Nicolae Dănuț Prunea

Declarația politică este intitulată „Noul Cod al muncii – un atac la adresa intereselor agenților economici”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Existența pieței muncii este o realitate incontestabilă în țara noastră după Revoluție, iar modul în care funcționează ea influențează și evoluția economiei la toate nivelurile. Dacă această piață este liberă și permite ca salariile să se ajusteze repede și într-o măsură acceptabilă la faza ciclului de afaceri, recesiunile se depășesc mai ușor. Într-o astfel de situație, salariile scad sau cresc, în funcție de mărimea cererii de forță de muncă la un moment dat, menținând cererea față de acest factor de producție la un nivel mulțumitor, iar șomajul rămâne în limite rezonabile, dar când Guvernul actual, în totală necunoștință de cauză, intervine cu măsuri administrative antieconomice și antisociale, piața forței de muncă începe să evolueze împotriva interesului agenților economici și a celui național. Conceperea la repezeală a unui nou Cod al muncii și dorința declarată de fi adoptat cât mai repede prin procedura de asumare a răspunderii situează actualul Guvern pe o dublă poziție nefavorabilă țării.

În primul rând, miile de salariați disponibilizați și cele câteva milioane supuse la cele mai severe curbe de sacrificiu din Europa, prin reducerea salariilor și pensiilor, sancțiuni accentuate de creșterea continuă a tuturor prețurilor, au început să-și arate explicit opoziția față de măsurile luate de Guvern și față de partidul aflat la conducerea țării.

În al doilea rând, forța de muncă, cea ocupată, dar și cea disponibilă, se manifestă în plan național din cauza înțelegerii zădărniciei eforturilor depuse pentru dezvoltare, precum și din cauza scăderii încrederii în evoluția adecvată a țării, ca un instrument perturbator al creșterii corespunzătoare a productivității muncii.

Guvernul, în loc să recurgă la stimulente financiare și la cele de ordin psihosocial pentru angajatori și pentru angajați, cum fac alte țări, cu toate că încrederea în conducătorii lor n-a ajuns atât de jos ca cea față de cei din România, recurge la măsuri administrative pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă populația.

Afirm cu toată convingerea că acest mod de acțiune dezvăluie, o dată în plus, nivelul de competență accesibil și prim-ministrului, cât și celorlalți membri ai Guvernului, dar disciplinarea pe care aparent Guvernul vrea să o instituie în economie și în societate trebuie să înceapă cu administrația și cu structurile de ramură nepotrivite, nu cu legile economice care acționează în mod obiectiv, dacă vrea și dacă nu vrea actualul Guvern.

După ce măsurile luate de acesta au dat naștere unor structuri și forme inadecvate de stimulare și s-a încurajat comportamentul nepermis al membrilor de partid ajunși în diferite funcții de conducere în economie, acum s-a mers până acolo încât se transformă ideea de reglementare a proceselor specifice unei piețe libere într-o caricatură de conducere responsabilă a țării, incapabilă să scoată economia din criză.