Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 octombrie 2016
Senatul · MO 153/2016 · 2016-10-25
· other
44 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 25 octombrie 2016, și dau cuvântul domnului senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru a-și prezenta declarația politică.
Se pregătește domnul senator Dorin Păran, din partea ALDE, tot pentru o declarație politică.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, domnilor!
Declarația politică de astăzi, puțin mai altfel decât cele cu care v-am obișnuit, mi-am intitulat-o „Moldova nu este a mea, dar nu este nici a voastră, ci a urmașilor urmașilor voștri”. Evident că e un citat.
Am plecat de la un asemenea considerent vizavi de evenimentele care s-au întâmplat duminică în capitală, când unioniștii de la Platforma „Acțiunea 2012” au avut de întâmpinat forțele Jandarmeriei. Consider că așa cum au procedat jandarmii nu a fost tocmai corect, cu atât mai mult cu cât gândurile și simțămintele, dorințele celor care se aflau la acel marș erau mult, mult prea nobile. E adevărat, au mai fost și intruși pe acolo, dar tocmai pentru aceștia... cu aceștia trebuie să se ocupe instituțiile statului care iau o groază de bani drept salarii și nu-și fac treaba.
De fapt, voiam să încep mai altfel, dar niciodată nu este prea târziu, să vă spun o istorioară... o istorioară, deci să o luați... nu am spus „o poveste”, ci „istorioară”, așa că luați-o ca un fapt real, autentic, cum vreți să-l numiți.
Eu sunt născut în județul Botoșani, la 200 de metri de albia râului Prut, un râu care ne desparte nedrept de frații de pe malul stâng al Prutului. Dintotdeauna mi-am dorit să știu ce se întâmplă dincolo de Prut. A fost și este un simțământ nobil, de care, din păcate, diriguitorii, șefii, imediat după ’89, nu au știut să profite de el. Nu știu, s-au speriat poate.
Dar să revin la istorioară. La vârsta de 58 de ani pe care o am acum, îmi rămâne și mi-a rămas adânc întipărită în minte o figură din satul meu natal, Crasnaleuca, figură a unei bătrâne căreia noi îi spuneam mătușa Teodosia. Mătușa Teodosia era născută în Basarabia noastră dragă
și căsătorită pe malul drept al Prutului, în Crasnaleuca. A urmat războiul, bărbatul ei s-a întors de pe front bolnav și bineînțeles că mult nu a mai trăit. A rămas singură. A crescut, așa cum a putut, un băiat, un fecior, pe care l-a așezat la casa lui. Această bătrână, zilnic, mergea pe malul Prutului – în zona respectivă, în satul nostru, Prutul are înălțime... stânca are... malul Prutului este înalt; deși sunt născut la 200 de metri de firul albiei, nu au fost probleme cu inundația pe malul românesc –, acea bătrână mergea și plângea. Plângea de dorul rudelor rămase dincolo. Fiind săracă... Și, în acei ani, știți foarte bine, se trecea foarte greu în URSS. Plângea. A plâns zilnic și s-a stins încet-încet, ca flacăra unei lumânări. La această vârstă și acum sunt urmărit de făptura acelei bătrâne.
De aceea condamn, chiar dacă jandarmii nu au folosit prea mult forța, armamentul din dotare. Nu văd pentru ce l-ar fi folosit, nu știu de ce se concentrează pe o asemenea faptă, când mă gâtuie pur și simplu că în Sfântu Gheorghe numele unei străzi, recent, poartă numele unui criminal de război hortist. Dar asta este tema unei alte declarații politice, pe care vă asigur că săptămâna viitoare o voi prezenta.
Acest copil, acest băiat, George Simion, merită tot respectul nostru. Știți cu toții, e vorba de președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”. Nu știu de ce noi ne uităm... privim nepăsători acțiunile acestor bravi tineri, care nu fac altceva decât să ne dea o palmă nouă, că, într-adevăr, mai există patrioți în România. Și sunt tineri.
Mi-au plăcut foarte mult cuvintele acestui tânăr. Permiteți-mi să le citez: „Solicităm premierului și președinților partidelor care se vor înscrie în cursa electorală să-și asume reunirea națională printr-o declarație a Legislativului în sesiunea viitoare și asumarea proiectului reunificării ca proiect de țară, cu toți pașii care decurg din aceasta: interconectare energetică, unificare monetară, iar spațiul mediatic să fie comun.” Iată cum un tânăr intuiește ce trebuie făcut.
Am fost și eu în Republica Moldova. E de reținut: circa 10–12 televiziuni proruse sunt gratuite, doar circa trei din România sunt plătite. Iată ce mare efort se face, să cerem bani fraților de peste Prut. Oare nu s-ar putea ca marea majoritate a televiziunilor din România să aibă activitate și în Republica Moldova gratuit? Ar fi un lucru foarte mare pentru frații noștri, de ce nu?, tocmai pentru unire, că odată, mai repede sau mai târziu, aceasta se va înfăptui.
Într-adevăr, nu sunt adeptul manifestațiilor de forță, al acelora care să strige, cum se spune, în gura mare „Vrem Unirea!”. Trebuie să fim buni strategi, trebuie să gândim bine. Și vă dau o sugestie, pentru cei care vor urma în Parlament și mai ales Executivului. Am tot spus în ultima vreme, atât eu, cât și mulți colegi de-ai mei, că e absolut necesară o autostradă Târgu-Mureș – Târgu Neamț – Iași și ne-am fi dorit-o pentru aniversarea a 100 de ani de la Unire. Lucru imposibil, pentru că nici nu s-a început acea autostradă. Gândiți-vă ce ar însemna o autostradă care ar lega Ardealul de Chișinău! Asemenea lucruri, făcute – cu ghilimelele de rigoare – cu cap, nu prin forță, nu prin lozinci care ar putea să irite, duc, mai repede sau mai târziu, către unire.
Nu am făcut duminică, prin Jandarmerie, decât să-i ridicăm mingea la fileu prorusului Igor Dodon, care, din păcate, este primul clasat în alegerile pentru Președinția Republicii Moldova, acest prorus care, prin tezele sale, gândește, vrea ca Moldova, Republica Moldova, să aibă orientare către Moscova. Una din tezele lui Dodon, din păcate teză principală, pe care și-o promovează, este aceea: „Jandarmul român care îl bate pe moldovean”. Cum vă sună? Deci i-a venit ca o mănușă acțiunea Jandarmeriei de duminică.
Dacă am început declarația politică de astăzi cu o istorioară, cu mătușa Teodosia, permiteți-mi să o închei cu o poezie. Și cred că cel mai nimerit poet pentru o asemenea declarație politică pe care am făcut-o, pentru acțiunea de duminică a Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, cel mai nimerit poet este Grigore Vieru.
Vă voi citi „Scrisoare din Basarabia”:
„Cu vorba-mi strâmbă și pripită/Eu știu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat și grai, și pită/Și-ai năvălit pe-al meu pământ./În vremea putredă și goală/Pe mine, frate, cum să-ți spun,/Pe mine m-au mințit la școală/Că-mi ești dușman, nu frate bun./Din Basarabia vă scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut./Credeam că un noroc e plaga,/Un bine graiul cel sluțit./Citesc azi pe Arghezi, Blaga,/Ce tare, Doamne-am fost mințit!/Cu pocăință nesfârșită/Mă rog iubitului Isus/Să-mi ierte vorba rătăcită/Ce despre tine, frate, am spus./Din Basarabia vă scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut,/Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut./Aflând că frate-mi ești, odată/Scăpai o lacrimă-n priviri/Ce-a fost pe loc și arestată/Și dusă-n ocnă la Sibiri./Acolo-n friguroasa zare,/Din drobul mut al lacrimei/Ocnașii scot și astăzi sare/Și nu mai dau de fundul ei./Din Basarabia vă scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut.” Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și noi vă mulțumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Dorin Păran. Se pregătește domnul senator Ion Toma.
Bună dimineața, dragi colegi!
Recunosc că mi-a plăcut foarte mult declarația politică a colegului Grigoraș și îl felicit, iar istorioara cu mătușa Teodosia mi-a rămas la suflet.
Tot despre istorie am și eu o declarație politică: despre ziua de astăzi, 25 octombrie, care este declarată Ziua Armatei Române.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Ca și alte țări ale Uniunii Europene, România, după cum știm cu toții, sărbătorește Ziua Armatei la 25 octombrie a fiecărui an calendaristic. Deși Armata Română participă anual și la manifestările prilejuite de Ziua Înălțării Domnului, sărbătoare ortodoxă devenită ulterior Ziua Eroilor, precum și la manifestări dedicate Zilei Naționale a României, totuși ziua de 25 octombrie este ziua rămasă în sufletul românilor ca zi în care toată țara sărbătorește Armata și pe cei care au fost și sunt în slujba ei.
Una din importantele semnificații este victoria pentru eliberarea teritoriului național ocupat temporar în urma Dictatului de la Viena din 1940. Ofensiva de eliberare a părții
nord-vestice a României, începută în 9 octombrie 1944 și finalizată în 25 octombrie 1944 cu eliberarea orașelor Carei și Satu Mare, reprezintă semnificația sfârșitului celui de al Doilea Război Mondial pe teritoriul României.
De altfel, după alungarea trupelor germane și eliberarea teritoriului românesc, Armatele 1 și a 4-a au fost angajate în luptele de pe marele front, la nord de Carpații Occidentali și la vest de Carpații Meridionali, ajungând la peste 350 de kilometri în adâncimea aliniamentului de luptă germano-ungar.
Este foarte adevărat că Ziua Armatei Române este legată efectiv de Transilvania, însă sentimentele și idealurile sunt naționale. Unitatea, independența, integritatea și suveranitatea națională le împărtășesc toți românii din România.
Doamnelor și domnilor senatori,
Ziua Armatei Române este marcată prin evenimente organizate în toate garnizoanele din România, precum și în bazele de operațiuni unde România are trupe dislocate sub egida NATO, UE, OSCE sau ONU, sub expresia îndeplinirii angajamentelor pe care România le are ca membru al comunității internaționale.
În încheiere, vă îndemn, dragi colegi senatori, să participăm și noi și să depunem o coroană de flori la mormântul eroilor patriei și să păstrăm un moment de reculegere.
Dumnezeu să-i odihnească în pace! Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ion Toma.
Se pregătește domnul senator Niță, da? Niță Mihai.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Declarația mea politică – „Balneoclimatologia, de la mărire la decădere”.
De-a lungul timpului, serviciile balneoclimatologice asigurate în stațiunile din România de medici specialiști au constituit un element extrem de pozitiv în conturarea unei imagini favorabile României, turismul balnear fiind extrem de bine dezvoltat înainte de 1989. Din păcate, în ultimii ani, situația s-a înrăutățit, iar lipsa acută a investițiilor a permis degradarea bazelor și a determinat o scădere alarmantă a numărului de medici specialiști în balneoclimatologie. Dacă înainte de 1989 în cadrul stațiunilor regăseam cel puțin 400 de medici specialiști, în prezent numărul acestora a scăzut dramatic, cu 75%, astfel încât actualmente în rețeaua națională balneară regăsim doar 100 de medici.
Cândva o perlă a turismului românesc, adevărate puncte de interes pentru turiștii din întreaga lume, aceste stațiuni se regăsesc acum într-o stare de abandon din partea autorităților. Din păcate, lipsa de implicare a autorităților locale acolo unde funcționează astfel de structuri balneare a determinat o prăbușire a numărului de pacienți tratați. Lipsa infrastructurii, precum și lipsa investițiilor care să permită modernizarea acestor structuri balneare au scos de pe harta priorităților turiștilor străini stațiunile românești, cândva recunoscute și apreciate.
Cu mare regret trebuie să constat însă că, deși această situație ingrată în care se regăsește balneoclimatologia se tot discută de circa 15 ani, măsurile concrete au întârziat să apară.
Importanța dezvoltării turismului balnear este foarte mare, mai cu seamă prin efectele colaterale pe care le generează, respectiv contribuția semnificativă la dezvoltarea economică a comunităților respective. În mod evident, un număr mare de turiști determină atragerea investitorilor străini, iar o creștere a investițiilor și a consumului determină, de asemenea, o creștere a veniturilor la bugetul local.
Activitatea medico-balneară se confruntă cu probleme reale, cu o lipsă tot mai acută de personal specializat, cu o îmbătrânire a medicilor care activează în cadrul stațiunilor balneare, cu lipsa de finanțare a bazei și cu lipsa totală de viziune și de strategie la nivel național. Aceste probleme sunt ignorate de prea mult timp, iar noi putem să găsim soluții pentru a schimba această stare de fapt.
O bună activitate medico-balneară se poate desfășura doar în condițiile în care sunt conștientizate adevăratele probleme, urmând ca, prin corecta reglementare și încurajarea investițiilor în acest sector, fiecare dintre acestea să-și regăsească rezolvarea.
Printre prioritățile ce nu mai suportă amânare regăsim: păstrarea nișei ecologice balneare, prin susținerea reintroducerii unor măsuri punitive în cazul în care sunt constatate grave abateri și abuzuri, penuria acută a resursei umane.
În acest scop, susțin inițierea unui proiect de soluționare, prin scoaterea la concurs în forma rezidențiatului la a doua specialitate și formarea specialiștilor de recuperare, medicină fizică și balneologie, care să fie dirijați către activități medicobalneare. Soluțiile de formare de scurtă durată nu sunt formări profesionale corespunzătoare unui profil medical, cum sunt recuperarea și activitatea medico-balneară.
La această acțiune ar putea fi implicați și patronii de complexe balneare. Acordarea unei serii de beneficii fiscale către antreprenorii care aleg să investească în acest domeniu, poate chiar un TVA diferențiat, ar putea să stimuleze aceste investiții.
Așa cum ați putut observa, activitatea balneoclimatologică din România traversează o perioadă dificilă. Este responsabilitatea noastră să luăm măsurile ce se impun pentru a corija neajunsurile acestui sector atât de important și de relevant cândva.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Niță Mihai.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația de astăzi are titlul „25 octombrie – Ziua Armatei Române”.
În fiecare an, la 25 octombrie, România sărbătorește Armata Română, care la data menționată, în anul 1944, a eliberat de sub ocupația hortistă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei. Ziua Armatei Române a fost instituită în anul 1959.
Deși n-au fost cunoscuți în istorie ca un popor expansionist, cu rare excepții care priveau securitatea propriului teritoriu, înaintașii noștri au fost cunoscuți ca având o forță militară redutabilă, cu bărbați pricepuți la mânuirea armelor și conducători vestiți pentru iscusință ca strategi militari și politici. Asta poate explica pe deplin dăinuirea neamului românesc în cadrul frontierelor naturale pe care le-a păstrat de-a lungul mileniilor.
Fluctuațiile vremelnice ale extinderii unor mari imperii, precum și migrațiile sau incursiunile militare ale altor popoare pe tărâm românesc n-au reușit să șteargă de pe hartă acest popor, ale cărui bogății au fost mereu râvnite și al cărui har a fost mereu recunoscut chiar și de către cei potrivnici nouă. Dorința neostoită de unire a tuturor celor de același neam, trăitori pe arealul în care există din vremuri imemorabile, a făcut posibilă unirea tuturor românilor într-un singur stat, cauză plătită deseori cu grele jertfe de sânge. Mari domnitori
au rămas în memoria colectivă ca păstrători, cu orice preț, ai integrității teritoriale a țării, înfruntând adesea forțe militare străine disproporționat de mari și de bine organizate. Se cuvine, așadar, să-i prețuim totdeauna ca pe adevărați eroi ai poporului, pentru lupta lor în apărarea pământului strămoșesc și a credinței de neam.
Nu este vorba aici despre un naționalism exacerbat, ci despre dreptul inalienabil al românilor de a stăpâni în pace pământul pe care s-au născut. Aici se află mormintele înaintașilor noștri și nimeni nu are dreptul să le pângărească prin acte ostile, de cucerire militară, economică, ideologică sau religioasă. Aici se clădește viitorul copiilor și nepoților noștri, precum și al urmașilor acestora, pentru al căror destin frumos niciun efort nu poate fi precupețit. Patriotismul nostru nu se îndreaptă contra nimănui, nu este un act condamnabil, la fel cum noi nu tăgăduim dreptul altor popoare de a-și locui propriile teritorii moștenite de la străbuni.
Dorim ca totdeauna să trăim liber și pașnic în țara noastră, dar pentru aceasta avem îndatorirea să acordăm atenția necesară armatei, forței tradițională care ne-a apărat mereu atunci când țara s-a aflat în pericol. Constatăm cu îngrijorare că nici în zilele noastre pericolele expansioniste nu s-au potolit. Dimpotrivă, ele escaladează, iar integrarea României în alianța militară NATO este pentru noi chezășia asigurării securității naționale. În cadrul bunei cooperări cu forțele militare ale NATO, ostașii români s-au remarcat mereu printr-o excelentă pregătire de specialitate, în toate misiunile la care au cooperat. Armata Română a demonstrat astfel că respectă și perpetuează valorile tradiționale moștenite de la bravii lor înaintași, care s-au acoperit de glorie în războaiele ce au marcat istoria națională.
Dar, pentru ca Armata să-și facă datoria oricând este nevoie, statul român are datoria să asigure militarilor condiții de instruire adecvate momentului, compatibile cu cele ale aliaților noștri. După cum se știe, logistica militară se modernizează la nivelul pe care-l impun condițiile de luptă actuale. Consider că n-ar fi deloc anacronic ca întreaga populație să primească o minimă instruire militară, pentru eventualitatea contracarării unor pericole majore, fie și pentru cazul unor pericole dezlănțuite de către forțele naturii, alternativă pentru care s-a dovedit că nu avem pregătirea necesară, iar Armata și celelalte instituții abilitate nu au capacitatea de intervenție oportună fără colaborarea eficientă a autorităților locale și a populației situate în zona de impact.
Cu prilejul Zilei Armatei, adresez tuturor ostașilor români, oriunde se află în misiune, felicitări pentru modul exemplar în care acționează, pentru demnitatea comportamentului și pentru stoicismul cu care înțeleg să îndure privațiunile specifice impuse de regimul din armată.
La mulți ani lor și familiilor acestora, care înțeleg ce înseamnă datoria de militar!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumim, domnule senator.
Cu permisiunea dumneavoastră, încerc să susțin și eu o declarație politică.
##
În rezonanță cu declarația politică a domnului senator Ion Toma, am să încerc și eu să susțin o declarație cu titlul „Platforma «România 100» – o viziune programatică dătătoare de speranțe și pentru reconstruirea Complexului Balnear «Băile Sărate» de la Ocna Mureș”.
## Onorați colegi senatori,
În orașul Ocna Mureș, din județul Alba, a luat ființă, în urmă cu peste o sută de ani, un complex cu băi sărate, care a reprezentat pentru localnici, dar și pentru cei din zonele limitrofe, și nu numai, o importantă atracție turistică DUPĂ PAUZĂ
pentru recuperare medicală, fiind bine cunoscut faptul că apele minerale clorurate și sodice din această zonă au un rol terapeutic în afecțiunile reumatice, neurologice periferice, posttraumatice și ginecologice. Așadar, timp de zeci de ani, Băile Sărate de la Ocna Mureș au fost un adevărat izvor viu de sănătate pentru localnici și turiști, dar acestui izvor i s-a pus stăvilar în anul 2011, când a fost demolat și ultimul imobil, corpul principal al complexului, de altfel și simbolul stațiunii.
Primăria și Consiliul Local Ocna Mureș fac un efort deosebit în vederea contracarării efectelor negative resimțite la nivel local ca urmare a declinului industriei de după anii ’90, respectiv închiderea agenților economici mari din urbe, cum ar fi: UPSOM, Salina, Fermentarea Tutunului și altele. De aceea, autoritățile locale și județene cred cu tărie că proiectul de reconstruire a Complexului Balnear „Băile Sărate” ar reprezenta o alternativă bine-venită în vederea asigurării unui echilibru economic al orașului Ocna Mureș, mai cu seamă că zona de influență a localității atrage peste 50.000 de locuitori din trei județe: Alba, Cluj și Mureș.
Conform studiului de fezabilitate, proiectul conține două componente: partea de interior – clădiri și bazine cu apă sărată – și partea de amenajări exterioare, care cuprinde drumuri de acces până la baza de agrement, parc, teren de minifotbal, terenuri de tenis și altele. Iată că este vorba de o investiție de anvergură, care, în mod firesc, necesită finanțare atât guvernamentală, cât și din fonduri europene, valoarea totală estimată depășind sensibil suma de 8 milioane de euro.
Astfel, s-ar putea diminua efectele sărăciei care în prezent domină zona de nord-est a județului Alba, s-ar oferi o șansă reală comunității să muncească în propria localitate, s-ar reda circuitului economic resursele naturale nelimitate de ape clorosodice, atât de căutate și valorificate eficient în alte părți ale lumii. În plus, ar crește și valoarea investițiilor în infrastructura de transport zonală.
Deși Primăria Ocna Mureș a solicitat sprijin la instituțiile abilitate pentru includerea proiectului la finanțare conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, din păcate, răspunsurile primite deocamdată nu au fost deloc încurajatoare, dar ardelenii nu se lasă deloc cu una, cu două și nu dezarmează, ci continuă să privească cu nădejde spre viitor.
## Onorați colegi,
Analizând Platforma „România 100”, am constatat cu plăcere că inițiativa administrației locale Ocna Mureș de a fi reconstruit Complexul Balnear „Băile Sărate”, susținută și de autoritățile județene, rezonează perfect cu principiile enunțate de prim-ministrul Dacian Cioloș pentru o dezvoltare durabilă a localității, și anume în capitolul „Implementarea strategiilor de investiții teritoriale integrate din fonduri europene și buget național”.
## Stimați colegi,
Doresc să mai subliniez faptul că proiectul de investiție Complexul Balnear „Băile Sărate” de la Ocna Mureș este unul cu impact economic major, care nu se adresează doar unei comunități restrânse, ci întregii zone, încadrându-se perfect în strategia „România competitivă”, în strategia de investiții teritoriale integrate și completează Pachetul antisărăcie. De aceea, apreciez că Guvernul României, instituție cu rol decizional privind oportunitatea alocării financiare în vederea realizării investițiilor generatoare de echilibru economic local, ar putea să includă pe agenda sa, la capitolul priorități, și finanțarea realizării proiectului Complexul Balnear „Băile Sărate” din Ocna Mureș.
Vă mulțumesc.
Bună dimineața!
Are cuvântul domnul senator Bodog Florian Dorel. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pacienții români au nevoie de medicamente inovatoare”.
Stimați colegi,
În declarația mea de astăzi aș dori să vă vorbesc despre o problemă gravă a sistemului medical românesc care necesită o intervenție urgentă a autorităților statului. Desigur, veți spune că sunt multe probleme grave și toate merită atenție. Așa este, însă problema la care mă refer eu, având în vedere gravitatea sa și efectele negative asupra pacienților, merită să fie pe lista priorităților noastre. Mă refer la lipsa unui număr de 21 de medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare, medicamente care sunt așteptate de mai bine de trei luni de zile în farmaciile și spitalele din România.
Efortul de a pune aceste tratamente salvatoare de vieți la dispoziția pacienților a fost susținut de toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, pe tot parcursul acestui an și s-a materializat, în final, printr-o hotărâre de guvern aprobată în iulie. Din păcate, din cauza birocrației excesive și a superficialității cu care guvernanții actuali au tratat această problemă, aceste medicamente nu au ajuns încă la pacienți.
Mai exact, problema ține de lipsa unor protocoale terapeutice destinate acestor medicamente, fapt ce pune medicii în incapacitatea de a le prescrie și de a le folosi în tratament. De asemenea, deși procesul legislativ a funcționat bine și comisiile de specialitate abilitate s-au pronunțat pozitiv cu privire la introducerea acestui pachet terapeutic, în continuare se constată lipsa avizului decisiv al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În situația dată, nu pot să nu mă întreb ce agendă au Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății și ce poate fi mai important decât a oferi pacienților aflați în fazele terminale ale bolii o pârghie disponibilă pentru a-și îmbunătăți, pentru a-și prelungi sau a-și salva viața. Dilema mea este cu atât mai mare cu cât actualul ministru al sănătății, domnul Voiculescu, s-a făcut remarcat cu ani în urmă tocmai pentru implicarea sa în ajutorarea cazurilor de bolnavi de cancer, cunoscut fiind faptul că Domnia Sa aducea din străinătate medicamentele care lipseau la noi în spitale.
În aceste condiții, aș dori să vă rog, dragi colegi, ca, indiferent de afinitățile politice, să tragem un semnal de alarmă în fața factorilor decizionali responsabili de blocajul existent și să le comunicăm clar că situația dată este una nu doar inacceptabilă, dar, din păcate, și una care costă zilnic viețile semenilor noștri.
Este de datoria noastră, a tuturor celor aleși de semenii noștri, să ne mobilizăm și să le oferim pacienților și familiilor acestora toate soluțiile care ne sunt la îndemână pentru a îmbunătăți atât sănătatea acestora, cât și nivelul de calitate a vieții, mai ales când se confruntă cu încercări atât de dificile. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.
Și eu vă mulțumesc, domnule senator.
PAUZĂ
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Îmi cer scuze, doamna senator Crețu Gabriela, prezentați declarația politică?
## **Doamna Gabriela Crețu**
**:**
Nu.
Nu? Mulțumesc.
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Constatăm că nu mai există solicitări din partea domnilor sau doamnelor senator pentru a-și susține declarația politică. Dau citire listei senatorilor care au depus declarațiile politice la secretariatul ședinței:
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat: domnul senator Stuparu Timotei, domnul senator Frătean Petru Alexandru, doamna senator Gabriela Crețu, doamna senator Federovici Doina Elena, domnul senator Agrigoroaei Ionel, domnul senator Bădălău Niculae și domnul senator Coste Marius;
– din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Oprea Dumitru, domnul senator Tătaru Nelu, domnul senator Igaș Traian Constantin, domnul senator Ghilea Gavrilă și doamna senator Boagiu Anca;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul senator... Nu, au susținut și Niță Mihai, și Păran Dorin; au susținut declarațiile, îmi cer scuze;
– din partea senatorilor independenți, domnul senator Marian Valer și domnul senator Vochițoiu Haralambie.
Domnule senator Frătean, susțineți declarația politică?
## **Domnul Petru Alexandru Frătean**
**:**
Nu.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Nu.
Mulțumesc mult.
Declar deci închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.
În scurt timp intrăm în dezbateri privind probleme legislative.
Declarația politică se intitulează „«Guvernul meu» nu susține educația patriotică a tinerilor”.
În declarația politică intitulată „Țineți cu poporul, să nu rătăciți!” atrăgeam atenția asupra consecințelor nefaste pe care le are asupra educației tinerilor reducerea numărului orelor de istorie în învățământul gimnazial, iar, mai recent, în declarația intitulată „Mărășești versus Rechinii Albi”, dezvoltam această argumentație, exemplificând înlăturarea sau uitarea, pur și simplu, a tradițiilor și momentelor semnificative ale istoriei naționale, a unor simboluri ale poporului și statului român, inclusiv în unele instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Cel mai recent argument, furnizat de însuși Guvernul Cioloș, pe care nu mă sfiesc să-l consider un exemplu de atitudine antinațională, mi-a fost oferit pe timpul studierii propunerilor de acte normative aflate pe ordinea de zi a ședinței Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din data de 11 octombrie anul curent.
Astfel, un grup de senatori și deputați PSD, ALDE și PNL a inițiat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război (L472/2016), prin care se intenționează crearea cadrului legal conform căruia Ministerul Educației să prevadă introducerea de activități educative în programa școlară pentru învățământul preuniversitar, în vederea cunoașterii istoriei și culturii naționale, a tradițiilor, obiceiurilor, a limbii române și a simbolurilor statului român, a calendarului sărbătorilor naționale și a evenimentelor importante ale istoriei poporului român, îndrumarea, coordonarea și controlul, prin inspectoratele școlare, a activităților de acest gen.
În legea care se propune a fi modificată sunt prevăzute atribuțiile mai multor ministere cu responsabilități în domeniu, astfel: Ministerul Culturii – șapte atribuții; Ministerul Afacerilor Externe – cinci atribuții; Ministerul Apărării Naționale – opt atribuții; Ministerul Afacerilor Interne – nouă atribuții, iar Ministerul Educației – doar două, din care una prevede asigurarea participării tinerilor la îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război [art. 35 lit. b)].
Cu toate că propunerea legislativă introduce doar două noi atribuții, deci patru în total, prin punctul de vedere trimis cu nr. 647/2.09.2016, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
N.B. La această propunere legislativă, Comisia pentru administrație a transmis aviz favorabil, cu unanimitate de voturi!
O analiză, chiar și sumară, a conținutului acestui punct de vedere demonstrează și lipsă de interes, și obtuzitate, și negativism, chiar obstrucționarea evidentă a actului educativ.
În primul rând, se arată că, „potrivit expunerii de motive, «este obligația autorităților centrale și locale de a promova cultul eroilor poporului român pentru perpetuarea în conștiința tinerilor a sentimentelor de recunoștință față de personalitățile și martirii neamului nostru»”. Formularea este de o ironie condamnabilă. De ce „potrivit expunerii de motive” și nu potrivit cerințelor educației patriotice exprese a tinerilor, a societății românești, în general?
În al doilea rând, de ce sunt respinse atribuțiile propuse pentru Ministerul Educației, privind însăși educația, în condițiile în care celorlalte ministere le revin doar atribuții tehnice?
În al treilea rând, nu se propune un act normativ care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, deci cheltuieli în plus față de cele prevăzute, pentru care ar trebui indicată sursa de finanțare. În schimb, mă întreb dacă Guvernul Cioloș conștientizează care sunt „pagubele” produse de educația din ce în ce mai precară în spiritul cunoașterii și prețuirii istoriei și culturii poporului român.
În acest context, îi adresez domnului prim-ministru Dacian Julien Cioloș întrebarea: cum se „armonizează” conținutul punctului de vedere, semnat de Domnia Sa, privind respingerea propunerii legislative sus-menționate cu Hotărârea Guvernului nr. 465/6 iulie 2016 privind înființarea, organizarea, funcționarea și atribuțiile Departamentului CENTENAR, pe care de asemenea a semnat-o?
Declarația politică este intitulată „Guvernul Julien Cioloș îi umilește încă o dată pe români!”. Distinși colegi,
În ziua în care PNL a anunțat susținerea necondiționată pentru premierul Cioloș, acesta mai dă o lovitură cetățenilor români: a contestat la CCR o lege susținută și votată, în unanimitate, chiar și de către liberali – Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric –, apărând, în esență, abuzurile băncilor străine.
Dincolo de faptul că decizia PNL de a-l sprijini pe Dacian Cioloș arată că nu au lideri și nu au program de guvernare, domnul Cioloș a făcut un cadou Partidului Național Liberal chiar în ziua în care PNL și-l asumă.
Acest cadou înseamnă 64 de mii de familii care sunt cu întârzieri la plata ratelor de peste 90 de zile, la care se adaugă 32 de mii de familii care sunt în executare în prag de iarnă și alte 100 de mii care au credite în franci elvețieni. În total, 200 de mii de familii din această țară privesc șocate cum o lege care trebuia să repare o mare nedreptate este atacată la CCR de însuși viitorul premier propus de PNL. Această contestare înseamnă amânarea intrării în vigoare a legii cu cel puțin cinci luni de zile.
Am văzut cu toții efectele guvernării tehnocraților: zero fonduri europene atrase, zero medicamente ieftinite, zero transparență, zero rezultate. Acestora li se adaugă zero înțelegere pentru problemele cetățenilor, izvorâte dintr-o informare proastă din partea băncilor. Legea nu este împotriva sistemului bancar, însă acțiunea domnului Cioloș lovește direct în acei oameni ce aveau speranța că li se va face dreptate. Ceea ce s-a întâmplat astăzi este încă o lovitură dată clasei de mijloc de către Guvernul tehnocrat.
PSD a inițiat în 2014 Legea conversiei și a susținut-o până la votul final și va continua să o susțină, pentru că este o lege necesară, astfel încât această mare nedreptate să fie reparată. Noi, PSD, nu putem fi indiferenți la atitudinea „profit cu orice preț”, dar mai ales nu putem tolera acțiuni vădit îndreptate împotriva cetățenilor acestei țări.
Distinși colegi,
Acțiunea împotriva unei legi votate în unanimitate în Parlamentul României arată clar că Guvernul condus de Dacian Cioloș este împotriva românilor. Un motiv în plus ca pe 11 decembrie românii să nu voteze PNL, să nu voteze incompetența!
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Fondul suveran de investiții”.
Domnule președinte, Domnule prim-ministru,
## Stimați colegi,
Oricâte idei, dorințe și planuri am avea pentru dezvoltarea României, un lucru este clar: pentru orice avem nevoie de bani. Că vorbim de autostrăzi, de spitale, școli, parcuri industriale sau tehnologice, centre de depozitare a produselor agricole, e nevoie de capital pe termen lung.
Multe state din lume au dezvoltat și au implementat un instrument care asigură acest capital. Vorbesc aici de fondurile suverane de investiții. În Franța, Italia, Brazilia sau, mai aproape de noi, Polonia, acest instrument funcționează și și-a dovedit utilitatea.
Fondurile suverane de investiții sunt înființate în scopuri macroeconomice – stimularea economiei naționale pe baza unor strategii de investiții pe termen mediu și lung. În România avem nevoie de crearea Fondului suveran de dezvoltare și investiții. Un fond 100% deținut de stat, ale cărui active să fie formate din deținerile statului român la circa
200 de companii profitabile. Acesta va deveni un vehicul care să asigure investiții/finanțare în infrastructură (autostrăzi, căi ferate rapide, proiecte energetice), și nu numai.
Prin el statul român poate juca rolul de actor economic relevant. Poate dezvolta și finanța investiții singur/în parteneriat public-privat pentru a-și atinge țintele prevăzute în strategia de dezvoltare prin capitalizarea unor companii strategice și în dezvoltarea de capacități de producție noi. De aici, efectele imediate vor fi, pe de o parte, menținerea creșterii economice de peste 5%, dar și crearea de noi locuri de muncă.
Fondul Suveran de Investiții român trebuie înființat ca o societate de investiții în care acționar unic este statul român. Investițiile permise vor fi proiecte de investiții de interes național (prioritare vor fi cele din energie, infrastructură, agricultură), înscrise în legea privind înființarea acestuia.
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Scamatoria devoalată a premierului Dacian Cioloș”.
Într-una dintre declarațiile politice recente am făcut un inventar al promisiunilor premierului în ceea ce privește neimplicarea sa politică. Acesta a asigurat constant românii că nu va candida și că misiunea sa este doar provizorie, de a administra și de a da răgaz partidelor să se reformeze pentru a fi mult mai „sincere” în relația cu electoratul. Ei bine, mai sunt mai puțin de două luni până la alegerile parlamentare, iar premierul tehnocrat al României și-a devoalat întru totul scamatoria politică. Se implică electoral pentru PNL și USR în alegerile parlamentare prin asocierea imaginii cu acestea. Mai mult, a acceptat să fie propunerea de premier a liberalilor. Evident, fără „implicare politică”, adică fără să devină membru de partid cu carnet sau adeziune. Paradoxal, nu?
Care au fost etapele acestei scamatorii politice? În primul rând, a încercat să-și construiască, timp de un an de zile, imaginea tehnocratului bun la toate, care nu-și dorește decât să execute o misiune de administrare guvernamentală și care stă departe de partidele politice. În acest fel, și-a întreținut credibilitatea în contrapartidă cu partidele politice. Această imagine a fost garnisită cu numeroase declarații „oneste” cum că nu va candida și nu se va implica politic.
Într-o a doua etapă, au apărut declarațiile curtenitoare ale liderilor PNL și USR că va fi susținut pentru un nou mandat, de data aceasta unul plin. Acestea au fost dublate de sugestia publică a președintelui de a se alătura PNL ca simpatizant declarat sau ca membru de partid și de încurajarea de a fi în continuare premier.
Într-o a treia etapă, Dacian Cioloș a pregătit un document, denumit Platforma „România 100”, pe care l-a prezentat publicului sugerând că acesta nu este un program de guvernare, ci doar o platformă cu o serie de principii pe care „toate partidele” ar putea să le folosească. La acel moment, premierul tehnocrat încă mai dădea impresia că își menține promisiunile și că nu se va implica politic. Încă mai părea a fi sincer. Însă, ușor-ușor, în scurt timp a fost devoalată întreaga scamatorie.
După o discuție chiar la sediul Guvernului cu liderii liberali, în fața funcționarilor martori, premierul tehnocrat a spus „da” propunerii PNL-ului pentru un nou mandat. Ulterior, decizia a fost și validată în biroul politic.
Jocul politic disimulat al lui Dacian Cioloș este mult mai blamabil decât o asumare politică clară, curajoasă. Însă nu și din partea tehnocratului, care nu este obișnuit să discute cu oamenii, ci să se ascundă în spatele biroului și să formuleze politici publice lipsite de realitate. O astfel de scamatorie nu este nici onorantă, nici sinceră, este total antidemocratică, o direcție pe care PNL-ul își dorește să meargă în continuare.
Declarația politică se intitulează „Intrarea în greva foamei a unui parlamentar PSD are importanță pentru ca Guvernul României, mai precis al domnului Cioloș Dacian, să-și retragă acțiunea de la Curtea Constituțională împotriva Legii conversiei în lei la cursul istoric pentru creditele în franci elvețieni, luându-se în considerare că acestea au fost înșelătoare la adresa consumatorilor români?”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați colegi,
Stimate domnule președinte al Senatului,
Subsemnatul, Coste Marius, senator al României ales în Circumscripția nr. 8 Brașov, Colegiul nr. 1, vă anunț și declar public intenția mea de a intra în greva foamei în semn de protest față de decizia Guvernului, a domnului Cioloș Dacian personal, de a ataca legea ce modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, și anume conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric, la CCR – Curtea Constituțională a României – în data de 24.10.2016.
Această declarație politică o consider o somație adresată Guvernului de a retrage plângerea adresată CCR în 48 de ore. După acest termen, în funcție de hotărârea domnului Cioloș, voi apela sau nu la acest mod de protest.
Motivele personale pe care le am pentru adoptarea acestei legi nu le-am făcut publice și nu am avut nicio presiune în privința lor asupra inițiatorilor.
În acest moment, în care cea mai dragă persoană din viața mea are de suferit, consider că trebuie să acționez. Așa să-mi ajute Dumnezeu, pentru că, în plus față de soția mea, sunt îndrumat de bune intenții față de toți cei care au de suferit în acest moment.
Cu stimă, Coste Marius, senator de Brașov
Declarația politică este intitulată „Folosirea unor sloganuri și atitudini unioniste doar în scop electoral”. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că aceasta este printre ultimele declarații politice din această legislatură. Ca senator și membru PNL din 1990 încoace, am fost întotdeauna adeptul României Mari și al împlinirii visului oricărui român de a vedea vechile teritorii românești, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Basarabia (parte din actuala Republică Moldova) și Cadrilaterul, la patria-mamă. Din păcate, realitățile geopolitice actuale împiedică momentan realizarea acestor idealuri. Totul trebuie îndeplinit cu mult tact diplomatic, cu analizarea oricărei oportunități favorabile unei astfel de mișcări, dar și cu atitudinea și interesul românilor din teritoriile pierdute.
În condițiile în care România este membră NATO și se luptă, cu statutul său de membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene, pentru îndeplinirea obiectivelor sale interne și externe, orice iz declarativ naționalist fără realizarea unor acțiuni reale diplomatice este sortit eșecului. Mai precis, în contextul unor relații tensionate cu Rusia și al interesului acestei țări de a-și menține sferele de influență politico-economică atât la noi în țară, cât mai ales în Republica Moldova, folosirea unor teme unioniste doar ca mesaje de manipulare electorală poate distruge eforturile depuse în ultimii ani pe calea atragerii ținutului de peste Prut în linia euroatlantică.
Interesant că aceste teme, susținute de inițiatorii marșului „Luptă pentru Basarabia”, respectiv „Acțiunea 2012”
și folosite tocmai acum, când sunt alegeri parlamentare în România și prezidențiale în Moldova, sunt însușite de oameni politici care au avut forța decizională de a face ceva concret în plan legislativ sau politico-diplomatic în perioada 2004–2015! Mă refer aici la domnul Traian Băsescu, care a avut atitudinea „capului de struț în nisip” în problema basarabeană și, mai ales, nord-bucovineană atunci când a fost Președinte al României, iar o serie de miniștri liberali au plătit cu funcția pentru orice atitudini unioniste legate de Bucovina, Herța sau Republica Moldova. Nu pot uita că Domnia Sa a aplicat doar politica „pașilor mărunți” și a duplicității privind Basarabia, pentru a nu supăra prea puternic Rusia.
Tot domnul fost Președinte al României a avut doar declarații antirusești legate de vechile provincii românești luate în anul 1940, dar în practică, în afară de a susține o serie de oligarhi așa-ziși proromâni de peste Prut (lideri care au făcut mai mult rău relației România–Republica Moldova, decât să promoveze ceva bun), nu a adus niciun rezultat real pentru România, ci doar voturi pentru interesele electorale de moment ale domnului Băsescu.
Singurul care a încercat ceva demersuri reale a fost fostul prim-ministru Victor Ponta, dar totul s-a făcut cu ajutorul tehnic al societății civile și al USL-ului, din care a făcut parte până în 2014 și Partidul Național Liberal.
Domnul Ponta, sub aparența unor gesturi unioniste de genul ședințelor de guvern bilaterale, a gazoductului Iași–Ungheni (care de-abia sub Guvernul Cioloș a fost finalizat pe partea moldovenească cu finanțare a autorităților române), nu a sprijinit decât clientela politică de pe ambele maluri ale Prutului, prin binomul Sebastian Ghiță – Vlad Plahotniuc.
Stimați colegi și lideri ai mișcărilor unioniste,
Am luat această atitudine din două motive:
1. Critica la adresa actualului executiv, condus de Dacian Cioloș, un bun român prin fapte, și nu vorbe propagandiste, cum că a blocat prin acțiunile jandarmilor manifestația de sâmbătă pentru Basarabia, precum și afirmațiile mincinoase la adresa Partidului Național Liberal, că nu susținem Unirea cu Basarabia.
Aceste vorbe demagogice ascund de fapt alte interese, și nu un ideal pe care liderii PNL-ului încearcă să și-l asume prin acte și acțiuni politice, nu prin demonstrații de forță, care nu au decât un efect emoțional și creează reacțiile unei mari puteri de la est de a se folosi de orice pentru a-și promova propria propagandă pentru mobilizarea rusofililor din Basarabia.
Doresc să precizez că domnul premier Dacian Cioloș, mult criticat de liderii pesediști, a finanțat atât studii de fezabilitate necesare aplicării practice a proiectului gazoductului Iași–Ungheni, cât și dezvoltarea de proiecte în zona interconexiunii rețelelor de transport de energie electrică și gaze naturale din cele două state, dar mai ales este primul premier român care s-a interesat de situația reală a ONG-urilor și școlilor românești de peste Prut, dar și din sudul Basarabiei, din zona Cernăuți și Transcarpatia.
2. Demagogia „dâmbovițeană” a domnilor Băsescu, Tomac, Ponta, Tăriceanu, Ghiță, Constantin..., care atunci când aveau puterea decizională au creat doar eșecuri diplomatice și politice în Basarabia, iar în teritoriile românești din afara Republicii Moldova nu au întreprins nicio acțiune de sprijin real (mă refer aici la susținerea politico-culturală, logistico-economică reală, nu fărâmituri financiare) al comunităților românești.
Nu pot să închei această declarație politică decât cu un îndemn. Ar trebui ca, în loc să facem manifestații unioniste care trebuie realizate la momentul oportun, nu în preajma evenimentelor electorale, mai bine să facem proteste pentru a îndemna tinerii basarabeni și pe toți cei care au dublă cetățenie română și moldovenească să se prezinte în număr mare la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și să susțină un candidat proromân sau prooccidental în lupta cu omul Rusiei, Igor Dodon.
Nu ar fi mai bine așa, domnule George Simion? Sau vă este frică să vă asumați logistic și financiar o astfel de acțiune?!
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Punct și de la capăt în chestiunea unionistă!”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
În preajma alegerilor parlamentare apar ca din neant o serie de manifestări cu caracter naționalist sau unionist. Nu doresc să creez polemici privind acțiunea de sâmbăta trecută cu privire la mitingul „Luptă pentru Basarabia”, dar aș avea doar o reacție și, mai bine zis, o propunere pentru organizatorii acțiunii: dacă suntem așa entuziaști și înflăcărați cu privire la unirea României cu Republica Moldova, primul pas nu ar fi o asumare legislativă a unirii, ci organizarea unor acțiuni de motivare și chemare la vot a celor peste 200.000 de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească și, în plus, a celor câteva sute de mii de basarabeni care trăiesc și muncesc pe teritoriul României, pentru participarea la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și susținerea unui candidat proromân și prooccidental.
Deja Guvernul Cioloș, mult criticat de așa-zișii „patrioți” din PSD, a dat o hotărâre privind acordarea de gratuități de transport pentru studenții basarabeni care se duc la vot pentru alegerile prezidențiale de peste Prut.
Stimați colegi,
Am dorit să am această scurtă intervenție pentru că este cazul să lăsăm patriotismul caragialesc și demagog deoparte și să tratăm chestiunile de interes național, inclusiv unirea, dintr-o perspectivă geopolitică și pragmatic-diplomatică. Adică, atâta timp cât în Republica Moldova nu se va alege un președinte orientat către Uniunea Europeană, NATO și, implicit, România, orice chestiune legată de o posibilă reunificare teritorială este doar un subiect de declarații politice. Punct!
Hai să fim maturi politic și să sprijinim demersul european al Moldovei prin acțiuni de susținere reală a candidaților la alegerile din 30 octombrie 2016!
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Școala și comunitatea trebuie să integreze copiii cu deficiențe, nu să-i izoleze”. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Numeroși copii din România sunt diagnosticați cu tulburări de hiperactivitate, deficit de atenție, dizabilități de orice natură. Toți au nevoie de suport și grijă pentru a se integra în comunitate. Din păcate, lucrul acesta pare să fie tot mai greu realizabil, având în vedere graba cu care părinții, școala și autoritățile îi exclud de la ore. Societatea noastră demonstrează, din păcate, încă o mare lipsă de empatie și o mare reticență față de problemele semenilor.
Școala este mediul unde fiecare copil își dezvoltă capacitățile intelectuale și de socializare. Din nefericire, sistemul educațional actual nu contribuie pe deplin la dezvoltarea sentimentului de toleranță în rândul copiilor și părinților, generând comportamente generatoare de ură. Așa se ajunge la faptul că societatea, în loc să sprijine tinerii cu probleme, indiferent de natura lor, contribuie mai curând la fenomenul de izolare a lor. Comunitatea și mediul familial
ar trebui să asigure echilibrul psihologic al unui copil cu dizabilități, să îi insufle credința că o dizabilitate nu este o anormalitate, că nu este altfel față de toți ceilalți. Ignoranța adulților, lipsa unui comportament adecvat față de copiii cu probleme le pot adânci tulburarea și incapacitatea de a se adapta, devenind agresivi, la rândul lor. Ei nu au nevoie de un tratament preferențial, ci de unul egal, normal. Dar ei primesc, de multe ori, exact contrariul, fenomen ce depășește puterea lor de înțelegere și îi mutilează sufletește.
De aceea, considerăm că este nevoie de o schimbare din partea tuturor, atât a școlilor și a autorităților, cât și a părinților, care trebuie să ofere un exemplu copiilor și să îi învețe să-i accepte pe toți ceilalți ca oameni normali, indiferent de dizabilitățile cu care se confruntă.
În consecință, părinții, școlile și autoritățile trebuie să conștientizeze faptul că acești copii au nevoie de sprijin pentru a se integra, lucru care se poate întâmpla doar dacă vom învăța să-i tratăm ca fiind copii normali.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Consolidarea statului de drept, un efort continuu asumat”.
Separația și echilibrul puterilor și domnia legii sunt nenegociabile într-o democrație, iar România face eforturi considerabile pentru a asigura funcționarea eficientă a instituțiilor democratice. Acest efort al României de consolidare a statului de drept este, în fapt, al instituțiilor de stat și reclamă mobilizarea forțelor comune în acest scop. Perpetuarea conflictului nu face decât să blocheze progresul și să împiedice transcenderea stadiului incipient al democrației.
Logica unui stat de drept consolidat este centrată, fără îndoială, pe independența justiției. Sunt foarte multe nuanțe între separarea justiției de politic și independența totală a justiției, dar este o certitudine incompatibilitatea dintre o justiție independentă și lupta anticorupție și interesele și privilegiile excesive ale unui grup restrâns de politicieni. Cu riscul redundanței, astfel de privilegii golesc de credibilitate întreaga clasă politică și poate de aceea nu putem spune de prea multe ori că Partidul Național Liberal respinge orice formă de arhitectură politică în care electoratul și justiția sunt subordonate. Împreună cu colegii mei am susținut de fiecare dată că trebuie să avem încredere în justiție, să îi lăsăm posibilitatea să își facă treaba și, tocmai de aceea, atitudinea și conduita noastră au fost în consecință.
Proeminența DNA ca instrument al înfăptuirii justiției atrage deopotrivă laude (inclusiv din partea partenerilor internaționali), dar și critici, atacuri și campanii de denigrare. Totuși, nevoia de a proteja parlamentarii de DNA, în special în perioada electorală, este o temă alarmistă și profită exact acel grup oligarhic de care am amintit. Partidul Național Liberal a respins întotdeauna limitarea sau exercitarea oricărui control ilegitim asupra justiției. Drept dovadă, cererile din partea DNA au fost votate la vedere, lăsând de fiecare de dată justiția să își urmeze cursul firesc. PNL a votat de fiecare dată, indiferent de numele persoanei sau de partid, întrucât nu noi ne pronunțăm în legătură cu vinovăția sau nevinovăția cuiva, ci instituțiile abilitate.
Așa cum legea se interpretează în sensul aplicării ei, nici instituțiile de stat nu pot fi prezumate automat ca fiind viciate și contra intereselor cetățenilor. Contestarea nefondată a instituțiilor statului de drept nu face decât să le intimideze și să le golească de conținut, corupând însăși baza statului democratic. Astfel se va ajunge ca democrația funcțională să fie înlocuită cu o democrație a privilegiilor, în care sistemul instituțional este redus la stadiul de decor inert, complet inofensiv. Acest an de guvernare independentă politic a însemnat pentru unii actori politici un prilej de autoevaluare și de adoptare a unor soluții de recredibilizare, iar pentru alții nu a fost decât un _time-out_ în care au stat pe margine și au așteptat să se domolească valul de negativitate. Atitudinea acestora din urmă a rămas aceeași, la fel de sfidătoare, față de alegători și de politică. Puține partide au încercat să dea sens solicitărilor societății și să învețe ceva din tumultul toamnei trecute. Partidul Național Liberal a fost atent la semnalele venite din partea cetățenilor, a adoptat un cod de integritate și a promovat candidați compatibili moral cu criteriile asumate.
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Despre schimbul de generații în politică”.
## Stimați colegi,
Despre schimbul de generații în politică se tot vorbește de ani de zile. Despre cât de neactuală este clasa politică de astăzi se tot vorbește. Despre cât de răi sunt politicienii se tot vorbește. Dar cel mai mult și cel mai rău se vorbește despre Parlament.
Putem accepta că problema stă în clasa politică și că soluția este schimbarea ei. Dar, așa cum spunea Nicolae Steinhardt, „nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul relațiilor dintre oameni; dacă există bunăvoință ori amenințare, restul nu contează”.
Este drept că trebuie să se renunțe la modul informal în care se traduce puterea politică, la felul acela de putere obținută în spatele ușilor, în culise. Acest mod de a obține puterea perturbă relațiile dintre oameni, le denaturează și îi face să reacționeze nu după regulile bunului-simț și ale corectitudinii. Și astfel se creează terenul propice pentru ca oamenii de acel tipar să urce în ierarhia politicii autohtone.
Puterea politică constituie un subsistem al puterii sociale, cu rol determinant în reglarea și funcționarea vieții sociale. Exercitarea puterii politice se face, în mod normal, prin mijloace politice. Problema stă în felul în care clasa politică înțelege să obțină și să folosească puterea politică. Iar ochii se îndreaptă înspre toți cei care o dețin, la un moment dat sau altul. Și oamenii au ajuns să generalizeze, să facă un tot și să îl trateze ca fiind un rău general.
## Stimați colegi,
În tot acest timp, pe lângă acei oameni cresc și se dezvoltă cei mai mulți tineri care activează în politică. Ei sunt cei care preiau frâiele, puțini sunt cei care să vină din exterior și să nu fie contagiați de acest fel de a face politică. Lipsa de experiență este un factor favorizant în tot acest proces.
De aceea, schimbul de generații în clasa politică nu este o formulă magică, atâta timp cât urmașii actualei clase politice sunt tinerii dezrădăcinați crescuți pe culoarele partidelor, cu metehnele vechi învățate pe de rost. Atâta timp cât generația mai tânără din politică va merge pe calea bătătorită de vechea gardă, nu va produce schimbarea despre care se discută și care se dorește în societatea românească.
În politică, mai ales în funcții cu grad decizional mare, este nevoie de dinamism, competență și stăpânire de sine, înțelepciune. De aceea, la fel ca într-o democrație, mixajul este de dorit. Este nevoie de tinerețe, de suflu nou, dar în aceeași măsură este nevoie de experiență. Înlocuirea unei generații cu o alta poate provoca dezechilibre majore în orice sistem, chiar și în cel politic.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Pacienții români sunt prea săraci ca să își cumpere medicamente ieftine...”. Domnule președinte de ședință,
## Stimați colegi,
Deși părea că Guvernul o va rostogoli și amâna până la calende, decizia ieftinirii medicamentelor cu patent expirat este pe cale de a fi adoptată prin promovarea unui act normativ în acest sens.
E adevărat că prețul acestor medicamente se va reduce cu 35%, însă procesul de ieftinire va fi implementat treptat, pe parcursul a trei ani, începând cu data de 1 aprilie 2017, când se va aplica un prim discount de 10%.
Cum tot la fel de adevărat este și că această măsură trebuia pusă în practică încă de la 1 ianuarie 2016, așa cum era inițial statuată printr-un mai vechi ordin al ministrului sănătății, adoptat la mijlocul anului 2015.
Pe de altă parte, actualul ministru al sănătății a declarat recent că printre preocupările instituției pe care o conduce se regăsește și scumpirea cu 20% a nu mai puțin de 56 de medicamente esențiale, care altfel ar risca să lipsească de pe piață din cauza prețului redus.
Parafrazând un dicton celebru, am putea spune că măsura născocită de oficialii sănătății naționale îi va pune pe pacienții români să-și dea seama că sunt prea săraci ca să își cumpere medicamente ieftine.
Sigur că în spatele unei decizii guvernamentale cu o asemenea greutate trebuie să existe note de fundamentare, studii de necesitate și oportunitate. Cum altfel să îți propui să reglementezi o piață în care peste două miliarde de euro sunt cheltuite anual pe medicamente, ceea ce reprezintă 1,5% din bugetul public, în vreme ce sectorul farma a fost unul dintre cele mai dinamice din ultimii ani?
Medicamentul este definit de Organizația Mondială a Sănătății drept orice substanță sau asociere de substanțe care modifică un proces fiziologic sau patologic în beneficiul celui care îl folosește sau orice substanță sau combinație de substanțe care pot fi administrate la om sau animale în vederea stabilirii unui diagnostic sau a restaurării, corectării sau modificării funcțiilor fiziologice.
În aceeași accepțiune, medicamentele esențiale sunt acele medicamente care satisfac nevoia de îngrijire medicală a majorității populației. Din aceste considerente, ele sunt indispensabile rezervei de medicamente și trebuie să fie disponibile în orice moment în cantități suficiente, corespunzătoare ca formă farmaceutică și la un preț accesibil pentru toți membrii comunității.
Or, în condițiile în care, dintr-o trăsătură de condei, prețul a 56 de medicamente esențiale se va majora cu 20%, conceptul de preț accesibil introdus prin definiția Organizației Mondiale a Sănătății alunecă ușor în derizoriu.
Nu în ultimul rând, cine va garanta pacienților români cărora li se vor prescrie medicamente cu patent expirat că, după ieftinirea acestora cu 35%, în următorii trei ani, prețul lor nu va fi din nou majorat, cu 20% sau chiar mai mult, sub pretextul evitării iminentei lor absențe de pe piață? Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „România 2019 – preluarea mandatului Președinției Consiliului UE”. În primul semestru al anului 2019, România va avea onoarea și responsabilitatea de a deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Ne vom asuma aceasta poziție după 12 ani de la aderare și de aceea este important să definim bine instrumentele pe care le vom avea la dispoziție pentru a valorifica pe deplin această poziție. Deși România va exercita această președinție într-o perioadă complicată pentru Uniune, vom avea responsabilitatea de fi un „honest broker”, care să contribuie la consolidarea proiectului european în format 27 prin viziune politică și capacitate administrativă.
Chiar dacă 2019 pare încă departe, timpul pe care România îl are la dispoziție pentru a se pune la punct cu toate măsurile organizatorice și instituționale este unul foarte scurt. Tocmai de aceea, în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, am lansat un apel la demararea pregătirilor pentru președinția României încă de la începutul mandatului Guvernului Cioloș, apel concretizat ieri, 24 octombrie, într-o primă consultare publică organizată de Guvernul României.
Pot spune cu mare bucurie că Parlamentul a fost mai harnic și s-a mișcat mult mai repede în acest sens. Comisia pentru afaceri europene din Senat, pe care o conduc, a început de mult aceste demersuri la nivel oficial. La ultima Conferință a comisiilor specializate în afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene (COSAC), desfășurată în iulie la Bratislava, am avut primele întâlniri cu omologii din Slovacia și Austria în vederea schimbului de informații în ceea ce privește organizarea evenimentului european. Deoarece această perioadă este una marcată de alegeri electorale, s-a stabilit ca delegațiile celor două țări, care au deținut, respectiv vor deține, la rândul lor, președinția rotativă, să vină la începutul lunii februarie în România pentru a împărtăși din experiența lor și a cimenta relațiile interparlamentare de care este nevoie în astfel de situații.
Un alt pilon important este cel al dialogului dintre Parlament și Guvern, prin crearea grupului de lucru interinstituțional. Din februarie 2017 este nevoie de discuții ample privind diferite etape premergătoare, dar și exercitarea propriu-zisă a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Aș evidenția aici selectarea cu atenție a liderilor politici și a personalului tehnic cu expertiză în afacerile europene, cunoscători ai marilor dosare pe care trebuie să le gestioneze, precum și identificarea priorităților emblematice ale PRES RO. Inevitabil limitate, acestea vor fi identificate din perspectiva intereselor naționale și este necesară susținerea lor din partea unui număr cât mai mare de state membre. De asemenea, creșterea rolului României de stat membru UE va trebui valorificat prin prisma vizibilității (în special în plan cultural, turistic etc.) cu ocazia organizării în România a reuniunilor ministeriale informale, a summiturilor sau a altor evenimente.
În timpul mandatului președinției României la Consiliul UE, Parlamentul României va fi gazda a două întruniri ale Conferinței comisiilor specializate în afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene (COSAC-ului). Prima dintre ele va avea ca subiect principal prioritățile președinției României, iar a doua, realizările în acest domeniu, precum și trasarea liniilor directoare pentru președinția finlandeză. La aceste întruniri vor fi prezenți toți președinții comisiilor pentru afaceri europene din statele membre, însoțiți de alți membri ai comisiei și de consilieri specializați. Atunci, la rândul nostru, ne vor reveni onoarea și plăcerea să împărtășim altor colegi din alte parlamente experiența noastră.
Tocmai de aceea, parlamentarii din legislatura viitoare trebuie să fie conștienți că următorii doi ani presupun un volum mare de muncă. În această perioadă se va evidenția rolul important pe care Comisia pentru afaceri europene îl are în Parlament. De exemplu, dacă la începutul mandatului meu de președinte CAE această comisie dădea un simplu aviz pe legislația europeană, am inițiat schimbarea regulamentului, iar acum inițiativele legislative și comunicările europene sunt dezbătute și votate în plenul Senatului României, iar raportor este întotdeauna Comisia pentru afaceri europene.
Închei aici subliniind că în 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire. Acest moment nu trebuie să fie doar unul festivist, cu defilări și discursuri, ci țara noastră va trebui
să aibă un nou proiect național. Regăsirea dimensiunii europene a actului Marii Uniri (care a schimbat statutul geopolitic al țării), promovarea convergenței economice în cadrul UE, securizarea vecinătății estice sunt doar câteva idei pentru un nou proiect național, ce pot, pentru prima dată, să fie exportate la nivel european, în 2019, prin șansa deținerii președinției europene. Iată deci o șansă istorică pe care nu trebuie să o ratăm.
România este un stat membru nou care se bucură de o susținere semnificativă a proiectului european și care conștientizează pe deplin beneficiile pe care apartenența la Uniune le aduce. Din acest punct de vedere, România are șansa istorică de a aduce în cadrul UE, prin Președinția Consiliului, un suflu proaspăt, viu, dinamic, care să trezească dorința de a ne redescoperi entuziasmul cu privire la proiectul european.
Declarația politică se intitulează „Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (V)”.
Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10–12% achitări = 70–72% rebuturi profesionale; Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA; Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție; Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore; Procurori anticorupție acuzați de implicare în trafic cu țigări; Cum a șantajat SRI un fost procuror-șef din DNA, care a întreținut relații adulterine cu o subalternă care a recurs la avort; Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale; Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale; Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, al Guvernului și al justiției?; Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul străin?; A ajuns binomul SRI-DNA sub comandă străină?; Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA; Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administrarea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
Conexiunile politice ale actualului procuror-șef al DNA Actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, a afirmat ritos, de mai multe ori, că în timpul liber nu s-a văzut și nu s-a întâlnit cu politicieni. Adevărul este însă departe de cele spuse de Kövesi, iar minciuna are picioare scurte. Trecem peste faptul că, în primul său mandat de procuror general al României, s-a întâlnit în timpul liber cu fostul ministru al justiției Monica Macovei, promotoarea și protectoarea sa inițială, și cu șefa de cabinet a acesteia, Monica Niculescu, colega și prietena sa din facultate (despre care unii spun că ar fi fost simpatizante MISA). Trecem și peste faptul că s-a întâlnit de mai multe ori cu fostul președinte Traian Băsescu, care a invitat-o în acest scop la Palatul Cotroceni. Trecem și peste faptul că s-a întâlnit frecvent în timpul liber și cu șefii Serviciului Român de Informații, directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Dar nu putem trece cu vederea întâlnirile private pe care le-a avut cu o sumedenie de politicieni influenți, cu diverse apartenențe politice, cum ar fi Elena Udrea (PDL), Vasile Blaga (PDL), Gabriel Oprea (PSD, apoi UNPR), Victor Ponta (PSD), Ioan Rus (PSD) și alții.
I. Pupila Elena, oropsită după ce a fost ocrotită Astfel, este de notorietate că Laura Codruța Kövesi s-a întâlnit cu Elena Udrea la mai multe petreceri private în perioada în care aceasta a fost consilierul președintelui Traian Băsescu sau deputat PDL și ministru al dezvoltării regionale și turismului în Guvernul Boc. O lungă perioadă de timp, Udrea și Kövesi s-au aflat în relații amicale. În perioada respectivă, Kövesi a protejat-o pe pupila prezidențială, ca, de exemplu, în celebrul dosar Alro (înregistrat sub nr. 30/D/P/2007), în care DIICOT a efectuat, în perioada 2007–2010, cercetări față de consilierii prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, față de soțul Dorin Cocoș și alte persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și tentativă de subminare a economiei naționale. Pentru că au îndrăznit să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție autorizarea interceptării convorbirilor lui Udrea _and Co_ , procurorii-șefi adjuncți ai DIICOT, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea, au fost demiși în 2008 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kövesi. Iar procurorul șef de birou din cadrul DIICOT, Doru Ioan Cristescu, a trebuit să se pensioneze în 2009 datorită obstrucțiilor pe care le-a întâmpinat în soluționarea dosarului Alro. În vederea soluționării favorabile a acestui dosar, Laura Codruța Kövesi a promovat la București un procuror din provincie, respectiv pe procurorul Valentin Horia Șelaru de la Serviciul Teritorial Brașov al DNA, pe care l-a angajat consilier personal, iar apoi l-a detașat la DIICOT, unde acesta a emis în scurt timp soluție de neîncepere a urmăririi penale în dosarul Alro, cu motivarea că faptele (care fuseseră sesizate de SRI) nu există. Este de reținut că soluția a fost emisă în data de 28 ianuarie 2010, după o lună și jumătate de la realegerea lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României, respectiv după circa patru luni de la reînvestirea lui Kövesi în funcția de procuror general al României de către președintele Băsescu, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este lipsit de importanță că procurorul Șelaru a fost recompensat ulterior prin promovarea sa ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Atunci Laura Codruța Kövesi a avut interes să se pună bine atât cu șeful (care a numit-o și a reînvestit-o în funcție), cât și cu pupila sa (care probabil a susținut-o). Așa se explică pasiunea cu care Udrea a făcut trafic de influență pe lângă premierul Victor Ponta pentru ca Laura Codruța Kövesi să fie propusă pentru funcția de procuror-șef al DNA în 2013. Numai că, după plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni, în decembrie 2014, Kövesi s-a lepădat rapid de Udrea, DNA instrumentându-i acesteia o serie de dosare penale în cascadă, dintre care în unele s-au luat măsuri de reținere și arestare preventivă. Singura explicație plauzibilă, după ce a protejat-o circa opt ani, este că Laura Codruța Kövesi a încercat astfel să intre în grațiile noului președinte, Klaus Iohannis, și ale camarilei acestuia.
II. „Buldogul” Vasile Blaga, un apropiat al clanului Lascu
Laura Codruța Kövesi s-a aflat în relații apropiate și cu un alt stâlp al regimului Băsescu, Vasile Blaga – fost secretar general al PDL, consilier prezidențial, ministru de interne în guvernele Tăriceanu și Boc și ministru al dezvoltării regionale în Guvernul Boc –, politician care a jucat un rol în promovarea sa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2006. Kövesi a avut întâlniri private cu Blaga, ca, de exemplu, la petrecerea organizată cu ocazia pensionării tatălui său, Ioan Lascu, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, în primăvara anului 2010, la restaurantul celui mai luxos hotel din Mediaș („BinderBubi”). Blaga și Kövesi au stat atunci la aceeași masă cu sărbătoritul și cu directorul general al Companiei Naționale Transgaz Mediaș, Florin Muntean. Vasile Blaga a ajuns în relații de prietenie
cu tatăl lui Kövesi prin intermediul lui Florin Muntean, un prosper om de afaceri din Mediaș și liderul local al PDL, ales deputat democrat-liberal în 2004 și devenit ulterior director general al Transgaz. Blaga l-a prezentat pe Muntean drept „cel mai bun prieten din armată și din facultate” și, conform declarației sale de avere, a beneficiat din partea surorii acestuia (Doina Stoia) și a unui partener de afaceri (Valer Crișan) de un împrumut total de 1.100.000 de lei (600.000 de lei, respectiv 500.000 de lei), fără dobândă, cu termen de scadență de 10 ani. Blaga a primit acest împrumut substanțial în 2007, la câteva luni după numirea lui Kövesi în funcția de procuror general al României. Dovedirea provenienței banilor este foarte dificilă pentru cei doi creditori generoși, întrucât aceștia aveau surse de venit și averi modeste, în condițiile în care beneficiau doar de salarii de la societățile comerciale la care erau angajați și dețineau doar un apartament la bloc (Stoia), respectiv o casă naționalizată (Crișan). Poate că actuala șefă a DNA va dispune acum efectuarea de cercetări asupra provenienței și destinației acestui împrumut dubios. Prieten și cu Blaga, și cu tatăl lui Kövesi, Florin Muntean este cel care, în calitate de director general al Transgaz, l-a promovat pe fratele său, Sergiu Lascu, într-o funcție de director adjunct la această companie bănoasă.
Până luna trecută, Vasile Blaga nu a avut, timp de un deceniu, probleme cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu DNA, în pofida afacerilor veroase în care a fost implicat și a legăturilor sale strânse cu afaceriști dubioși, unii apropiați de lumea interlopă. Posibil ca inculparea și punerea sa sub control judiciar pentru fapte de corupție de către Serviciul Teritorial Ploiești al DNA să se datoreze zelului vreunui procuror rebel și curajos. Dosarul privind fraudele și abuzurile crase de la Transgaz, sesizate de Corpul de control al prim-ministrului Victor Ponta, dosar care-l privește îndeosebi pe fostul director general Florin Muntean, dar și pe fratele său, Sergiu Lascu, zace însă în nelucrare la DNA, așteptând probabil prescripția răspunderii penale.
III. Generalul Oprea a fost cândva o gazdă bună
Laura Codruța Kövesi a avut însă întâlniri private și cu Gabriel Oprea – fost vicepreședinte al PSD și stâlp al guvernării Adrian Năstase, apoi președinte al UNPR și stâlp al guvernării Emil Boc –, care, sub acoperirea interesului național, a deținut portofoliile apărării naționale și afacerilor interne în guvernele Boc și Ponta. De exemplu, conform unor dezvăluiri recente ale fostului președinte Traian Băsescu, împreună cu șefii SRI, George Maior și Florian Coldea, dar și cu alte persoane, procurorul general Laura Codruța Kövesi a petrecut seara zilei de 6 decembrie 2009, când a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la locuința generalului Oprea, care se afla în perioada respectivă în conducerea națională a PSD, cu rang de vicepreședinte. Ceea ce înseamnă că Laura Codruța Kövesi și companionii săi au dat crezare exit-pollurilor care l-au anunțat câștigător pe candidatul PSD, Mircea Geoană, și au căutat o cale să-și ofere serviciile acestuia, pentru a rămâne în funcții, trădându-l astfel pe creatorul și binefăcătorul lor politic, președintele Traian Băsescu. După ce a doua zi, în urma numărării definitive a voturilor, s-a stabilit că a câștigat Băsescu, Kövesi și companionii nu s-au sfiit să-i adreseze acestuia felicitări și să-l asigure de loialitatea lor deplină. Cel mai probabil, conexiunea dinte Kövesi și Oprea a fost făcută de directorul SRI, George Maior, care se afla în relații apropiate cu amândoi. Maior a fost coleg cu Oprea în PSD până în 2006, când a fost numit în fruntea SRI, iar cu Kövesi s-a intersectat o perioadă la Facultatea de Drept a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. Până cu un an în urmă, Oprea s-a bucurat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a DNA, în perioada în care aceste instituții au fost conduse de Laura Codruța Kövesi, în pofida dezvăluirilor din presă și a interpelărilor sau denunțurilor formulate la adresa acestuia cu privire la afaceri veroase și abuzuri crase, inclusiv cu privire la dobândirea gradului de general și a titlului de doctor în drept și la activitatea sa de conducător de doctorat la Academia Națională de Poliție și la Academia Națională de Informații.
De exemplu, în urma unor declarații politice și interpelări parlamentare, în data de 8 decembrie 2010 am înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un denunț penal împotriva generalului Gabriel Oprea, care era în perioada respectivă ministrul apărării naționale în Guvernul Boc, prin care am solicitat cercetarea acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență. În esență, prin acest denunț i-am imputat ministrului Oprea folosirea în interes politic propriu a avioanelor, elicopterelor și autovehiculelor Ministerului Apărării Naționale și favorizarea unui primar PSD din județul Satu Mare, prin inițierea unei hotărâri de guvern privind atribuirea în administrare a unei foste unități militare și prin intervenții în vederea declarării ca eligibil a unui proiect de infrastructură cu finanțare europeană, în scopul racolării acestuia la UNPR, formațiune politică pe care o conducea.
A fost constituit dosarul penal nr. 1.307/P/2010, care a fost soluționat în timp record de către un subaltern al procurorului general Laura Codruța Kövesi, cu soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără să fie efectuat vreun act de cercetare în cauză. Nici măcar subsemnatul nu am fost audiat în calitate de denunțător, cum ar fi fost legal și uzual, pentru a oferi detalii de fapt și pentru a indica probe. Soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost emisă în data de 21 ianuarie 2011, respectiv după o lună și jumătate de la înregistrarea denunțului, dar nu mi-a fost comunicată legal până astăzi, deși au trecut aproape șase ani.
În urma unei interpelări adresate ministrului justiției în acest an, prin care am solicitat să mi se comunice soluția emisă în dosarul sus-menționat și motivele necomunicării acesteia, mi s-a răspuns că soluția mi-a fost comunicată în data de 25 ianuarie 2011 la Senatul României, dar am refuzat primirea acesteia, fapt care nu este adevărat. În acest sens, arăt că, pe de o parte, în luna ianuarie a fiecărui an Senatul, ca și Camera Deputaților, se află în vacanță parlamentară și nu mă aflam la serviciu, iar, pe de altă parte, în denunț am consemnat ca domiciliu ales adresa biroului meu parlamentar din Satu Mare, deci soluția ar fi trebuit să mi se comunice la această adresă, fapt care nu s-a întâmplat. Mai mult, din răspunsul primit rezultă că soluția de neîncepere a urmăririi penale în cauză a fost emisă doar referitor la infracțiunea de abuz în serviciu, fiind omisă pronunțarea unei soluții cu privire la infracțiunea de trafic de influență, care a fost trecută sub tăcere. Atunci, fiindcă avea interes să fie susținută pe cale politică și pe alte căi oculte de către Gabriel Oprea, Laura Codruța Kövesi n-a fost atât de intransigentă precum a devenit în ultimul an față de fostul său amic (inclusiv de whisky), după ce acesta a căzut în dizgrația actualei puteri.
IV. Relație cu năbădăi cu ex-premierul Victor Ponta
Laura Codruța Kövesi a avut mai multe întâlniri private și cu Victor Ponta, în perioada în care a deținut funcțiile de președinte al PSD și de prim-ministru al Guvernului României, potrivit declarațiilor acestuia și ale deputatului Sebastian Ghiță. Prima lor întâlnire a avut loc în anul 2011,
când Ponta era doar președinte al PSD, într-o podgorie deținută de Ghiță, care avea atunci doar statut de om de afaceri. Conexiunea dintre Ponta și Kövesi a fost realizată, se pare, de amicul comun Sebastian Ghiță, dar foarte probabil că a avut un rol și fostul director al SRI, George Maior, care era nașul de căsătorie al lui Ponta și se afla în relații amicale cu Kövesi. La unele dintre aceste întâlniri a participat și Elena Udrea și s-au purtat discuții cu privire la numirea lui Kövesi în funcția de procuror-șef al DNA. Ghiță, Maior și Udrea l-au convins, se pare, pe Ponta să o propună pe Kövesi procuror-șef al DNA în aprilie 2013, când era premier și deținea interimar și portofoliul justiției. Cert este că Kövesi a fost promovată în fruntea DNA în urma unor înțelegeri oculte cu iz dâmbovițean, nu printr-o procedură transparentă bazată pe selecție și concurență, cum a recomandat Comisia Europeană de la Bruxelles.
În calitate de senator PSD și de președinte al Organizației Județene Satu Mare a PSD, care îmi conferea statutul de membru al Comitetului Executiv Național al PSD, am constatat personal că Victor Ponta a început să-și schimbe atitudinea față de Laura Codruța Kövesi începând din anul 2012, după ce anterior fusese un critic fervent și vehement al acesteia. Dacă până atunci a agreat și chiar m-a felicitat pentru declarațiile mele politice care-i vizau pe principalii ciraci ai președintelui Băsescu, îndeosebi pe procurorul general Laura Codruța Kövesi și pe primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, începând din primăvara anului 2012 am sesizat o răceală din partea lui Victor Ponta, după ce am făcut declarații mai ample și mai documentate la adresa celor doi. La un moment dat chiar mi-a transmis printr-un intermediar că intenționează să mă schimbe din funcția de președinte al PSD Satu Mare, mesaj în urma căruia i-am transmis că sunt întru totul de acord să scap de această corvoadă, dar nu a făcut niciun demers personal în acest sens, probabil pentru că urmau alegerile locale și parlamentare. În ultima decadă a lunii martie 2013, mai exact în 25 martie, Victor Ponta m-a invitat la cabinetul său din sediul central al PSD și mi s-a plâns că Ambasada americană la București îi reproșează declarațiile mele politice la adresa lui Kövesi și Coldea. Am încheiat discuția convenind să renunț la funcția de președinte al PSD Satu Mare, pentru a putea face orice declarații politice în calitate de senator și a nu mai angrena conducerea națională a partidului, lucru cu care a fost de acord, cel puțin atunci. În prima decadă a lunii aprilie 2013, mai exact în data de 5 aprilie, Victor Ponta l-a trimis la Satu Mare pe vicepremierul și secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, care preluase între timp conducerea interimară a organizației județene a PSD, pentru a avea o nouă discuție și a aplana orice posibil conflict. Cu această ocazie, întrucât între timp Victor Ponta o propusese pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al DNA, l-am întrebat pe Dragnea de ce a propus-o Ponta în această funcție, în condițiile în care marea majoritate a liderilor PSD nu agrea o astfel de numire și inclusiv acesta nu o agrease anterior. Dragnea a căutat să mă liniștească spunându-mi că Ponta s-a înțeles cu Ambasada americană în acest sens și că Laura Codruța Kövesi a promis că, dacă va fi numită procuror-șef al DNA, se va ocupa cu prioritate de Traian Băsescu și PDL. Și atunci, și ulterior am avut impresia că rolul Ambasadei americane a fost exagerat, dacă nu chiar inventat, și că, în realitate, Victor Ponta a răspuns la comenzile șefilor SRI, George Maior și Florian Coldea, care l-au păcălit făcând jocurile președintelui Băsescu. Cert este că, sub conducerea lui Kövesi, DNA i-a instrumentat primele dosare penale lui Ponta, nu lui Băsescu. ## V. Impunitate totală pentru prietenii de la Cluj
Un alt politician important cu care a avut întâlniri private Laura Codruța Kövesi a fost Ioan Rus, cunoscut drept liderul Grupului PSD de la Cluj, care a deținut funcțiile de ministru de interne în guvernele Adrian Năstase și Victor Ponta, precum și funcția de ministru al transporturilor în Guvernul Ponta. Într-o discuție pe care am avut-o cu tatăl generalului Florian Coldea în luna ianuarie 2011, în localitatea Târnova, județul Arad, acesta mi-a relatat că fiul său a venit acasă la tăierea porcului de Crăciun împreună cu mai mulți invitați, printre care s-au aflat directorul SRI George Maior, Ioan Rus și Laura Codruța Kövesi. Cel mai probabil, conexiunea dintre Ioan Rus și Laura Codruța Kövesi a fost realizată de George Maior, căruia Rus i-a fost naș de căsătorie. Cert este că, până în prezent, Ioan Rus a beneficiat de impunitate totală din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA toată perioada în care aceste instituții au fost conduse de Kövesi. Se vehiculează că la structura centrală a DNA s-a așezat praful pe un dosar care are ca obiect o afacere în care a fost implicat Ioan Rus în perioada în care a deținut funcția de prefect al județului Cluj. Pe de altă parte, la adresa lui Ioan Rus nu au fost efectuate cercetări cu privire la contractele EADS și Bechtel, care au fost negociate în perioada în care a fost ministru de interne în Guvernul Năstase și în care au fost implicate firme controlate prin interpuși. De asemenea, DNA nu a extins cercetările și asupra lui Ioan Rus în dosarul în care au fost arestați și trimiși în judecată fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, și partenerul de afaceri al lui Rus, Ioan Bene, patronul S.C. Napoca Construcții S.R.L.
Un alt politician important care s-a bucurat de impunitate din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, a fost colegul său de facultate Emil Boc, fost președinte al PDL în perioada 2005–2012 și prim-ministru al Guvernului României în perioada 2008–2012, actualmente primar al municipiului Cluj-Napoca. Emil Boc nu a beneficiat de atenția DNA referitor la acuzațiile pe care i le-a adus fostul ministru al comunicațiilor, Gabriel Sandu, arestat, inculpat și condamnat definitiv în dosarul Microsoft, care a declarat și a denunțat că, în perioada derulării acestui contract, i-ar fi înmânat lunar fostului premier suma de 300.000 de euro „la negru”. Boc n-a fost deranjat nici în dosarele instrumentate de Serviciul Teritorial Cluj al DNA cu privire la lucrarea de modernizare a drumului județean Răchițele–Prislop–Ic Ponor, care trece prin comuna sa natală, sau cu privire la finanțarea stadionului Cluj Arena. Boc n-a fost deranjat nici pentru favorizarea, în calitate de prim-ministru, a unor firme sau persoane apropiate din Cluj-Napoca în afaceri derulate cu societățile naționale Electrica, Electrica Serv sau Transelectrica și nici pentru favorizarea, în calitate de primar, a unor firme care au derulat afaceri _en-gros_ cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect asfaltarea sau repararea de străzi, ca Kiat Group (firmă apropiată de Traian Băsescu, în perioada în care a fost primar general al capitalei), MBS Group (firmă apropiată de Vasile Blaga, apoi de Elena Udrea, în perioada în care au fost miniștri ai dezvoltării regionale) sau Diferit (firmă apropiată de deputatul de Bistrița-Năsăud, Ioan Oltean), sau livrarea de carburanți, ca Oscar Downstream (firmă apropiată de fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat în acest an la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare pentru implicare în afaceri cu carburanți).
După cum se poate vedea din cele prezentate, pe tot parcursul carierei sale, cu o viclenie specifică, Laura Codruța Kövesi a știut să găsească înalte și solide proptele politice pentru a-și asigura promovarea sau menținerea în funcțiile pe care le-a deținut. Și-atunci, cum rămâne cu evitarea și detestarea politicienilor cu care se îmbățoșează astăzi această Albă ca Zăpada închipuită?
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Declarația politică este intitulată „Depozitarea ilegală a deșeurilor în Valea Jiului”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În art. 3 din Legea nr. 101/2006 este prevăzut faptul că „serviciul de salubrizare se organizează și funcționează pe baza următoarelor principii:
- a) protecția sănătății populației;
- b) autonomia locală și descentralizarea serviciilor;
- c) responsabilitatea față de cetățeni;
- d) conservarea și protecția mediului înconjurător;
- e) asigurarea calității și continuității serviciului;
- f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea
- serviciului prestat;
- g) nediscriminarea și egalitatea de tratament al
- utilizatorilor;
- h) transparența, consultarea și antrenarea în decizii a
- cetățenilor;
i) administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administrativteritoriale și a banilor publici;
- j) securitatea serviciului;
- k) dezvoltarea durabilă”.
- Domnule președinte,
- Stimați colegi,
După cum bine se vede, primul principiu este protecția sănătății populației, principiu care, se pare, nu are valoare pentru administrațiile publice din Valea Jiului, întrucât deșeurile sunt depozitate la marginea orașelor, formând un mediu toxic și un aer greu respirabil pentru locuitorii Văii.
De exemplu, în municipiul Petroșani, deșeurile sunt depozitate la Horezu, însă doar în acte. În realitate, mașinile descarcă deșeurile în zona Maleia din Petroșani. Localnicii au sesizat aceste ilegalități, dar, bineînțeles, primăria ridică din umeri. Un alt exemplu este orașul Petrila, în care, în urmă cu câțiva ani, primăria a refuzat construirea unei gropi de gunoi pe teritoriul acesteia, în schimb, și-a făcut singură una, chiar pe marginea Jiului. Localnicii din aceste zone sunt disperați și neputincioși în fața acestui management periculos al administrațiilor publice, care, după spusele lor, nu știu nimic despre aceste depozitări, dar nici nu fac nimic pentru a le împiedica.
Este inacceptabil ca într-o societate modernă, în care sunt puse la dispoziție toate facilitățile de acest gen, primarii noștri, dintr-o comoditate absurdă, să permită depozitarea deșeurilor la marginea orașelor. În această situație, consider că este imperios necesar să fie demarate verificări în Valea Jiului.
Vă mulțumesc pentru atenție.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Bună dimineața, stimați colegi.
Mă uit după liderii grupurilor parlamentare. Liderul este, viceliderul este... Totuși insist la liderii grupurilor să convoace colegii în sală.
Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă o strigare de catalog mobilizatoare – sper eu, sperăm noi, cei care suntem prezenți –, pentru a putea începe ședința cu un cvorum legal de ședință.
Domnule Rotaru, vă rog tare mult.
Bună dimineața, stimați colegi!
|Agrigoroaei Ionel|| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin||
|Deneș Ioan|prezent| |---|---| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|prezent<br>prezent<br>delegație| ||externă| |Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|prezent<br>prezent| |Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Iliescu Lucian|| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Mihai Neagu|| |Miron Vasilica Steliana|| |Mitu Augustin Constantin|delegație| ||externă| |Mocanu Victor|| |Moga Nicolae|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent| |Motoc Octavian|prezent| |Nasta Nicolae|| |Năstase Ilie|prezent| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|| |Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicolae Șerban|| |Nistor Vasile|| |Niță Mihai|prezent| |Obreja Marius Lucian|| |Oprea Dumitru|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Oprea Ștefan Radu|prezent| |Pașca Liviu Titus|| |Pașcan Emil Marius|| |Pavel Marian|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Păunescu Teiu|prezent| |Pelican Dumitru|| |Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Maria<br>Popa Constanti<br>Popa Florian<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vl<br>Popescu Cornel<br>Popescu Dumitr<br>Popescu-Tărice<br>Purec Ion Sime<br>Rădulescu Crist<br>Rogojan Mihai C<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorg<br>Savu Daniel<br>Severin Georgic<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coma<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Consta<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eug<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeri<br>Tomoiagă Ștefa<br>Țapu-Nazare Eu<br>Valeca Șerban<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Harala<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andre<br>Vosganian Varu|<br>prezent<br>prezent<br>n<br>n<br>prezent<br>prezent<br>ad<br>iu<br>u Dian<br>anu Călin Constantin Anton<br>on<br>prezent<br>ian<br>iprian<br>prezent<br>he<br>ă<br>prezentă<br>prezent<br>n<br>prezent<br>ntin<br>prezent<br>en Orlando<br>prezent<br>u<br>n Liviu<br>gen<br>prezent<br>Constantin<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>mbie<br>prezent<br>i Liviu<br>jan| |---|---|
Domnule președinte, au răspuns prezent la apelul nominal 51 de colegi... 52, cu domnul Constantinescu Florin.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
53, cu doamna Anghel.
**Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Pai, nu m-a trecut prezentă?!
Din sală
#98903## **Din sală:**
Nu.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Doamnă, nu vă pot trece prezentă, dacă nu sunteți prezentă. De-abia acum sunteți prezentă.
**Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Pai, sunt, eram...
## **Domnul Ion Rotaru:**
Sunteți ca Luceafărul.
**Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
...vorbeam cu domnul, cu domnul...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc tare mult, domnule secretar.
Stimați colegi, din păcate..., din păcate, nu reușim să întrunim cvorumul de ședință necesar pentru a discuta proiectele de acte normative aflate pe ordinea de zi.
O să fiu nevoit să aplic regulamentul: să constat lipsa cvorumului și să închid ședința.
Vă aduc la cunoștință celor prezenți și celor care ne urmăresc că, pentru ședința de plen, ne revedem luni la ora 16.00. Insist la liderii grupurilor parlamentare să convoace pentru luni toți colegii sau cât mai mulți dintre colegi, pentru că va fi un vot pe legi organice.
Ne ducem în comisiile de specialitate. Sunt multe proiecte pe care le-am repartizat în ședința Biroului permanent de ieri și continuăm activitatea în comisiile de specialitate. Vă doresc o zi bună, o săptămână bună! Mulțumesc!
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#100147„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|943971]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153/1.XI.2016 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei