Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 septembrie 2010
Declarații politice
Liviu Titus Pașca
Discurs
Declarația politică este intitulată „România – între violență și disoluția autorității”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Conceptul de violență este, în general, definit în dicționare ca fiind acea forță îndreptată asupra cuiva cu scopul de a-i aduce daune – morale, fizice etc. Așa cum se cunoaște, violența și agresivitatea reprezintă fenomene sociale complexe, cu impact direct asupra structurii și stabilității societății.
Declarația mea politică de astăzi are în vedere tocmai amploarea pe care aceste fenomene au căpătat-o în ultimul timp în România, în contextul agravării crizei economice, dar mai ales din cauza unei proaste gestionări a situației de către guvernanți.
Pe de altă parte, expunerea prelungită la violență prin mass-media are efecte cumulative nocive asupra valorilor general admise de societate și, totodată, asupra tinerilor.
Evident, nu susținem ascunderea realității, dar trebuie să recunoaștem că știrile și imaginile cu și despre crime, violuri, bătăi, atacuri armate etc. sunt excesiv mediatizate, iar această acțiune nu poate conduce, în niciun caz, la atenuarea fenomenului.
## Stimați colegi,
Nu mi-aș fi imaginat ca, la trei ani după acceptarea țării noastre ca membră a Uniunii Europene și la 20 de ani după înlăturarea regimului comunist, România regimului Băsescu–Boc să devină țara în care autoritățile sunt luate frecvent în derâdere de către bandele de interlopi, pe care justiția îi pune în libertate, în pofida probelor de vinovăție evidente. Banditismul, atacurile asupra polițiștilor sau a cadrelor medicale, dar și agresiunile la nivel profesor–elev sau elev–profesori în școli, ba chiar și în zona unor fețe bisericești, au devenit elemente nelipsite ale vieții cotidiene la noi în țară.
La nivelul populației, ca urmare a extinderii sărăciei, sub impactul implacabil al crizei economice gestionate cu maximum de incompetență de către președintele țării și de Guvernul său marionetă, se remarcă o creștere a sentimentului de incertitudine fie cu privire la locul de muncă, fie chiar cu privire la supraviețuire, dacă ne gândim la majoritatea pensionarilor. Adesea, sentimentul de frustrare se transformă în comportament agresiv, violent. Lovirea cu sălbăticie a unui bătrân care traversează prea lent strada sau chiar spulberarea și uciderea unor pietoni pe trotuare, ca să nu mai vorbim despre violențe verbale pe stadioane sau despre furtul în mijloacele de transport în comun, sunt aspecte cotidiene care au devenit îngrijorător de frecvente.
Stimați colegi,
Nu este câtuși de puțin în intenția mea să vă prezint aici un studiu despre cauzele și urmările violenței ca fenomen social. M-am simțit însă obligat să trag un semnal de alarmă asupra unui fenomen care s-a accentuat, și anume disoluția autorității.
Amplificarea fenomenelor antisociale prin sporirea criminalității și, nu în ultimul rând, modificarea modului de redistribuire a veniturilor, îndeosebi pe fondul crizei economice care ne afectează, au un impact negativ, profund nociv asupra coeziunii sociale. O primă consecință este aceea că societatea românească nu mai are o ierarhie stabilă și sănătoasă a valorilor sale.