Petru Bașa

Declarația politică este intitulată „Problema lipsei de eficacitate în gestionarea și managementul recuperării și colectării amenzilor contravenționale”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi va face referire la o problemă importantă a administrațiilor publice românești, cea a recuperării creanțelor din sancțiunile contravenționale.

Nu este doar o problemă pentru care ar trebui să se găsească o soluționare în vederea atragerii sumelor cuvenite la buget, ci și o problemă de percepție a măsurii punitive în rândul celor care comit astfel de fapte, o problemă care, odată soluționată, ar putea descuraja factorul infracțional.

Problema lipsei de eficacitate în gestionarea și managementul fenomenului care vizează colectarea și recuperarea la bugetele locale ale localităților din România a amenzilor contravenționale aplicate de organele abilitate a dus la un veritabil blocaj financiar, care se ridică, la nivel național, la milioane de euro.

Amenda contravențională – fie că este dată pentru încălcarea unei reguli de circulație, pentru nerespectarea legii în domeniul protecției mediului sau a consumatorului – ajunge la administrația locală unde contravenientul își are domiciliul. Aici ar trebui să se încaseze, însă în multe situații contravenientul nu vine să o achite așa cum ar fi normal. Dacă acele persoane nu au nici bunuri pe numele lor pentru a se realiza executarea silită, amenda rămâne neîncasată, iar după cinci ani se prescrie.

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede posibilitatea ca, în termen de 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, persoana în cauză să formuleze o plângere contravențională împotriva acestuia, plângere ce urmează a fi înaintată instanței de judecată.

În cazul în care contravenientul nu și-a exercitat acest drept sau dacă plângerea formulată a fost respinsă, în condițiile în care acesta nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sancțiunii și în imposibilitatea unei executări silite, organul din care face parte agentul constatator este obligat să sesizeze instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu prestarea unei activități în folosul comunității. Totuși, dacă contravenientul nu este de acord să execute munca în folosul comunității, el nu poate fi obligat, astfel încât amenda se prescrie după cinci ani.

Astfel, se pierd și fonduri la bugetele locale, fonduri atât de necesare pentru realizarea unor lucrări de dezvoltare și, totodată, contravenientul este încurajat în continuarea comiterii unor fapte infracționale.

Semnalul de alarmă, dragi colegi, pentru soluționarea acestei probleme ne-a fost transmis de către organele constatatoare din colegiul senatorial pe care îl reprezint, organe care își văd munca de cercetare și sancționare zădărnicită de lipsa unor măsuri clare punitive.