Iosif Secășan

Declarația politică este intitulată „Raționalizarea spitalelor _versus_ autonomia locală”.

Programul guvernamental comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ce ar urma să raționalizeze sistemul spitalicesc românesc și, în același timp să creeze cămine pentru vârstnici, pornește de la o evaluare realistă a unei stări de fapt.

În rețeaua spitalicească din România se află circa 70 de spitale care nu îndeplinesc condițiile standard la nivel național, de calitate și securitate a asistenței medicale de urgență și curative, în sensul că unele nu au deloc linie de gardă (14 spitale), altele au o singură linie de gardă (50 de spitale), majoritatea nu au suficient personal medical – medici și asistente –, iar altele sunt foarte aproape ca distanță de spitale mai mari și performante.

Pe cale de consecință, aceste spitale – mai toate și fără autorizație de funcționare – nu ar îndeplini condițiile de contractare cu casele județene de asigurări și, în cazul în care ele s-ar reprofila, fondurile județene aferente din FNASS ar putea reveni numai spitalelor performante, spre o mai bună funcționare a acestora, spre un plus de dotare și competență.

Putem aprecia că s-ar face un prim pas spre un sistem spitalicesc mai strâns, mai localizat, mai eficient, poate și mai flexibil, cu un standard mai ridicat.

Pe de altă parte însă, ne aflăm într-o realitate a administrației locale pe care nu o putem ignora.

Autoritățile locale, la doar câteva luni de la procesul de descentralizare, legiferat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010, au luat deja unele măsuri de susținere financiară și gestionare a spitalelor preluate, primarii și managerii de spitale responsabilizându-se asupra funcționalității acestora.

Sigur, unele autorități locale, care în urma unor evaluări făcute au ajuns la concluzia că nu pot garanta funcționalitatea spitalului, vor accesa cu motivație programul guvernamental de reprofilare în cămine pentru vârstnici sau centre medicale de permanență. Altele însă, cu un spital mai bun și funcțional, cu condiții hoteliere foarte bune, cu dotare corespunzătoare în echipament medical și cu personal medical suficient pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, pe bun drept, nu sunt de acord cu reprofilarea spitalului și își asumă cel puțin costurile utilităților și chiar mai mult de atât.

Unele dintre aceste spitale se găsesc pe lista Ministerului Sănătății. Lista Ministerului Sănătății trebuie să fie doar o ofertă, nu și o interdicție în același timp:

– ofertă de accesare a programului guvernamental pentru acele autorități publice locale care nu găsesc pârghiile de finanțare acoperitoare pentru spitalul lor;

– eliminarea interdicției pentru contractarea cu CJASS a serviciilor medicale prestate.

Spitalul trebuie să poată beneficia de un contract cu CJASS, chiar un contract cu noi rigurozități cum ar fi TCP – tarif pe caz ponderat – mai mic, rezultat din noua clasificare a spitalelor.