Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 martie 2012
other
Elena Mitrea
Discurs
Declarația politică este intitulată „Solidaritate între generații și îmbătrânire activă din 2012”.
Recent, deși târziu, România, prin MMFPS, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene (CE) în România, a lansat „Anul European al Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații – 2012”.
Acesta, desfășurat sub deviza „Fiecare are rolul său!”, marchează aniversarea a 10 ani de când a fost adoptat Planul Internațional de Acțiune Împotriva Îmbătrânirii, semnat în aprilie 2002 de către toate statele membre ale Uniunii Europene. Prin acest plan, statele semnatare s-au angajat să promoveze și să susțină îmbătrânirea activă, prin includerea în politicile sociale și în programele economice naționale a nevoilor și drepturilor vârstnicilor și prin promovarea unei societăți pentru toate vârstele.
În acest context, obiectivele stabilite de reprezentanții Uniunii Europene pentru marcarea anului 2012 le vor permite vârstnicilor:
– să rămână în câmpul muncii și să-și împărtășească experiența îndelungată;
– să joace în continuare un rol activ în societate;
– să ducă o viață cât mai sănătoasă și împlinită.
Obiective care pot fi atinse tocmai prin solidaritatea dintre generații, prin sprijinul reciproc și cooperarea dintre persoane de vârste diferite, astfel încât fiecare să își îndeplinească rolul în cadrul progresului social și al dezvoltării economice, în conformitate cu nevoile și posibilitățile sale. Întrucât vârstnicii reprezintă o categorie tot mai numeroasă a
populației europene, necesitatea revizuirii politicilor sociale nu mai poate fi negată.
Privită în ansamblu, persoana vârstnică este, de cele mai multe ori, multiplu dezavantajată prin scăderea resurselor fizice, care nu înseamnă totdeauna boală, prin scăderea resurselor financiare sau prin prezența unui handicap.
Perioada de criză financiară din România anului 2011 a descalificat vârstnicul din lupta sa pentru o existență decentă. Mulți dintre bătrâni trăiesc sub pragul de sărăcie, mulți renunță la facilitățile confortului (căldură, apă, energie) din cauza veniturilor mici, mulți întăresc rândurile instituțiilor de ocrotire socială și ale cantinelor sociale.
Durata de viață în România a scăzut, iar pensia, indemnizația nu acoperă taxele și impozitele împovărătoare. În plus, bătrânii trăiesc sentimentul frustrant că, din cauza numărului în creștere în raport cu populația activă, ei sunt „întreținuții celor care astăzi lucrează”, sintagmă atât de mult vehiculată. Aceasta face ca vârstnicul să resimtă povara nu doar economic, ci și medical, ca fiind un mare consumator de fonduri, având de obicei o pluripatologie și fiind, totodată, un „necotizant” al tagmei medicale până mai ieri, spre deosebire de momentul actual, când a devenit o persoană dorită pe lista medicului de familie, fie chiar și pentru interesul acestuia din urmă.