Victor Mocanu

Declarația politică este intitulată „Pașii necesari pentru salarizarea corectă a funcționarilor publici”.

Declarația politică de astăzi are ca temă salarizarea funcționarilor din administrația publică din România. Consider că această temă este una dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda guvernării și cred că trebuie gestionată din două perspective. În primul rând, clasa politică, atât puterea, cât și opoziția, trebuie să contribuie cu sugestii pentru soluționarea unor nedreptăți de sistem în ceea ce privește salarizarea unor persoane pe care cu toții le dorim a fi profesioniste și cinstite. În al doilea rând, trebuie să privim cu toții nemulțumirile exprimate de sindicatele de profil ca pe o oportunitate de a aduce, o dată pentru totdeauna, ordinea și priceperea în acest segment profesional.

Membrii de sindicat din administrația publică au ales să inițieze mișcări publice de protest față de neaplicarea legii salarizării unitare. Unele dintre punctele de vedere oficial exprimate de funcționarii publici sunt, în opinia mea, unele extrem de corecte și trebuie să fie luate în calcul de Guvern în încercarea de a găsi o soluție viabilă la acest conflict de ordin social. Peste 20 de clase de salarizare se află în preajma pragului salariului minim pe economie și un sfert din personalul cuprins în administrația publică câștigă un salariu sub 1.000 de lei. Sunt realități statistice supărătoare, pentru care intențiile bune și declarațiile de sprijin nu sunt suficiente.

Faptul că în România segmentul profesional al funcționarilor din administrația publică, mai ales din cea locală, este extrem de nemulțumit de salarizare este o realitate la care guvernarea trebuie să găsească soluții. De cealaltă parte, este obligatoriu să ne amintim câteva chestiuni care au, de asemenea, calitatea de adevăruri. Între guvernarea de tip Boc, care a transformat funcționarul într-un soi de membru al clasei dușmanilor poporului, prin măsurile economice dezastruoase din 2010, și actualul Guvern există deosebiri extreme. Actuala guvernare a îndreptat nenorocirile produse prin tăierea salariilor și a luat măsura reparatorie a reîntregirii salariilor bugetarilor. O altă direcție de acțiune aplicată de Guvern care a atras satisfacția bugetarilor a fost asigurată de ajustările legislative necesare aplicării măsurilor reparatorii dispuse de instanțe în urma constatării nedreptăților pricinuite bugetarilor de guvernarea Boc–Băsescu.

Nu în ultimul rând, trecând peste nivelul măsurilor de reparație a nedreptăților suferite de salariații din sectorul bugetar, această guvernare a venit cu un proiect viabil de viitor, proiect din care am reținut câteva chestiuni de bun augur: reducerea numărului claselor de salarizare din sistemul bugetar de la 111 la doar 5 clase și stabilirea unui salariu minim brut de 1.200 de lei și a unui salariu maxim brut de 22.000 de lei.

Nu cu mult înaintea recentelor mișcări făcute de sindicaliștii din sectorul bugetar, premierul României a recunoscut marile probleme din sistem care își așteaptă soluționarea și a definit corect premisa de la care pornește guvernarea: reașezarea lucrurilor prin gândirea unui sistem de salarizare de jos în sus, prin ridicarea salariului minim. Toate aceste poziționări au grad crescut de legitimitate și de necesitate. Însă, în opinia mea, regândirea sistemului de salarizare și rezolvarea conflictului de natură socială dintre Guvern și bugetari nu trebuie să scape din vedere un aspect crucial: creșterea calității serviciilor oferite de funcționari și profesionalizarea reală a întregului aparat administrativ. Atât partea sindicală și cei pe care îi reprezintă, cât și autoritățile cu rol de reglementare trebuie să ridice la statutul de prioritate nevoia de îmbunătățire a modului de a face administrație publică, de schimbare a opticii în ceea ce privește rolul de profesionist în slujba comunității. Ameliorarea condițiilor de salarizare trebuie să se producă obligatoriu în același timp cu creșterea exigențelor profesionale în ceea ce-i privește pe funcționarii publici.