Alexandru Cordoș

Declarația politică este intitulată „Stafia Tratatului de la Trianon nu-i dă pace lui Tőkés”.

Devenit subiect de urmărire penală pentru procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în urma unui denunț penal făcut de

liderul Organizației Municipale Cluj-Napoca a PSD, vicepreședintele Parlamentului European nu pierde nicio ocazie de a-și ascuți limba și a-și exprima părerile șovine oriunde poate, fie că este vorba despre Tabăra de vară de la Tușnad, fie că este invitat la vreo ceremonie la Budapesta, cum a fost cazul de 1 Decembrie.

Plângerea penală, vă reamintesc, nu era doar o exagerare, un abuz de drept al președintelui și colegului meu de la Organizația PSD Cluj, era o reacție firească la exprimarea violentă a ideii că „secuii trebuie să iasă în stradă ca să-și ceară dreptul la autonomie teritorială”.

Acuzat de subminarea puterii în stat și de încălcarea gravă a Constituției României – în legea fundamentală, la articolul 30 alineatul (7), se prevede: „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.” –, domnul Tőkés s-a apărat, amenințând cu o plângere de denunț calomnios, el apreciind că nu ar putea fi cercetat de procurorii DIICOT „decât dacă s-ar încălca dispozițiile articolelor 8, 39 și 40 din Constituție, respectiv pluralismul politic, libertatea întrunirilor și dreptul de asociere”.

Așadar vicepreședintele Parlamentului European se apără ascunzându-se sub „pălăria generoasă” a Constituției noastre, pe care o pune în slujba sa doar când îi convine, în sensul invers al mersului ceasornicului, opunând faptul că declarațiile sale se bucură de „imunitatea” libertății de întrunire, de asociere, de exprimare etc.

Poate că am fi fost tentați să-i acordăm circumstanțe atenuante acestui personaj – care, decorat cu cel mai înalt ordin al României, la două decenii de la evenimentele din 1989, se prevalează oricând îi convine de această onoare pentru a bate obrazul procurorilor că nu i-au dat încă NUP –, dacă nu și-ar fi permis, recidivând – oare a câta oară? –, să facă declarații antinaționale fix de Ziua noastră națională, pe care a taxat-o drept „zi de doliu pentru Ungaria”, și să deplângă urmările Tratatului de la Trianon.

Tőkés a declarat că populația Ungariei a scăzut sub 10 milioane de locuitori în 2010, iar numărul total al maghiarilor din Bazinul Carpaților s-a redus cu aproximativ un milion în ultimii 20 de ani. El a deplâns scăderea „dramatică” a raportului inițial de 55% la 45% dintre români și maghiari în zonele care, conform Tratatului, au fost cedate de Ungaria României și a vorbit chiar de „asimilarea artificială” a etnicilor maghiari prin stabilirea unui mare număr de români în orașele etnicilor ungari și prin acordarea de stimulente etnicilor maghiari pentru a-și părăsi țara natală.