Emilian Valentin Frâncu

Declarația politică este intitulată „Parlamentar _versus_ autoritate locală”.

În calitate de senator ales în Colegiul uninominal nr. 2, Circumscripția electorală nr. 40, județul Vâlcea, am cerut în instanță dizolvarea Consiliului Local al Comunei Golești, județul Vâlcea, localitate aflată în colegiul pe care îl reprezint în Parlament, pe motiv că respectivul consiliu nu s-a întrunit două luni consecutiv, fiind îndeplinite dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, coroborat cu art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Tribunalul Vâlcea mi-a dat câștig de cauză, însă Consiliul Local Golești a făcut recurs, care a fost admis, unul dintre motivele invocate fiind lipsa calității procesuale active a subsemnatului.

După cum este cunoscut, una dintre condițiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile este calitatea procesuală, reglementată juridic prin art. 41 și următoarele din Codul de procedură civilă. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.

Așa cum am arătat în acțiunea intentată împotriva Consiliului Local Golești, atât primarul comunei, cât și consiliul local, în calitate de aleși locali, sunt garanții legalității autorităților publice locale. La rândul meu, în calitate de parlamentar ales de locuitorii cu drept de vot ai localităților care alcătuiesc Colegiul uninominal nr. 2, din cadrul căruia face parte și comuna Golești, consider că sunt mai mult decât îndreptățit să veghez la buna funcționare a consiliilor locale, în așa fel încât hotărârile adoptate de acestea sau neîntrunirea timp de două luni consecutiv, cum a fost în cazul de față, să nu aducă prejudicii intereselor cetățenilor.

Nu doresc să pun în discuție soluția juridică adoptată, completul de judecată a precizat că orice persoană interesată se poate adresa instanței, cu condiția „să existe vătămare în dreptul său, în interesul legitim”, ci doar ideea că un parlamentar ales uninominal nu ar putea să se adreseze justiției în contencios administrativ în calitate de parte interesată de bunul mers al activității.

Verificarea respectării legii în colegiul pe care îl reprezintă, ca parte a activității în circumscripție, este la fel de importantă pentru un senator ca și activitatea în plenul Parlamentului.

Din aceste considerente, din punctul meu de vedere, un parlamentar are dreptul să se considere, într-un proces cu autoritățile locale, „parte vătămată în interesul său legitim”, atunci când acestea prejudiciază, prin acțiunile lor, interesele celor care i-au ales. Comunitatea locală trebuie să știe că atât aleșii locali, cât și parlamentarii au obligația să vegheze la respectarea legii, dar, evident, ideal este să nu se ajungă aici.