suntem printre promotorii emiterii de timbre pe plan mondial și avem câteva valori și câteva tradiții în această zonă.

De aceea, propun să votăm propunerea legislativă, pentru că nu trebuie să blocăm nici privatizarea Poștei Române și nici să blocăm un tezaur național, dar să ne gândim să-l facem accesibil întregii populații.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Dan Radu Rușanu, microfonul 1. Domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Exact ca rabinul, toți antevorbitorii au dreptate. Problema este însă alta. De-a lungul timpului, așa cum a semnalat și Curtea de Conturi, s-au făcut inventare la tezaurul de timbre

al României, însă acele inventare au fost numai scriptice, și nu faptice. În aceste condiții, în clipa în care tezaurul de timbre al României se va preda Băncii Naționale, abia atunci vor fi obligați să facă un inventar faptic, pentru că Banca Națională trebuie să știe exact cu ce se încarcă. Și abia atunci și Curtea de Conturi, și toți ceilalți vor vedea, practic, care este diferența dintre colecția de timbre din 1990 și colecția de timbre care se predă astăzi Băncii Naționale.

Deci legea este foarte bună, probabil reprezentantul Guvernului să-și spună un punct de vedere vizavi de această sugestie, ca, atunci când se preia tezaurul de către Banca Națională, să se preia pe baza unui inventar faptic, iar diferențele care vor fi se vor imputa, se vor da la DNA, la doamna Kövesi și la cine se mai pot da. Vă mulțumesc.

Din câte rețin, doamna Kövesi tocmai și-a încheiat mandatul. Haideți să ne referim la instituții, nu la...

Mai sunt intervenții?

Da.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

Este o propunere legislativă interesantă, vizavi chiar de privatizarea posibilă a Poștei Române.

Mie îmi pare rău că inițiatorii, dintr-un motiv lesne de înțeles, au grăbit lucrurile, fără să le facă într-un mod profesionist. Ele figurează în contabilitatea Companiei Naționale „Poșta Română” cu siguranță și sunt elemente de activ deosebit de importante, dincolo de valoarea lor de colecție.

În contabilitate trebuie să existe, dar, exact ce a spus mai înainte domnul senator Rușanu, la o astfel de trecere dintr-o zonă în cealaltă, să se respecte, bineînțeles, și tipul de proprietate, și valoarea, dacă ele sunt de natura valorilor corporale sau necorporale. În cazul ăsta, valorile sunt imense.

Dar prin procesul-verbal de predare-primire inclusiv valorile vor fi scoase în evidență. Să nu uităm că trec la Banca Națională a României, unde lucrurile astea sunt la ele acasă.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că toate grupurile parlamentare și toți senatorii sunt de acord cu acest principiu de trecere, dar, știți, în legislația americană există un principiu: „Forma bate fondul”. Neîndeplinirea condițiilor de formă la un act normativ sau de procedură judiciară duce la nevalabilitatea fondului problemei. Și vă rog să vă uitați la cele două articole, la textul care este propus de către inițiatori.

Eu chiar cred că trebuie să ne aplecăm puțin mai mult asupra acestui act normativ și eu propun să găsim o soluție ca într-o săptămână să rezolvăm aceste probleme de text legislativ, pentru că, începând de la probleme de tehnică legislativă, până la faptul că se folosește viitorul în loc de prezent într-un articol din lege... Eu cred că totuși suntem o instituție serioasă care nu dorește să trimită la Camera Deputaților un text de acest gen, și nu degeaba Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un aviz negativ.

Propunerea noastră ar fi să-l trimitem pentru o săptămână și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca să putem să facem un text viabil din punct de vedere juridic, și, sigur, atunci toată lumea poate să fie de acord și să stabilim statutul proprietății.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Vă aduc la cunoștință că avem termen de adoptare tacită astăzi pentru această propunere legislativă.

Mai sunt intervenții?

Dacă nu, ținând cont de toate argumentele care s-au prezentat de o parte și de alta și de propunerea făcută de domnul senator Cseke,

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Dacă din partea inițiatorului este cineva prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de adoptare, cu amendamentul propus și aprobat în Comisia de administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul senator Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului își menține poziția, și anume raport suplimentar de admitere, cu un amendament. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Günthner, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă are o actualitate deosebită. Sunt sute, poate chiar mii de primării de comune care doresc

să-și actualizeze planurile urbanistice, însă nu dispun de fondurile necesare.

Pe de o parte, doresc primarii, pe de altă parte, sunt obligate, chiar prin Legea urbanismului, să-și reactualizeze planurile urbanistice generale expirate, pentru că legea prevede un termen de valabilitate de maximum 10 ani pentru aceste planuri urbanistice și aceste primării sunt blocate, în buna lor intenție de reactualizare, printre altele, și de costurile uriașe solicitate de instituțiile care trebuie să dea acordul sau avizele și, prin ultima modificare a Legii urbanismului, chiar s-a mărit numărul acestor instituții, organisme care trebuie să dea avizele.

Legea în sine, sigur, Legea urbanismului, prevede că aceste avize se acordă gratuit, însă instituțiile respective au găsit portițe prin care tarifează totuși consultanța, tot felul de studii prin care obligă primăriile la plata acestor sume mari de bani de care nu dispun și pentru care sunt blocate aceste planuri urbanistice – executarea, finalizarea acestor planuri.

Inițiativa colegului deputat încearcă să soluționeze această problemă. Cred că totuși nu este o soluție sigură, deci probabil că va ajuta această problemă, dar, fără sprijinul Guvernului, aceste instituții vor solicita în continuare, vor găsi portițe – cred – prin care să solicite alte sume de bani pentru avizarea acestor documentații.

Cred că aici Guvernul va trebui să intervină. Multe dintre planurile urbanistice sunt blocate chiar din start, pentru că nu dispun de baza topografică, iar oficiile județene de cadastru și publicitate imobiliară solicită din start, deja, sume uriașe pentru eliberarea acestor planuri topografice fără de care nu se pot executa aceste planuri.

Or, cred că măcar OCOT-urile, oficiile județene de cadastru și publicitate imobiliară, ar trebui să pună gratuit la dispoziția primăriilor, autorităților locale aceste documentații.

Aș dori să mai adaug un singur lucru: într-adevăr, forma adoptată de comisie este una mult mai bună, mult mai categorică. Forma inițiatorului este mai puțin hotărâtă, de aceea vă rog să susțineți forma adoptată în comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

## Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt,

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80 din 28 septembrie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

## Inițiator...

Punctul de vedere al Guvernului, doamna Irina Alexe. Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul 9. Aveți cuvântul. ## **Doamna Irina Alexe** – _șeful Departamentului_

_pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În considerarea faptului că în cadrul dezbaterilor din comisii au fost avute în vedere amendamentele formulate de Guvern, susținem propunerea în forma prezentată de comisie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului își mențin poziția, și anume raport de admitere, cu amendamente, introducând un nou amendament prin care s-ar reglementa și situația celor care depun jurământ de credință la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă propun să exprimăm votul.

Suntem în termen.

Fiind vorba de o propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice, în ședința de lunea viitoare... Toate inițiativele legislative care fac parte din categoria legilor organice să le discutăm acum și să rămână numai pentru votul final.

La punctul 11 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 19 ianuarie 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată prin Legea nr. 71/2007.

Din partea inițiatorilor dorește cineva?

Nu.

Din partea Guvernului, reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în unanimitate, au votat un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 12 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Albu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această propunere legislativă se are în vedere trecerea terenurilor care aparțin domeniului public al statului pe care sunt construite amenajări piscicole în domeniul privat al statului, în vederea vânzării acestor terenuri de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Considerând că trecerea terenurilor din domeniul public în domeniul privat trebuie să se facă în condițiile legii, cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, ca atare Guvernul nu susține prezentul act normativ.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui raport al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală de admitere a propunerii legislative.

Guvernul, așa cum a prezentat, are un punct de vedere negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu.

Făcând parte din categoria legilor organice, o vom vota luni.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2012 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, FADR și FEP.

Neadoptarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ ar conduce la rezilierea multor contracte de finanțare din fonduri europene și, ca atare, ar afecta negativ gradul de absorbție și de utilizare a fondurilor europene.

Guvernul susține adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Tămagă.

Vă rog, domnule senator.

## Da, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a adoptat un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2012 privind modificarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe.

Vă rog, doamnă, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați precizat și dumneavoastră, prin proiectul de lege pe care astăzi vi-l propunem spre dezbatere și adoptare se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2012, prin care au fost reglementate acele măsuri care să permită organizarea în bune condiții a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. Procedurile sunt în derulare.

Vă rog să fiți de acord cu proiectul de lege în forma propusă de comisie, adică fără amendamente. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule senator... Sunt comisii comune?

Domnul senator Necula, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Ne aflăm în fața unui raport de admitere propus plenului Senatului.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Cseke Attila.

Aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR va vota acest raport de admitere și ordonanța de urgență a Guvernului, proiectul de lege.

Vreau doar să semnalez o problematică pe care eu aș denumi-o – și am sesizat-o și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – „epopeea cărții de alegător”.

Prima reglementare cu privire la folosirea cărții de alegător ca fiind singurul instrument pe baza căruia se votează la alegerile din România vine dintr-o hotărâre de guvern din 1992, care reglementa foarte clar că de la 1 ianuarie 1993 la toate alegerile electorale din România se va vota numai pe baza cărții de alegător.

În 2000, pe baza unei alte hotărâri de guvern, toate cărțile de alegător emise pe baza hotărârii de guvern din 1992 au fost anulate și s-au emis noi cărți de alegător.

Din câte știu eu, niciodată, la niciun scrutin, nu s-au folosit aceste cărți de alegător. Indiferent de Guvern și de coloratura politică, totdeauna s-a prorogat intrarea în vigoare și utilizarea acestor cărți de alegător.

Eu, ceea ce doresc să semnalez și să susțin, după alegerile parlamentare, indiferent de guvern, cred că se impun o analiză serioasă și luarea unei decizii foarte clare, să nu mai tot prorogăm aceste termene.

Putem ori să revitalizăm sistemul și să mai emitem, și să punem la punct pentru toți cetățenii cu drept de vot, ori să anulăm și să mergem în continuare pe actul de identitate, pentru că acest fapt – că, după 20 de ani, încă nu suntem capabili să folosim cărțile de alegător – arată o incapacitate a administrației publice centrale, indiferent de guvernare.

Vom vota proiectul de lege. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vot final, luni.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor terenuri în suprafață totală de 136.655 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de interes național „Autostrada Timișoara – Lugoj”.

Dau cuvântul inițiatorului, reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Lucian Iliescu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Lucian Iliescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea și transmiterea unor terenuri în suprafață de 136.655 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Regiei Autonome a Pădurilor – ROMSILVA în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de interes național „Autostrada Timișoara – Lugoj”.

Suprafețele de teren care urmează a fi date în administrare nu sunt afectate de sarcini, nu fac obiectul unor contracte de concesiune, al unor cereri de retrocedare, restituire și nici al unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Marius Necula.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei propun plenului Senatului un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe. Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța Guvernului supusă astăzi dezbaterii și adoptării au fost instituite acele măsuri necesare pentru ca acest program privind acordarea de produse lactate și de panificație să fie aplicat și pentru elevii din clasa pregătitoare.

De asemenea, au fost reglementate acele aspecte legate de furnizarea alimentelor pentru copiii care au intoleranță la unele ingrediente din produsele lactate și de panificație și pentru a îmbunătăți mecanismul legat de acordarea produselor corespunzătoare din punct de vedere nutrițional pentru grupele speciale de consumatori, așa cum sunt și cerințele Uniunii Europene.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propun plenului Senatului un raport de admitere.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referință în relația cu statele membre ale Uniunii Europene și asigurării recunoașterii activităților de laborator referitoare la datele dactiloscopice.

Inițiatori, Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța supusă dezbaterii și adoptării a fost creat cadrul juridic necesar pentru aplicarea unor articole din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 referitoare la datele dactiloscopice și a Deciziei 2008/616/JAI a aceluiași Consiliu.

De asemenea, au fost transpuse prevederile Directivei 2009/905/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009.

Prin proiectul de act normativ a fost desemnat Institutul Național de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române ca punct național de contact în scopul furnizării datelor de referință stocate pentru efectuarea căutărilor automatizate de către punctele de contact ale altor state membre, în vederea prevenirii și cercetării infracțiunilor. De asemenea, a fost avută în vedere și implicarea acestei structuri de specialitate în ceea ce privește implementarea din perspectiva obligațiilor în domeniul datelor dactiloscopice, astfel încât Institutul Național de Criminalistică a fost desemnat, cum am spus, ca punct național de contact.

Celelalte aspecte cuprinse în ordonanța Guvernului supusă dezbaterii și adoptării se referă la obligația de obținere și menținere a acreditării Institutului Național de Criminalistică și a serviciilor criminalistice ale Poliției Române.

De asemenea, sunt reglementate obligațiile care decurg din prezentul act normativ în ceea ce privește angajamentele asumate de România.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă propun să fiți de acord cu proiectul de lege în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Marius Necula.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport suplimentar, cu un amendament.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vot, luni.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Același inițiator, același Guvern.

Dau cuvântul domnului secretar general adjunct, Dan Mihalache.

Vă rog, domnule secretar general adjunct.

Mulțumesc.

E o temă similară.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei propun plenului Senatului un raport de admitere, votat în unanimitate.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Inițiator, nimeni altul decât Secretariatul General al Guvernului.

Dau cuvântul domnului secretar general adjunct al acestui Guvern, domnul Dan Mihalache, în calitate de inițiator și reprezentant al Guvernului.

Domnule secretar general adjunct, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul vă propune adoptarea acestui proiect de lege foarte simplu, care pune de acord anumite texte ce privesc funcționarea Departamentului de luptă antifraudă în cadrul administrației centrale.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula.

Guvernul vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule senator Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Și poziția noastră este similară. Raport suplimentar de admitere, cu un amendament. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Are caracter de lege organică. Vot, luni.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Sorin Fodoreanu.

Domnule senator, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu toate că, așa cum spunea și domnul senator Rușanu, și eu mă regăsesc în rabin acum, deci împotriva tuturor, doresc să susțin acest proiect de lege, deși avizele de până în prezent sunt în totalitate negative. Singurul care a fost de acord cu mine este Consiliul Legislativ.

Având în vedere că este vorba de o lege organică și că, probabil, o să o supuneți votului final luni, am rugămintea pentru colegii senatori: poate citesc atât expunerea de motive, cât și legea până luni.

Eu o susțin.

Vă mulțumesc mult.

## Vă mulțumesc.

Mă alătur și eu rugăminții dumneavoastră, rog și eu distinșii colegi să o citească până luni sau să zăbovească asupra propunerii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar general adjunct Dan Mihalache.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, care, din punctul nostru de vedere, ar fi mult prea constrângătoare pentru orice fel de structură guvernamentală ce se va constitui de acum pe viitor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Asta chiar ne face și mai curioși. O să citim până luni.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule senator Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pe care îl poartă membrii comisiei domnului senator Fodoreanu, propunem plenului Senatului un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege organică, votul, luni. Până luni, aplecare asupra ei totuși.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Reexaminare la cererea președintelui.

Dau cuvântul domnului Radu Ghidău, vicepreședinte al AVAS.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Mîrza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere o serie de clarificări în comisie, avem un raport de admitere.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă nu sunt intervenții, având caracter de lege ordinară,

Vă mulțumesc.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru abrogarea alin. (2)–(4) ale art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii.

Inițiator este Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu. Vă rog, doamnă secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are în vedere transpunerea Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din martie 2011, care interzice, începând cu data de 21 decembrie 2012, orice acordare sau calculare a primelor și beneficiilor de asigurări pe criterii de sex.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Din partea AVAS și ca reprezentant al Guvernului, vă precizăm că societățile comerciale pentru care s-a fundamentat proiectul de act normativ fac parte din portofoliul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, dar, în perspectivă, se pot regăsi și în portofoliul instituției noastre.

Întrucât Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a analizat cererea de reexaminare formulată de Președintele României și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte acest raport de admitere, susținem, din partea Guvernului, admiterea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru egalitatea de șanse, doamna senator Silistru.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor în comisie a acestui proiect de lege, membrii comisiei au adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Precizez că proiectul de lege a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Are caracter de lege organică. Votul, luni.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ghizdeanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost necesar pentru a se include măsurile de prevenire și constatare a neregulilor, așa cum au fost ele solicitate de reprezentanții Uniunii Europene. De asemenea, au fost introduși în categoria autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și operatorii de program în cadrul Mecanismului Financiar SEE și Mecanismului Financiar Norvegian, în principiu, și fondurile primite din Norvegia, din Fondul suveran, pentru diferite programe de asistență.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, sunt introduse noi reglementări pentru cazurile de fraudă și măsuri referitoare la amânarea, întreruperea sau suspendarea certificării.

Comisia a hotărât să adopte un raport de admitere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură.

Aș dori, dacă am putea, să revenim puțin la punctul 21. Președintele României a avut o cerere de reexaminare, la care comisia de raport, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, ne-a propus un raport de admitere a cererii de reexaminare.

S-a supus la vot, în schimb, atât raportul, cât și proiectul de lege. Noi am votat împreună și raportul de admitere, și proiectul de lege.

Dacă raportul de admitere este admis, atunci nu mai pot să aprob proiectul de lege, pentru că este evident că problemele semnalate de Președintele României sunt

acceptate de Senat, și atunci trebuie supusă la vot respingerea proiectului de lege.

Propun să supuneți la vot, separat, raportul de admitere și, dacă se adoptă, atunci, separat, proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Punctul 21 din ordinea de zi.

Supunem la vot, încă o dată, raportul comisiei, care este un raport de admitere.

Nu, nu! Stați un pic. Dacă raportul a fost admis... E de admitere.

Bun. E corect. Domnul senator Cseke are dreptate, dacă raportul a fost admis, atunci proiectul de lege a fost respins.

Revenind, la punctul 24 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD.

Inițiator, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Albu. Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O astfel de măsură constă în asigurarea personalului necesar managementului teritorial al agenției responsabile cu gestionarea acestor fonduri comunitare.

Menționăm că cheltuielile de personal se suportă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Guvernul susține prezentul act normativ.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, se creează noi funcții de conducere pentru a descentraliza și eficientiza absorbția fondurilor europene.

Personalul necesar acestor noi posturi va fi asigurat prin redistribuirea posturilor vacante din instituțiile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, salariile urmând a fi plătite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Comisia a hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament propus de domnul senator Tiberiu Prodan. Acest amendament se găsește în anexă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Este un proiect de lege care, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să vină și din partea Ministerului Afacerilor Europene, care are povara gestiunii unor astfel de fonduri europene.

Dar am obiecțiuni și asupra formulării. Vrem să facem să meargă creând noi funcții de conducere. Și atunci cine mai muncește? Descentralizăm prin creări de directori – cred că este un pic neinspirată această formulă. Vreau să fac să meargă creând directori. Cu ei vreți să faceți ordine în domeniul finanțelor pentru agricultură? Mai ales în agricultură?! Că, acum, știți ce se întâmplă în țară. Și vin dintr-un județ în care pe prima pagină subiectul acesta este amplu disputat și se fac tot felul de „studii”.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt,

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind amnistia fiscală pentru pensionari. Punctul de vedere al Guvernului? Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că propunerea legislativă nu are precizări referitoare la debite, având în vedere și mecanismul de aplicare, precum și eventuale implicații fiscale, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, dar și împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, nu susține această propunere legislativă.

Vă adresăm rugămintea de a fi respinsă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, deoarece textul este inaplicabil în actuala redactare.

De asemenea, avem un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de asemenea, aviz negativ.

În acest sens, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Georgeta Bratu.

Nu? Domnul președinte Ghizdeanu. Scuze!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere impactul bugetar, dar și alte considerente, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian.

## Vă mulțumesc.

Această propunere legislativă a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Menționăm că și în anul 2010 s-a mai respins un proiect similar, al aceluiași autor, respins de ambele Camere. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 7 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Dau cuvântul domnului ambasador Ovidiu Dranga. Domnule ambasador, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Potrivit obiectului de reglementare, se constituie un fond de urgență de 1% din bugetul Departamentului pentru românii de pretutindeni pentru acordarea unor ajutoare cetățenilor români din străinătate.

Comisia a hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind scutirea de la plata impozitului pe venit aferent arendării terenurilor agricole, precum și a majorărilor de întârziere aferente.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu.

## **Domnul Mircea Grosaru** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă a avut în vedere remedierea și punerea în concordanță a unor acte normative existente. Este vorba de Legea nr. 288/2004, art. 12...

Nu e punctul 29!

...și anume Legea nr. 1/2011 a educației naționale, de asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 și Legea nr. 288/2004, unde, în teza a II-a, este prevăzut următorul lucru: „susținerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum patru ani”, în loc de trei ani. Din ce cauză? Această inițiativă legislativă se referă la faptul că, odată cu adoptarea Legii educației naționale, au fost scoși la pensie o serie de conducători de doctorat. Și, pentru că doctoranzii au rămas fără conducători de doctorat, venim să îndreptăm acest art. 12 teza a II-a din Legea nr. 288/2004.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere...

Vă rog, domnule senator, poftiți la microfon, că nu vă auzim.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă scutirea persoanelor fizice de la plata impozitului pe veniturile aferente arendării terenurilor agricole, calculate pentru perioada 2007–2011, precum și a majorărilor de întârziere aferente.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, motivând că inițiativa legislativă conține elemente de neconstituționalitate.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ca procedură. Este alt punct din ordinea de zi cel cu studiile doctorale de la trei la patru ani. Este punctul 31 din ordinea de zi.

Noi acum suntem la punctul 29.

Suntem la punctul 29 și inițiatorul a făcut prezentarea pentru un alt proiect, tot al Domniei Sale, de la punctul 31.

Nu, acolo e chiar Domnia Sa.

Am înțeles. Sunt organice amândouă.

Bun. L-a prezentat. E în regulă.

Punctul 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Grosaru.

Vă rog, domnule secretar de stat. Punctul 31.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne, Stimați domni senatori, Guvernul susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Hărdău.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

Ne referim la 359...

La punctul 31 din ordinea de zi, domnule președinte.

Eu discut pe proiectul de lege, nu pe ordinea de zi, da? Că asta se mai schimbă, proiectul nu. Suntem pe L359/10.09.2012. Bun.

Vă propunem un raport de admitere, fără amendamente. Lege organică.

Vă mulțumesc. Are caracter de lege organică. Domnul senator Urban.

Domnule președinte, o singură întrebare pentru inițiator. Câți doctoranzi, care sunt în prag să-și susțină examenul de doctorat și au rămas fără îndrumători, sunt în situația în care să necesite să dăm o lege? 100, 200, 10.000, 100.000? Să știm și noi pentru câți facem legi.

Dacă distinsul coleg inițiator înțelege să răspundă întrebării distinsului senator Urban...

Da.

Mulțumesc.

Revenim la punctul 29 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

La punctul 29, punctul de vedere al Guvernului, domnul Király sau domnul Ghizdeanu?

Domnule președinte,

Suntem într-o situație delicată și avem o mare rugăminte. Argumentele, și ale Ministerului Finanțelor Publice, și ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – suntem aici împreună –, le-am transmis la Guvern. Mâine este ședința de guvern pentru armonizare. Rugămintea ar fi dacă acest punct ar putea fi amânat pentru luni și, dacă sunteți de acord, să fie discutat având și punctul de vedere de mâine.

Vă mulțumesc foarte, foarte mult.

Cer acordul.

Domnule președinte Hărdău, punctul de vedere al comisiei.

Doresc să vă informez că, la nivelul comisiei, domnul secretar de stat a susținut poziția ministerului și a precizat că nu are poziția Guvernului.

Pentru că la acest punct au fost discuții referitoare la legalitatea acestei modificări, acoperirea legislativă necesară, vă propun să fie retrimisă la comisie pentru a obține din partea Guvernului un acord: da sau nu.

La nivelul universităților din țară sunt câteva mii de doctoranzi care nu au reușit, din acest motiv, să-și susțină lucrarea de doctorat. Eu cred că trebuie dată o șansă, mai ales pentru faptul că s-au schimbat conducătorii de doctorat fără voia lor. Au fost scoși la pensie conducătorii de doctorat și, la ora actuală, văd că se intenționează să-i aducă înapoi.

Vă mulțumesc. Da.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Îl rog și pe domnul președinte al comisiei..., în ce măsură Proiectul de lege pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 288/2004, care a fost anulată de Legea nr. 1/2011, mai poate fi supus discuției?

## **Din sală:**

Așa e!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Se referă la o lege a doctoratului care a fost valabilă odată cu anul 2004. Prin Legea nr. 1/2011 celelalte sunt înglobate în ea și atunci nu mai are subiect.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Mîrza.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gavril Mîrza:**

Pe procedură, domnule președinte, mulțumesc. Având în vedere intervenția domnului senator Cseke și, sigur, o discuție cu doamna Călinoiu, v-aș propune ca la punctul 21 din ordinea de zi să fiți de acord să rediscutăm în comisie raportul pentru a clarifica o serie de lucruri tehnice.

V-aș ruga să supuneți la vot și să fiți de acord.

S-a votat... S-a discutat...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

La cererea de reexaminare, retrimitere la comisie.

S-a votat, dar...

Cu 34 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie. La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 96 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Király András.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Ministerul susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Hărdău.

Ne referim la L142/27.02.2012... ca să nu... Da?

## **Din sală:**

Corect!

Ar mai rămâne, cu îngăduința dumneavoastră, un singur punct, punctul 32 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Punctul de vedere al ministerului, al Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Mulțumesc frumos. Există un punct de vedere atât al Guvernului, cât și al ministerului, și este un punct de vedere negativ.

Mulțumesc.

Comisia, domnul președinte Hărdău.

Comisia vă propune un raport de respingere, pe considerentul că disciplina opțională „Șah” poate fi organizată în condițiile actuale, fără modificarea legislației care este în vigoare.

Corect. Bun. Ca să nu am..., pentru că e o diferență. Comisia vă propune un raport suplimentar de respingere. La nivelul Consiliul Legislativ avem aviz favorabil.

Guvernul nu susținea, la acea etapă, adoptarea proiectului de lege. Acum, observ că și-a schimbat punctul de vedere.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz negativ, Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz negativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, aviz negativ.

Între timp, cred că după îndelungi consultări la nivelul Guvernului și-au schimbat opinia.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Și pe mine mă surprinde poziția Guvernului, pentru că este un atentat asupra autonomiei universitare, în care structurile sunt clar definite, mai ales acum, sunt structuri legislative, prin senat, executive, prin cele de conducere, și structurile sindicale.

Eu nu cred că profesorii au cerut vreodată să meargă la ședințele importante ale sindicatelor pentru a influența procesul decizional. Și aici, la fel. Întotdeauna, în universități, la problemele ce vizează sindicatul, liderii sunt invitați și legea permite, dar nu obligă. Aici se spune: „pentru a se permite liderilor de sindicat să participe la ședințe”. Nu la toate.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Votul îl vom da luni.

Punctul 31 din ordinea de zi l-am dezbătut înainte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Votul, luni.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul, luni.

Stimați colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, aș suplimenta cu o ultimă problemă, pentru că avem o problemă formală, și anume un proiect de hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de senator, care s-a tot întârziat, și, cu voia dumneavoastră, îi dau citire:

„Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de senator

Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Mang Ioan, ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, Colegiul uninominal nr. 4,

în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 194 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul constată încetarea calității de senator a domnului Mang Ioan începând cu data de 9 iulie 2012 și declară vacant locul de senator în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, Colegiul uninominal nr. 4.”

Am epuizat ordinea de zi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri. Întrebări.

O să dau citire colegilor care s-au înscris. Cine dorește să susțină în plen, să o facă. Din partea Grupului parlamentar al PSD:

- domnul senator Gheorghe Saghian a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Ilie Sârbu a depus în scris întrebarea;

- domnul senator Alexandru Cordoș a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Sorin Constantin Lazăr a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Gheorghe Pop a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Mihăiță Găină a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Florin Constantinescu a depus în scris

- întrebarea.

Din partea Grupului parlamentar al PDL:

- domnul senator Dumitru Oprea a depus în scris

- întrebarea;

- domnul senator Petru Bașa a depus în scris întrebarea. Din partea Grupului parlamentar al PNL:

- domnul senator Paul Ichim a depus în scris întrebarea;

- domnul senator Șerban Rădulescu a depus în scris

- întrebarea.

Din partea Grupului parlamentar progresist:

- domnul senator Sorin Serioja Chivu a depus în scris

- întrebarea.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR:

- domnul senator Frunda György a depus în scris

- întrebarea.

Am terminat cu întrebările.

Interpelări.

Din partea Grupului parlamentar al PSD:

- domnul senator Ilie Sârbu a depus în scris interpelarea;

- domnul senator Sorin Constantin Lazăr a depus în scris

- interpelarea;

- domnul senator Gheorghe Pop a depus în scris

- interpelarea;

- domnul senator Florin Constantinescu a depus în scris

- interpelarea;

- domnul senator Trifon Belacurencu a depus în scris

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592520]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 91/12.X.2012 conține 32 de pagini.**

Prețul: 48,00 lei