Gheorghe Saghian

Declarația politică este intitulată „Randamentul de atragere a fondurilor europene”.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

După cum știți, România este, din păcate, una dintre țările cu cel mai mic randament de atragere a fondurilor europene din întregul bloc comunitar. Pentru exercițiul financiar 2014–2020 s-a pierdut deja startul în foarte multe domenii. În ultimii ani s-a văzut și faptul că cei care reușesc să obțină fonduri mari de finanțare din bani europeni au fost în principal companii mari, care au în spate echipe de experți, companii de consultanță și cu experiență proprie, toate aceste atuuri oferindu-le o șansă sporită să obțină finanțare.

De cealaltă parte sunt tinerii, care încearcă să-și dezvolte propriile afaceri. Adesea se confruntă cu probleme mari în ceea ce privește obținerea de finanțare, fie că este vorba de bănci, de fonduri din bugetele publice și mai ales din fonduri europene, care se supun unor reguli stricte, care le oferă celor lipsiți de experiență, cum sunt tinerii antreprenori, mari bătăi de cap. În același timp, au și ei punctele lor slabe, fiind mult prea entuziasmați pentru o idee de afacere, adesea își planifică investiții prea mari pentru afaceri care pot foarte ușor să subperformeze. Există mai multe puncte slabe ale finanțării pentru tinerii antreprenori din România. Întâi, este vorba de cofinanțare. Cele mai mari dificultăți din punctul de vedere al unei firme tinere care urmărește finanțarea cu fonduri europene constau în lipsa soluțiilor pentru garantarea investiției, prin bunuri sau prin susținerea unui grup de firme. Obținerea cofinanțării pentru un astfel de start-up este cu atât mai dificilă cu cât și băncile sunt rezervate în acordarea unui credit fără garanții pentru o afacere nouă.

Pe de altă parte, s-a constatat faptul că una dintre marile probleme ale accesului la finanțare este generată chiar de cei care vor să obțină finanțare din fonduri europene. În acest context, trebuie menționată plierea în mod eronat a ideii de afacere pe baza programelor de finanțare disponibile pe piață, și nu invers. Astfel, ideea de afacere și bugetul investiției se stabilesc pentru a se încadra în cerințele și bugetul programului, riscând realizarea unui plan de afaceri nerealist, ceea ce poate conduce la imposibilitatea susținerii cofinanțării și îndeplinirii indicatorilor asumați prin proiect.

În acest context al noilor afaceri, trebuie aruncată o privire și pe clasamentul statelor din regiune privind rata de accesare a fondurilor europene. Astfel, România are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene în perioada 2007–2014, față de nivelurile din intervalul 80–90% înregistrate în Ungaria, Polonia sau țările baltice. În procente (din totalul sumelor alocate și banii primiți), România înregistrează o rată de absorbție de 56%, adică 10,75 miliarde de euro, în timp ce țări din regiune înregistrează: Bulgaria – 77%, 5,1 miliarde de euro; Cehia – 69%, 18,1 miliarde de euro; Estonia – 87%, 3 miliarde de euro; Ungaria – 87%, 21,7 miliarde de euro.