Florin Constantinescu

Declarația politică este intitulată „România – subjugată intereselor străine”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat cea de-a șaptea și ultima evaluare a Acordului _stand-by_ cu România. Totodată, noua înțelegere va fi una de tip preventiv, iar valoarea ei, exprimată în euro, se ridică la aproximativ 3,46 de miliarde.

Pe hârtie, sună destul de frumos. Avem ultima tranșă, Fondul este mulțumit de noi. Păcatul este al românilor pentru că o duc așa de prost, în ciuda banilor care vin din afară.

Din declarațiile oficialilor deducem că încheierea acestei etape de sacrificii pentru populație va aduce efecte extrem de benefice pentru viitor. Dați-mi voie să mă îndoiesc de acest lucru.

Pe de o parte, știm foarte bine cu toții că orice datorie la bancă, la forurile străine trebuie plătită. Cu dobândă. Pe de altă parte, realitatea ne arată că, în ciuda acestor bani care vin din afară, nu trăim mai bine, nu s-au realizat mai multe proiecte, nu s-au făcut mai multe investiții. Românii trăiesc la limită, de pe o zi pe alta, nu-și mai permit foarte multe lucruri, unii și-au pierdut locul de muncă.

Sunt de acord cu un singur lucru: s-au făcut sacrificii, dar să fie foarte clar, nu din partea celor care au hotărât să facem împrumuturi, ci din partea celor care îndură în fiecare zi povara usturătoare a deciziilor luate în derivă.

Acest acord de tip „precaut” va intra în vigoare pe 31 martie, iar România va accesa banii doar dacă va avea nevoie urgentă. Concret, noul acord are o durată de 24 de luni. Vorbim despre o sumă de 3,09 miliarde drepturi speciale de tragere (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul este pus în legătură cu un altul, de tip instituțional, încheiat cu Comisia Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro. La cele 4,9 miliarde de euro se mai adaugă un împrumut de 400 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Prin urmare, al doilea acord de tip multiinstituțional valorează 5,3 miliarde de euro, bani pe care România poate să îi acceseze în următoarele 24 de luni, dacă apar turbulențe semnificative pe piețele internaționale, ce pot atrage o criză a balanței de plăți.

Deficitul declarat al României anul trecut era de 6,5%. Cu tot cu arieratele de circa 3% din PIB, pe care de obicei economiștii puterii nu le includ, deficitul bugetar a ajuns foarte aproape de 10%. Destul de mult, de altfel. Este nesănătos să gândim că România ar ajunge de la 10% din PIB în 2010 la sub 3% din PIB în 2012. Este aproape imposibil.

Să ne aducem aminte că în 2009 ținta inițială pentru 2010 era de 3% din PIB. În realitate, s-a întâmplat ceea ce am precizat mai sus: mai mult decât dublu, fără arierate. Nu mai punem la socoteală că România nu va reuși să taie cheltuielile bugetare atât de mult și să crească veniturile bugetare semnificativ fără să anihileze creșterea economică. Ar fi inutil să mai vorbim despre recentele declarații ale puterii despre „mistificata” creștere pozitivă anunțată, celebrul +0,1% în trimestrul IV.