Stenogramă plen

Bună ziua!

Începem sesiunea de declarații politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Sorin Constantin Lazăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Adevărul a devenit o excepție”.

Distinși colegi,

Doamnelor și domnilor,

La două săptămâni de la debutul campaniei electorale pentru alegerile locale, putem spune că, pentru cei din PDL și cei din UNPR, adevărul a devenit o excepție. Adevărul

a ajuns o noțiune relativă și poate fi interpretat după bunulplac al fiecăruia, fie spre avantajul unora, fie spre dezavantajul altora.

De ce afirm acest lucru?

Pentru că, se pare, aceștia au uitat ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Au uitat că au distrus demnitatea românilor, au tăiat cu 25% salariile din sectorul public, au diminuat cu 15% prestațiile sociale, au făcut alte reduceri ale cheltuielilor publice, au scăzut cu peste 8% numărul angajaților din sectorul public, au majorat TVA-ul cu 5 puncte procentuale, la 24%. Viața românilor s-a degradat din cauza măsurilor abuzive adoptate de fostele guverne.

În majoritatea programelor electorale ale celor care candidează din partea celor două partide, respectiv PDL și UNPR, se tot vorbește despre realizările lor și se uită cu desăvârșire marile probleme.

Dar e firesc? Suntem în plină campanie electorală, iar partidele politice implicate în această bătălie fac tot ce le stă în putință pentru a atrage atenția și, în cele din urmă, voturile. Numai că fosta guvernare suferă de amnezie totală. Românii au memorie și nu mai pot fi păcăliți. Au suferit destul în acești ani și știu că nu prin minciună se vor rezolva problemele acestei țări.

Chiar dacă adevărul a devenit o excepție pentru cei din fosta guvernare, românii vor respecta mereu una dintre datoriile cele mai delicate pe care le-au avut în trecerea lor prin această lume, și anume aceea de a merge în căutarea adevărului.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Mircea Andrei, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Am intitulat declarația politică „USL trădează județul Argeș”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Programul de guvernare al USL este nesigur și cu șanse mici de acoperire în realitate. Din păcate, nu există un angajament „formidabil” evidențiat în acest program, majoritatea fiind generale, fără un impact concret.

Proiectul Autostrăzii Sudului este prevăzut în Programul de guvernare al noului Cabinet, condus de Victor Ponta, care-și propune realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcția Autostrăzii Sudului: București – Alexandria – Slatina – Craiova – Timișoara, care va trece prin teritoriul baronilor PSD din Teleorman, Dolj și Olt.

Ideea nu este nouă, primele discuții au apărut încă din 2004. Proiectul inițial prevedea trecerea Autostrăzii Sudului prin Pitești. Acum, PSD a schimbat traseul.

La secțiunea „Transporturi” din Programul de guvernare al administrației Ponta, Coridorul IV nu este menționat ca prioritate strategică în Programul de guvernare, ci numai anumite tronsoane din acesta. Autostrada Sibiu – Pitești, tronsonul despre care Guvernul Ungureanu a spus că trebuie pregătit neapărat pentru finanțare, nu figurează ca prioritate în program.

În Programul de guvernare 2012 al fostului Guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, la Capitolul 12, „Infrastructură și transport”, era specificată în mod direct și „revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV paneuropean, Sibiu – Pitești, pentru a fi finanțat cu fonduri europene nerambursabile în exercițiul financiar 2014–2020”.

Conform calendarului care este încă în vigoare, pe 27 iunie sunt așteptate ofertele la licitația privind studiul de fezabilitate pentru tronsonul Sibiu – Pitești.

Cu o lună în urmă, ex-ministrul transporturilor Alexandru Nazare vorbea despre posibilitatea de finanțare a tronsonului din fondurile europene alocate pentru 2014–2020: „Am lansat revizuirea studiului de fezabilitate, consultanță și analiză tehnică, economică și financiară pentru Sibiu – Pitești.”

Deși licitația pentru revizuirea studiului de fezabilitate Sibiu – Pitești este în desfășurare, Guvernul Ponta vrea ca, de fapt, acest tronson să nu se mai construiască, iar Coridorul IV să cuprindă viitoarea autostradă de la Sibiu spre Făgăraș – Brașov – Comarnic – Ploiești – București. Astfel, Guvernul Ponta scoate Piteștiul de pe traseul autostrăzii către Sibiu.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Câteva soluții economice pentru România”.

Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Situația economică și financiară a României nu s-a îmbunătățit. Este un drum lung până vom spune: „Da, am ieșit din criză.” Din păcate, cifrele nu sunt îmbucurătoare.

Potrivit datelor de la Banca Națională a României, restanțele la credite au atins un nivel record în luna aprilie, de 23,87 de miliarde de lei. Datoriile la bănci ale românilor au crescut cu 751 de milioane de lei față de luna martie, iar creditele au avansat cu 278 de milioane de lei. Ponderea restanțelor în totalul creditelor a urcat la 10,52%, de la 10,2%, cât era luna anterioară. Restanțele în lei au înregistrat o creștere importantă de 264 de milioane de lei, până la 10,03 miliarde de lei, în ciuda scăderii dobânzilor din ultima vreme, în timp ce soldul creditelor în lei s-a redus cu 818 milioane de lei. Ponderea restanțelor la creditele în moneda națională a urcat consistent la 12,41%, de la 11,97%, cât era în martie. Cât privește restanțele la creditele în valută, acestea au avut un avans mai mare decât cele în lei. Astfel, valoarea acestora a crescut cu echivalentul a 486 de milioane de lei, ponderea în total credite avansând de la 9,21% la 9,47%, fiind temperată de majorarea importantă a soldului în echivalent lei al creditelor în valută cu 1,1 miliarde de lei, până la un echivalent de 146,18 miliarde de lei. Avansul restanțelor și creditelor în valută a fost influențat în mare măsură și de majorarea cursului euro cu 0,41%.

## Stimați colegi,

Din punct de vedere al teoriei economice, un lucru este cert. De fiecare dată când avem de-a face cu o criză economică, inevitabil își fac apariția șomajul și falimentele. Pentru ca economia unei țări să-și poată reveni după o asemenea perioadă, aceasta are nevoie de o piață flexibilă a muncii și de o creștere a investițiilor.

Fără creștere economică, nu putem pretinde ca România să iasă din această criză economică, criză care se resimte în fiecare familie ce plătește rate la bănci. Soluții există, mai rămâne în datoria noastră să le punem în aplicare. Un scenariu de susținere a creșterii economice ar fi cel orientat spre exporturi. Rețeta este folosită și în alte state europene, în același timp în care această rețetă poate fi utilizată cu succes de toate statele cu probleme economice. De altfel, vorbind despre o creștere economică, putem afirma că acesta este singurul mod de a ieși din toate dificultățile financiare și sociale ale României.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul senator Chivu?

Nu este.

Alți colegi de la... Am înțeles.

Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul „Domnilor de la USL, opriți suspendarea legilor!”

Odată venită la guvernare, USL pare să fie într-o cursă contracronometru ca să-și compromită orice urmă de credibilitate. Nu mai are rost să amintim cum a obținut această guvernare. Cert este că, în loc să aibă grijă de urgențele administrării țării, domnii socialiști s-au lansat într-un interminabil val de răfuieli politice. Prioritățile economice sunt uitate pentru un spirit revanșard inimaginabil.

Evident, obsesia principală este legată de șeful statului, pe care premierul Ponta l-a atacat din prima secundă a mandatului. De atunci, tot încearcă din răsputeri ba să-i împiedice deplasarea la Consiliul European, ba să-i conteste dreptul de reprezentare a țării, șicanându-l în orice mod posibil, iar toate acțiunile urmăresc doar eterna psihoză a grupărilor anti-Băsescu – suspendarea președintelui.

Faptul că un asemenea demers ar trebui să aibă și motive extrem de serioase nu pare să-i tulbure prea mult. Pentru a avansa totuși o minimă justificare a planului pus la cale, Crin Antonescu lansează scuza că șeful statului ar fi o enormă piedică în calea guvernării USL, lucru care ridică imediat o serie de întrebări legitime: este cumva cauza pentru care domnul Ponta face numiri ridicole la educație? De asta sunt aduși în Executiv oameni cu incompatibilități sau datori vânduți unor moguli? Din pricina președintelui e farsa legată de Inspectoratul de Stat în Construcții? Cu ce a incomodat șeful statului, din moment ce nu a făcut măcar vreun comentariu asupra guvernării? El vă mai stă în cale pentru a scăpa de grija DNA și ANI, unde plănuiți deja mari schimbări?

În sfârșit, după impunerea abuzivă a unui nou sistem de vot, USL-iștii poftesc acum și la schimbarea regulilor de suspendare a președintelui. Ba, mai mult, forțează și tăierea atribuțiilor specifice Curții Constituționale, acțiune de o insolență legislativă fără precedent.

Domnilor colegi socialiști,

Opriți acest delir de abuzare a legilor!

Încălcați orice normă democratică, reușind să vă ostilizați societatea civilă. Vă jucați cu focul, și o faceți în grabă, iar într-o bună zi vă veți arde amarnic, transformându-vă tot mai mult într-o caricatură a „celei mai cinstite guvernări”, cum ați spus dumneavoastră, pe care ați clamat-o în ochii românilor, pentru că, deja, la numai o lună de mandat, sunteți încremeniți într-o guvernare demnă doar de standardele „Trofeului calității”.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Ciocu’ (mai) mic, Viktor-baci!”

Autoritățile române au avut o poziție promptă, fermă și principială în problema reînhumării rămășițelor pământești ale scriitorului profascist maghiar Nyirő József, plănuită de Parlamentul Ungariei în data de 27 mai la Odorheiu Secuiesc. Autoritățile române au refuzat să permită intrarea pe teritoriul țării noastre atât a sicriului cu rămășițele pământești, cât și a urnei funerare cu cenușa contestatului defunct.

Ministerul Afacerilor Externe a motivat în mod concludent refuzul de reînhumare, arătând că activitatea politică a lui Nyirő József din perioada 1941–1945 indică o atitudine de extremă-dreapta, profascistă, antisemită și antiromânească.

Prefectura județului Harghita a atacat imediat în contencios administrativ adeverința de reînhumare eliberată de primarul orașului Odorheiu Secuiesc. Poliția și Parchetul și-au făcut datoria, percheziționând autoturismul în care se bănuia că un reprezentant diplomatic al Ungariei aducea urna funerară cu cenușa lui Nyirő József.

O poziție fermă a avut de la început prim-ministrul Victor Ponta, care a arătat că Guvernul României a considerat inacceptabilă solicitarea referitoare la reînhumarea pe teritoriul țării noastre a lui Nyirő József, o persoană recunoscută pentru pozițiile sale antiromânești, antisemite și profasciste. În acest context, șeful Guvernului României a apreciat drept regretabilă implicarea directă în această acțiune și în campania electorală din țara noastră a forțelor politice extremiste, a președintelui Parlamentului Ungariei, László Kövér, și a președintelui partidului de extremă-dreapta Jobbik, Gábor Vona. Reînhumarea făcea parte din campania electorală a președintelui Partidului Civic Maghiar din România, Szász Jenő, un apropiat al premierului ungar Viktor Orban.

Românii și maghiarii, dar nu numai, trebuie să știe cine a fost Nyirő József, supranumit „Apostolul secuilor” și cunoscut militant al Ungariei Mari. Preot, scriitor și ziarist, Nyirő a fost, potrivit unor surse istorice, fondatorul și căpetenia unei grupări paramilitare teroriste, constituită din elemente declasate, șovine și fasciste care au atacat, incendiat și ucis români la Cluj, în septembrie 1940, după cedarea Transilvaniei de Nord în urma Dictatului de la Viena. Oamenii lui Nyirő József au ținut sub teroare Clujul în septembrie 1940, atât înainte, cât și după instaurarea administrației maghiare, atacând inclusiv Episcopia Greco-Catolică și atentând la viața marelui episcop Iuliu Hossu. Pentru aceste „merite”, Nyirő József a primit distincția „Coroana Corvin”, înființată de Miklós Horthy, și a fost ales deputat în Parlamentul Ungariei, motiv pentru care s-a mutat la Budapesta, unde a fost redactor-șef la două ziare de extremă-dreapta, cu atitudine vădit antisemită: „Magyar Erő” și „Magyar Ünnep”. După lovitura de stat din 15 octombrie 1944, Nyirő József și-a continuat activitatea în Parlamentul de la Sopron, care a adoptat legislație antisemită și a susținut activitatea Guvernului fascist al lui Szálasi Ferenc. După război, Nyirő József a fost declarat criminal de război în Ungaria și a emigrat în Spania, unde și-a găsit sfârșitul în 1953.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dintre colegii care au depus declarații politice dorește cineva să prezinte?

Eu vă citesc:

Domnul senator Laurențiu Florian Coca? Nu.

Domnul senator Adrian Țuțuianu? Nu.

Domnul senator Gheorghe Saghian? Nu.

Domnul senator Constantin Tămagă? Nu.

Domnul senator Ovidiu Marian? Nu.

Domnul senator Gheorghe David? Nu.

Domnul senator Cornel Popa? Nu.

Domnul senator Marius Petre Nicoară? Nu.

Domnul senator Dorin Păran? Nu.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu? Nu.

Domnul senator Sorin Serioja Chivu? Nu.

Toate aceste declarații politice fac parte integrantă din stenograma ședinței noastre de astăzi.

Declarația politică este intitulată „Codul muncii. Bilanțul la un an de la adoptare”.

În luna mai 2012 se împlinește un an de la adoptarea noului Cod al muncii, actuala Lege nr. 40/2011 de modificare și completare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Deși un singur an este un timp prea scurt pentru a evalua efectele modificărilor asumate peste voința partenerilor sociali și prin persiflarea dezbaterii parlamentare de către Guvernul coaliției conduse de PDL, dimpreună cu domnii Boc, Băsescu, totuși, analiza câtorva date și tendințe ne poate ajuta să ne conturăm o opinie.

Mai întâi, este de subliniat faptul că modificarea Codului muncii nu a avut la bază o fundamentare pe experiență națională și europeană în domeniu și, de aceea, urmările sale nu puteau să aibă un caracter decât întâmplător. Dacă tot nu știm de ce modificăm o lege, e de așteptat că nu vom avea nici garanția unor efecte scontate.

Ce ne spune experiența din domeniul pieței muncii?

1. Niciodată în istoria națională a reglementării relațiilor de muncă flexibilizarea nu a dus la creșterea angajării, ci, în mod garantat, la înrăutățirea vieții angajaților și a familiilor acestora. Flexibilizarea singură este un rău social demonstrat. Numai însoțită de alte măsuri poate crea un cadru pozitiv de evoluție a pieței muncii. În „Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă”, forul european – Comisia Europeană – vorbește de „flexicuritate”, de instrumente de „a crea locuri de muncă mai multe și mai bune”. Unde și când l-ați auzit pe domnul Băsescu vorbind despre locuri de muncă mai bune în România? Ne spune, în schimb, că locurile bune sunt în America, iar românii nu au decât să plece și să rămână acolo.

2. Experiența europeană. Spania are cea mai flexibilă reglementare în domeniul angajării, în acest fel mulți români și-au găsit temporar de lucru în Spania, dar această țară are cel mai mare șomaj din Europa. În esență, flexibilizarea este o politică de atragere a forței de muncă temporare din exteriorul țării. La celălalt capăt, Germania are o reglementare a relațiilor de muncă mai riguroasă și cu accent pe calificarea, salarizarea, participarea și fidelizarea angajaților. Chiar și în perioadă de criză, firmele germane înțeleg să piardă din profit, decât să-și piardă forța de muncă și cultura organizațional-corporatistă. Nu întâmplător, Germania a avut creșterea economică cea mai semnificativă chiar și în acești ultimi ani de criză.

Declarația politică este intitulată „Drama unui regim pe care nimeni nu-l plânge”.

Cu cât înaintăm spre 10 iunie, cu atât mai limpede se conturează parașutarea în gol a Partidului Democrat Liberal.

Argumentele țin de evidență. Armele sunt aceleași, contururile sunt doar mai groase: tupeiștii sunt mai tupeiști, agresivii mai agresivi, detractorii mai detractori. Toate fac parte dintr-o paletă ofensivă fără precedent, un fel de ultim asalt al rămășițelor democrat-liberale întru apărarea cu orice preț a redutelor, care cad și tot cad, de la o zi la alta. Privit corect și realist, tabloul poartă un singur nume: disperare!

E disperarea unui regim aberant care a fost doborât și nu realizează încă dimensiunile cenușii în care a aterizat.

E disperarea unui sistem politico-mafiot care-și vede periclitate interesele și recurge la strategii violente de salvare a ceea ce s-o mai putea salva.

E disperarea unor indivizi care au făcut mult rău și țin cu tot dinadinsul să-l facă în continuare.

E disperarea unei filozofii agresive, care își descoperă falimentul.

E disperarea hoților prinși în flagrant.

E disperarea tuturor celor care și-au închipuit că România e ograda lor personală, în dreptul căreia pot săvârși orice act, indiferent cât de distructiv, dăunător ar fi sau ce consecințe ar avea.

E disperarea lui Boc, Udrea, Anastase, Igaș, Falcă, Solomon, Flutur, Pinalti, Boriga și Florin Popescu.

Nu au înțeles acești triști reprezentanți politici că dramatismul decăderii sistemului toxic pe care l-au creat și care i-a creat se amplifică direct proporțional cu intensitatea zbaterii lor. Nu au înțeles că dacă fură acum mai mult, dacă mituiesc mai mult și corup mai mult, cu atât mai puțin vor obține. Nu au înțeles nimic din faptul că partidul lor e aproape mort și nimeni, dar nimeni nu suspină. E și asta o lecție de parcurs politic.

Declarația politică se intitulează „CNA-ul îngrădește drepturi fundamentale”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Așa cum bine știm, un subiect intens mediatizat în ultimele zile îl constituie „Instrucțiunea privind principiile și regulile de desfășurare a campaniei electorale din anul 2012 pentru alegerea autorităților administrației publice locale prin intermediul posturilor de radio și de televiziune”, adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului în data de 17 mai 2012, set de instrucțiuni ce fac referire la Decizia nr. 195 din 24 aprilie 2012.

Prin măsura adoptată la data de 17 mai 2012, CNA interzice în perioada de campanie electorală, mai exact 11 mai – 7 iunie 2012, participarea candidaților și a reprezentanților acestora la dezbateri și emisiuni electorale în zilele de sâmbătă și duminică, obligând posturile TV și radio să nu facă niciun fel de referiri privind candidații și activitățile de campanie desfășurate de competitorii electorali și să se asigure că în emisiunile de dezbatere nu vor fi prezenți candidați, reprezentanți ai partidelor politice ori ai altor competitori electorali și că nu se vor aborda subiecte privind campania electorală, programe politice și programele electorale ale competitorilor.

În aceste condiții, putem lesne considera că CNA îngrădește două drepturi fundamentale ale cetățenilor, prevăzute atât în Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și în Constituția României, dreptul de a alege și de a fi ales, precum și dreptul la informare. Putem considera că, prin măsura adoptată, CNA limitează accesul cetățenilor la informații în perioada campaniei electorale, nepermițându-le acestora să fie în cunoștință de cauză pentru a alege candidatul, partidul și programul politic pe care le consideră în concordanță cu interesele lor.

În aceeași măsură, prin instrucțiunile date, CNA își declină calitatea de garant al interesului public, calitate declarată chiar în Decizia nr. 195 din 24 aprilie 2012, demonstrând cetățenilor, al căror interes ar trebui să îl protejeze, că nu este un organ imparțial, ci că, într-o oarecare măsură, este un instrument politic, care nu mai acționează în interesul public general, ci în interesul anumitor persoane sau grupuri.

Declarația politică este intitulată „Un moment de istorie”. S-au împlinit de curând 22 de ani de la primele alegeri cu adevărat libere și pluraliste, după mai bine de o jumătate de secol de regimuri totalitare, alegeri care au marcat începutul democratizării reale a României.

Scrutinul de la 20 mai 1990 a consfințit cel mai important deziderat al declarației Consiliului Frontului Salvării Naționale, din iarna Revoluției române, instituirea pluralismului politic și construcția statului de drept, organizarea de alegeri libere, instituirea unui regim al democrației reprezentative, bazat pe valorile și instituțiile lumii libere. Ziua de 20 mai 1990 a rămas în conștiința publică a românilor ca un reper fundamental pentru manifestarea liberă a opțiunilor electorale, pentru însăși revenirea României la valorile Europei contemporane.

Cu o participare la vot extrem de ridicată, de peste 87% din totalul populației cu drept de vot, domnul Ion Iliescu, candidatul Frontului Salvării Naționale, a câștigat alegerile prezidențiale cu 85,07%, iar FSN pe cele parlamentare, obținând 263 de mandate la Adunarea Deputaților, respectiv 66,31%, și 91 de mandate la Senat, adică 67,02%.

În pofida dificultăților de ordin economic și social generate de tranziția la economia de piață, în ciuda instabilității zonei apropiate României, instituțiile și mecanismele democratice rezultate ca urmare a alegerilor din 20 mai 1990 și-au dovedit viabilitatea și soliditatea. O dovadă o reprezintă alternanțele la guvernare pe parcursul a mai multor cicluri electorale.

Prin alegerile libere din 20 mai 1990, s-a încheiat perioada organismelor provizorii ale puterii de stat, conducerea țării fiind preluată de instituții legitimate prin mandat popular. Alegerile de la 20 mai 1990 ne-au oferit valorile și instrumentele democrației, de aceea ele au o evidentă însemnătate istorică. Scrutinul de acum 22 ani a deschis, de fapt, drumul spre crearea întregului sistem al instituțiilor statului de drept.

Chiar dacă această zi a fost doar un început, care avea să fie urmat de opțiuni diferite, după fiecare ciclu electoral, primele alegeri democratice și corecte – în pofida numeroaselor și virulentelor contestații de la vremea respectivă; amintiți-vă doar episodul „Piața Universității” – pe care le-a cunoscut România modernă au însemnat, în primul rând, opțiunea populară pentru democrație. Nu se poate interpreta altfel prezența masivă la vot a românilor la 20 mai 1990, când nici euforia învingătorilor, nici tristețea învinșilor nu au reușit să împiedice decizia liber exprimată a cetățenilor.

Declarația politică se intitulează „Trimestrul I – un succes al guvernelor PDL”.

Rata anuală a inflației IPC a coborât la sfârșitul trimestrului I 2012 la un minim istoric de 2,4%, situându-se cu 0,7 procente sub nivelul atins la finele anului 2011 și cu 0,6 puncte procentuale sub punctul central (3%) al intervalului-țintă stabilit pentru anul curent. În același timp, valoarea înregistrată în luna martie se plasează cu 0,4 puncte procentuale peste cea prognozata în Raportul asupra inflației din luna februarie 2012.

La reducerea inflației anuale în trimestrul I a contribuit cvasitotalitatea grupelor de prețuri de consum, excepție făcând cea a prețurilor produselor din tutun. În cazul prețurilor volatile ale mărfurilor alimentare (LFO) și al prețurilor combustibililor, atenuarea dinamicilor anuale s-a datorat integral unui efect de bază. Față de sfârșitul anului anterior însă, prețurile acestor mărfuri au înregistrat creșteri însemnate, pe seama costurilor sporite antrenate de condițiile meteorologice nefavorabile și a majorării cotațiilor internaționale pe piețele materiilor prime alimentare și energetice, în condițiile potențării celei din urmă de deprecierea moderată, în intervalul analizat, a monedei naționale față de euro și dolarul SUA. Magnitudinea acestor efecte adverse explică abaterea ratei anuale a inflației IPC de la nivelul prognozat anterior pentru sfârșitul trimestrului I.

Consolidarea, în trimestrul I al anului 2012, a progresului substanțial al dezinflației realizat în a doua parte a anului anterior este ilustrată de contribuția dominantă la acest proces a dinamicii inflației de bază CORE 2 ajustat. Rata anuală a acesteia a coborât la sfârșitul trimestrului I la 2%, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul de la finele anului 2011, și s-a situat doar marginal peste cel prognozat în februarie. Determinantul principal al acestei evoluții a fost accentuarea presiunilor exercitate de menținerea cererii agregate sub nivelul PIB potențial. Influența deficitului de cerere a fost ușor atenuată de impactul nefavorabil al deprecierii leului asupra prețurilor importurilor. Anticipațiile privind inflația au scăzut într-un ritm ceva mai lent în trimestrul I, după ajustările semnificative în jos din a doua jumătate a anului 2011.

Declarația politică se intitulează „Ce a fost va mai fi! Ploaia de mai”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem la sfârșit de luna mai, între două importante sărbători creștine – Înălțarea Domnului și Rusaliile –, timp în care, ca buni creștini, ar trebui (indiferent de poziția socială pe care o ocupăm în societate) să medităm mai mult asupra însemnătății acestora.

Totodată, Creatorul ne-a dăruit și binecuvântata ploaie de mai, care, așa cum spun agricultorii, este bună la toate (plante, animale și om).

Am auzit însă voci ale noilor guvernanți, dar și ale celor vechi, care se contrazic. Unii spun că ploaia este bună, alții că este prea multă, alții...

Pe actualii guvernanți îi deranjează că apar, în unele zone ale țării, inundații și chiar se grăbesc să prevestească o nouă creștere a prețurilor, însă nu analizează cauzele care produc aceste inundații și unde anume au loc ele în mod repetat.

Cred că, mai degrabă, aceștia ar trebui să înlăture cauzele care duc la aceste efecte nefavorabile.

Sunt, apoi, alți „specialiști” care spun că ploaia de mai este foarte bună pentru agricultură, pentru că, fără ea, nu am avea nici legume, și nici grâu, ce să mai vorbim de porumb, floarea-soarelui ori cartofi.

Astfel, chiar dacă am un mic regret față de cireșele de mai sau căpșuni, apa de ploaie este o binecuvântare de la Dumnezeu, fiindu-ne dată gratis.

Tocmai de aceea, trebuie să primim cu bucurie tot ceea ce ne dă, în dar, Domnul nostru care S-a Înălțat la Cer, dar care a avut și are grijă de noi toți.

Rămâne doar să-i fim recunoscători și mulțumitori și să nu uităm că, așa cum spune un citat din Biblie, „ce a fost va mai fi și ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare”.

Declarația politică este intitulată „Investițiile în Bihor trebuie să se vadă”.

Sunt ani de zile de când pledez pentru importanța județului Bihor, cu fiecare ocazie, pentru a beneficia de fonduri și a fi așezat în ierarhia economică a țării acolo unde îi este locul.

Bihorenii nu pot uita eforturile pentru Autostrada Transilvania, de la primele întâlniri și memorii, la primele semnături pe proiect și primele contracte, până în prezent. Recunosc că lucrurile nu s-au desfășurat așa cum le-am pus noi la punct, cei care am inițiat proiectul autostrăzii, dar acest lucru nu m-a convins să renunț.

Aceeași determinare am avut-o și în problema sănătății bihorene, unde am insistat pentru dotarea centrelor medicale județene, a spitalelor și a secțiilor de specialitate ale acestora. Îmi amintesc și acum de câte insistențe a fost nevoie pentru acordarea fondurilor necesare, însă m-a bucurat teribil să știu că doctorii au beneficiat de pregătirea necesară folosirii aparatelor care au salvat vieți, iar oamenii nu s-au mai deplasat în alte orașe pentru investigațiile de care aveau nevoie.

Însă ceea ce n-am spus în toată această lungă perioadă de timp a fost nemulțumirea mea generată de faptul că de multe ori eforturile mele au fost zadarnice, nu pentru că Bucureștiul m-ar fi refuzat, ci pentru că administrația locală nu a știut să folosească banii pe care i-am adus în județ.

Astăzi, la Primăria Oradea am un partener de încredere și firesc este ca la Consiliul județean să fie cineva care să știe să valorifice fondurile obținute atât de greu, iar dacă lecția guvernării anterioare a fost învățată, mă aștept ca în toată țara să fie vizibilă schimbarea, pe care am clamat-o de atâtea ori de la tribuna Senatului.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Administrațiile portocalii devenite verzi, în campanie electorală”.

Clujul a simțit din plin „avantajele” fostei guvernări, iar despre acest lucru aflu zilnic, de la clujenii înșiși, atunci când îmi expun problemele acumulate la care nu s-a găsit rezolvarea.

Ciudat este faptul că, priviți din țară, clujenii pot fi invidiați, că doar au o „bucățică” de autostradă numai a lor și multe alte investiții a părut că s-au concentrat în județul lor, însă realitatea infirmă acest lucru, și am aflat detaliile mergând pe teren, văzând la fața locului rezultatele politicii practicate aici, ale administrației portocalii sau verzi... mai nou.

Însă, cu riscul de a repeta, în perioada guvernării liberale investițiile au fost concentrate, vizibile, iar în urma lor au rezultat locuri de muncă și creșterea nivelului de trai. Rezultatele investițiilor fostei puteri pot fi cu greu cuantificate, spre deosebire de șomajul care este în creștere, de pierderea unor avantaje ca județ sau de creșterea nemulțumirii generale a populației.

Astăzi, Clujul are mult de pierdut de pe urma proiectelor gândite nu pentru populație, ci pentru „afacerile” în sine, fără continuitate, fără analize pe termen lung. Așa cum am spus în nenumărate rânduri, măsurile de austeritate, atât la nivel național, cât și la nivel local, nu au fost dublate de cele care să ajute economia, iar acest fapt a fost cu atât mai grav la Cluj, unde mediul de afaceri, atât de activ până acum, a fost descurajat realmente.

Administrația locală Cluj trebuie să repună, așadar, județul acesta pe harta investițiilor, a rezultatelor bune în economia locală și a creării de locuri de muncă, iar acest lucru este posibil prin schimbare!

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Summit pentru scut”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Am urmărit zilele trecute desfășurarea Summitului de la Chicago, un eveniment important pentru relațiile internaționale dintre state.

Privitor la România, concluziile discuțiilor au fost importante și s-au referit în special la scutul antirachetă. În urmă cu ceva timp, susțineam o declarație politică prin care expuneam punctul meu de vedere referitor la scutul antirachetă și spuneam atunci că este foarte important să beneficiem de protecția acestuia.

Iată că, astăzi, România este un aliat care construiește foarte mult în cadrul Alianței pe principiul solidarității aliate.

Potrivit diplomaților noștri, în limitele disponibile în acest moment, sistemul NATO interimar antirachetă acoperă o anumită porțiune din teritoriul aliat, aflată în sud, ceea ce înseamnă că și o parte din teritoriul României este acoperită de acest sistem interimar. Acesta fiind o primă fază.

Prima faza e compusă dintr-un radar de mare putere care detectează eventuale tiruri ostile cu rachete împotriva teritoriului aliat, respectiv dintr-o componentă mobilă, dată de nava sau navele americane amplasate în Mediterana. În funcție de poziționarea efectivă a acestor nave, care nu stau într-un punct fix, ci patrulează în această zonă, aria de acoperire a României poate oscila.

Faza a doua, aceea în care scutul de la Deveselu va deveni operațional, va fi foarte importantă, pentru că, din acel moment, întregul teritoriu al României, și nu numai, va fi acoperit de sistemul NATO antirachetă.

De asemenea, au apărut în presă comentarii legate de situația Rusiei și, respectiv, poziția ei față de scutul antirachetă.

Diplomații spun că există deja asigurările politice la cel mai înalt nivel cu privire la faptul că „scutul antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, și nici nu afectează capabilitățile de descurajare ale Rusiei”.

Textul summitului menționează și o anumită reacție a Alianței față de unele declarații făcute de unii oficiali de rang înalt, militari ai Rusiei, la conferința organizată la începutul lunii mai la Moscova.

Declarația politică se intitulează „Etapele schimbării politice în România contemporană”.

Așa cum am încercat să demonstrez și în precedentele declarații, în acest moment, România are nevoie de o clasă politică solidă, cu un mesaj autentic, de substanță, iar prima etapă a acestui proces esențial o reprezintă consolidarea legitimității Parlamentului.

Promovarea cu asiduitate a ideii votului uninominal pur are ca miză tocmai garantarea reprezentativității și evitarea situațiilor controversate care minează stabilitatea mediului politic românesc, are ca finalitate așezarea pe un fundament nou a întregii alcătuiri politice. Momentul actual este cel mai potrivit pentru această schimbare, pentru o reorientare către adevăratele valori ale democrației.

Noua lege a votului uninominal aduce mai aproape de alegător responsabilitatea deciziilor fundamentale pentru viitorul țării, va întoarce la cetățean controlul activității instituțiilor de care depinde echilibrul economic și social, bunăstarea sa.

PDL se împotrivește acestei soluții, după ce o susținuse, în mod ipocrit, ca temă de forță în campania electorală, înțelegând azi că această abordare nouă ar putea duce la dispariția sa de pe scena politică românească.

Este momentul ca Parlamentul să redevină un templu al dezbaterilor și controverselor constructive, fertile, o prelungire a agorei, unde sunt statuate problemele ridicate de societatea civilă, unde dorințele electoratului capătă o formă definitivă și sunt consfințite prin lege.

România are nevoie de unitate politică, de o majoritate parlamentară care să îi garanteze un guvern stabil, de o conducere care să acționeze coerent cu sine și cu nevoile cetățeanului. Votul uninominal reprezintă, în esență, normalizarea vieții politice românești. A plasa Parlamentul în afara oricăror suspiciuni de nelegitimitate poate pune pe un temei nou întreaga construcție democratică românească, poate duce, în viitor, la implicarea lucidă și la creșterea apetenței pentru politică a omului de rând. În lipsa dezbaterii publice, a transparenței decizionale, fără angrenarea cetățeanului în procesul de construcție instituțională, nu va fi niciodată posibilă adevărata schimbare la față a României.

Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Extremismul iredentist”.

„Fiecare om are o patrie, restul sunt țări.” (Octavian Paler)

Acum câteva zile, autoritățile române au refuzat să permită intrarea pe teritoriul României a urnei cu cenușa poetului maghiar József Nyirő, ale cărui rămășițe ar fi urmat să fie reînhumate la Odorheiu Secuiesc.

Oricâte feste ilare ne-ar juca destinul, se pare că unora le face plăcere să scuture de praful istoriei file însângerate, care mai produc încă dureri sufletești.

Nu vreau să vorbesc despre faptul că necesitatea reînhumării rămășițelor poetului Nyirő József apare în plină campanie electorală, lucru vădit deranjant în buna desfășurare a calendarului electoral.

Aș vrea numai să vă aduc aminte de convingerile politice extremiste ale lui Nyirő József, declarate și asumate, de înverșunarea propagandistă panhungaristă, șovină și antisemită cu care s-a pus în slujba regimului horthystoszalasist. „Azi, lumea este în flăcări și, cu cât flăcările se înalță mai sus, cu atât mai bine putem pătrunde în adâncul viitorului nostru.”, spunea el. Istoria ne pune astăzi față-n față cu atrocitățile comise de Nyirő József la Cluj în zilele premergătoare sosirii trupelor horthyste în oraș, în 11 septembrie 1940, cu activitatea profascistă de la Budapesta, când îi ridica osanale lui Horthy Miklós, după ce acesta îl decorase cu „Coroana Corvin” pentru „atitudine maghiară”. Ne readuce în memorie fuga în Germania, nereușitele tentative de emigrare în SUA și stabilirea, în cele din urmă, în Spania, unde a înființat mai multe organizații ale maghiarilor din exil, continuându-și cu aceeași fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă.

Istoria a rânduit toate aceste fapte, timpul a încercat să domolească frământări și să oblojească răni, datoria noastră de onoare, doamnelor și domnilor, este să nu uităm. Numai astfel putem pune în făgașul normal valori, moralitate, responsabilitate, stabilitate.

În 1947, autoritățile comuniste de la Budapesta și de la București au cerut Spaniei să-l extrădeze pe Nyirő József pentru a fi judecat pentru crime de război și pentru crime împotriva umanității.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Rog liderii de grup să se mobilizeze ca să putem începe ședința la ora 16.30.

Până atunci, dați-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

– Lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de telecomunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate

publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Rog colegii senatori să rămână în sală, pentru că începem.

Rog secretariatul tehnic să ne spună situația prezenței.

Rog colegii senatori să semneze condica, pentru că suntem mult mai mulți de 44 în sală.

Până mai semnează colegii, să-i urăm „La mulți ani!” colegului nostru Álmos, care a împlinit vineri un număr de ani.

Din păcate, trebuie să fac prezența.

Sunt numai 56 de semnături și eu cred că sunt mai mulți oameni în sală.

Vă rog, prezența, catalogul.

|**Domnul Alexandru Pereș:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|prezent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon|prezent<br>absent| |Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel|absent<br>prezent<br>absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu|prezentă<br>prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius-Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|absent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|prezent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|prezent| Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin absent Frunda György absent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader absent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile absent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent

## Bună ziua!

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 134 de senatori, și-au înregistrat prezența 94, iar 40 sunt absenți.

Așadar, cvorumul de lucru de 68 de senatori este îndeplinit.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Alexandru Pereș.

V-aș ruga, din cauza unei defecțiuni la sistem, să vă reintroduceți cartelele. Toată lumea!

Vă rog să fiți atenți și să vă reintroduceți cartelele.

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnul senator Ilie Sîrbu, liderul Grupului parlamentar al

PSD, vă rog. Urmează domnul senator Calcan.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Rugămintea noastră este să introduceți pe ordinea de zi sau poate să se dea un vot la începutul ședinței pentru Comisia de anchetă privind activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care se amână de foarte multă vreme.

## **Domnul Vasile Blaga:**

În regulă...

O să

Domnule președinte...

Vă rog, microfonul 2.

Da.

Mulțumesc.

Dintr-o eroare a fost înscris în ordinea de zi și punctul 7, el neavând raport, cred că, probabil, pentru data viitoare, ar trebui introdus pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Am avut această discuție în Biroul permanent, așa se va și întâmpla.

Eu cred că, atunci când ajungem la punctul respectiv, o să vină propunerea respectivă, domnule senator, exact în sensul cerut de dumneavoastră.

Atunci,

Dacă sunt comentarii în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Deci legiferare până la ora 18.00, și v-aș ruga să fiți de acord, ca să nu mai avem adoptări tacite. Vă rog.

Cu 75 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent, cu consultarea liderilor de grup, vă propune următorul program: Luni: zi liberă legală, a doua zi de Rusalii.

Marți, miercuri, joi: lucrări în comisiile permanente.

Vineri, sâmbătă, duminică: activități în circumscripțiile electorale.

Observații?

Nu sunt.

Trecem la ordinea de zi propriu-zisă și, atunci, vă rog să fim de acord să votăm comisia respectivă.

Vă rog, domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Grupul parlamentar al PDL îi nominalizează pentru Comisia de anchetă privind activitatea Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților pe domnii senatori Urban Iulian, Rușeț Ion, Marian Ovidiu și Mocanu Alexandru.

Și vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să folosesc oportunitatea că sunt aici să fac două scurte anunțuri organizatorice.

Grupul parlamentar al PDL îl retrage pe domnul senator Rasaliu Marian Iulian din Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și îl propune pe domnul senator Dumitru Constantin în Comisia pentru egalitatea de șanse.

Da.

Domnule senator Sârbu, doriți să interveniți? Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îi propunem pe domnul senator Marian Valer, domnul Nicula Vasile Cosmin, domnul senator Toni Greblă, domnul senator Cordoș Alexandru și domnul senator Pop Gheorghe.

Și aș avea rugămintea să-mi permiteți și mie să fac un anunț.

Vă rog.

Să mi le dați și în scris anunțurile, că trebuie să le supun la vot.

La Comisia pentru politică externă, în locul domnului senator Titus Corlățean, grupul nostru îl propune pe domnul senator Mircea Geoană.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Dați-mi, vă rog, propunerea. O s-o

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

La aceeași comisie de anchetă pentru care domnul senator Cristian Rădulescu a făcut propuneri, deci Comisia de anchetă privind activitatea Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților, de vreme ce nu s-a constituit, aș vrea să fac o mică modificare.

În locul domnului senator Ioan Ghișe îl propunem pe domnul senator Vasile Nistor.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Propunerea pentru comisia de anchetă a Grupului parlamentar al UDMR, vă rog s-o reconfirmați. Deci Albert Álmos rămâne?

Vreau să știu exact ce votăm.

Propunerea Grupului parlamentar progresist, vă rog.

Ați făcut o propunere în scris, vă rog s-o confirmați sau

## nu.

Vă rog.

Microfonul 3, vă rog.

Din partea Grupului parlamentar progresist, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc mult.

Atunci,

Și membru, și președinte... Normal, nu poate fi președinte dacă nu este membru.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, domnul senator Mircea Geoană este membru al Comisiei pentru politică externă și, desigur, comisia își alege președintele în continuare.

Propunem ca domnul senator Dumitru Constantin să facă parte din Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă citesc cererea domnului senator Cristian Diaconescu:

„Subsemnatul Cristian Diaconescu, senator ales în Colegiul nr. 3, Circumscripția nr. 42 – București, vă informez că, începând cu data de 9 mai 2012, ocup funcția de consilier prezidențial la Administrația Prezidențială.

Având în vedere incompatibilitatea dintre cele două funcții, vă rog să luați în considerare demisia mea din calitatea de senator.”

În acest moment, vă anunț că cvorumul de lucru pentru legi organice este de 67 de voturi, iar pentru legi ordinare este de 34 de voturi.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona.

În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității:

1. Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori, în ceea ce privește introducerea pe piață a bateriilor și acumulatorilor portabili care conțin cadmiu și sunt destinați utilizării în uneltele electrice fără fir – COM (2012) 136 final.

2. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivelor 1999/4/CE, 2001/111/CE, 2001/113/CE și 2001/114/CE în ceea ce privește competențele care urmează să fie conferite Comisiei – COM (2012) 150 final.

3. Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind executarea Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – COM (2012) 131 final.

4. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un program de etichetare referitoarea la eficiența energetică a echipamentelor de birou și de modificare a Regulamentului CE nr. 106/2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou – COM (2012) 109 final.

5. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor – COM (2012) 118 final.

6. Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/16/CE privind controlul statului portului – COM (2012) 129 final.

7. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce privește cerințele de sănătate animală care reglementează schimburile comerciale în cadrul Uniunii și importurile de câini, pisici și dihori domestici – COM (2012) 90 final.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu scuze, stimați colegi, doresc să mai fac două scurte propuneri. Evenimentele o iau înaintea noastră. Suntem la sfârșitul legislaturii.

Aș vrea să fiți de acord, cu rugăminte și cu tot respectul, să mai fac o modificare la Comisia de anchetă privind activitatea ANRP – în locul domnului senator David Cristian, domnul senator Raymond Luca.

De asemenea, fac încă o propunere de modificare a componenței unei comisii permanente. În locul domnului senator Mustățea, la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, îl propunem pe domnul senator Dumitru Constantin.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Așa este firesc, domnule senator.

Deci, dacă aveți gânduri, spuneți-le, că nu este nicio supărare. Și, după aceea, procedăm la vot.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Nu e vorba de gânduri, domnule președinte.

I s-a întâmplat domnului lider, pentru că în Regulamentul Senatului nu scrie nicăieri că-mi impune liderul de grup. Spune că am obligația să fac parte dintr-o comisie de specialitate, dar nu mai mult de două. Astăzi, am plăcerea să fac parte din două comisii.

Și vă anunț, cu ocazia aceasta, ca să nu mai supăr colegii mei de la PDL, că, începând de astăzi, sunt independent. Voi activa ca senator independent și mă afiliez Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Vasile Blaga:**

În regulă, am înțeles. Așa este corect.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind energia electrică și organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Vă rog să fiți atenți la acest punct.

Doriți să interveniți, domnule senator Calcan? Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Voiam să spun că noi nu avem raport la acest proiect de lege. Ca urmare, nu avem cum să-l discutăm. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Le-au primit acum? ## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Mergem cu retrimitere.

V-aș ruga să-i acordăm toată atenția acestui proiect de lege. E vorba de iminența unui infringement pentru România. Aici nu mai contează că suntem la putere și în opoziție. Până la urmă, plătim toți.

Vă rog să fiți de acord.

Avem rapoartele.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, cine îl prezintă?

Microfonul 10, și vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Rodin Traicu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei și Comerțului_ **:**

Numele meu este Rodin Traicu și sunt secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului pentru acest proiect de lege.

Proiectul de lege privind energia electrică și organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei – Legea energiei și gazelor naturale.

O să-l prezint foarte pe scurt. Dacă este nevoie, răspund.

Vă rog.

## **Domnul Rodin Traicu:**

Prin Pachetul legislativ 3 – Energie, adoptat de Uniunea Europeană în 2009, au fost promovate noile norme comune privind piața internă a sectorului energiei electrice și gazelor naturale, cu implicații asupra dezvoltării sectorului energetic și, implicit, asupra cadrului legislativ existent.

Proiectul de lege este structurat pe două secțiuni: unu, energie electrică și, doi, gaze naturale.

Foarte pe scurt o să vorbesc despre energia electrică.

Prin acest proiect de lege, se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE.

Principalele aspecte vizate de prezentul proiect de lege sunt...

...alegerea modelului – foarte important – operatorului de sistem independent, renunțarea etapizată la tarifele reglementate pentru consumatorii finali și îmbunătățirea cadrului de reglementare în sectorul energiei electrice pentru a garanta o concurență loială.

Secțiunea 2...

## Ne-ați lămurit.

Domnule secretar de stat, ne-ați lămurit!

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator Vosganian – microfonul 7 –, prezentați raportul comun, da?

## Mulțumesc foarte mult.

Raportul comun a fost elaborat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de Comisia economică, industrii și servicii.

În cadrul dezbaterilor, s-au realizat câteva amendamente, care vizează, pe de o parte, o mai bună clarificare a textului, o reformulare a unor articole și, pe de altă parte, eliminarea unor articole care se regăsesc în Proiectul de lege privind funcționarea și organizarea ANRE.

Raportul a fost votat cu majoritate de voturi. Există o abținere.

## Mulțumesc.

Domnii senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Vă rog, domnule senator Calcan. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Continui să vă spun că eu nu am raportul, și eram extrem de interesat, întrucât am și un amendament pe care l-am depus și nu știu până la urmă care a fost exact decizia comisiei. Am înțeles ceea ce ne-ați explicat în legătură cu un eventual infringement. Eu aș vrea doar să amintesc că acest proiect de lege se află la Senat de ceva mai multe luni. Săptămâna trecută știu că s-a luat o decizie să meargă mai întâi la Camera Deputaților, urmând ca noi să fim Cameră decizională, și cred că lucrurile ar fi trebuit făcute conform regulamentului.

Reamintesc că regulamentul ședințelor noastre spune că putem dezbate un proiect de lege la cel puțin trei zile de la depunerea raportului. Noi nu avem nici măcar trei ore, nici trei minute, nu avem nici trei secunde de când să fi fost depus raportul. Aș vrea doar să mai subliniez faptul că, într-adevăr, este un proiect de lege extrem de important – suntem cu toții conștienți de acest lucru – și cred că ar fi fost absolut normal și necesar să fie chiar domnul ministru aici și să-și susțină acest extrem de important proiect de lege.

Eu aș propune să amânăm această dezbatere până ce vom avea și raportul, și pe domnul ministru în plen ca să-și susțină acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Eu am o rugăminte. Rog liderii de grup să se retragă – nu blocăm ședința – cinci minute și să ia în discuție... Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Vosganian, microfonul 7.

## Stimați colegi,

Într-adevăr, în formula inițială, acest proiect de lege cuprindea și organizarea, și funcționarea ANRE ca autoritate autonomă.

Din acest motiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a recomandat ca prima Cameră sesizată să fie Camera Deputaților, iar Senatul să fie Cameră decizională, punct de vedere acceptat de Biroul permanent. Ulterior însă, am convenit o formulă în care am scos din proiectul de lege acele texte care țineau de organizarea și funcționarea ANRE. Așadar, elementul instituțional privind crearea unei autorități autonome nemaiexistând, Senatul devine prima Cameră de examinare. Acest argument a căzut.

În legătură cu cel de-al doilea argument, privind raportul, stimate coleg, noi am mai dezbătut acest proiect de lege, am mai prezentat raportul. Deci dacă raportul ar fi avut elemente de noutate, atunci cred că argumentul dumneavoastră ar fi fost întemeiat, însă el nu aduce elemente de noutate față de punctele de vedere anterioare și față de dezbaterile pe care le-am avut.

Domnule senator Calcan, vă rog.

## Domnule președinte,

Tocmai acum ne-a spus președintele comisiei că au fost scoase din această lege anumite articole, ceea ce înseamnă că, evident, raportul vechi pe care noi l-am avut cu săptămâni în urmă nu mai poate fi același cu cel de astăzi.

De aceea, eu insist să vedem raportul și să vedem ce anume a fost scos și ce anume a rămas. Mulțumesc.

Microfonul 7.

Din nou, domnul senator Vosganian.

## Domnule senator,

Eu am stăpânirea corectă a termenilor. Când v-am spus că nu sunt elemente de noutate, am vrut să spun că nu s-a adăugat nimic nou și v-am spus, de asemenea, că, în urma consultării cu grupurile parlamentare și cu Birourile permanente, s-a hotărât ca acea componentă care ține de ANRE să fie mutată într-un alt act, pe care și pe acela l-am dezbătut. Deci, practic, nu s-a pierdut nimic, ci s-a transformat, dacă ar trebui să mă iau după fundamentele chimiei moderne.

Așadar, nimic nu s-a modificat, doar că o anumită parte s-a mutat într-un alt act normativ, pentru ca acesta să poată urma traseul pe care îl inițiasem la început, pentru a nu irosi timp și a respecta termenul de 10 iunie.

Microfonul 2.

Să știm și noi ce s-a mutat. La asta m-am referit. În plus de asta, nu cred că Biroul permanent poate să decidă ceea ce ați decis într-o comisie. Numai în comisie se poate decide această mutare sau împărțire, sau divizare, ce s-a întâmplat acolo.

Încă o dată vă spun: nu știu ce s-a întâmplat acolo. Poate o fi bine, poate o fi rău, dar, ca să pot să dau un vot, trebuie să am raportul pentru a vedea exact despre ce este vorba. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Totuși, rog liderii de grup să aibă o discuție împreună cu președinții comisiilor.

Trecem mai departe și revenim la punctul 7.

Vă rog, două minute, cu domnul președinte Calcan și cu domnul președinte Varujan Vosganian, să aveți o discuție lămuritoare și revenim.

Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian, să aveți o discuție cu domnul senator Calcan și cu liderii de grup și apoi revenim la punctul 7.

Până atunci, trecem la punctul 8.

Bun.

Atunci, vă rog să nu plecați din sală.

Au la dispoziție cinci minute să se lămurească.

Domnule senator Vosganian, nu încurcați lucrurile, vă rog mult. Mergeți dincolo, lămurim punctul 7, retrimitem la comisie – eu știu? –, dar mergeți acolo și lămuriți-vă, ca să-l pot supune la vot.

Am spus cinci minute. Nu m-ați ascultat. Cinci minute pauză, vă rog.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă rog să rechemați colegii în sală. Reluați-vă locurile.

Este vorba de o lege organică, vă spun încă o dată. Vedeți că nu suntem destui.

Chemați colegii, vă rog, de afară!

Microfonul 7, domnul senator Vosganian.

Numai să nu încurcați lucrurile, domnule senator Vosganian.

Vă rog. Microfonul 7, domnul președinte Vosganian. Vă rog.

Domnule senator Calcan, am verificat, într-adevăr, așa cum v-am spus, la pagina 21, amendamentul dumneavoastră a fost acceptat.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi... ## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Vasile Blaga:**

Imediat.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și a Legii gazelor nr. 351/2004.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Liderii de grup au...

Dacă dați multe explicații, rămânem în sală fără colegi. Bine...

Vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Cele două comisii și-au onorat responsabilitatea de a face raportul. Avem însă o problemă pe care nu o putem depăși, și anume legea privind ANRE face trimitere la unele articole ale Legii energiei electrice nr. 13/2007 care trebuie numerotate ca atare, astfel încât vă rog să acceptați să retrimitem la comisii, și ea să fie adaptată săptămâna viitoare în funcție de textul final și de numerotarea care se va realiza la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Și eu vă mulțumesc.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2012 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Organizarea și finanțarea scrie aici. E o greșeală. Da.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Cine prezintă punctul de vedere al Guvernului? Domnule senator, lăsați colegii în pace, domnule! Cine prezintă punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 9.

Vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Răzvan Vulcănescu este numele meu. Sunt secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Foarte pe scurt, pentru că timpul este prețios.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, în sensul acordării cadrelor universitare titulare din instituțiile de învățământ

superior medical, medico-dentar și farmaceutic uman a titlului de „medic specialist, medic dentist, specialist sau farmacist primar”, după caz, la înființarea unei noi specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice.

Totodată, se dorește ca în cazul în care, la finalul repartiției candidaților promovați la concursul de rezidențiat, rămân posturi, locuri neocupate, Ministerul Sănătății să poată organiza o nouă sesiune extraordinară de concurs de rezidențiat, în primul semestru al anului următor, în vederea diminuării deficitului de medici specialiști cu care se confruntă rețeaua de asistență medicală.

De altfel, această sesiune a și avut loc în data de 20 mai 2012. Având în vedere cele menționate, vă adresez rugămintea de a susține promovarea acestui proiect de lege în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul senator Hărdău, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă supune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere a proiectului de lege.

Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnii senatori doresc să adreseze întrebări în cadrul dezbaterilor generale?

Da.

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Regretând că de față nu este ministrul sănătății, așa cum au cerut colegii noștri tot timpul când erau în opoziție...

Pentru stenogramă, pentru stenogramă îl rog pe domnul secretar de stat să citească corect titlul ordonanței. Nu este „finanțare”, ci „funcționare”. „...Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și funcționarea rezidențiatului”.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## E în regulă.

Era greșit inclusiv materialul primit de noi în Senat de la Departamentul legislativ.

Deci nu are vină domnul secretar de stat. Nu sunt avocatul Domniei Sale, dar asta e.

Dorește cineva să intervină din nou? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2012 privind completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.

Microfonul 10, cred.

Și rog reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii...

Vă rog, domnule vicepreședinte. Deci microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Este vorba despre legea privind completarea rezervelor de stat, o lege care vine la dumneavoastră, la Senat, în fiecare an și se referă, în principal, la consumurile care se efectuează pe timp de iarnă din stocurile respective și care trebuie completate în fiecare an.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul vicepreședinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Dorel Borza. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Adaug doar că Senatul este primă Cameră sesizată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul este de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Doriți să interveniți în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Și e păcat că nu votați, pentru că suntem în sală. Deci hai să votăm din nou, vă rog mult de tot.

Este ordinară!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Ordinară, neordinară, n-am... Totdeauna am oprit ședința dacă nu a fost cvorum.

Deci

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2012 privind asigurarea proprietarilor navelor în ceea ce privește creanțele maritime.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului la dezbateri generale.

Microfonul 9.

Vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Valentin Preda** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de ordonanța de urgență care are ca obiect de reglementare stabilirea în sarcina proprietarilor anumitor categorii de nave a obligației de a încheia contractul de asigurare în ceea ce privește creanțele maritime.

Fac precizarea că, în România, legislația actuală în materie de asigurări nu prevede această obligativitate. Există o directivă din 2009 care introduce obligația proprietarilor de nave de a deține o asigurare care să acopere navele respective. A avut și termen de transpunere în legislația națională 1 ianuarie 2012.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Microfonul 7, domnul vicepreședinte Borza, Comisia economică, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul Comisiei economice, industrii și servicii este un raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Doriți să interveniți? Nu. Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2012 privind conversia în acțiuni a unor sume datorate statului de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, microfonul 9.

## Domnule președinte,

Este vorba despre un proiect de lege care are ca obiect conversia în acțiuni a unor sume datorate statului de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA. Este, mai mult decât atât, o îndeplinire a unui obiectiv asumat de statul român în relația cu Fondul Monetar Internațional.

Vă mulțumesc mult. Microfonul 7, domnul vicepreședinte Borza.

Senatul este primă Cameră sesizată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004.

Reexaminare la cererea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Comisia economică, industrii și servicii, vă rog să prezentați raportul, domnule Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a adoptat un raport de admitere a cererii de reexaminare, deci de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu, microfonul central.

Domnule președinte, grupul nostru parlamentar solicită retrimiterea la comisie.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Am înțeles.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței

Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog.

Este tot reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere a cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, microfonul 2, domnul senator Calcan.

## Mulțumesc.

Întrebarea mea către inițiator era...

Citesc aici că motivele invocate în cererea de reexaminare, printre altele, au fost: „Este necesară consultarea mediului privat direct interesat, precum și a autorităților competente în domeniu, în privința drepturilor de proprietate asupra desenelor și modelelor, pentru a înlătura consecințele negative ale unui asemenea demers legislativ.”

Întrebarea mea era dacă a avut loc o astfel de consultare, în special cu mediul privat, și care este rezultatul acestei consultări.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Da.

Domnule senator Calcan, spuneți-mi și pe cine să întreb.

Da, am înțeles.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Era vorba de o reexaminare, domnule senator Calcan.

Mai votăm o dată, vă rog.

Lipsesc două voturi și suntem în sală. Domnule senator David, nu votați?

## **Domnul Cristian David**

**:**

Am votat!

## **Domnul Vasile Blaga:**

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind parteneriatul dintre stat și culte în domeniul serviciilor sociale.

Reexaminare la cererea Președintelui României.

Invit reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități... Reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Cineva de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități! Domnule senator Lazăr, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Solicităm retrimiterea la comisie, dacă se poate.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Am înțeles.

Am o rugăminte la liderii de grup.

Afară sunt 20 de colegi.

De ce să ne batem joc unii de alții?

În sală suntem 66, afară sunt 20. Îi văd când se deschide ușa.

Vă rog foarte mult... Dacă nu, oprim lucrările, dacă chiar nu dorim să mai lucrăm... Cu tot respectul.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Declar deschise dezbaterile generale. Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9.

Vă rog.

Până vă reținem numele, domnule secretar de stat, să vă prezentați pentru stenogramă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Prin prezentul proiect de lege, se stabilește o mai clară delimitare de competență între Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Sunt introduse prevederi ce permit reglementarea prin norme a eficientizării supravegherii activității cu stupefiante și psihotrope prin implicarea unităților aflate în coordonarea și subordonarea Ministerului Sănătății și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, este prevăzută reglementarea prin norme a autorizării unităților sanitare ce utilizează în activitate plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope.

Mulțumesc.

Microfonul 7, domnul senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică au avizat favorabil proiectul de lege.

Raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria celor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt colegi care ar dori să intervină la dezbateri generale?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 17 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării – reexaminare în urma deciziei Curții Constituționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul președinte Toni Greblă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicităm retrimiterea la comisie, dacă se poate.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

La punctul 18 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Prin decizia Curții Constituționale, legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului este declarată neconstituțională în integralitatea ei.

Având în vedere decizia Curții Constituționale, invit reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul.

Vă rog, microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 este neconstituțională și a fost declarată neconstituțională pe procedură.

Practic, în integralitatea ei, legea este neconstituțională. În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului raport de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului, deoarece legea pentru aprobarea acesteia a rămas fără obiect.

Aceeași soluție a fost adoptată și de Camera Deputaților, de respingere a ordonanței, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria celor organice. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Vă mulțumesc.

##

La punctul 19 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind scoaterea din fondul forestier național a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului și transmiterea acestora din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, Direcția Silvică Neamț, în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării obiectivului de investiții „Protecție și consolidare infrastructură, calibrare albie și apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C peste Siret km 6+075, comuna Ion Creangă, județul Neamț – reexaminare la cererea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Daea.

Microfonul 6, vă rog. Șase, am zis!

O solicitare a grupului parlamentar de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc și eu.

La punctul 20 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafețe de teren de 645 m[2] aflate

în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas – Constanța, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Constanța”.

Dau cuvântul în cadrul dezbaterilor generale reprezentantului Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Corneliu Mugurel Cozmanciuc** – _secretar_

_de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Domnule președinte,

Realizarea obiectivului de investiție despre care ați vorbit este strict condiționată de transmiterea unor suprafețe de teren, în cazul nostru de 645 de m[2] , aflate în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Microfonul 6, domnul președinte Daea.

Raport comun de admitere. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc mult.

Retrimitere la comisie.

Retrimitere? Vă rog... Nu.

Da, da, da...

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule senator Daea, în numele Grupului parlamentar al PSD, nu.

Trebuie să faceți autostrada.

Vă rog, domnule Daea...

Raport...

Așa, da! Așa, da! Vă rog, domnule Daea.

Raport de admitere, un raport comun. Senatul este primă Cameră sesizată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc mult. Sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 21 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog să veniți, domnule...

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc.

Numai un pic, domnule secretar de stat... Dau cuvântul președintelui comisiei, microfonul 7.

Vă rog să supuneți votului ca la toate legile care au trecut pe la comisia noastră să facem raport suplimentar. Este o înțelegere, împreună cu Grupul parlamentar al PSD, pentru a reanaliza, ca să putem face raportul suplimentar. Sunt vreo 17 poziții.

Deci de la 21 până la...

...21, 22, după care să...

Deci până la 43.

Nu toate... Nu toate, până la 43, dar...

## **Domnul Vasile Blaga:**

Deci propunem retrimiterea la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a proiectelor de lege aflate la pozițiile 21 și 22, deocamdată.

- Corect?

Corect, da.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, cererea a fost aprobată.

Domnule senator Hărdău, mai rămâneți, că imediat ajungem.

La punctul 23 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind Statutul rezerviștilor voluntari.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, microfonul 10.

Vă rog să vă prezentați.

**Domnul Dan Tătaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Solicităm retrimiterea la comisie a proiectului de lege.

Mulțumesc.

Guvernul cere retrimiterea, numai că trebuie să vină comisia cu cererea sau grupul parlamentar.

Deci comisia, vă rog, vă ascult. Domnule președinte David, microfonul 6.

Domnule președinte, comisia a avizat deja favorabil, dar dacă va fi un vot în plen, care să avizeze retrimiterea la comisie...

## **Domnul Vasile Blaga:**

Hai s-o votăm! Hai să...

Dar Guvernul nu poate cere retrimiterea la comisie aici. Guvernul nu poate cere, domnule senator Sârbu. Cereți voi, grupul, comisia...

Vă rog să instruiți secretarii de stat. Măcar data viitoare să vină cu lecțiile făcute.

Dați-mi și mie voie... Domnule președinte,

N-are rost să ne tot ascundem vizavi de solicitările pe care le facem. A venit un nou guvern. Au fost alte puncte de vedere până acum. Au fost pe rolul comisiilor, iar acum începem să le armonizăm cu ceea ce vrea să facă actualul Guvern.

Da, și atunci cerem noi... Am crezut că cere domnul David. N-a înțeles... Ca să nu ne încurcăm, ca și în cazul domnului senator Daea, atunci am să cer eu, la fiecare punct, retrimiterea la comisie, dacă sunteți de acord.

Mulțumesc, domnule senator Sârbu. Am înțeles. Procedură. Domnul senator Oprea, procedură. Microfonul 2.

## Toate?

Am înțeles: 21 și 22 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației –, primele două, după care lucrăm și de la 28, din nou, da?

Acum două săptămâni, ați supus la vot, când președinte de ședință, dacă nu mă înșel, a fost domnul senator Chelaru, ca toate..., sau a propus din partea grupului ca toate proiectele de lege venite din partea Guvernului anterior să fie retrase și aduse în plen numai după ce au parcurs etapa asta. Trecem din nou prin vot același lucru?

## **Domnul Vasile Blaga:**

Eu sunt obligat să

La punctul 24 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.

Microfonul 9, doamna chestor Irina Alexe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii dumneavoastră se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2011, prin care Statutul polițistului a fost modificat, astfel încât prevederile referitoare la limitele de vârstă până la care polițiștii pot să fie menținuți în activitate să fie corelate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Suntem de acord cu raportul comisiei în forma prezentată și vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte David, vă rog. Microfonul 6.

Domnule președinte,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au prezentat raport comun de admitere, cu un amendament, pentru acest proiect de lege.

Precizez că Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Raportul, cu amendamentul admis, a fost adoptat.

Cum ați votat?

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 1 abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Ne oprim aici, dragi colegi.

Numai un pic.

Domnul senator Mihail Hărdău dorește să ia cuvântul pe procedură.

Vă solicit un vot pentru ca toate inițiativele legislative cu caracter de lege organică de la Comisia pentru învățământ, de la punctul 28, în ordine succesivă, până la punctul 43, să fiți de acord să aibă raport suplimentar la comisie.

Vă rog.

– Punctul 28, Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Rectorilor din România;

- Punctul 29, Proiectul de lege privind regimul manualelor

- școlare în învățământul preuniversitar;

- Punctul 30, Proiectul de lege pentru completarea

- art. 127 din Legea învățământului nr. 84/1995;

- Punctul 31, Propunerea legislativă privind modificarea

- Legii nr. 1/2011 privind educația națională;

- Punctul 32, Proiectul de lege privind modificarea Legii

- nr. 1/2011 privind educația națională;

- Punctul 33, Proiectul de lege pentru modificarea și

- completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale;

- Punctul 34, Proiectul de lege privind modificarea Legii

- nr. 1/2011 privind educația națională;

- Punctul 35, Proiectul de lege privind completarea

- art. 289 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

- Punctul 36, Proiectul de lege pentru completarea Legii

- nr. 1/2011 privind educația națională;

- Punctul 37, Propunerea legislativă privind modificarea

- alin. (1) al art. 77 din Legea educației naționale nr. 1/2011; – Punctul 38, Proiectul de lege pentru modificarea și

- completarea Legii nr. 1 din 5/01/2011 a educației naționale; – Punctul 39, Proiectul de lege privind completarea Legii

- nr. 1/2011 privind educația națională;

- Punctul 40, Proiectul de lege pentru modificarea și

- completarea art. 96 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011;

– Punctul 41, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională;

– Punctul 42, Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011;

## **Domnul Vasile Blaga:**

Rog colegii să se așeze pentru a mai da un vot.

S-au înțeles toți liderii grupurilor parlamentare asupra acestor aspecte. Vă rog să vă așezați.

De la punctul 28 până la punctul 43 din ordinea de zi. Dragi colegi, vă rog să votați. Este dorința tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Cu 60 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

Domnul ministru Dușa are o cerere.

După aceea, domnul senator Sârbu, colegul dumneavoastră.

Domnule Dușa, vă rog.

Domnule președinte, Domnilor senatori,

V-aș ruga să dăm totuși, dacă e la limită, votul și asupra punctului 25 din ordinea de zi.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Punctul 25 din ordinea de zi.

Atunci, rog colegii...

Domnule senator Calcan, vă rog. Microfonul 2.

Voiam să spun doar că, în cazul acesta, ar trebui o solicitare privind prelungirea programului de lucru.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Eu v-aș ruga să nu trecem la punctul 25 din ordinea de zi, pentru că nu suntem în sală și nu avem cvorum de lege organică.

Domnule Dușa, dacă doriți, îl trec, dar cade.

În regulă.

Domnul senator Sârbu.

Mai am o solicitare.

Tot așa, o modificare în componența unei comisii permanente. A plecat domnul senator Titus Corlățean de la

Comisia pentru politică externă și îl propunem la Comisia românilor de pretutindeni, în locul domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota.

## **Domnul Vasile Blaga:**

La ultimul punct al ordinii de zi: întrebările și interpelările dumneavoastră depuse în scris vor fi transmise Guvernului. Întrebări:

– Florin Constantinescu, Lia Olguța Vasilescu, Doina Silistru, Adrian Țuțuianu și Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Gheorghe David, Florin Mircea Andrei, Valentin Gigel Calcan și Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Laurențiu Chirvăsuță și Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist;

– Frunda György, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Interpelări:

– Florin Constantinescu, Alexandru Cordoș, Radu Cătălin Mardare, Doina Silistru, Adrian Țuțuianu, Gheorghe Saghian și Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Florin Mircea Andrei, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Emilian Valentin Frâncu și Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Laurențiu Chirvăsuță, Sorin Serioja Chivu și Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar progresist. Vă mulțumesc mult.

Declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592056]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/8.VI.2012 conține 28 de pagini.**

Prețul: 42,00 lei