Alexandru Mocanu

Declarația politică este intitulată „Profitul băncilor pe timp de criză”.

Criză, criză, dar băncile tot fac profit. Ceva mai mic decât altădată, dar nu de neglijat. Asta în condițiile în care 2010 a fost cel mai dificil an din punct de vedere economic și în ciuda faptului că activitatea de creditare a fost aproape nulă.

Multe dintre primele zece bănci din România au încheiat anul 2010 pe plus, un plus chiar consistent. În frunte este BRD, cu un profit net de 119 milioane de euro, în scădere cu 36% față de 2009. Urmează BCR, care a obținut un profit de 110,2 milioane de euro, în scădere cu 46,7% față de 2009. Pe plus au ieșit și Alpha Bank, UniCredit Țiriac Bank și ING Bank.

Scăderea profiturilor băncilor comerciale, în opinia mea, s-a datorat, mai ales, creditelor neperformante acordate cu o lejeritate nepermisă mai ales în timp de criză. Ca urmare, băncile au fost nevoite să constituie provizioane mai mari, în condițiile în care le-a crescut numărul restanțierilor.

Să fiu bine înțeles, creditele neperformante nu sunt o fatalitate precum cutremurul din Japonia. În multe cazuri, ele sunt rezultatul lăcomiei băncilor, care, din dorința de a câștiga cât mai mult, administrează cu o anume lejeritate banii deponenților. E adevărat că nu toate băncile procedează așa. Se pare însă că învățăm greu din experiența și consecințele catastrofale pentru o lume întreagă ale acordării creditelor cu buletinul.

În același timp, în discuții informale, voci autorizate susțin că scăderea profiturilor băncilor comerciale s-ar datora, de fapt, ascunderii profiturilor de către bănci prin „metode clasice”, asupra cărora nu doresc să mă opresc acum.

Unele bănci au reușit să țină sub control provizioanele, marcând o creștere a profitului față de 2009. Este cazul Raiffeisen Bank, care în 2010 a avut un profit de 81 de milioane de euro, cu 13% mai mare față de cel obținut în 2009. La fel, și CEC Bank a punctat în plus față de 2009 cu peste 3,5 milioane de euro.

Stimate colege și stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, zilele trecute, am

participat la o primă dezbatere a propunerii legislative inițiate de 10 senatori PDL, intitulată Lege privind taxa de solidaritate aplicată instituțiilor financiare și de credit. Prin această propunere legislativă, inițiatorii doresc ca, pentru o perioadă de trei ani, instituțiile financiare și de credit ce activează în România să vireze anual o taxă de 2,5% din profitul net realizat, taxă care să se constituie în venit suplimentar la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care se plătesc pensiile și ajutoarele sociale.

Inițiatorii susțin că în acest fel băncile și-ar putea arăta solidaritatea față de toți românii, care, prin efortul lor, vor rambursa în următorii ani cele 18 miliarde de euro împrumutate de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială ca să trecem criza, bani din care aproape jumătate s-au dus la Banca Națională tocmai pentru a sprijini activitatea băncilor comerciale.