Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 mai 2012
Informare · adoptat
Sorin Serioja Chivu
Discurs
Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Extremismul iredentist”.
„Fiecare om are o patrie, restul sunt țări.” (Octavian Paler)
Acum câteva zile, autoritățile române au refuzat să permită intrarea pe teritoriul României a urnei cu cenușa poetului maghiar József Nyirő, ale cărui rămășițe ar fi urmat să fie reînhumate la Odorheiu Secuiesc.
Oricâte feste ilare ne-ar juca destinul, se pare că unora le face plăcere să scuture de praful istoriei file însângerate, care mai produc încă dureri sufletești.
Nu vreau să vorbesc despre faptul că necesitatea reînhumării rămășițelor poetului Nyirő József apare în plină campanie electorală, lucru vădit deranjant în buna desfășurare a calendarului electoral.
Aș vrea numai să vă aduc aminte de convingerile politice extremiste ale lui Nyirő József, declarate și asumate, de înverșunarea propagandistă panhungaristă, șovină și antisemită cu care s-a pus în slujba regimului horthystoszalasist. „Azi, lumea este în flăcări și, cu cât flăcările se înalță mai sus, cu atât mai bine putem pătrunde în adâncul viitorului nostru.”, spunea el. Istoria ne pune astăzi față-n față cu atrocitățile comise de Nyirő József la Cluj în zilele premergătoare sosirii trupelor horthyste în oraș, în 11 septembrie 1940, cu activitatea profascistă de la Budapesta, când îi ridica osanale lui Horthy Miklós, după ce acesta îl decorase cu „Coroana Corvin” pentru „atitudine maghiară”. Ne readuce în memorie fuga în Germania, nereușitele tentative de emigrare în SUA și stabilirea, în cele din urmă, în Spania, unde a înființat mai multe organizații ale maghiarilor din exil, continuându-și cu aceeași fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă.
Istoria a rânduit toate aceste fapte, timpul a încercat să domolească frământări și să oblojească răni, datoria noastră de onoare, doamnelor și domnilor, este să nu uităm. Numai astfel putem pune în făgașul normal valori, moralitate, responsabilitate, stabilitate.
În 1947, autoritățile comuniste de la Budapesta și de la București au cerut Spaniei să-l extrădeze pe Nyirő József pentru a fi judecat pentru crime de război și pentru crime împotriva umanității.
Astăzi, Parlamentul Ungariei și Ministerul de Externe de la Budapesta, împreună cu Fundația „Pro-Odorhei”, condusă de Szász Jenő, șeful Partidului Civic Maghiar, au dat uitării toate aceste fapte, așa cum au uitat și faptul că Nyirő József nu s-a simțit acasă nici în România, nici în Ungaria.
Din ambele țări a căutat să fugă și niciodată nu și-a onorat originile. Cine și de ce-i caută abia acum rădăcini, când el însuși nu și le-a împlântat în niciun pământ? Istoria lasă uneori urme adânci și românii nu pot uita. Așa cum au făcut întotdeauna, ei își apără valorile, „sărăcia și nevoile, și neamul”, își apără identitatea în contextul modern european și își apără demnitatea istorică.