Dragoș Luchian

Declarația politică este intitulată „Șoseaua de centură a Bacăului – un proiect unde speranța moare ultima!”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Bacăul este unul dintre marile orașe ale țării care nu beneficiază de o șosea de centură, deși unul dintre cele mai tranzitate drumuri din țară trece chiar prin inima municipiului reședință de județ. Pentru șoseaua de centură a Bacăului am tot luat atitudine în această legislatură, 2012–2016, și am formulat interpelări și motivații realiste, încât orice guvernant ar fi înțeles oportunitatea acestei investiții, atât pentru Bacău, cât și pentru infrastructura României.

Primele studii privind centura au fost schițate la începutul anilor 2000, iar între 2007 și 2008 compania Search Corporation a realizat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și detaliile de execuție. Cu toate acestea, proiectul nu a mai demarat, iar CNADNR a fost nevoită să revizuiască studiile.

Șoseaua de centură a fost inclusă în programele de finanțare ale Ministerului Transporturilor pentru perioada 2013–2016. Ea avea în proiect 30 de kilometri și patru benzi de circulație, care vor pleca pe două axe. Prima va trece pe lângă comuna Nicolae Bălcescu și va duce până aproape de satul Bogdan Vodă, din comuna Săucești, având o lungime de 12 kilometri. Cea de-a doua axă va porni tot din comuna Nicolae Bălcescu, însă va ieși spre drumul care leagă orașul Bacău de Onești. Șoseaua de centură a Bacăului a fost scoasă la licitație în aprilie 2013. Valoarea estimată pentru realizarea variantei ocolitoare a municipiului Bacău a fost de peste 591 de milioane de lei, fără TVA, însă compania turcească Eko Insaat Ve Tic – AS a câștigat licitația cu o ofertă de 393,8 milioane de lei în toamna anului 2014.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a semnat la începutul lui aprilie 2015 contractul pentru construcția șoselei de centură a municipiului Bacău, în valoare de circa 394 de milioane de lei (89,54 de milioane de euro), fără TVA, atribuit firmei Eko Insaat Ve Tic – AS.

Când firma Eko Insaat Ve Tic – AS ar fi trebuit să primească avansul pentru a începe lucrările și să-și organizeze șantierul, autoritățile de la București au realizat că acesta nu poate fi achitat, deoarece finanțarea prin POS-T (Programul Operațional Sectorial Transport 2007–2013) se epuiza la finalul anului, iar toată suma ar fi trebuit decontată până atunci, un termen prea scurt pentru a realiza lucrările necesare. Astfel, ordinul de începere a lucrărilor a fost suspendat și a venit abia în aprilie 2016, iar organizarea de șantier a început să prindă contur în luna mai. Pe 25 mai 2016 este semnat ordinul de începere a lucrărilor, la peste un an de la semnarea contractului. Astfel, cu toate întârzierile survenite și interesul unor miniștri PSD de a bloca un proiect până vor avea satisfacție anumiți „clienți” politici apropiați social-democraților, Guvernul condus de domnul Cioloș a înțeles urgența acestei investiții.