Anca Daniela Boagiu

Declarația politică este intitulată „România 2019 – preluarea mandatului Președinției Consiliului UE”. În primul semestru al anului 2019, România va avea onoarea și responsabilitatea de a deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Ne vom asuma aceasta poziție după 12 ani de la aderare și de aceea este important să definim bine instrumentele pe care le vom avea la dispoziție pentru a valorifica pe deplin această poziție. Deși România va exercita această președinție într-o perioadă complicată pentru Uniune, vom avea responsabilitatea de fi un „honest broker”, care să contribuie la consolidarea proiectului european în format 27 prin viziune politică și capacitate administrativă.

Chiar dacă 2019 pare încă departe, timpul pe care România îl are la dispoziție pentru a se pune la punct cu toate măsurile organizatorice și instituționale este unul foarte scurt. Tocmai de aceea, în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, am lansat un apel la demararea pregătirilor pentru președinția României încă de la începutul mandatului Guvernului Cioloș, apel concretizat ieri, 24 octombrie, într-o primă consultare publică organizată de Guvernul României.

Pot spune cu mare bucurie că Parlamentul a fost mai harnic și s-a mișcat mult mai repede în acest sens. Comisia pentru afaceri europene din Senat, pe care o conduc, a început de mult aceste demersuri la nivel oficial. La ultima Conferință a comisiilor specializate în afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene (COSAC), desfășurată în iulie la Bratislava, am avut primele întâlniri cu omologii din Slovacia și Austria în vederea schimbului de informații în ceea ce privește organizarea evenimentului european. Deoarece această perioadă este una marcată de alegeri electorale, s-a stabilit ca delegațiile celor două țări, care au deținut, respectiv vor deține, la rândul lor, președinția rotativă, să vină la începutul lunii februarie în România pentru a împărtăși din experiența lor și a cimenta relațiile interparlamentare de care este nevoie în astfel de situații.

Un alt pilon important este cel al dialogului dintre Parlament și Guvern, prin crearea grupului de lucru interinstituțional. Din februarie 2017 este nevoie de discuții ample privind diferite etape premergătoare, dar și exercitarea propriu-zisă a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Aș evidenția aici selectarea cu atenție a liderilor politici și a personalului tehnic cu expertiză în afacerile europene, cunoscători ai marilor dosare pe care trebuie să le gestioneze, precum și identificarea priorităților emblematice ale PRES RO. Inevitabil limitate, acestea vor fi identificate din perspectiva intereselor naționale și este necesară susținerea lor din partea unui număr cât mai mare de state membre. De asemenea, creșterea rolului României de stat membru UE va trebui valorificat prin prisma vizibilității (în special în plan cultural, turistic etc.) cu ocazia organizării în România a reuniunilor ministeriale informale, a summiturilor sau a altor evenimente.