Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·6 decembrie 2010
Senatul · MO 183/2010 · 2010-12-06
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Tudor Udriștoiu (PDL) – declarație politică având ca titlu „Recensământul locuințelor și al populației 2011 – reper statistic pentru viitoarele politici de dezvoltare economico-socială a României”; – Valer Marian (PSD+PC) – declarație politică cu titlul „Ministrul apărării recidivează”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică intitulată „Lupul schimbă blana, dar năravul ba!”; – Petru Șerban Mihăilescu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – replică la declarația politică a domnului senator Valer Marian; – Titus Corlățean (PSD+PC) – declarație politică având ca subiect recentele declarații ale lui László Tőkés; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică referitoare la declarațiile europarlamentarului László Tőkés; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Datele statistice anunță falimentul economic al României”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică cu titlul „Solul – resursă naturală regenerabilă în condițiile utilizării raționale”; – Ion Rușeț (PDL) – declarație politică intitulată „Evoluția demografică și viitorul populației României”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Guvernul trebuie să clarifice soarta bugetarilor în 2011”; – Iulian Urban (PDL) – declarație politică cu titlul „Odiseea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010 sau de ce este de stimat un învins ce a luptat cu onoare, decât un învingător ce a trecut prin patul tuturor beligeranților”;
· other
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
95 de discursuri
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Bună ziua, dragi prieteni, stimate colege și stimați colegi! Rog toți senatorii care se află în zona plenului să vină către sala de ședință.
În acest moment, sunt 83 de semnături care marchează prezența senatorilor.
## Stimați colegi,
În primul rând, un extrem, extrem de amical și de cald „La mulți ani!” celor care sărbătoresc ziua de nume astăzi, de Sfântul Nicolae, și urările mele și ale noastre colegilor Nicolae Dobra, Nicolae Moga, Nicolae Dănuț Prunea și Nicolae Robu.
Sănătate multă și fie ca Sfântul Nicolae să vă aducă înțelepciune și împliniri!
La mulți ani tuturor!
De asemenea, doresc să-i transmitem urările noastre de prietenie, de belșug și de împliniri colegei noastre, doamna senator Elena Mitrea, a cărei zi de naștere o sărbătorim astăzi.
Doamna senator, la mulți ani și tot ce vă doriți!
Stimați colegi,
După cum am constatat deja, suntem în cvorum de ședință.
Voi fi asistat în conducerea ședinței noastre de către colegii mei, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.
Există sugestii sau comentarii cu privire la ordinea de zi de astăzi?
Domnul lider Rădulescu dorește să ne facă o propunere. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În urmă cu o săptămână, rămăsesem cu o discuție neîncheiată. Sigur, acea discuție era privitoare la ordinea de zi a săptămânii trecute.
Aș reitera însă aceeași propunere pe care Grupul parlamentar al UDMR a avut-o acum o săptămână – nu mai repet argumentele, le-au adus diverși colegi în cursul dezbaterilor –, aceea ca Proiectul de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții să fie scos din ordinea de zi din cauza chestiunilor procedurale care nu au fost, în opinia noastră, corect parcurse.
Deci este vorba de punctul 4 din ordinea de zi.
Domnul președinte Greblă dorește să intervină cu privire la această sugestie.
Deci propunerea este, domnule senator Rădulescu – ca să existe claritate –, de scoatere din ordinea de zi a punctului 4. Aceasta este propunerea.
Domnule senator Greblă, doreați să interveniți cu privire la acest subiect?
Vă rog, microfonul 4 pentru domnul președinte Toni Greblă.
Nu știu dacă o asemenea propunere poate fi făcută acum, în absența reprezentantului Guvernului, dar, dacă se solicită scoaterea din ordinea de zi, nu am înțeles care este temeiul constituțional și regulamentar pentru care se face o asemenea solicitare.
Dacă se dorește ca proiectul de lege să fie reprogramat în altă ședință, cred că am putea să medităm la un asemenea subiect, dar aș dori, mai întâi, câteva clarificări pentru a putea să adoptăm un punct de vedere cu privire la acest subiect.
Fără îndoială, domnul senator Rădulescu va oferi aceste clarificări de la microfonul 2.
Sigur că nu avem, regulamentar, obligația să dăm explicații pentru această cerere. Temei constituțional în cadrul dezbaterii parlamentare se socotește că există prin însăși organizarea noastră aici. Nouă ne trebuie temei regulamentar și cred că știm foarte bine toți că Biroul permanent propune ordinea de zi, care se aprobă la începutul fiecărei ședințe, iar liderul unui grup parlamentar poate să ceară reordonarea, reorganizarea, reașezarea ordinii de zi. Acesta este temeiul regulamentar și doar din curtoazie față de președintele comisiei am mai prezentat și aceste argumente.
Mulțumesc pentru curtoazie. Domnul senator Verestóy, doreați să interveniți? Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Sigur că suntem în Senatul României și este bine că am ajuns aici cu această problemă, pentru că a existat o decizie în Biroul permanent, o decizie care a fost adoptată cu un vot majoritar. Ceea ce trebuie să recunosc – și este bine să recunoaștem – e că s-a dat această formă ordinii de zi propuse pentru plenul de astăzi.
S-a supus la vot cererea noastră de atunci în Biroul permanent, deoarece, în opinia noastră, acest raport care a fost înaintat către Biroul permanent este un raport care nu a respectat întru totul regulamentul, în interpretarea pe care noi am dat-o și am prezentat-o cu multiple argumente în fața Biroului permanent. Nu vreau să le repet, dar dacă considerați, nu este nicio problemă.
Credem în continuare că acel vot pe care l-am recunoscut, de șapte la șase, a exprimat opinia celor șapte colegi de-ai noștri din Biroul permanent, față de șase colegi care au opinat altfel. Opinia celor șase, care au pierdut la vot în cadrul dezbaterilor din Biroul permanent – dezbateri lungi, de altfel –, a fost acceptată de noi, spunând foarte clar că vom cere ca această problemă să fie tranșată prin vot în cadrul plenului Senatului, pentru că numai plenul Senatului poate să ia o decizie sau numai plenul Parlamentului poate să ia o decizie, în principiu, în asemenea probleme.
Nu putem să negăm că avem o propunere făcută de un Birou permanent pentru plen, dar trebuie să acceptați că, în viziunea celor șase, această propunere a ordinii de zi are un viciu și nu trebuie să facem altceva decât să supuneți la vot aceeași propunere pe care în Biroul permanent, cu onoare, am pierdut-o, din cauza votului majoritar pe care, încă o dată vă spun, îl recunosc.
Tot așa, în plenul Senatului, dacă se supune la vot și va exista un alt vot majoritar, va trebui să recunoaștem cu toții că acel vot majoritar este decisiv în această problemă.
În acest sens, vă rog, domnule președinte, să reiterați față de plen aceeași propunere pe care am făcut-o în cadrul Biroului permanent, și anume acest raport întocmit, după părerea noastră, în condiții care nu respectă întru totul regulamentul să fie retrimis la comisie, să fie scos din ordinea de zi și să fie retrimis la comisie, pentru ca să existe o bună regulă de dezbatere asupra celor o sută și ceva de articole pe care noi considerăm că ar fi păcat să nu le elaborăm într-un consens, așa cum s-a încercat și, într-o bună măsură, s-a reușit cam la o treime din această lege.
Avem numai de câștigat dacă, în urma confruntărilor și în urma dezbaterilor din comisie, vor fi reluate aceste articole care au fost votate numai de jumătate din eșichierul politic. Rezultatul s-ar putea să fie, într-adevăr, un raport care să aducă o contribuție a fiecărei formațiuni politice pentru a avea o Lege a educației naționale și a învățării pe parcursul vieții așa cum dorește inițiatorul și, bănuiesc, doresc toți cei care sunt în această sală.
De aceea, vă rog, domnule președinte, să repetăm ceea ce am făcut în Biroul permanent, în fața plenului, plenul fiind suveran. Nicidecum Biroul permanent nu poate să ia o decizie definitivă. Poate doar să aducă în fața plenului Senatului o problemă, care a fost tranșată încă o dată printr-un vot majoritar în Biroul permanent. Să vedem dacă același vot majoritar se va regăsi și în plenul Senatului.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Deci rețin o a doua sugestie, aceea de retrimitere a proiectului de lege la comisie.
Prima sugestie a fost de eliminare din ordinea de zi de astăzi a proiectului de lege. Știu că se leagă, dar nu reprezintă același tip de propuneri.
Domnul senator Chelaru dorește să intervină. Microfonul 3, vă rog.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,
Urmărim de un an de zile un periplu, periplul Legii educației naționale în Parlamentul României.
Acum, că unii am dori să ne batem joc de educația din România, poate ar fi important de discutat. Că unii am dori un anume fel de lege pentru această educație, și asta ar fi o problemă de discutat. În permanență însă, în toate forurile acestui stat s-a reproșat Parlamentului României că nu votează, că tergiversează, că chiulește, că nu-și face treaba, numai ceea ce doresc unii face Parlamentul României.
Aduși în această situație, în ultimele luni, Parlamentul – Camera Deputaților și Senatul –, cel puțin acum prin Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, a reușit, cu un efort intelectual deosebit, și legislativ desigur, să promoveze un Proiect de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții, având ca inițiator Guvernul României.
Dumneavoastră, distinși colegi, membri ai cercului guvernării, ați ieșit de nenumărate ori în public și ne-ați reproșat celorlalți că punem frâne, că tergiversăm, că nu dorim o lege a educației naționale care să reprezinte cu adevărat nevoile sistemului de învățământ, și nu numai de învățământ, din România. Acum, veniți și ne spuneți: „Nu, e prea devreme!” Hai s-o trimitem un pic înapoi sau hai, mai nou – absolut surprinzător –, ni se spune să o scoatem din ordinea de zi și să o ținem undeva, o punem undeva în seif, s-o ținem acolo.
Dacă nu ai fi prieten cu mine, pe cuvântul meu, ți-aș spune ceva foarte urât!
În aceste condiții, în Biroul permanent ați solicitat să retrimitem proiectul de lege la comisie, pentru că ea a fost prea harnică. A lucrat vineri, sâmbătă și duminică și nu a făcut bine. Și hai să-i sancționăm pe senatorii membri ai comisiei de ce au fost așa de harnici. Am trimis proiectul de lege înapoi la comisie, ca să fie într-o zi validat raportul, într-o zi în care se putea lucra, adică lunea, și am făcut și acest lucru. A revenit în Biroul permanent, i-am stabilit programul, foaia de parcurs, am venit cu ea în plen. Acum nu este bine. Unii spun că nu e bine să-l scoatem de tot, alții spun că este binișor, adică să-l scoatem și să-l trimitem încă o dată la comisie.
Cam ce fel de parlamentari am ajuns să fim, cam cum credeți dumneavoastră că ne judecă cei care ne privesc, în condițiile în care nouă înșine ne este rușine de ceea ce ajungem să mai propunem de la acest microfon?
Stimați și distinși colegi senatori,
Am spus și am ținut întotdeauna la ideea că în Senatul României, poate mai mult decât în Camera Deputaților sau sigur mai mult decât în Camera Deputaților, sunt intelectuali, sunt oameni care au venit în acest înalt for din diverse funcții și din diverse demnități tocmai pentru meritul personal pe care l-au avut și pentru care au ocupat aceste funcții.
Haideți ca astăzi să nu ne facem de râs, încercând prin tot felul de tertipuri, deși nu este un cuvânt extrem de academic – mi s-a mai reproșat o dată acest lucru –, să frânăm dezbaterile pe Legea educației naționale.
Dacă dorim să vorbim în spiritul regulamentului, trebuie să spunem următoarea chestiune: putem, într-adevăr, să solicităm – și, pe bună dreptate, în spiritul regulamentului, colegul senator Verestóy putea să solicite retrimiterea la comisie a proiectului de lege, făcând și o motivație la același nivel. Nu a făcut-o, cum nu a făcut-o nici în Biroul permanent. Ideea că au fost șapte voturi la șase..., cred că aceasta nu este o motivație.
Însă nu putem solicita... Pur și simplu, dacă nu ne place, scoatem proiectul de lege din ordinea de zi.
Deci dacă putem discuta despre acea cerere că este regulamentară și dacă se insistă să fie supusă la vot, până la urmă, în niciun caz nu cred că putem discuta și supune votului acea cerere, pentru că nouă ni se pare că legea respectivă nu sună bine, nu dă bine și așa mai departe. De aceea, eu cred că este momentul să finalizăm aceste discuții, să intrăm pe dezbaterea Legii educației naționale, să dați cuvântul grupurilor parlamentare pentru a ne spune, în partea generală, punctul de vedere cu privire la lucrurile bune și foarte bune din această lege, să criticăm ceea ce este de criticat și să pășim înainte în procesul legislativ.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Suntem în fața a două propuneri, pe care o să le supun atenției și deciziei plenului Senatului...
Domnul senator Șova?
Vă rog.
Nu am observat intenția dumneavoastră de a lua cuvântul.
Vă rog, foarte scurt. Microfonul 3.
## **Domnul Dan Coman Șova:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Stăteam și mă gândeam... Cu toții am constatat în ultimii ani faptul că senatorii și deputații și, în general, toți colegii noștri de la Partidul Democrat Liberal promovează limbajul dublu. Acum vreo trei săptămâni, conducătorul suprem al democrat-liberalilor, președintele Traian Băsescu, într-o ieșire publică – înțeleaptă de altfel –, a spus că locul de dezbatere a legilor este în plenul fiecărei Camere, și eu nu înțeleg, astăzi, dacă senatorii Partidului Democrat Liberal, ignorând voința exprimată public de către domnul Traian Băsescu, își doresc să mute din nou dezbaterea acestei legi într-un for tehnic, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în loc să rămână să o dezbată – noi suntem disponibili – articol cu articol, alineat cu alineat, să analizeze diferențele dintre această lege și legea pe care Guvernul dorește să-și asume răspunderea.
Să discutăm, de exemplu, despre conținutul art. 61 din Constituție, să punem problema dacă Parlamentul mai este sau nu singura autoritate legiuitoare a țării, pentru că în ritmul în care merg lucrurile și cu învățământul, și cu salarizarea, și cu pensiile, și cu mamele, și cu tot ce este important în această țară, eu încep să ajung la concluzia că se încearcă ca Parlamentul României, fie Senatul, fie Camera Deputaților, să fie transformat într-un fel de ghișeu de avize al Cabinetului domnului Boc, ceea ce mie, ca jurist și ca parlamentar, mi se pare că încalcă în mod flagrant ordinea constituțională.
În mod firesc, ar trebui să solicit președintelui Senatului României să observe că Domnia Sa este garantul respectării Constituției și să refuze supunerea la vot a propunerii venite din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Firește, acest lucru nu este posibil, pentru că, în conformitate cu regulamentul, orice propunere trebuie supusă la vot, chiar și dacă ea sfidează Constituția.
Firește, regulamentul a avut în vedere, atunci când a fost înfăptuit, faptul că senatorii, în timpul lor liber și, mai ales, când stau câte 20 de ani în Parlament, mai citesc și Constituția României, iar, dacă nu o citesc, nu este niciun fel
de problemă, pot face orice propunere, chiar contrară Constituției.
Aș vrea să vă spun, stimați colegi, că îmi este foarte greu să înțeleg, citind Regulamentul Senatului, de altfel, care sunt problemele tehnice ridicate de raportul pe Legea educației naționale. Acolo scrie că, în ipoteza în care președintele nu participă la dezbateri, vicepreședintele îndeplinește de drept atribuțiile lui, ceea ce s-a și întâmplat. Nu există nicio interdicție de a lucra în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, ba din contră, îmi aduc aminte că în luările publice de poziție ale colegilor democrat-liberali s-a criticat faptul că senatorii opoziției ar refuza să lucreze peste programul de luni până joi. Iată că au lucrat și acum nu este bine.
Noi ar trebui să ne hotărâm să avem cu toții o poziție unitară. Acum, eu sunt convins că singurul motiv care determină Grupul parlamentar al UDMR și colegii democratliberali să ceară retrimiterea legii la comisie nu are nicio legătură cu data de 14 decembrie, când s-au hotărât să încalce Constituția în plenul Camerei Deputaților, nici nu cred că are vreo legătură cu menținerea alianței de guvernare a coaliției. Nu, nu cred că are nicio legătură cu așa ceva, cred că are legătură, strict, cu respectarea regulamentului și a procedurii legislative și cu dorința de a da României, românilor, studenților, elevilor, profesorilor o lege corectă.
De asemenea, dacă domnul senator Verestóy ar fi venit și ar fi spus: domnilor, vrem să retrimitem legea la comisie, pentru că ne-am aplecat cu atenție asupra raportului Academiei Române, care sesizează niște lucruri care nu ar fi în regulă în reglementare, și vrem să fim convinși de faptul că opinia Academiei Române – care, din fericire pentru noi toți, a rămas un for independent – va fi inserată și în această lege pe care o dezbate Senatul României, astfel încât să fim siguri că va fi o lege care să răspundă nu numai dorințelor politice, dar, eventual, și unor exigențe tehnice.
În încheiere, domnule președinte și stimați colegi, vreau să vă spun că nu pot să nu remarc admirativ oprirea muncii unei părți a Guvernului României și trimiterea miniștrilor în sală pentru un scop de natură tehnico-regulamentară, bineînțeles, retrimiterea legii la comisie.
Eu spun să le urăm bun venit colegilor noștri miniștri și sperăm să-i vedem la toate ședințele în care votăm și alte legi, în care, de exemplu, nu votăm supraviețuirea coaliției de guvernare pe spatele școlii românești.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Berceanu. Microfonul 2, vă rog.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnule președinte,
Stimați colegi,
A vorbit domnul senator Chelaru foarte scurt, a vorbit domnul senator Șova, așa cum i-ați recomandat dumneavoastră, deosebit de scurt. Cred că puteți să-mi dați voie să spun și eu câteva cuvinte ceva mai direct, dacă nu scurt.
Am impresia că unii față de alții ne facem că nu înțelegem. De fapt, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, existând o majoritate a celor care nu sprijină Guvernul, s-a venit vineri, sâmbătă, duminică – așa cum ne-a spus domnul senator Șova că se poate și că nu este niciun fel de problemă – și s-a făcut cu o rapiditate extremă o lege a educației naționale așa cum au considerat Domniile Lor că trebuie să fie. Împotriva acestei chestiuni dorim noi să reluăm lucrurile și să facem în așa fel încât majoritatea din plen să aibă și ea un cuvânt de spus.
Ca să se înțeleagă, domnule președinte, am să vă dau un exemplu: ce părere aveți dacă venim într-o sâmbătă sau într-o vineri – plenul, noi, cei din majoritate – și votăm o schimbare a regulamentului, care, după cum înțeleg de la domnul senator Șova, este perfect valabilă, pentru că avem voie să lucrăm vineri, sâmbătă, duminică, votăm o schimbare a regulamentului și introducem acolo câteva lucruri – pe care, dacă doriți, vi le șoptesc la ureche, ca să vă dați seama cam în ce direcție ar putea să meargă – și, după aceea, le punem în aplicare de luni încolo. Credeți că ar fi corect?
S-a mai întâmplat o chestiune și pe la Camera Deputaților, unde văd că atunci când ne convine facem comparație, atunci când nu ne convine nu facem comparație.
Drept urmare, eu cred că, dacă vrem să avem în continuare o relație – zic eu – corectă, bună, așa cum a fost între majoritate și opoziție aici, în Senat, trebuie să nu inventăm tot felul de lucruri care ne convin la un moment dat, pentru că ele se pot întoarce, și de aceea haideți să
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
Mulțumesc. Domnul senator Daea. Microfonul 4.
## **Domnul Petre Daea:**
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
De fiecare dată când am venit la acest microfon, am căutat în minte și în regulament dacă este oportun să vin, dacă este legal să o fac și dacă este bine să spun câteva lucruri în Senatul României.
Socotesc că este bine, socotesc că este regulamentar, socotesc că este și oportun.
Domnule președinte al Senatului,
Uitați-vă dumneavoastră în banca rezervată Executivului dacă îl avem pe domnul ministru Funeriu.
## Este? Nu. ( _Rumoare și discuții în sală.)_
Întrebare: de ce? Pentru că au pus la cale să nu se lucreze astăzi la Legea educației naționale, să nu se discute, știind că respectabilul nostru coleg, domnul senator Verestóy Attila, a făcut o propunere data trecută, pe care o reia astăzi, că respectabilul nostru coleg și distinsul lider de grup va interveni și va bloca discutarea legii.
Atunci, stimate domnule ministru – zic eu, în logica lucrurilor –, stați liniștit la minister, că nu se discută, deși este pe ordinea de zi.
Este un mod greșit, neadecvat și greu de acceptat în Senatul României. Spuneam și revin, nu vrem să împrumutăm din modul de lucru distructiv de la Camera
Deputaților, când cea mai înaltă funcție produce nereguli, încalcă proceduri și le așază în votul puterii pentru a eluda legea.
Este nepermis, iar cel ce vă vorbește nu se va opri din a interveni de la microfonul Senatului României pentru a păstra regula și climatul constructiv care ne caracterizează și, de aceea, văd că analizez oportunitatea, utilitatea și legalitatea intervenției mele.
## Domnule președinte,
Mă ajutați, stimați colegi, cum v-am ajutat și eu de fiecare dată, și vă mulțumesc. Este cazul să-mi mulțumiți când eu prețuiesc colegii din Grupul parlamentar al UDMR, când îl respect pe domnul Markó Béla. Tot timpul am apreciat statura de fin intelectual, tot timpul l-am respectat când a luat cuvântul în Senatul României și mă văd obligat de propria-mi conștiință să-l respect, spunându-i că data trecută se uita în notițele pe care le-a luat și și-a pregătit intervenția, spunând că a auzit pe cineva, că cineva a afirmat că ne ascundem în spatele procedurii. Acel cineva era un senator al României pe nume Daea Petre, în carne și oase în Senatul României, și nu era „cineva”, ci era un senator al României, iar vocea unui senator și intervenția lui trebuie să fie și ascultate, și respectate, cum o fac eu de fiecare dată. Și iată, astăzi, reiterez poziția corectă pe care trebuie să o aibă un senator în Senatul României.
Mă gândeam, în momentul în care am parcurs drumul până la microfon, dacă nu cumva astăzi, în Senatul României, este nevoie ca la declarații politice să interpretăm politic poziția domnului László Tőkés vizavi de Ziua Națională a României, dacă nu cumva – și am avut emoții din acest punct de vedere, dar spuneam că le așteptam cu plăcere – domnul Markó Béla vine în Senatul României, în calitatea Domniei Sale de senator, sau, dacă nu, domnul senator Verestóy Attila, în calitatea Domniei Sale de lider de grup, vin în Senatul României să spună că se dezic de poziția pe care a avut-o domnul Tőkés în cea mai importantă zi a românilor. S-a găsit unul – și acesta este cu nume și prenume – László Tőkés – să caracterizeze, în cuvinte strâmbe și greu scoase din gură, parcă tăia cuie...
în momentul în care se exprima la adresa însemnelor naționale...
Noi să dăm curs unui program consacrat în Senatul României, să discutăm pe baza programului aprobat de Biroul permanent, pentru că este o structură legal constituită și are atribuții în acest sens, să stabilească programul Senatului în plenul lui, și nu numai.
Venim în plen spunând foarte clar că Grupul parlamentar al PDL nu vrea să discute Legea educației naționale în Senat. Păi credeți că în mintea noastră nu se poate interpreta și buna-credință a unor asemenea intervenții? Răspunsul categoric este da, pentru că aveți, dincolo, în alt sertar, un alt act normativ care așteaptă decizia prin asumare, prin angajare. Ați observat cât de grijuliu este prim-ministrul României să interpreteze, în calitatea Domniei Sale de profesor de drept constituțional, o anumită prevedere din decizia Curții Constituționale.
## Stimați colegi,
E la vedere, nu puteți ascunde acest demers
, pe care dumneavoastră îl urmăriți de mult.
Înțeleg interesul colegului meu Frunda, care se exprimă cu atâta plăcere în Senatul României. Este un fin jurist și un elegant oportunist.
Ați observat acest lucru cu mare ușurință. Eu îl exprim aici pentru că am discutat și cu Domnia Sa și este convins că demersul de astăzi are un substrat nu în regulament, ci în dorința de a ieși o lege care să ocolească Parlamentul României. Nu se retrimite la comisia de specialitate ca să se discute, ci ca să se uite se retrimite la comisie, să se dea uitării un asemenea act normativ și să se invoce cu o ușurință condamnabilă că în Senatul României nu se lucrează, că actul normativ stă în sertarele celor care nu doresc să lucreze în Senatul României.
Păi lumea, oamenii, cetățenii de rând, și nu numai, se uită cu atenție la noi, își caută fiecare explicațiile pe măsura interpretării și pe măsura percepției și mai toți văd același lucru: că nu se dorește să se discute proiectul de lege în Parlament.
Eu nu pot fi părtaș la o asemenea decizie. De aceea, am ieșit la microfon și am intervenit și susțin cu argumentele pe care mi le dau inspirația momentului și capacitatea de interpretare a fenomenului. Nu pot fi de acord cu un asemenea mod de lucru.
De aceea, domnule președinte, stimați colegi de la Grupul parlamentar al PDL, abandonați acest mod de lucru!
Aceasta vă și rog.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cred că distinsul, iubitul și prețuitul nostru coleg, domnul senator Verestóy Attila, nu va mai cere drept la replică.
Vreau, înainte de toate, să-l felicit pe domnul senator Daea.
## **Domnul Frunda György**
**:**
De ce?
Mă întreabă domnul Frunda de ce. Pentru că merită. Mi-a adus aminte de Cicero, de Catilina, de Winston Churchill, de regretatul meu coleg Dan Amedeo Lăzărescu.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Aici s-a făcut o propunere regulamentară. Evident, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva retrimiterii la comisie, ca să fim foarte lămuriți, însă trebuie să depășim acest moment, trebuie să vedem cum se exprimă Senatul. În fond, aceasta este situația.
Supuneți, vă rog, la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar al PDL – noi vom vota împotrivă – și cer anticipat listă pentru a se vedea cine dorește și cine nu dorește o lege a educației naționale.
Pe procedură, mai sunt intervenții? Domnul senator Greblă.
## **Domnul Toni Greblă:**
Nu am înțeles, domnule președinte.
Voiam doar să vă rog și pe dumneavoastră, și pe ceilalți colegi să încercăm să ajungem la o concluzie. Este al doilea plen succesiv în care nu reușim să aprobăm ordinea de zi. Am rugămintea să încercăm să avansăm.
Vă rog să continuați.
Vă mulțumesc, domnule președinte, că ați intervenit și vă spun și vă dau și o cale de a ieși din această situație: să dăm drumul la declarațiile politice. Între timp, liderii de partid se gândesc cum trebuie să facă, apoi vom vedea care este soluția cea mai bună și care poate fi în ajutorul țării și al nostru, având în vedere faptul că avem un interes comun, acela de a legifera, și nu de a tărăgăna.
Vă mulțumesc.
Absolut pe procedură, stimați colegi, și sigur că, dacă s-a făcut o propunere, este obligatoriu să fie supusă votului, dar această propunere este prematur formulată.
Noi trebuie mai întâi să aprobăm ordinea de zi și când vom fi ajuns la Legea educației naționale, atunci se va face, probabil, propunerea de retrimitere la comisie, cu argumente pro și contra, și va fi adoptat un anumit punct de vedere.
Deocamdată, noi suntem la aprobarea ordinii de zi și, când vom ajunge la Legea educației naționale, există posibilitatea să facem propunerea pentru retrimiterea acesteia la comisie sau există posibilitatea începerii dezbaterii asupra acestei legi. Acum însă ne aflăm într-un alt stadiu al procedurii, și anume aprobarea ordinii de zi. După ce vom aproba ordinea de zi, vom vedea care sunt celelalte lucruri de urmat.
De acord.
Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2.
## **Domnul Verestóy Attila:**
Vă mulțumesc.
Sunt de acord cu această intervenție.
Înainte de drept la replică, îl rog pe domnul lider Hașotti, pentru că au prioritate intervențiile pe procedură.
Drept la replică domnii senatori Șova, Verestóy și, dacă va exista suficientă înțelepciune, poate avansăm cu aprobarea ordinii de zi de astăzi.
Domnul senator Hașotti, microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Am urmărit toate alocuțiunile strict legate de această problemă de procedură. Am avut foarte multe de învățat cum să leg anumite probleme care nu au ce căuta în această speță, dar este de învățat și de la fiecare trebuie să iei și părțile bune, și părțile rele.
Noi avem în față nu o decizie valabilă pentru Senat, ci o propunere a Biroului permanent. Am accentuat de câteva ori și vă rog, domnule coleg Daea, care ne-ați lăudat și individual, și _in corpore_ , să acceptați această realitate, care, aparent, acum este în favoarea dumneavoastră, aparent, acum este în favoarea opoziției.
Vă rog să mă credeți că a nu respecta regulamentul, și anume a evita votul plenului în cazul în care o propunere a Biroului permanent a primit un anumit vot, care acum s-ar putea să vă convină, ar fi un precedent foarte periculos. Nu este bine să ajungem acolo ca un Birou permanent să poată dicta, de exemplu, plenului tot ceea ce dorește. Gândiți-vă la Camera Deputaților.
Vreți să avem un Parlament în care nu decide plenul ce să facem cu anumite puncte din ordinea de zi? Nu cred.
Eu repet: noi, din considerentele pe care le-am prezentat, și domnul senator Berceanu a revenit și a punctat câteva, am ajuns la concluzia – cei 6 împotriva celor 7 din cei 13 membri ai Biroului permanent – că acest raport nu a fost întocmit, conform interpretării noastre, regulamentar. De aceea, am cerut în Biroul permanent ca proiectul de lege să nu fie inclus pe ordinea de zi și să fie retrimis comisiei.
Această propunere... Credeți-mă, domnilor colegi, este bine să vedem dacă plenul agreează părerea celor șapte colegi sau opinia celor șase colegi din Biroul permanent. Este așa de simplu. Nu trebuie să amestecăm aici tertipuri de proceduri.
Aici este vorba despre o problemă ridicată în Biroul permanent, supusă la vot. Noi ne-am supus rezultatului și vă rog să vedem cum va decide plenul. Că rămâne pe ordinea de zi și se dezbate, că-i bună, că-i rea decizia, noi mergem mai departe, pentru că acceptăm votul majoritar al Senatului, dar să evităm să întrebăm Senatul dacă este de acord cu ceea ce a decis Biroul permanent nu este bine.
Deci vă rog încă o dată, domnule președinte, să supuneți votului propunerea exact așa cum a fost supusă votului în Biroul permanent, pentru că în Biroul permanent s-a supus votului următoarea propunere: proiectul de lege să fie retrimis la comisie, în consecință, să nu poată fi introdus pe ordinea de zi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Haideți să clarificăm acest subiect. Este deja 16.30, urmează declarații politice, încă o zi de plen care...
Am rugămintea să ne aplecăm asupra propunerilor avansate.
Încep cu propunerea avansată de liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Cristian Rădulescu, de eliminare de pe ordinea de zi de astăzi a punctului 4 – Proiectul de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții. Este propunerea pe care a făcut-o domnul senator Rădulescu la începutul ședinței noastre. Este prima propunere formulată și pe care sunt obligat, conform practicii noastre, să o supun atenției și votului dumneavoastră.
De aceea,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
## Stimați colegi,
Bun, se retrimite la comisie, probabil, majoritatea va vota, nu știm, în sfârșit... Dacă se va vota retrimiterea la comisie, eu vreau să știu pentru cât timp, o lună..., două săptămâni..., o lună și jumătate..., la începutul sesiunii viitoare... Să găsim un termen, nu știu.
Eu vă propun ca, în situația în care proiectul de lege ajunge la comisie – încă o dată spun că noi vom vota împotrivă –, să stabilim din capul locului și să vină aici cu o ofertă domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, să ne spună cam cât timp găsește că este de cuviință să stea la comisie această lege.
## Mulțumesc.
Tot pe procedură, domnul senator Toni Greblă.
S-a făcut o propunere pe o inițiativă legislativă care aparține Guvernului și, de aceea, este prezent la ședința noastră șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.
Aș ruga, domnule președinte, înainte de a lua o decizie, să ascultăm punctul de vedere al Guvernului cu privire la prima propunere formulată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Este corectă observația domnului președinte al comisiei. Domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 8.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_
_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
Cu regret, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, nu am fost atent la întrebarea pusă.
Dacă aveți un punct de vedere față de ceea ce a propus domnul senator Hașotti.
Domnule președinte,
Am o mare rugăminte.
Nu cred că eu, în calitate de reprezentant al Guvernului, pot să stabilesc un termen pentru colegii senatori din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, atâta timp cât se poate discuta și se poate face un raport așa cum trebuie. Cred că este soluția cea mai corectă.
## Mulțumesc și eu.
Domnul senator Daea, doamna senator Andronescu, domnul senator Mitrea.
Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,
Sunt de acord cu dumneavoastră să deblocăm acest moment și, iată, mai vin încă o dată la microfon, spunându-vă că acum, când reprezentantul Guvernului nu poate să se pronunțe – și îl înțeleg –, când ministrul Funeriu nu este în sală să se pronunțe într-un fel sau altul, vă propun să aprobăm ordinea de zi și programul de lucru, iar atunci când vine domnul ministru Funeriu, să se pronunțe referitor la cererea colegului, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României. E normal, e regulamentar, este util și necesar acum. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Doamna senator Ecaterina Andronescu, după aceea domnul senator Miron Tudor Mitrea.
În clipa în care deschideți...
Vom vota, nu vă faceți griji, vom vota.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Se acreditează ideea că acest proiect de lege se trimite la comisie dintr-un viciu de procedură și celor care au încercat să argumenteze acest lucru aș vrea să le reamintesc faptul că această comisie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, a lucrat cu majoritatea membrilor prezenți și nu pot să înțeleg de ce majoritatea aceea este ilegitimă, iar majoritatea din plenul Senatului este legitimă.
Atât a putut să facă comisia, un raport. Cu acel raport comisia s-a prezentat în fața plenului, care, cu o altă majoritate, poate să ia o decizie în legătură cu fiecare dintre amendamentele de acolo, dar faptul că noi n-am fi procedat corect... Acest lucru nu este în niciun caz adevărat.
În al doilea rând, domnule președinte, noi nu putem să votăm o ordine de zi care nu există. Mai întâi, ar trebui să avem o ordine de zi, din care să putem, eventual, propune eliminarea sau trimiterea la comisie a proiectului de lege. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Mitrea.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu voiam să-l continui pe domnul senator Berceanu de când s-a oprit la jumătatea intervenției Domniei Sale, pentru că ne-a spus că va dezvălui adevărul despre ceea ce se întâmplă și probabil că la jumătate cineva l-a distras și a uitat să spună a doua jumătate a adevărului.
Sigur că este o luptă politică, domnule Berceanu. Aici este vorba despre o luptă politică între două grupări politice, să nu spun două partide, care văd problema educației în România în două moduri diferite. Mai departe, instrumentele de luptă pe care le avem sunt cele cunoscute. În Comisia pentru
învățământ, știință, tineret și sport avem noi majoritate, în plenul Senatului aveți dumneavoastră majoritate. Până la urmă, lucrurile sunt atât de simple. Noi folosim cu toții procedurile, încercând să ne apărăm punctul de vedere.
De aceea, ceea ce nu ați spus dumneavoastră și spun eu este că această cerere de trimitere a proiectului de lege la comisie nu este pentru ca această comisie să dea alt raport.
Știm cu toții, majoritatea din comisie este cea care a adoptat raportul pe care îl avem în față. Dumneavoastră cereți retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru că doriți să creați o breșă – după părerea mea, discutabilă – de timp, în care Guvernul să-și poată asuma răspunderea pe alt proiect de lege la mijlocul acestui proiect de lege, existând un interes legitim al Grupului parlamentar al UDMR, cu care noi, întâmplător, nu suntem de acord.
Aceasta nu înseamnă că Grupul parlamentar al UDMR nu are dreptul legitim – revin – să sprijine o anumită formă a Legii educației naționale. Ba da, și face acest lucru, și nu putem să-l criticăm pentru aceasta. Eu critic faptul că încercăm să fim farisei și nu spunem adevărul. Noi vrem să treacă legea în forma pe care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a prezentat-o în Parlament. Așa vrem noi. Dumneavoastră doriți ca această lege să treacă într-o forma care să le convină și colegilor dumneavoastră de coaliție, să nu rămâneți singuri. E atât de simplu.
Aceasta am vrut să spun. E atât de simplu. Luptă politică, aceasta este. Nu este altceva. Și, ca să dovedesc că am dreptate și că acesta este adevărul, am să spun că eu, de exemplu, sunt de acord – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu este de acord, eu da – să fie retrimis proiectul de lege la comisie, dar pentru o săptămână. Atunci, dacă veți fi de acord cu termenul de o săptămână, înseamnă că tot ce am spus eu mai devreme, că e vorba doar de o luptă politică, și nu de cum arată educația în România în acest moment, nu este sustenabil. Înseamnă că eu am greșit. Dacă veți propune un termen mai lung, înseamnă că am avut dreptate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
La Camera Deputaților, într-adevăr, se obișnuiește, a devenit o cutumă respectată ca, atunci când se retrimite o inițiativă legislativă la comisie, să se dea și un termen. La noi nu este o cutumă chiar așa de bine stabilită, dar dacă liderul Grupului parlamentar al PNL a cerut acest lucru, ne putem exprima pe această temă.
Sigur că aici nu ne poate răspunde domnul secretar de stat Valentin Iliescu și, chiar dacă ar fi ministrul educației în persoană, nu ar fi corect din partea noastră să-i cerem să evalueze dânsul cam în cât timp se va finaliza legea în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Acestea sunt chestiuni care țin de noi, iar Biroul permanent sau, în cazul acesta, plenul poate să stabilească termenul respectiv. Eu am în minte niște cifre. Atunci când s-au stopat dezbaterile asupra Legii educației naționale, se votaseră vreo 112 articole, reprezentând fix o treime din numărul total al acestora. Cele 112 articole au fost, printr-o muncă pe care nici ceilalți nu o pot subestima, aprobate în aproximativ patru luni de zile, după care, sigur, s-a accelerat, a doua zi s-au votat 10 articole, după aceea 40, iar în ultima zi – minune! – s-a dublat numărul articolelor care au fost lucrate față de perioada anterioară, adică se ajunsese la jumătatea legii, iar în ultima zi a fost parcursă cealaltă jumătate.
Acesta este unul dintre motivele pentru care noi punem sub semnul întrebării calitatea raportului care a venit de la comisie și ne asociem cererii domnului senator Verestóy Attila de a fi retrimis la comisie.
Dacă pentru o treime din lege, într-o muncă susținută și corectă, au fost necesare patru luni de zile, eu cred că acum, pentru celelalte două treimi care vor fi reexaminate, ar fi musai să alocăm o lună de zile. Acesta este termenul pe care îl propunem.
Domnul senator Mang, microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte.
N-aș fi dorit să intervin, dar ultimele afirmații făcute de domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, mă determină să fac câteva precizări.
În primul rând, ar trebui să spunem că 112 articole au fost discutate până în data de 3 noiembrie anul curent, când Guvernul a anunțat că își asumă răspunderea pe acest proiect de lege. Timp de o săptămână, nu s-a mai lucrat, după care inclusiv colegii de la Grupul parlamentar al PDL s-au prezentat la comisie, și este cunoscută de toată lumea scena în care domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport aplauda la anunțarea veștii. Scena se desfășura în comisie, iar noi discutam Legea educației naționale.
Din această cauză, țin să precizez – și îi rog pe toți colegii să rețină acest aspect – că dezbaterile asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții, de la art. 112 până la final, s-au făcut în aproape patru săptămâni. În aceste săptămâni – trei săptămâni și câteva zile – s-a lucrat, după cum știți, cu aprobarea Biroului permanent de a lipsi de la plen și s-a lucrat câte 10-12 ore pe zi, așa că afirmațiile făcute aici, că un proiect de lege s-a dezbătut pe 200 de articole în trei zile, sunt o mare minciună și, ca urmare, nu putem să trecem nepăsători peste aceste aspecte.
De asemenea, dacă colegii din Grupul parlamentar al UDMR și din Grupul parlamentar al PDL doresc, într-adevăr, ca proiectul de lege să fie rediscutat, pentru că doresc și Domniile Lor să-și spună părerea asupra câtorva articole din lege, chiar dacă la grup s-a discutat să nu fim de acord, eu mă alătur domnului senator Mitrea și voi vota acest punct de vedere, cu condiția, în schimb, să stabilim aici, prin vot, un termen rezonabil în care proiectul de lege să fie dezbătut în comisie, raportul să fie finalizat și să începem dezbaterea în plen.
De asemenea, aș dori să precizez că domnul senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu a solicitat reprezentantului Guvernului
să ne spună un termen. A solicitat doar să ne spună dacă Guvernul este de acord și a realizat că în Senat avem un proiect de lege în dezbatere și că este de acord ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule senator Greblă, ați dorit să interveniți? Ceilalți colegi, da?
Am înțeles că domnul președinte Markó Béla, urmat de domnul președinte Hărdău doresc să intervină.
Domnule președinte Markó Béla, vă rog. Microfonul 2.
viceprim-ministru al Guvernului României
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Nu stau în banca Guvernului, dar îmi permit totuși o frază în numele Guvernului. Bineînțeles că Guvernul solicită retrimiterea acestui proiect de lege... sau, mai bine zis, Guvernul este de acord. Nu a formulat o astfel de solicitare, colegii mei senatori au formulat-o. Deci Guvernul este de acord cu retrimiterea proiectului de lege la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
Mai departe, în calitate de senator, dacă-mi permiteți, o remarcă.
## Stimați colegi,
Aici au fost mai multe luări de cuvânt, printre care două, după părerea mea, foarte directe și foarte sincere. Domnul senator Berceanu, respectiv domnul senator Mitrea, de fapt, au încercat să clarifice că este vorba despre o contradicție firească, politică, între majoritate și opoziție.
Dacă-mi permiteți, aș mai adăuga ceva.
Dumneavoastră spuneți că s-a lucrat în comisie foarte mult pe această lege. Nu. Știți și dumneavoastră, stimați colegi, știm și noi că s-a lucrat în ultimele zile, în mare grabă și cu un termen prestabilit, și anume până duminică seara dumneavoastră ați încercat, și ați și reușit, să parcurgeți toate cele 323 de articole din acest proiect de lege, din care ați reușit să modificați 293 de articole. Deci 30 de articole dintr-un proiect de lege cu 323 de articole au rămas intacte. Toate celelalte dispoziții, articole din acest proiect de lege au fost modificate.
Deci bineînțeles că nu suntem de acord nici cei din Grupul parlamentar al PDL, nici cei din Grupul parlamentar al UDMR cu textul actual, care, în acest moment, se încearcă a fi transmis plenului Senatului și, de aceea, cerem retrimiterea acestui proiect de lege la comisie și împreună, într-un termen oportun, să rediscutăm acest proiect de lege, fiindcă actualul proiect de lege nu mai este identic cu cel transmis din Camera Deputaților și cu cel discutat inițial, de câteva luni, de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
## Domnule președinte,
Eu cer sistarea acestor discuții, care, de fapt, au devenit dezbateri pe fond la acest proiect de lege, și vă rog să dați curs cererii noastre firești, deoarece noi, ca senatori, avem dreptul să solicităm un vot pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Hărdău. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Nu doresc să continui polemica, doar v-aș ruga să apreciați singuri cine minte și cine nu minte, pentru că o să vă uitați pe site-ul Senatului, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, o să plasez astăzi absolut raportul de activitate pentru fiecare zi, din care singuri puteți să apreciați cine a mințit acum și cine nu a mințit. Aștept legea.
Domnul senator Șova. Microfonul 3.
## Vă mulțumesc.
Două chestiuni, stimați colegi.
Voiam să vă semnalez că susținerile domnului președinte Markó Béla în legătură cu ritmul de lucru nu sunt nemaivăzute în Parlamentul României.
Eu, personal, am trăit, împreună cu mai mulți colegi, în Comisiile speciale de Cod civil și de Cod de procedură civilă, unde la cele două coduri au fost aduse peste 2.000 de amendamente și au fost analizate aproape 3.000 de articole, iar media zilnică de analiză a articolelor și amendamentelor era de câte 200 pentru fiecare, sub conducerea domnului deputat Daniel Buda. Deci nu este un ritm deloc nefiresc, ba aș putea spune că ritmul domnului Buda era chiar de vreo patru ori mai mare.
În al doilea rând, aș vrea să subliniez că l-am ascultat cu mare atenție pe domnul senator, care a subliniat o chestiune foarte interesantă – îmi cer scuze, domnul senator Berceanu, că nu se înțelegea la cine mă refer – și se vedea pus pe sine în postura unui personaj shakespearian celebru, șoptindu-vă la ureche cam care ar putea fi modificările Regulamentului Senatului făcute într-un weekend.
Pe de o parte, nu pot să nu observ faptul că amenințarea este o metodă de lucru în Senatul României și, pe de altă parte, nu pot să vă spun decât că, în convingerea mea, modificarea regulamentului pe sub masă sau într-o noapte este o chestiune de timp, care se va întâmpla oricum.
Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Domnule senator Chelaru, doresc să încercăm să luăm o decizie, pentru că argumentele au fost în mare măsură epuizate.
Domnul senator Chelaru. Microfonul 3.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Distinși colegi,
Vă aduc aminte că la Legea educației naționale, pe care v-ați angajat răspunderea, într-o singură noapte, Guvernul a
analizat câteva sute de amendamente. Într-o singură noapte! Este adevărat că se pricepe, este adevărat că e nocturn. Este! Dar într-o singură noapte! Așa că nu-i mai criticați pe unii sau pe alții că au muncit mai mult sau mai puțin.
A doua chestiune. Poate pare un lucru neimportant. Vorbim acum și aici de educația din România.
Poate sunt interesați și colegii de la putere...
Nu trag de timp. Aștept colegii să acorde un beneficiu de atenție.
## Vă mulțumesc.
## Distinși colegi de la putere,
Vorbim de educația unei națiuni. Vă aduc aminte, cu părere de rău, că ați închis 3.000 de școli în ultimii doi ani, ați desființat aproape 20.000 de posturi, am ajuns să avem 10% din populația României analfabetă.
Chiar nu aveți nicio răspundere pentru o lege pe care o dorim cu toții foarte bună, indiferent că suntem români, că suntem maghiari, germani sau de alte naționalități?
Chiar nu aveți niciun fel de răspundere pentru acest lucru?
Dacă nu aveți, spuneți acestei națiuni că nu vă interesează și asumați-vă până la capăt toată răspunderea. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Domnul senator Georgică Severin.
Microfonul 3.
Ultima intervenție, după care vom trece la vot.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Aș vrea să fac și o precizare legată de toată această discuție și pornesc de la faptul că eu sunt profesor de liceu. Am discutat mult cu colegii și am sesizat cu mare, mare bucurie că s-a discutat despre modul responsabil în care în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport s-a analizat toată partea care ține de învățământul preuniversitar și, sincer să fiu, m-am bucurat foarte mult. Știu și părerea domnului ministru Hărdău despre cum s-a lucrat la partea care ține de învățământul preuniversitar, știu și ce au spus membrii comisiei și nu am sesizat nicio nemulțumire.
Dacă suntem de acord că o lege făcută de eminențe în educație, cum sunt membrii comisiei, măcar pe partea din învățământul preuniversitar, unde s-a adoptat totul în consens, este o zonă incontestabilă, cred că preferăm cu toții să avem o lege – măcar pentru școlile generale și licee – care să fie elaborată sub egida domnului Hărdău, a doamnei Andronescu, și nu sub egida doamnei Melania Mandas Vergu.
Haideți să acceptăm cu toții să votăm împreună partea referitoare la învățământul preuniversitar și pe urmă vedem ce facem cu partea referitoare la învățământul universitar.
Nu cred că Grupul parlamentar al UDMR ar putea fi deranjat.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Rog atenția dumneavoastră și am rugămintea ca, atunci când suntem într-o dezbatere politică, să încercăm să ascultăm cu respect argumentele fiecăruia dintre noi.
Pe procedură, liderii grupurilor parlamentare, după care vom trece la vot.
Vă rog, domnule senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Am ascultat cu multă atenție toate opiniile care s-au exprimat aici și vreau să vă spun că nu am înțeles logica unor intervenții. Din ceea ce spunea domnul Berceanu, poate jumătate, domnul senator Miron Mitrea, altă jumătate, alți colegi au mai adăugat, până la urmă, totuși, nu am putut să-mi dau seama ce se urmărește prin retrimiterea la comisie, comisie pe care o contestăm și despre care spunem că nu a lucrat așa cum ar fi trebuit. Aceasta rămâne la aceeași majoritate.
După aceea, retrimiterea la comisie presupune și întoarcerea în Biroul permanent. Iarăși, un Birou permanent care este contestat și care nu este suveran, și care nu poate să decidă.
Aici, mie mi se pare că se ascunde ceva. Sigur, rămâne să vedem ce, dacă ceea ce au spus colegii de la putere este adevărat, dar știm cum se spun lucrurile când ești la putere și nu putem să avem încredere, și ceea ce au spus colegii noștri din opoziție, ca procedură parlamentară, rămâne sau nu rămâne valabil. Pe noi nu ne încurcă trimiterea sau retrimiterea la comisie, deși am fost prima dată puși în fața altei propuneri, și anume scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de lege. Nici aceea nu ne încurcă, că vine tot la comisie, tot la Biroul permanent, dar, sincer, nu înțeleg, ne-ați dus într-o zonă din care nici logica, nici regulamentul, nici cutuma parlamentară nu ne mai pot scoate. Înseamnă că dincolo de aceasta ne ascundeți ceva. Poate ne spuneți deschis, cinstit care sunt interesele și putem să fim de acord sau putem să nu fim de acord cu ele.
Este firesc să ne apărăm proiectul nostru de lege, la care – a spus foarte bine aici colegul Mitrea – am lucrat și pe care îl apărăm. Dumneavoastră, poate, e la fel de firesc să vă apărați proiectul dumneavoastră de lege. Grupul parlamentar al UDMR la fel, dar haideți, dacă tot am ajuns la acest punct, să jucăm cu cărțile pe față, dacă se mai poate. Dacă nu se poate, atunci sigur că vom duce discuțiile așa cum ne-am obișnuit de fiecare dată când este pe ordinea de zi Proiectul de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții, până la ora 17.00, până la ora 18.00, până când nu mai putem să luăm o decizie.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Hașotti. Microfonul 2.
## Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
În primul rând, regret că am fost neplăcut surprins de intervenția domnului senator și viceprim-ministru Markó Béla, care a arătat aici că, vezi Doamne, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport s-a lucrat prea repede. Nu este corect, nu este colegial să acuzăm niște colegi că au lucrat prea repede sau prea încet doar pentru că sunt niște prevederi în raport care nu convin unui anumit grup parlamentar.
În altă ordine de idei, vreau să vă spun că, anul trecut, la cele trei mii și ceva de amendamente pe care le-a făcut opoziția la proiectul de buget, toate au fost respinse într-o ședință a Guvernului de două ore.
## Aceea a fost în regulă?
Deci haideți să nu abordăm din acest punct de vedere dezbaterea noastră. Din păcate, încă o dată spun, pe o Lege a educației naționale dezbaterea noastră este extrem de politizată.
Deja au fost doi colegi din opoziție care au spus că nu ar avea nimic împotrivă ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie.
## Stimați colegi,
Dacă proiectul de lege ajunge totuși la comisie, noi nu putem pleca de aici fără a stabili un termen clar și irevocabil, nu să venim după aceea să spunem: „pentru că nu ne convin anumite prevederi din raport, dorim să nu introducem proiectul de lege pe ordinea de zi” sau să îl retrimitem la comisie și, în situația în care plenul Senatului – și încă o dată spun că noi vom vota împotrivă – va vota pentru retrimiterea la comisie, este obligatoriu să avem și un termen.
Eu sunt conștient de faptul că vom avea Legea bugetului de stat pe 2011, că vom avea asumare pe Legea salarizării, urmată, cu siguranță, de o moțiune de cenzură, dar nimeni nu împiedică Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să lucreze, cu acordul plenului, și joi, și vineri, și sâmbătă, și duminică, iar în două-trei săptămâni să avem acest raport gata. Că va conveni, că nu va conveni unora, asta este altceva, dar trebuie să plecăm de aici cu un termen clar, în situația în care plenul va vota retrimiterea la comisie.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Domnule senator,
Înțeleg că propunerea este pentru un termen de trei săptămâni, ca să pot după aceea să și
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
Aș vrea, domnule președinte, ca liderul Grupului parlamentar al PDL să facă această propunere.
Interesant.
Trei săptămâni, de acord, domnule... Patru săptămâni este după 1 ianuarie...
Domnul senator Rădulescu, prin semne și prin șoptit la ureche, ne transmite că ar dori patru săptămâni.
Patru săptămâni înseamnă 1 februarie...
Mulțumesc.
Rog colegii și colegele să revină în sala de plen pentru a supune votului această propunere.
Domnule secretar de stat Iliescu sau domnule vicepremier Markó Béla, acest termen de 30 de zile este un termen convenabil?
Domnule vicepremier, dacă doriți, confirmați acest accept.
Asta deduc din...
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Încă o dată, o secundă...
Eu înțeleg strategia Grupului parlamentar al PDL, să treacă în timpul vacanței parlamentare, timp în care comisia poate să lucreze zi de zi. Bun, dar pe 1 februarie intră la primul punct de pe ordinea de zi, indiferent de raportul pe care îl vor prezenta colegii din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport? Sau și...
Nu se mai cere retrimiterea proiectului de lege la comisie, nu se mai cere scoaterea de pe ordinea de zi. Votăm și acest lucru în plen?
Deja la Grupul parlamentar al UDMR sunt proteste. Ce facem?
Cerem pauză de consultări?
Domnul senator Ilie Sârbu. Microfonul central.
Ca să nu mai dialogăm de la microfon, din bănci, între noi, propun o pauză de consultări, iar liderii grupurilor parlamentare să se întâlnească și să stabilească exact cât, o săptămână, două, trei săptămâni, iar după aceea supuneți la vot.
Vă mulțumesc.
Pauză de consultări.
Rog să fie create condiții în spațiul adiacent plenului nostru pentru a degaja o soluție consensuală.
10 minute pauză de consultări.
Da, suntem de acord, domnule președinte.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult.
În aceste condiții, stimați colegi, stimate colege, ne reîntoarcem la ordinea de zi, pe care o
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții (L344/2010; retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)
Punctul 1 în ordinea de zi, declarații politice.
Înțeleg că din partea Grupului parlamentar al PDL declarațiile politice vor fi depuse în scris.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC dorește să susțină declarații politice?
Domnul senator Valer Marian.
A, o secundă, domnule senator.
Se dorește totuși...
Dacă se dorește, din partea Grupului parlamentar al PDL, aveți...
Domnul senator Udriștoiu dorește să susțină prima declarație politică, urmat de domnul senator Valer Marian.
DUPĂ PAUZĂ
Domnul senator Sârbu ne va comunica decizia luată.
În urma consultărilor care au avut loc, liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord ca Proiectul de lege – Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții să fie retrimis la comisie.
## Termen: o lună de zile.
Și, sigur, să-și spună punctul de vedere și Guvernul, dacă este de acord, să nu ne trezim după aceea că vine cu altă propunere.
Mulțumesc.
„Recensământul locuințelor și al populației 2011 – reper statistic pentru viitoarele politici de dezvoltare economicosocială a României”
Stimați colegi,
Acum aproape două luni, pe 20 octombrie, întreaga comunitate internațională a sărbătorit Ziua Mondială a Statisticii, eveniment menit să aducă în prim-plan rolul cercetărilor statistice în elaborarea politicilor și strategiilor de dezvoltare durabilă. Vorbim despre un demers de anvergură nu doar națională, ci și europeană.
Recensământul va trebui să pună la dispoziția decidenților politici repere statistice esențiale pentru viitoarele politici economice și sociale ale României, dar și pentru viitoarele procese și politici elaborate la nivel european.
Cred că suntem cu toții de acord că, fără o fundamentare statistică solidă, nu putem vorbi despre o abordare responsabilă și pe termen lung a politicilor sectoriale, indiferent de domeniu.
În același timp, trebuie să spun că organizarea recensământului din 2011 este obligatorie pentru statele din Uniunea Europeană, că se va face conform reglementărilor europene și va avea loc în același timp în toate țările membre. Datele obținute vor contribui la realizarea statisticilor oficiale europene. Și trebuie să mai spun că la nivelul Uniunii Europene s-au făcut eforturi mai bine de 50 de ani pentru obținerea din partea tuturor statelor membre a unor date fiabile și comparabile.
Stimați colegi,
În continuarea celor de mai sus, permiteți-mi să amintesc că Subcomisia pentru populație și dezvoltare a Senatului și-a propus, printre alte proiecte și activități – diverse și numeroase, aș spune –, să colaboreze cu Institutul Național de Statistică și cu Fondul ONU pentru Populație, în vederea informării mobilizării mediului parlamentar, dar și a publicului larg, pentru pregătirea și realizarea în cele mai bune condiții a viitorului recensământ al locuințelor și populației din România.
Subcomisia, împreună cu cei doi parteneri pe care i-am menționat mai sus, va organiza la Senat, săptămâna aceasta, miercuri, 8 decembrie, o sesiune de informare privind viitorul recensământ. Am inițiat această întâlnire pentru că dorim să oferim colegilor parlamentari, senatori și deputați, ocazia de a se informa în mod direct și de la sursa cea mai autorizată, președintele Institutului Național de Statistică, prof. univ. dr. Vergil Voineagu, despre importanța și miza recensământului.
De asemenea, dorim să oferim colegilor noștri date și informații complete și la zi despre stadiul pregătirilor acestei acțiuni și despre problemele care necesită, eventual, o rezolvare urgentă, astfel încât calendarul pregătirilor să poată fi respectat întocmai. Și aceasta pentru că, odată cadrul legal adoptat și, mai ales, resursele bugetare alocate, susținerea fiecăruia dintre noi trebuie să se manifeste cu precădere la nivel local, în colegiile pe care le reprezentăm.
Prin urmare, vă așteptăm miercuri, începând cu ora 9.30, la Sala „Constantin Stere”.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Valer Marian, vă rog. Este urmat de domnul senator Frâncu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică este intitulată „Ministrul apărării recidivează”.
Președintele Traian Băsescu a încălcat Constituția, regulamentele militare și normele bunului-simț prin delegarea celui mai mic om în stat (și la propriu, și la figurat), primministrul Emil Boc, să primească onorul gărzii prezidențiale de Ziua Națională a României, în locul celui de-al doilea om în stat, președintele Senatului, domnul Mircea Geoană.
Prevederile art. 98 alin. (1) din Constituția României nu lasă loc de interpretări:
„Dacă funcția de președinte devine vacantă ori dacă președintele este suspendat din funcție sau se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.”
În speță, fiind plecat în data de 1 decembrie 2010 la o reuniune oficială a OSCE în Kazahstan, președintele Băsescu se afla în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile de șef al statului la ceremonia de sărbătorire a Zilei Naționale a României, organizată la București.
Pe de altă parte, Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 30 din 12 martie 2009, prevede explicit că onorul militar se acordă în următoarea ordine: „Președintelui României, președinților Senatului și Camerei Deputaților, primministrului, ministrului apărării naționale și șefului Statului Major General”.
Încălcarea, în premieră, a ceremoniei de acordare a onorului prezidențial s-a făcut cu complicitatea Ministerului Apărării Naționale, condus de generalul de manutanță Gabriel Oprea, această instituție fiind principalul organizator al manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României.
Este, de altfel, de notorietate că ministrul apărării a devenit un lacheu credincios al președintelui Traian Băsescu, după ce acesta l-a etichetat, cu câțiva ani în urmă, drept șeful mafiei personale a unui contracandidat prezidențial.
Ministerul Apărării Naționale a compromis ceremonia organizată de Ziua Națională a României la Arcul de Triumf din Capitală, inclusiv pe prim-ministrul Emil Boc prin faptul că nu a fixat microfonul din fața gărzii de onoare la înălțimea șefului Guvernului, obligându-l pe acesta să-l regleze corespunzător înainte de a saluta garda de onoare.
Ministrul apărării naționale Gabriel Oprea a început să ne obișnuiască cu conduita sa de sfidare a legii și bunului-simț.
Cu 7 săptămâni în urmă, respectiv în data de 18 octombrie, am adresat prim-ministrului Emil Boc o interpelare cu următorul obiect: „Folosirea aviației militare în interes de partid de către ministrul apărării naționale”. În această interpelare am arătat, în esență, că ministrul apărării naționale a folosit un avion militar AN-26, autoturisme și personal ale Ministerului Apărării Naționale pentru a participa, în data de 10 octombrie 2010, la conferința Organizației județene Satu Mare a UNPR, partid în care deține funcția de președinte executiv. La întoarcerea la București, ministrul Oprea i-a luat în avionul militar și pe alți lideri naționali ai partidului său, respectiv pe președintele Marian Sârbu, pe președintele de onoare Cristian Diaconescu și pe vicepreședintele Valeriu Steriu, deși aceștia nu aveau nicio tangență cu Ministerul Apărării Naționale.
Prin interpelarea respectivă, am solicitat prim-ministrului să dispună verificarea modului în care ministrul Gabriel Oprea folosește avioanele, elicopterele, autoturismele și personalul Ministerului Apărării Naționale în interes de partid și să-mi comunice constatările acestui control, precum și măsurile de tragere la răspundere penală, disciplinară și materială a persoanelor vinovate.
Șeful Guvernului nu a răspuns până în prezent la interpelare, deși termenul prevăzut de Regulamentul Senatului (două săptămâni) a fost depășit substanțial cu cinci săptămâni. În data de 28 octombrie 2010, zi de duminică, ministrul Gabriel Oprea a recidivat, venind la Satu Mare în scopuri mai mult politice și de imagine, tot cu un avion militar AN-26, însoțit, de data aceasta, de președintele UNPR Marian Sârbu.
Primul moment al vizitei l-a constituit depunerea expeditivă a unei coroane de flori la Monumentul Ostașului Român din municipiul Carei. Ministrul Oprea a depus singur o coroană de flori, festivitatea durând circa cinci minute și desfășurându-se într-un relativ anonimat, singurii civili care au asistat fiind câțiva oficiali locali, câțiva ziariști, câțiva trecători care-și plimbau câinii prin zona respectivă și două clase de elevi din localitate, aduși cu japca.
Pe lângă faptul că a folosit un avion militar, ministrul Gabriel Oprea a convocat pentru această festivitate expeditivă 7 generali, zeci de ofițeri superiori și circa 200 de soldați de la Divizia 4 Infanterie „Gemina” din Cluj-Napoca, care s-au deplasat cale de aproape 200 de kilometri, folosind zeci de autovehicule, pentru a-i da onorul ministrului apărării, timp de câteva minute, deși în acest scop ar fi putut fi folosiți militarii Batalionului 52 Geniu Tisa din Satu Mare. Un gest păgubos de grandomanie, mai ales că opinia publică nici n-a prea înțeles în cinstea cărui eveniment a fost organizată festivitatea ministerială, respectiv în cinstea Zilei Armatei, de la a cărei aniversare oficială trecuse mai bine de o lună, sau în cinstea Zilei naționale, care urma să fie sărbătorită oficial peste trei zile.
Al doilea moment al vizitei ministeriale l-a constituit o întâlnire la fel de expeditivă, de circa 5 minute, cu prefectul județului Satu Mare, președintele Consiliului județean și primarul municipiului Satu Mare, întâlnire care a avut loc la periferia municipiului Satu Mare, la capătul Străzii Poligonului, pe un teren pe care Ministerul Apărării Naționale l-a predat municipalității locale în vederea construirii de locuințe ANL, din care o parte să fie repartizate militarilor din localitate. Întâlnirea a avut doar scopuri de imagine, întrucât nu a fost luată nicio decizie concretă și nu a fost semnat niciun act oficial.
Al treilea moment al vizitei ministeriale l-a constituit recepționarea lucrărilor de renovare a Centrului Militar Județean Satu Mare, unde ministrul Oprea a refuzat să spună presei cât au costat lucrările de renovare și ce firmă le-a executat.
După recepționarea lucrărilor, la Centrul Militar Județean din Satu Mare a fost oferită o masă, la care au participat circa 400 de invitați, respectiv militari aduși de la divizia din ClujNapoca, militari din batalionul din Satu Mare, militari în rezervă, oficiali locali, la care s-au adăugat și circa 50 de membri ai UNPR. Spre final, ministrul Gabriel Oprea a anunțat că va suporta personal costul mesei și a solicitat să i se elibereze o chitanță cu contravaloarea acesteia. Ulterior, am aflat că ministrului Oprea i s-a eliberat chitanță doar pentru suma de 3.000 de lei, care acoperea doar o zecime din costul mesei, în condițiile în care la aceasta au participat circa 400 de persoane, iar meniul a fost unul variat și consistent: aperitiv, ciorbă, friptură la grătar, păstrăv, desert, țuică de prune, vin și bere. După chitanța ministrului Oprea, o porție atât de consistentă a costat doar 7,5 lei. Am putea spune că ministrul apărării a găsit o soluție miraculoasă pentru hrănirea românilor, meniul complex și complet de
7,5 lei! Numai că această sumă nu acoperă nici măcar păstrăvul servit invitaților de la Satu Mare.
Totodată, cu prilejul ultimei vizite la Satu Mare, ministrul Oprea s-a întâlnit și cu principalii lideri județeni ai UNPR, precum și cu primarul PSD al comunei Odoreu, Dumitru Pop, fost vicepreședinte al Organizației județene a PSD, cu care s-a mai întâlnit și cu ocazia Conferinței județene a UNPR din 10 octombrie 2010 și căruia i-a solicitat acum să semneze adeziune secretă pentru UNPR.
În ultimele luni, pentru a-l convinge să adere la UNPR, ministrul Oprea i-a asigurat mai multe beneficii primarului comunei Odoreu. Astfel, a intervenit la ministrul dezvoltării regionale și turismului Elena Udrea ca să aprobe finanțarea unui proiect de reabilitare drumuri și canalizare pentru comuna Odoreu, solicitare pe care aceasta a îndeplinit-o tăind de la finanțare proiectul de reabilitare drumuri depus de comuna Bătarci, județul Satu Mare, care fusese declarat eligibil înaintea proiectului comunei Odoreu. Apoi, ministrul Oprea a inițiat o hotărâre de guvern, care a fost recent aprobată, privind transmiterea de către Ministerul Apărării Naționale către comuna Odoreu a terenului și construcțiilor unei foste unități militare de pe raza localității în vederea construirii unui cămin de bătrâni pentru militari.
Este evident că, folosindu-se de poziția sa de membru al Guvernului, ministrul Oprea a traficat bani publici și bunuri publice pentru realizarea unor scopuri politice, în speță pentru racolarea unui primar PSD în partidul pe care-l conduce, actele sale circumscriindu-se unor fapte de corupție.
Stimați colegi,
Având în vedere că prim-ministrul Boc nu mi-a răspuns la interpelare, iar ministrul Oprea persistă în conduita sa abuzivă, cu conotații infracționale, voi transmite prezenta declarație și interpelarea precedentă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu solicitarea de a fi efectuate cercetări asupra ministrului apărării naționale sub aspectul următoarelor infracțiuni:
1. abuz în serviciu contra intereselor publice – în ceea ce privește folosirea în scopuri politice, respectiv în interes de partid, a avioanelor, elicopterelor, autoturismelor și personalului Ministerului Apărării Naționale;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#797242. trafic de influență – în ceea ce privește intervenția la ministrul dezvoltării regionale și turismului pentru finanțarea proiectului de canalizare al comunei Odoreu, precum și în ceea ce privește intervenția la nivel de Guvern pentru transferul terenului și construcțiilor unei foste unități militare către comuna Odoreu, în scopul racolării primarului acestei localități la UNPR.
În încheiere, la solicitarea unor militari activi sau în rezervă din Satu Mare și Cluj-Napoca, adresez ministrului apărării naționale Gabriel Oprea următoarele întrebări:
1. Cât a costat renovarea Centrului Militar din Satu Mare, ce firmă a executat lucrările și dacă această firmă a mai beneficiat de lucrări din partea Ministerului Apărării Naționale?
2. Care a fost contravaloarea reală a mesei servite la Cercul Militar din Satu Mare în data de 28 noiembrie 2010 și cine a suportat diferența de cost a acesteia?
· Declarații politice
1 discurs
<chair narration>
#806283. Ce firmă va executa blocurile de locuințe ANL de pe Strada Poligonului din Satu Mare și căminul de bătrâni din comuna Odoreu?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#807584. Dacă intenționați să desființați Divizia 4 Infanterie „Gemina” din Cluj-Napoca, ultima mare unitate rămasă din fosta Armată a IV-a Transilvania, care a constituit un simbol, un liant și un catalizator al românismului în Ardeal; dacă intenționați să predați clădirea comandamentului către Consiliul Județean Cluj, condus de un fin al prim-ministrului Emil Boc, iar clădirile unității militare din cartierul Someșeni către Universitatea Politehnică din Cluj-Napoca, a cărei conducere este apropiată de PDL.
· other
1 discurs
<chair narration>
#812665. Este adevărat că ați cedat complexul balnear al Ministerului Apărării Naționale din localitatea Vața, județul Hunedoara, compus din nouă corpuri de clădire, unei firme aparținând prietenului dumneavoastră Dorin Cocoș, soțul ministrului dezvoltării regionale și turismului Elena Udrea?
· legislative transmission
1 discurs
<chair narration>
#815556. Este adevărat că l-ați avansat la gradul de colonel pe deputatul PDL de Bistrița-Năsăud, Ioan Oltean, vicepreședinte al PDL și vicepreședinte al Camerei Deputaților, deși, conform evidențelor militare, acesta a fost declarat la recrutare inapt pentru serviciul militar pe timp de pace și pe timp de război și nu a efectuat nicio oră de armată?
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
41 de discursuri
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Frâncu, pentru o scurtă declarație politică, urmează domnul senator Șerban Mihăilescu.
## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Lupul schimbă blana, dar năravul ba!”
Dragi colegi parlamentari,
În calitate de reprezentanți aleși ai acestei țări, este de datoria noastră să respectăm atât Constituția, cât și pe cei care ne-au ales.
În această perioadă deosebit de grea prin care toți cetățenii s-au văzut nevoiți să treacă, noi, ca membri ai Senatului, am reușit să păstrăm un nivel de profesionalism pe care, din păcate, constat că alte instituții l-au abandonat. În acești ani grei de guvernare portocalie, totul a fost politizat fără nicio reținere: directorii de școli și de spitale sunt numiți pe criterii politice, primarii și consiliile locale primesc fonduri în funcție de culoarea partidului din care fac parte. Până și în cadrul Guvernului banii ministerelor se împart nu după nevoi, ci după sprijinul acordat Marelui Cârmaci.
Este trist, stimați colegi, că, acolo unde puterea pune mâna, nu mai cresc nici măcar buruieni. Am ajuns să oferim circ pe pâine și mă gândesc că unii nu-și mai pot permite nici măcar să aibă o pâine caldă pe masă.
Practic, nu mai există ocazie pe care puterea să nu o transforme într-o manifestare grotescă a jocurilor de interese. Acest fapt reiese, cred că în modul cel mai evident, din incidentul produs în timpul manifestațiilor de Ziua Națională a României, o zi a tuturor românilor, o zi care trebuia să ne unească a fost deturnată în mod batjocoritor de eroarea de a acorda onorul militar prim-ministrului, deși cel care trebuia să preia atribuțiile președintelui, în absența acestuia, anume președintele Senatului, era prezent la eveniment. Eu, unul,
sunt sătul să văd cum, rând pe rând, acele evenimente și ocazii care aduc oamenii împreună și le insuflă bucuria de a fi români sunt vopsite în portocaliu, precum tricolorul la Alba Iulia, și făcute să pară mai mult niște parodii.
Totuși, un fapt mă bucură, și anume ideea că până și membrii PDL au devenit conștienți de propriul insucces. Departe de laude bombastice și cifre umflate, cum auzeam în urmă cu un an, astăzi mulți membri ai partidului de la guvernare nici nu mai îndrăznesc să dea ochii cu electoratul. Dovada se găsește în județul Hunedoara, unde, la alegerile parțiale pentru ocuparea locului rămas vacant în Camera Deputaților, partidul portocaliu nu și-a făcut deloc, public, apariția cu ostentație. Candidatul PDL a apărut în afișe pe un fundal verde și fără sigla partidului. Ce poate fi acest lucru, dacă nu un indiciu cum că apropierea sfârșitului PDL, ca forță politică, ar fi aproape?
Nici măcar această strategie nu i-a ajutat. Doamna Mariana Câmpeanu, reprezentanta PNL, a câștigat strălucit o bătălie electorală care a prefigurat, parcă, sfârșitul partidului-stat.
Până și membrii acestuia încep să conștientizeze că numai o schimbare din temelii îi mai poate readuce pe scena politică românească. Modificarea siglei, a culorii sau chiar a denumirii nu face altceva decât, în cel mai bun caz, să cosmetizeze un partid deja defunct în sondaje. Oamenii nu mai sunt dispuși să ierte și nici să uite. Ei vor un alt nărav, nu o altă blană.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Șerban Mihăilescu, urmat de domnul senator Titus Corlățean.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu aveam în intenție să fac nicio declarație politică, dar, înaintea declarației politice prezentate de domnul senator Frâncu, a fost citită aici o mostră fantastică de calomnie și jignire, total nemeritată.
Nu știu dacă este cea mai bună soluție să transformăm această tribună în tot felul de lecții ale unor procurori frustrați, care nu au niciun fel de bază când fac asemenea declarații.
Noi vom lua stenograma – am auzit doar jumătate din această mostră de „nedeclarație” politică – și vom găsi toate soluțiile legale pentru ca asemenea manieră să înceteze. Este de-a dreptul jenant să avem..., un cvorum întreg să ascultăm, fără niciun fel de dovadă, tot felul de aberații.
Corect, este dreptul fiecăruia să vorbească, dar chiar în felul acest este mult prea mult. Poate și nivelul la care ne aflăm în ceea ce privește încrederea, ca organizație, mă refer ca Parlament, are la bază și asemenea intervenții absolut nefirești.
Vă mulțumesc și vă promitem că vom da răspunsul cuvenit unor asemenea delațiuni.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Corlățean – microfonul central –, urmează domnul senator Nicoară.
## **Domnul Titus Corlățean:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi face referire la un subiect care ar trebui să fie extrem de important pentru toți cetățenii României, indiferent de limba maternă pe care o vorbesc. Pe scurt, se referă la declarațiile pe care le-am auzit încă o dată, pe aceeași tonalitate, formulate recent de episcopul László Tökés.
Sunt declarații care nu reprezintă ceva nou pentru noi, în mediul politic românesc, și care, pe scurt, spuneau că Ziua Națională a României, 1 Decembrie, este „o zi de doliu pentru maghiari” și, în același timp, conțineau o solicitare de schimbare a Zilei Naționale a României, care să țină cont de anumite sensibilități.
Sunt declarații care confirmă, din păcate, încă o dată, această poziție extrem de radicală a episcopului László Tökés, o lipsă de loialitate față de statul român, al cărui cetățean este Domnia Sa și pe care-l reprezintă în Parlamentul European pe o poziție de conducere extrem de importantă, și este, în același timp, nu mă feresc s-o afirm, o dovadă de iresponsabilitate politică, pentru că România europeană a anului 2010, România membră a Uniunii Europene, membră a Alianței Nord-Atlantice, este un stat care, fără să fie nevoie să folosim prea multă retorică politică, a făcut lucruri extrem de importante în plan intern, legislativ, instituțional, din punct de vedere al resurselor bugetare alocate, pentru protejarea minorităților naționale din România la standarde cu adevărat europene, măsuri care nu se regăsesc, pe o analiză obiectivă, în multe alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Ungaria.
Sunt lucruri pe care trebuie să le discutăm rațional, și nu pasional, sunt absolut de acord, pentru că sunt lucruri care lovesc, până la urmă, în climatul de armonie pe care-l dorim în societatea românească între majoritate și minoritate.
Putem discuta rațional în instituțiile democratice, în Parlamentul României aspecte care sunt importante, sunt sensibile pentru o minoritate sau alta, dar în niciun caz nu cred că putem accepta, în primul rând, la nivel politic, la nivelul decidenților politici, o astfel de retorică politică, o retorică care a îndemnat, între altele, pe „model Kosovo”, la ieșirea în stradă a cetățenilor români de etnie maghiară pentru atingerea unui obiectiv neconstituțional, nelegitim și care nu reflectă dorința de bună armonie în societatea românească între români și populațiile, grupurile minorităților etnice.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Marius Petre Nicoară.
## **Domnul Marius Petre Nicoară:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Partidul lui László Tőkés, care a declarat că Ziua Națională a României reprezintă „o zi de doliu pentru maghiarii din Transilvania”, aduce grave atingeri principiilor constituționale, potrivit cărora România este un stat național, unitar și independent. Îi amintesc pastorului Tőkés că la 1 decembrie 1918 nu Ungaria a pierdut Ardealul, ci Ardealul a revenit la țara-mamă.
Credeam că declarațiile acestui extremist și ale partidului pe care îl conduce nu mai pot să surprindă, dar iată că, după ce României i-a fost interzis să își serbeze ziua națională pe teritoriul Ungariei, László Tőkés ne cere nici mai mult nici mai puțin decât să renunțăm la identitatea noastră națională.
Autoritățile române nu au luat niciodată în discuție refuzarea autorizării manifestațiilor de Ziua Națională a Ungariei, deși data de 15 martie este o zi neagră pentru istoria României, pentru că atunci s-a pus la cale un complot în toată regula în scopul anexării Ardealului, la acea dată provincie autonomă în cadrul Imperiului Habsburgic, la Ungaria. De prea multe ori ne facem că uităm faptul că la 15 martie 1848 a fost făcut public programul Revoluției maghiare, care prevedea, ca ultim punct, alipirea Transilvaniei la Ungaria. Ca reacție, românii au emis Programul Revoluției române din Transilvania, document aprobat de Adunarea Națională de la Blaj din 3–15 mai 1848. Ardealul ne-a fost luat imediat și autoritățile administrative maghiare au declanșat chiar și represalii. Cu toate acestea, autoritățile statului român nu au interzis niciodată etniei maghiare din România să-și serbeze ziua națională, chiar dacă, de fiecare dată cu această ocazie, unele elemente maghiare extremiste flutură pe străzile orașelor din Ardeal steagul Ungariei Mari.
Nu pot să nu remarc aici lipsa totală de reacție a autorităților statului, așa cum remarca, în discursul anterior, domnul senator Corlățean, autorități ale statului cărora le cer și le solicit sancționarea CNMT-ului, prin scoaterea acestuia în afara legii.
Totodată, nu pot încheia fără să apreciez poziția moderată a UDMR, care, cel puțin la modul declarativ, se delimitează de acțiunile pastorului Tőkés, un UDMR care, pe parcursul anilor, a dat dovadă de echilibru și bun-simț, fără a-și trăda însă electoratul, luptând pentru el și pentru a-l reprezenta. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Florin Constantinescu, ultimul coleg înscris pe lista declarațiilor politice pentru astăzi.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am intitulat declarația politică: „Datele statistice anunță falimentul economic al României”.
## Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
În așteptarea sărbătorilor de iarnă, poporul român a început să primească tot soiul de „cadouri”, care mai de care mai otrăvite, din partea puterii. Nu mică mi-a fost mirarea când, zilele trecute, s-au anunțat mai multe scumpiri la produse și servicii. Nu am văzut pe nimeni din partea puterii să dezmintă cu fermitate zvonurile privind creșterea prețurilor la energie electrică sau alimente.
În același timp, Guvernul anunță discuții despre concediul maternal și scăderea indemnizației, discuții care, din câte am înțeles, nu s-au finalizat încă. Deci, în loc să găsească soluții pentru depășirea iernii și pentru liniștea românilor, acum, în prag de sărbători, Guvernul găsește de cuviință că trebuie să le inducă o stare de nesiguranță mămicilor.
Mai mulți lideri ai partidelor aflate la putere anunțaseră, în avanpremiera oferirii cadourilor otrăvite, faptul că această criză financiară este pe sfârșite, economia va înregistra o creștere considerabilă, traiul de zi cu zi al românilor va fi mai bun, dar, cum în România lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, declarațiile au fost contrazise chiar zilele trecute, când au fost date publicității unele estimări privind economia din România.
Atât Eurostat, cât și Institutul Național de Statistică au prezentat cifre care atestă tendința economiei de picaj în gol.
Dintre toate țările membre, doar România și Grecia au înregistrat scădere economică în trimestrul al treilea al acestui an, conform estimărilor Eurostat. În acest timp, Uniunea Europeană a înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, o creștere a PIB-ului de 2,2%, după o creștere de 2% în trimestrul al doilea, iar zona euro a avut o creștere economică de 1,9%, PIB-ul Greciei a înregistrat o contracție de 4,5% în ritm anual, iar România a înregistrat o scădere
economică de 2,2%, deci nici pe departe creșterea economică pe care o tot afirmă puterea.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Aș dori să vă informez că următorii colegi au depus în scris declarații politice:
– din partea Grupului parlamentar al PDL: domnul senator Gheorghe David, domnul senator Ioan Rușeț, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Iulian Urban, doamna senator Mihaela Popa, domnul senator Alexandru Mocanu, domnul senator Augustin Humelnicu; – din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC: domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Ioan Mang, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Șerban Constantin Valeca, domnul senator Gheorghe Pop, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Dan Voiculescu și domnul senator Gabriel Mutu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa și domnul senator Marian Cristinel Bîgiu;
– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Vasile Nedelcu și domnul senator Sorin Serioja Chivu.
Declarația politică se intitulează „Solul – resursă naturală regenerabilă în condițiile utilizării raționale”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
În condițiile social-economice actuale ale României și în perspectiva integrării 100% cu drepturi depline în noile structuri euroatlantice, este necesar să ne cunoaștem bine oferta noastră edafică și ecologică atât în valori relative, cât și în valori absolute.
Dintre acestea se remarcă prin specificul lor următoarele: – estimarea necesităților prezente și viitoare și evaluarea sistematică a vocației terenurilor pentru anumite utilizări;
– care sunt tipurile de folosințe sau culturi (existente sau altele noi) și care este cea mai bună utilizare;
– care este utilizarea optimă și durabilă a terenurilor, ce practici agricole nu mai sunt viabile în condițiile economiei de piață;
– care este potențialul agricol al României, respectiv al proprietarilor români, în raport cu cel al competitorilor de pe piața românească și cea a Comunității Europene;
– care sunt cele mai adecvate măsuri de protecție, conservare sau reconstrucție ecologică, respectiv de utilizare durabilă a resurselor de sol și teren, unde și când trebuie ele aplicate etc.
Răspunsul la problemele ridicate nu poate veni decât în condițiile în care terenurile sunt folosite conform cu vocația lor pentru diferitele tipuri de utilizări, în baza zonării și microzonării teritoriului țării, în funcție de condițiile pedoclimatice și socioeconomice specifice pentru fiecare localitate în parte. Evaluarea calitativă a solurilor și terenurilor este o componentă esențială a fondului funciar agricol, fără de care nu se poate stabili valoarea de piață a resurselor de soluri și terenuri folosite în agricultură.
Ca urmare a unei îndelungate tradiții, în prezent, în România această evaluare se face în principal prin bonitare, respectiv în raport cu capacitatea de producție de biomasă vegetală pentru diferite folosințe și culturi.
În ceea ce privește diversitatea terenurilor românești, sunt de mult cunoscute – în baza studiilor pedologice și agrochimice – însușirile acestora și, implicit, capacitatea lor de producție, care diferă foarte mult pe distanțe mici, astfel încât, cu excepția unor porțiuni restrânse situate în câmpii cu soluri formate pe loessuri, restul suprafețelor reprezintă un adevărat mozaic, în care rareori poți întâlni un hectar de teren uniform, fapt pentru care una dintre problemele de
Ion Rușeț
#104982Declarația politică este intitulată „Evoluția demografică și viitorul populației României”.
Stimați colegi,
România se află în al douăzecilea an de scădere a numărului populației și, din păcate, nu exisă niciun temei pentru a putea întrevedea o stopare a acestui declin în anii următori.
Dimpotrivă, durata tendinței descendente și caracteristicile întregii construcții demografice sunt argumente pentru continuarea declinului.
Scăderea numărului populației poate fi rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor mecanisme:
– o migrație externă negativă mai mare decât creșterea naturală;
– o creștere a mortalității și situarea ei la un nivel superior celui al natalității; – o scădere a natalității și menținerea ei la un nivel inferior celui al mortalității.
După 1989, în România au avut loc toate cele trei mișcări, iar, în aceste condiții, scenariile, elaborate fie de organisme internaționale, fie de experți locali, sunt cât se poate de pesimiste: după scăderea cu aproape două milioane de locuitori, înregistrată după Revoluție, populația ar putea ajunge undeva între 13,3 milioane de locuitori, conform BERD, și 16-17 milioane de locuitori, în studii întocmite de Uniunea Europeană, Banca Mondială sau ONU, până în anul 2050.
Într-o atare situație, nevoia unei strategii naționale în domeniul demografic, având drept obiectiv redresarea natalității, ar trebui să constituie o prioritate națională în țara noastră, deoarece populația reprezintă elementul central în definirea și structurarea oricărei strategii pentru o dezvoltare socioeconomică durabilă.
În elaborarea unei astfel de strategii, rolul major revine clasei politice. Responsabilitatea ei este enormă, pentru că în joc este viitorul acestei țări. Nu se pune problema realizării unui optim demografic, ci redresarea unei situații grave și evitarea derapajului demografic, a depopulării masive a țării, cu toate pericolele pe care le poate atrage pe termen foarte lung.
Amânarea luării deciziilor nu face decât să adâncească criza demografică, să îndepărteze și mai mult orizontul unei posibile redresări și să majoreze exponențial costurile unei intervenții împinse într-un viitor necunoscut.
Una dintre cele mai vizibile și importante consecințe ale evoluției demografice nefavorabile o reprezintă îmbătrânirea populației. Persoanele vârstnice sunt o categorie predominant inactivă economic, iar resursele necesare întreținerii acestei populații sunt produse de populația activă economic.
Declarația politică se intitulează „Guvernul trebuie să clarifice soarta bugetarilor în 2011”.
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
După un an extrem de dificil din punct de vedere economic și social, situația disponibilizărilor din sistemul bugetar nu este clară nici pentru anul 2011.
Până acum, reprezentanții Guvernului au dat răspunsuri diferite pe această temă, lipsind o comunicare clară și unitară. În consecință, angajații din sectorul de stat trăiesc, în continuare, sub semnul incertitudinii privind locul de muncă. Mai mult, presiunea psihică la care sunt supuși acești oameni se reflectă și în comportamentul lor economic, cu efecte asupra relansării creditării și a consumului.
Nu trebuie ignorat nici faptul că orice nouă reducere de angajați trebuie să țină cont și de situația anumitor sectoare bugetare. În unele există un surplus clar de oameni, în vreme ce în altele precedentele concedieri au provocat grave tulburări de activitate. Astfel, este obligatoriu ca Executivul să prezinte o analiză pentru fiecare minister în parte și o strategie a politicii de personal pe termen lung.
Apoi, e nevoie și de ameliorări calitative, nu numai cantitative în domeniu. Dacă Guvernul nu stabilește criterii limpezi pentru disponibilizări, acestea se vor face ca și până acum, după bunul plac al diverșilor șefi locali. Astfel, competența va deveni complet irelevantă, oamenii putând fi înlăturați sau păstrați în slujbe pe criterii care nu au nimic de a face cu performanța.
Așadar invit Guvernul să fie mult mai transparent în intențiile sale. Angajații de la stat au dreptul, trebuie să știe ce se va întâmpla cu slujbele lor, iar contribuabilii, cum va crește calitatea serviciilor publice. Dacă Guvernul va aplica sistemului doar corecții cantitative, fără eforturi de promovare a competenței și, în anumite cazuri, a noilor tehnologii, sistemul bugetar va rămâne la fel de ineficient și costisitor ca până acum.
Prin urmare, este nevoie de politici clare și coerente pe piața muncii, pe care miniștrii să și le asume public. Chiar dacă aceste măsuri sunt costisitoare electoral, Executivul are datoria morală de a-și informa cetățenii în privința unor lucruri care le afectează în modul cel mai direct viața. Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Odiseea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010 sau de ce este de stimat un învins ce a luptat cu onoare, decât un învingător ce a trecut prin patul tuturor beligeranților”.
Mai deunăzi, colega deputat Sulfina Barbu spunea că Senatul ar trebui desființat, pe motiv că senatorii sunt ineficienți și contraproductivi, adică niște „verigi inutile”, reaprinzând fitilul unei dispute ridicole, în condițiile în care proiectul și ideea susținută la referendum de președintele țării nu erau neapărat să fie desființat Senatul, ci aspectul legat de celerizarea procedurilor de adoptare a legilor în Parlamentul național, care, în acest moment, are viteza unui melc ce abia își mai duce zilele.
Însă, plecând de la această remarcă a doamnei deputat, care lăuda „calitatea” materialului genetic și profesional ce animă scaunele de la Camera Deputaților, nu pot să nu aprind o discuție, de această dată concretă și obiectivă, legată de traseul unor legi menite să-i protejeze pe românii sufocați de criza financiară.
Și, așa cum ați ghicit, mă refer aici la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010, un act normativ generat de Guvernul PDL al României, care oferă protecție consumatorilor de servicii bancare și românilor cu credite la bănci.
În „greoiul” Senat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 a trecut în circa 30 de zile, fiind votată de toți senatorii pe care deputații îi văd necesar trimiși acasă, fiind inutili Parlamentului național. Ei bine, odată ajunsă la „eficienta” Cameră a Deputaților, această lege, așteptată de 4,4 milioane de români cu restanțe la bănci, a intrat pe făgașul circului Camerei Deputaților.
Că ar fi circ în jurul unei legi a Guvernului care trebuia să fi fost votată deja de vreo două luni de Camera Deputaților este un aspect. Grav și incalificabil este faptul că s-a ajuns până acolo încât, în acest moment, culmea este că Guvernul găsește suport și înțelegere la unii deputați PSD sau PNL, care apără proiectul Guvernului PDL, iar unii de(r)putați PDL, sub presiunea intereselor personale, de grup, de gașcă sau de haită, concep tot felul de amendamente și strategii menite să apere băncile, în detrimentul consumatorilor.
Declarația politică se intitulează „3 Decembrie – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
La data de 3 decembrie am sărbătorit Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, zi proclamată pentru această dată încă din anul 1992 de Organizația Națiunilor Unite. Această zi are rolul de a conștientiza opinia publică, la nivel mondial, cu privire la problematica egalității de șanse, văzută din prisma persoanelor cu dizabilități.
În ultimul timp, la nivelul Uniunii Europene s-au făcut progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spațiu european extins al educației, în care principalele obiective strategice vizează cu prioritate egalitatea de șanse. Îmbunătățirea accesului la educație și formare pentru categoriile de persoane defavorizate, copii, tineri, adulți cu dizabilități, este un obiectiv prioritar pe care statele membre sunt îndemnate să îl urmeze.
România a ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, care prevede protecția și promovarea drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilități în toate politicile și programele, luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a elimina discriminarea pe criterii de dizabilitate de către orice persoană, organizație sau întreprindere privată, precum și informarea persoanelor cu dizabilități despre dispozitivele de suport pentru mobilitate, dispozitivele și tehnologiile asistive, inclusiv noile tehnologii.
În privința drepturilor economice, sociale și culturale, România se angajează să acționeze cu toate resursele disponibile și în cadrul cooperării internaționale, dacă este cazul, pentru a asigura exercitarea deplină a acestor drepturi, iar în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea legislației și a politicilor de implementare, România va implica în mod activ persoanele cu dizabilități prin organizațiile care le reprezintă.
Avem astfel datoria, stimați colegi, să luăm toate măsurile necesare pentru a crea o societate incluzivă, în care discriminările să fie minimalizate, în care persoanele cu dizabilități să își recapete demnitatea și să se poată bucura de drepturile și libertățile care li se cuvin.
Declarația politică este intitulată „Noi nu suntem normali!”. Cu mulți ani în urmă, în perioada studenției mele, pe holurile căminelor, și nu numai, adesea se auzea un cântecel în care se spunea așa: „Noi nu suntem normali,/Noi nu suntem normali,/Ura, lelița mea, noi nu suntem normali!”
De vreo 15 ani, ca un făcut, de câte ori merg la piață, la cumpărături, mă surprind murmurând acest cântec, pe care vreme de aproape 25 de ani îl uitasem. Iar asta mi se întâmplă pentru că:
- apa plată este la același preț cu berea;
- brânza e mai scumpă decât carnea de porc;
- carnea de pui este mai ieftină decât ciupercile;
- nucile noastre sunt mai scumpe decât nucile de cocos;
- laptele simplu este mai scump decât laptele bătut;
- portocalele sunt mai ieftine decât merele;
- cărțile sunt mai ieftine decât revistele;
- biscuiții fără ciocolată sunt mai scumpi decât ciocolata;
- muzica bună e mai ieftină decât muzica proastă;
- hârtia nescrisă (A4) este mai scumpă decât hârtia gata
- tipărită;
- vinul este mai ieftin decât strugurii;
– pixul cu mină este mai ieftin decât mina de pix, fără pix.
Iar toate acestea și multe, multe altele nu sunt de ieri, de azi și, culmea, nici nu au fost stabilite prin hotărâri de guvern ori ordonanțe de urgență de „Guvernul criminal” condus de Emil Boc. Ele sunt stabilite „de bună voie și nesiliți de nimeni” de oameni ca noi, de concetățeni de-ai noștri. Și când te gândești că se presupune că omul este o ființă rațională...
„Bomboana pe colivă” o constituie faptul că, adesea, oamenii neinstruiți sunt mai „scumpi” decât așa-zișii oameni valoroși, care, pentru a trăi un pic mai bine, „se vând” ieftin, zilnic, la televizor, la ore de maximă audiență. De unde și amara constatare din titlul acestei declarații.
Declarația politică se intitulează „Mândru că sunt român”. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,
„Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.”
## Domnilor parlamentari,
L-am citat mai înainte pe Florin Constantiniu – „O istorie sinceră a poporului român”. Astăzi voi fi și eu sincer cu dumneavoastră, afirmând că sunt mândru că fac parte din acest popor brav, care, în momentele-cheie ale istoriei sale, s-a unit, cu mic cu mare, de la opincă la vlădică, pentru a pune umărul la crearea și modernizarea României.
Declar acest lucru astăzi, în fața dumneavoastră, pentru că de prea multe ori am auzit în ultima vreme, mai mult prin mass-media, recunosc, decât la oamenii obișnuiți, că nouă, românilor, trebuie să ne fie rușine de ceea ce suntem și uneori chiar de țara în care locuim.
Parcă toată presa și-a făcut un scop în a ne îndoctrina, astfel încât să ajungem să ne urâm fiecare dimineață în care mai vedem lumina zilei. Ușor, ușor, cred că o să ajung să regret că mult controversata lege a știrilor pozitive nu a fost pusă în aplicare sau măcar o forma mai blândă a ei, pentru că observ pe zi ce trece cum toate grupajele informative și talk-show-urile se transformă în „Știrile de la ora 5”. Iar acest lucru nu este normal.
Nu îmi vine să cred că în toată România chiar nimeni nu mai face o faptă bună, nu mai e un model moral de inspirație pentru ceilalți, ba poate chiar un mic erou.
Din acest motiv, fac un apel la toată mass-media ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea al anului, să lase deoparte toată înverșunarea încrâncenată împotriva politicului și să se aplece mai mult spre românii obișnuiți, spre sărbătorile spirituale, spre bucuriile și sufletul lor.
Declarația politică este intitulată „Da, domnule Botiș, aveți dreptate, Guvernul Boc nu oferă fericire românilor!”. Stimați colegi,
Eu nu știu cum de se poate ca Guvernul ăsta să nu facă măcar o săptămână pauză de gafe, prostii, apariții jenante. O săptămână în care, să zicem, ar fi scos din priză, nu credeți că ar fi o săptămână frumoasă?
A comis-o și zilele trecute. Blocat pe ordinul dat de Emil Boc, un premier la rându-i blocat în șpițul președintelui, Ioan Nelu Botiș a găsit remediul crizei: înjumătățirea concediului maternal. Gândit, pus pe foaie, mandatat de PDL, numai bun de aplicat. Bine, pus pe foaie însemnând scris pe o coală A4: reducerea concediului maternal de la doi ani la un an. Atât. Nu tu studiu de impact, nu tu anticipare de reacții, nu tu nimic. Un fel de harachiri autohton în direct. Pentru că imediat ce-a apărut prostia au venit, firesc, „șuturile” la adresa inițiativei: când toată Europa se gândește să mărească perioada de concediu pentru mame, când toți specialiștii spun că e vital pentru copil ca mama să rămână lângă el cel puțin doi ani – ba chiar trei –, când tu, ca Guvern viteaz ce te afli, ai o criză imensă de creșe, când nu ai reglementată meseria de bonă, cum îți permiți să ieși la înaintare cu o așa aberație? Nu ești îngrozitor de tupeist și de cinic? Nu ne-ai făcut destul rău? Nu meriți să ne lași o dată pentru totdeauna? Nu merităm noi asta?
Sunt reacții de acest gen pe toate canalele media, pe toate site-urile, în piețele orașelor, în tribunele stadioanelor. Milioane de români „admiră” o nouă mostră de incompetență din partea PDL. De data asta, vârf de lance a fost domnul Nelu Botiș, jumătatea penibilă a cuplului pe care îl formează cu alt „corifeu” care s-a trezit ministru, domnul Ialomițianu. De fapt, domnul Nelu Botiș nu face acum decât să-și urmeze propria viziune „din puțul gândirii”, lansată spre dezbatere opiniei publice odată cu deja celebrul enunț: „Guvernul nu oferă fericire.”
Ce-ar fi de spus, stimați colegi, în fața unei asemenea revelații? Păi, mai întâi, că trebuie o mică-mică-mică adăugire în propoziție: „Boc”. Da, Guvernul Boc nu oferă fericire și, pe cale de consecință, tot ce oferă e nefericire, mizerie, sărăcie, neputință. Așa mai venim de-acasă și, dacă vreți, în mod cu totul dramatic, 22 de milioane de români sunt acum de acord cu enunțul.
## Stimați colegi,
Ne aflăm într-un moment constituțional important pentru definirea puterilor în stat. Dinamica instituțională a puterilor în stat trebuie să transcendă disputele politice de moment, pentru că regulile jocului dintre viitorii președinți, parlamente, guverne și programe politice se decid acum.
Părerile privind interpretarea puterilor de legiferare ale Guvernului pot fi împărțite. Unii dintre noi interpretează Constituția în sensul limitării puterii executive, alții sunt partizanii unui executiv mai puternic, capabil a forța mâna Parlamentului. Primul model pune accentul pe deliberarea în Parlament a reprezentanților cetățenilor, cel de-al doilea consideră ca valori centrale eficiența și rapiditatea adoptării măsurilor guvernamentale.
Din punct de vedere constituțional, ambele interpretări ale principiului separației puterilor în stat cred că sunt acceptabile și rezonabile. Avem de-a face, așadar, cu două valori aflate deseori în tensiune, iar noi suntem chemați să alegem dintre ele. Ce este mai important pentru noi: deliberarea democratică sau eficiența guvernamentală?
La modul ideal, ar fi preferabil să le avem pe ambele. Din păcate însă, sub mandatele președintelui Traian Băsescu nu avem niciuna. Deliberarea democratică este în suferință din cauza abuzurilor și comportamentului discreționar al reprezentanților puterii. Cât despre eficiența măsurilor guvernamentale..., cel mai bun indicator este situația socioeconomică dezastruoasă a țării și percepția cetățenilor privind nivelul lor de trai. Ultimele sondaje de opinie arată că marea majoritate a românilor – aproape 80% – consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
Pentru a avea un stat funcțional și pentru a reveni pe direcția corectă, instituțiile sale trebuie să se reașeze pe pilonii lor de bază. Trebuie să avem colaborare și control, la fel cum trebuie să avem și eficiență guvernamentală, dar și deliberare democratică. Pentru a avea toate acestea, trebuie să renunțăm la un singur lucru, de fapt, românii trebuie să renunțe la două personaje: la președintele Traian Băsescu și la premierul Emil Boc. În viață, uneori, rezolvările celor mai complexe probleme sunt atât de simple...
Declarația politică este intitulată „Stafia Tratatului de la Trianon nu-i dă pace lui Tőkés”.
Devenit subiect de urmărire penală pentru procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în urma unui denunț penal făcut de
liderul Organizației Municipale Cluj-Napoca a PSD, vicepreședintele Parlamentului European nu pierde nicio ocazie de a-și ascuți limba și a-și exprima părerile șovine oriunde poate, fie că este vorba despre Tabăra de vară de la Tușnad, fie că este invitat la vreo ceremonie la Budapesta, cum a fost cazul de 1 Decembrie.
Plângerea penală, vă reamintesc, nu era doar o exagerare, un abuz de drept al președintelui și colegului meu de la Organizația PSD Cluj, era o reacție firească la exprimarea violentă a ideii că „secuii trebuie să iasă în stradă ca să-și ceară dreptul la autonomie teritorială”.
Acuzat de subminarea puterii în stat și de încălcarea gravă a Constituției României – în legea fundamentală, la articolul 30 alineatul (7), se prevede: „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.” –, domnul Tőkés s-a apărat, amenințând cu o plângere de denunț calomnios, el apreciind că nu ar putea fi cercetat de procurorii DIICOT „decât dacă s-ar încălca dispozițiile articolelor 8, 39 și 40 din Constituție, respectiv pluralismul politic, libertatea întrunirilor și dreptul de asociere”.
Așadar vicepreședintele Parlamentului European se apără ascunzându-se sub „pălăria generoasă” a Constituției noastre, pe care o pune în slujba sa doar când îi convine, în sensul invers al mersului ceasornicului, opunând faptul că declarațiile sale se bucură de „imunitatea” libertății de întrunire, de asociere, de exprimare etc.
Poate că am fi fost tentați să-i acordăm circumstanțe atenuante acestui personaj – care, decorat cu cel mai înalt ordin al României, la două decenii de la evenimentele din 1989, se prevalează oricând îi convine de această onoare pentru a bate obrazul procurorilor că nu i-au dat încă NUP –, dacă nu și-ar fi permis, recidivând – oare a câta oară? –, să facă declarații antinaționale fix de Ziua noastră națională, pe care a taxat-o drept „zi de doliu pentru Ungaria”, și să deplângă urmările Tratatului de la Trianon.
Doamnelor și domnilor senatori,
După cum știți, am avut mai multe intervenții privind Legea educației naționale. În toate aceste intervenții ale mele am încercat să atrag atenția Guvernului asupra unor prevederi nelegale, ilogice și care nu ar face decât rău sistemului educațional românesc.
Întotdeauna, am considerat că rolul opoziției nu este acela de a aștepta greșelile puterii, pentru a se folosi apoi de acestea în lupta electorală. Am crezut că rolul nostru, ca parlamentari ai opoziției, este acela de a atrage atenția puterii atunci când greșește și de a încerca să-i convingem pe guvernanți să ia măsuri corecte, în interesul cetățenilor pe care îi reprezentăm.
De aceea, în majoritatea intervențiilor mele am încercat să fiu cât mai imparțial și să-mi argumentez foarte solid punctele de vedere. Astfel, și acum, pentru a nu fi bănuit de subiectivism, voi cita în declarația mea politică concluziile unui raport pe marginea Proiectului Legii educației naționale, raport întocmit de cel mai avizat și de necontestat for științific, Academia Română.
Stimate colege și stimați colegi,
În respectivul raport se spun următoarele lucruri:
„Din discuțiile din teren a reieșit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii educației naționale, este separarea educației formale (educația în școală) pe criteriu etnic.
A doua cauză importantă, conform discuțiilor din teren, o constituie educația în familie, pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul. Interlocutorii au indicat ca principală soluție față de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare, iar nu continuarea separării procesului educațional. Atât pentru români, cât și pentru maghiari, desfășurarea de activități extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punților dintre cele două comunități.
Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în același regim ca limbile străine, constituie o soluție de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realitățile economice și sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină, pentru că are statut de limbă funcțională și este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea și economia națională.”
Declarația politică este intitulată „Experimentând creșa din maternitate”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Nu știu dacă bine am înțeles eu sau Guvernul a vrut să compromită generațiile viitoare de români? Din ceea ce am văzut la televizor încă de zilele trecute, nu părea decât să rezulte un crunt scenariu orchestrat de Guvernul nostru, în frunte cu ministrul muncii, familiei și protecției sociale Ioan Botiș și cu prim-ministrul Emil Boc.
A reduce durata acordării indemnizației pentru mame de la doi ani la un an nu poate să ne indice o modalitate a Guvernului de a economisi bani, ba din contră, ne arată disperarea guvernanților de a-și umple tolbele cu bani, în lipsa altor surse. Acest gest este mai dureros decât acela de a fura banii din cutia milei!
Personal, chiar dacă aș fi acum într-unul din partidele aflate la putere, nu aș putea să fiu de acord cu o asemenea măsură, deoarece m-aș gândi că și în familia mea, în plan mai apropiat sau mai îndepărtat, ar putea exista un copil, care la un an de zile, vârstă la care el ar începe să umble, nu ar mai putea umbla, deoarece persoana care ar trebui să aibă grijă și să se ocupe de el trebuie să plece la muncă, să își câștige existența, în loc să își înconjoare copilul cu afecțiune și cu dragoste și, nu în ultimul rând, cu sprijin și cu suport. Acel copil, la un an de zile, nu ar ști să spună că nu poate să se descurce singur, ci doar ar simți asta. Dincolo de toate, ar fi o traumă pentru el să se simtă singur și neajutorat la o vârstă așa de fragedă, lucru care îl poate afecta pe viitor, iar asemenea lui vor fi alte sute de mii de copii și poate chiar milioane de copii români care vor simți pe pielea lor singurătatea.
Oare Guvernul nostru nu s-a gândit ce vor face părinții cu copiii lor de un an de zile? În grija cui să îi fi lăsat pe acei micuți? Să îi fi dus la creșă? La care creșe, căci acelea care există sunt prea puține și sunt locuri unde lipsesc cu desăvârșire?
Parcă guvernanții noștri nu ar ști ce înseamnă să crești un copil. Mă îndoiesc că dânșii nu au copii și nu cred că nu le-a convenit că au avut posibilitatea de a-și vedea copiii crescuți și îngrijiți până la vârsta de doi ani, vârstă la care și dânșii au fost siguri că odraslele lor știu să meargă, au început deja să vorbească, să se joace împreună cu alți copii și multe altele.
Declarația politică este intitulată „Indemnizația pentru creșterea copilului – austeritate, nesimțire sau ignoranța puterii?”.
Chiar dacă cei aflați la putere aruncă vina asupra FMI atunci când vor să impună tot felul de decizii aberante, le reamintim că România nu este guvernată de FMI, iar în privința copiilor și mamelor tocmai se pregătesc să ia o decizie care va avea un impact devastator asupra siguranței viitorului copiilor și, evident, a natalității.
Avem încă o dovadă a faptului că acest Guvern vine cu variante menite să reducă sprijinul statului doar pentru acele categorii care chiar au nevoie de el, iar politicile sale reprezintă o crimă împotriva societății, în toate componentele sale de bază. Acum sunt atacați copiii.
Femeile social-democrate din PSD critică și resping decizia Guvernului de reducere a perioadei concediului de creștere a copilului fără implementarea unor măsuri alternative de sprijinire a familiei și fără o dezbatere publică cu reprezentantele mamelor, de fapt o practică frecventă a Guvernului de a ignora dialogul.
Ministrul muncii, familiei și protecției sociale ignoră lipsa creșelor, a bonelor calificate, lipsa unei legislații care să ofere mămicilor liniștea că își lasă copilul pe mâini bune și, cel mai important, imposibilitatea multora de a-și permite să plătească o bonă din salarii diminuate cu 25%.
După ce Guvernul a anulat acordarea ajutorului de 200 de euro pentru tinerii care întemeiază o familie și a trusoului la nașterea unui copil, vine cu decizii care nu vor face decât ca familiile tinere să aleagă între a mai întemeia sau nu un cămin, între a mai avea sau nu un copil, între a pleca din țară sau a rămâne în România.
Părerea de sociolog a Robertei Anastase, care a văzut că există multe statistici care relevă nevoia sau dorința femeilor de a reveni după șase luni, în general, la locul de muncă, nu este suficientă și convingătoare pentru a susține această decizie a puterii, care este antisocială, antiromânească, antiumană.
Domnia Sa nu a avut sentimente materne și nu a simțit ce înseamnă responsabilitatea și grija unei mame pentru copilul ei. Copiii și mamele nu sunt doar cifre într-o statistică. Dorințe și nevoi avem cu toții, dar nu totdeauna facem ceea ne dorim și, în cazul puterii actuale, românii nu au altă soluție decât aceea de a se supune unor decizii aberante.
Declarația politică se intitulează „Resping orice formă prin care puterea executivă încearcă să intimideze puterea judecătorească!”.
Independența justiției este expres prevăzută de Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii fiind garantul acestei independențe – art. 133 alin. (1) din Constituția României.
Și totuși, justiția este sistematic agresată de factorul politic.
În mod evident, dreptul fundamental la libera exprimare oferă fiecărui cetățean român posibilitatea de a exprima păreri critice la adresa funcționării sistemului de justiție, însă atunci când reprezentanți oficiali ai statului român delegitimează hotărârile judecătorești, acuzând instanțele de lipsă de obiectivitate și profesionalism, se creează un grav prejudiciu justiției din România, fiind amenințată însăși funcționarea statului de drept.
Am receptat cu îngrijorare o declarație recentă a unui ministru în funcție, doamna Elena Udrea, care considera că „degradarea spațiului public este cauzată, în mare măsură, de o înțelegere greșită de către justiție a rolului și atribuțiilor pe care le are”.
În mod evident, nu identitatea, nici apartenența politică, ci statutul public al persoanei care emite asemenea considerații periclitează independența sistemului de justiție.
Înțeleg și accept frustrarea unui justițiabil confruntat cu o decizie nefavorabilă, însă resping orice formă prin care puterea executivă încearcă să intimideze puterea judecătorească.
În declarația menționată, respectivul ministru nu se limitează să conteste cu instrumente legale o hotărâre emisă în prima instanță, ci acuză justiția, în ansamblul său, că nu își
înțelege corect rolul și atribuțiile. Consider că un asemenea demers necesită o reacție instituțională din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu se transforma într-un precedent care să permită Executivului să își subordoneze treptat puterea judecătorească.
Pentru a proteja independența justiției, este esențial să păstrăm Consiliul Superior al Magistraturii în afara disputelor politice, însă sfidarea justiției prin delegitimarea hotărârilor judecătorești reprezintă, pe fond, o amenințare la adresa regimului democratic.
Declarația politică este intitulată „Viitorul nu sună bine!”. Domnule președinte, Stimați colegi,
La un moment dat, cineva afirma că „un copil nu este câtuși de puțin un ornament în viața noastră, ci este o viață individuală, complexă și bogată”. Desigur, acel cineva nu făcea parte din Guvernul care conduce România la ora actuală.
Nu îmi doresc să am un discurs demagogic nici pe departe. Îmi propun doar să privesc cu luciditate ceea ce se petrece la nivelul agendei publice pe care o are Executivul actual și modul în care sunt creionate politicile publice.
Pentru că în ultimele zile s-a reluat discuția privind principiul de la care să se pornească atunci când sunt acordate indemnizațiile pentru creșterea copiilor, am avut, din păcate, din nou, imaginea unui eșec, atunci când evaluam această politică publică.
1. Creșterea indemnizației la 85% din veniturile realizate pe ultimul an a fost una dintre multiplele legi votate în timpul campaniei electorale din 2008. Deși respinsă în aprilie la Senat, aceleași grupuri parlamentare aveau să o adopte la mijlocul lunii octombrie în Camera Deputaților.
2. În pofida faptului că situația economică a României din 2009 a fost una relativ similară cu cea a anului în curs, această indemnizație s-a acordat integral. Probabil, tot din motive electorale, având în iunie alegeri europarlamentare, iar în noiembrie–decembrie alegeri prezidențiale.
3. Deși foarte multe femei însărcinate sau mame cu copii până într-un an de zile au considerat că există o continuitate a acestui proiect, al cărui scop motivat și în expunerea legii era de creștere a natalității, s-a întâmplat ca din iunie plafonul maxim să fie redus cu 15%. Evident, această tăiere a intervenit ca urmare a programului prin care aveau să scadă sau să fie eliminate sporurile, salariile, indemnizațiile și ajutoarele plătite din bugetul de stat.
4. Lipsa unei coerențe privind forma pe care o va îmbrăca acest proiect începând cu anul viitor. Au fost prezentate de foarte mulți susținători politici ai puterii toate variantele posibile pe care ar putea să le aibă acest proiect, ceea ce, în egală măsură, a produs o degringoladă și mai mare în rândul celor direct interesați.
Declarația politică este intitulată „Sărbători din ce în ce mai triste, marca Băsescu-Boc”.
## Stimați colegi,
Încep prin a-i felicita pe toți aceia care astăzi își serbează ziua numelui. De altfel, ar trebui să fie sărbătoare pentru toți, adulți și, mai ales, copii. Suntem însă în plin război cu deciziile Guvernului Boc, care acum și-a amintit de indemnizația mamelor și ne prezintă propunerile de tăiere ca pe niște soluții de redresare economică.
M-aș întoarce însă către o altă problemă a românilor: drumurile pe care circulă, unele dintre cele mai proaste din Europa.
Am auzit și eu declarațiile ministrului transporturilor și infrastructurii referitoare la reabilitările promise sau la noile tronsoane care vor schimba fața României rutiere. Credeți-mă că nu mai pot spera la așa ceva, mai ales în Bihor, în condițiile în care investițiile minime în infrastructură sunt oprite la jumătate, drumuri de-a dreptul distruse nu intră în planul de reparații sau termenele de începere a lucrărilor pentru centuri ocolitoare ale orașelor Aleșd și Ștei (Beiuș, Ștei, Vașcău) se amână constant de la un an la altul, iar Autostrada Transilvania nu mai e deloc o prioritate pentru Guvernul acesta antiromânesc, dar, așa cum îmi recomanda cineva, mă gândesc că suntem în apropierea Crăciunului și că mai există minuni.
Nu știu însă câtă lume mai poate crede în minuni, într-o țară în care ni se oferă zilnic șocuri marca Băsescu-Boc, privitoare ba la salarii, ba la pensii și la alte venituri de care depinde viața noastră. Departe de noi au rămas zilele în care puteam planifica bugetul familiei, puteam anticipa cheltuielile necesare coșului zilnic. Acum totul stă în deciziile Cotroceniului și în mofturile unor miniștri ai Cabinetului Boc. Orice este posibil, inclusiv încălcarea dreptului la o părere personală. Spun asta pentru că am văzut că vor fi puși la colț cei care protestează, fac greve sau își manifestă dezacordul.
Acesta a ajuns să fie respectul arătat de putere față de români: pumnul în gură și poprirea pe venituri.
Oare ce ne-ar mai putea dori Guvernul și președintele? Sărbători fericite? Să încerce ei să fie fericiți cu ceea ce oferă românului!
## Doamnelor și domnilor,
M-am amuzat copios zilele trecute când am citit în presă o declarație a unui coleg senator care spunea că Emil Boc va intra curând în „galeria prim-miniștrilor” și îl amintea în acest context și pe Winston Churchill.
Trecând peste zâmbetele stârnite de o astfel de declarație, nu pot să nu remarc că cei din PDL încep să aibă mari probleme de percepție a realității.
Să îl compari pe Emil Boc cu Winston Churchill mi se pare nu numai forțat, ci chiar o jignire adusă istoriei.
Winston Churchill, dincolo de greșelile sale, unele dintre ele îndreptate chiar împotriva românilor, a fost un om politic de mare anvergură, care a reușit să scoată Regatul Britanic din cel mai greu moment al său.
Mai mult, nu îmi aduc aminte de niciun document care să ateste faptul că fostul premier britanic ar fi încălcat în mod repetat Constituția Regatului, ar fi demonstrat crasa incapacitate de guvernare, rea-voință și ar fi dus un război împotriva propriului său popor.
În schimb, domnul Emil Boc a făcut toate aceste lucruri și, dacă aceste „fapte mărețe” sunt de natură să îl consacre în „galeria prim-miniștrilor”, înseamnă că domnul Boc merită să fie acolo.
Mă tem însă că acțiunile și atitudinea domnului Emil Boc față de români îl vor face pe acesta să intre în categoria politicienilor pe care poporul român va dori să îi uite cât mai repede, dar, din păcate, nu vor putea să o facă atât de ușor, din simplul motiv că Domnia Sa a avut grijă să îndatoreze câteva generații de români, probabil tocmai din această dorință de a nu fi uitat prea ușor.
Cât despre asemenea comparații și etichetări, nu pot decât să constat, cu mâhnire, că suntem conduși de oameni din alte vremuri, care sunt incapabili să înțeleagă realitatea românească și, în acest context, conduc destinele acestei țări în mod haotic.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Stop restructurării de fațadă!”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
De un an de zile, vorbim zilnic despre restructurare, fie că ne referim la o reorganizare a statului, la o modernizare a diferitelor sisteme – gen învățământ sau sănătate – sau la reducerea posturilor din sistemul public. Numai că de la vorbe la fapte e cale lungă.
De când cu Legea nr. 329/2009, care viza tocmai acest ultim aspect, așa-zisa restructurare a fost făcută mai mult pe hârtie. Vă dau și câteva exemple în acest sens.
Oficiile județene de consultanță agricolă din cadrul agenției naționale cu același nume ar fi trebuit să fie transformate în camere agricole, măsură ce ar fi implicat și reducerea a peste 1.000 de posturi. Numai că cei care au avut puterea de decizie au reușit să fenteze reducerea posturilor, trecând instituția în subordinea consiliilor județene.
La Oficiul Național al Registrului Comerțului s-a găsit o altă cale: din cele 513 posturi care trebuiau restructurate, peste 450 erau vacante și deci statul nu avea nicio cheltuială cu ele, așa că efectiv au fost reduse doar vreo 60 de posturi. Deci mai puțin de 15% din planul efectiv! Iar angajații Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei au apelat la Comisia Europeană, și nu numai că nu au fost restructurați, dar și-au primit și salariile înapoi, pe motiv că se încalcă prevederile comunitare în domeniu.
Toate aceste practici îmi amintesc de anul 2001, în care PSD – partidul aflat atunci la guvernare – a schimbat denumirile instituțiilor publice numai ca să poată avea ocazia de a înlocui, pe criterii politice, conducerea acestora. Cred, de fapt, că acela a fost primul pas spre restructurarea de fațadă.
Ulterior, în 2009, deși promitea desființarea a 112 agenții de stat, ceea ce ducea la o reducere de 9.000 de posturi, Guvernul actual a ratat ocazia de a fi un exemplu de modernizare a statului. Unele agenții au fost redenumite, după modelul din 2001, altele comasate, și uite-așa majoritatea celor vizați de restructurare și-au păstrat locurile de muncă.
Nu spun că îmi doream să crească numărul șomerilor, dar în ritmul acesta, cu măsuri de reorganizare doar pe hârtie, nu ne vom moderniza niciodată, ci, din contră, ne vom afunda și mai mult în păcatul delăsării.
„Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea.” (Ludwig van Beethoven)
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Luna decembrie, mai mult decât oricare lună a anului, este recunoscută ca fiind luna bucuriei și a bunătății între noi. Este păcat că trebuie să așteptăm astfel de sărbători pentru a ne spune nouă înșine și celorlalți că trebuie să fim mai
buni, mai atenți, să acordăm respect și să realizăm că suntem cu toții o mare familie.
Este dureros că românii se luptă cu românii, că poporul nostru cunoaște sentimentul înstrăinării de sine, că în locul voinței avem slăbiciune, în locul unității avem dezbinare, iar în locul prieteniei avem suspiciunea.
Suntem un popor cu puternice rădăcini creștine și, în ciuda acestui lucru, de la o zi la alta, preferăm să ne înstrăinăm și mai tare și să uităm că cei de lângă noi ne sunt frați.
În ciuda problemelor pe care le traversăm și în ciuda meschinei trăsături umane, ne rămân măcar aceste zile de sărbătoare în care putem măcar să cunoaștem sentimentul bunătății între noi, al determinării și al dorinței de unitate.
Românii nu mai trebuie să lupte împotriva românilor! Dincolo de orice diferențe, ar trebui să fim călăuziți de un singur lucru – sentimentul apartenenței. Un popor dezbinat nu înseamnă altceva decât o țară înfrântă, cu o identitate nedefinită, cu o istorie ștearsă și cu un viitor utopic.
Sfântul Nicolae, pe care azi îl sărbătorim, este un simbol al bunătății, al altruismului și al sacrificiului de sine pentru cei nevoiași. Știu că nu este singurul, existând atâtea exemple devenite pentru noi repere, dar merită reamintit de fiecare dată. Poate în acest fel vom accepta importanța modelelor pe care le avem și vom înțelege necesitatea de a fi mai buni, pentru că, oricâte nevoi am avea, cea mai mare dintre ele este aceea de a fi cu adevărat buni. Mai bun înseamnă a fi înțelept, a fi creștin, a fi patriot, a progresa. Este singura cale care ne poate conduce spre ceea ce ne dorim și care ne poate face puternici.
Le urez tuturor românilor care azi își sărbătoresc ziua onomastică „La mulți ani!” și sper ca, atunci când vor ciocni un pahar alături de familie și de prieteni, să-și aducă aminte de semenii lor, de toți românii, cei alături de care formăm o mare familie numită România.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Aș dori să vă supun atenției și programul de lucru pentru această săptămână, pentru că săptămâna trecută nu am reușit să dăm un vot formal în plenul Senatului.
Pentru săptămâna aceasta avem program de lucru obișnuit.
Vot · approved
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 24, 29 și 30 noiembrie a.c., a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L584/2010); – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L432/2010); – Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (L646/2010); – Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei (L645/2010) 30
La punctul 2.2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată.
2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.
3. Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul privat al unităților administrativteritoriale – Pardina, Maliuc și Crișan, județul Tulcea, a unor suprafețe de teren. 4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
5. Propunerea legislativă privind modificarea anexei din Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.
6. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (21) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Vă consult dacă există colegi care doresc să susțină... sau dacă Guvernul dorește să susțină...
Domnule senator Belacurencu, doriți să susțineți? Domnul senator Belacurencu, microfonul 7.
Este vorba de Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale – Pardina, Maliuc și Crișan, județul Tulcea, a unor suprafețe de teren.
După inundațiile din anii 1970–1974 din Delta Dunării, au fost construite un număr de 5 platforme, pe care urmau să-și construiască – și și-au construit – casele toți cei afectați de inundații. Până în anul 1989, autoritățile locale, prin decizii, au dat loturi pentru construirea de locuințe.
Solicitarea mea pentru procedura de urgență se fundamentează pe faptul că autoritățile locale, respectiv consiliile locale, au nevoie de această lege pentru a trece imediat la punerea în legalitate a tuturor construcțiilor realizate pe aceste platforme.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc și eu.
Vot · approved
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 24, 29 și 30 noiembrie a.c., a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L584/2010); – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L432/2010); – Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (L646/2010); – Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei (L645/2010) 30
Domnul senator Toader Mocanu susține dezbaterea în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, numărul curent 2.
Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Prin propunerea mea legislativă vin cu o singură modificare la Legea nr. 50 din 29 iulie 1991, republicată, practic, la art. 11 alin. (1) lit. h), respectiv izolarea termică.
Această inițiativă a mea propune ca pentru izolarea termică a blocurilor de locuințe să nu mai fie necesară
eliberarea autorizației de construcție, care înseamnă costuri și foarte mult timp.
Prin această propunere sper, dacă o să mă susțineți și dumneavoastră atunci când va fi cazul, să acordăm o mână de ajutor asociațiilor de proprietari, pentru că eliberarea acestor autorizații de construcție durează și costă foarte mult. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc pentru susținerea acestei propuneri legislative.
Vot · approved
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 24, 29 și 30 noiembrie a.c., a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L584/2010); – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L432/2010); – Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (L646/2010); – Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei (L645/2010) 30
Vă consult dacă mai sunt alte susțineri ale colegilor? Nu.
La punctul 2.3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de transmitere către Camera Deputaților, spre a se pronunța în calitate de primă Cameră sesizată.
##
Vot · approved
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 24, 29 și 30 noiembrie a.c., a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L584/2010); – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L432/2010); – Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (L646/2010); – Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei (L645/2010) 30
La punctul 2.4 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la datele de 24, 29 și 30 noiembrie 2010, a următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
3. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
4. Proiectul de lege privind alocația pentru susținerea familiei.
Aceste inițiative legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților, Cameră decizională cu privire la aceste texte.
Mai avem câteva chestiuni de natură procedurală, dar cred că, în acest moment, nu mai există suficientă prezență pentru a continua.
Am rugămintea ca proiectul de lege înscris în ordinea de zi de astăzi la punctul 3, care este urgent și pentru care înțeleg că din partea Guvernului se dorește o dezbatere cât mai rapidă, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, să încercăm să-l programăm la începutul ședinței de miercuri, 8 decembrie anul curent, pentru a putea să avem cvorum și să ne exprimăm în condițiile date.
Pentru că suntem totuși în această fază, poate, domnule secretar de stat Iliescu, foarte pe scurt, să trecem la partea de prezentare din partea Guvernului – și vă invit la microfonul 8 –, urmând ca, practic, intervențiile politice și votul final să aibă loc miercuri, pentru a putea să optimizăm și activitatea dumneavoastră, întrucât miercuri aveți obligații și la Camera Deputaților.
Microfonul 8, vă rog, susținerea proiectului de lege de la punctul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Potrivit art. 115 din Constituția României, republicată, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe numai în zona legilor care nu fac obiectul legilor organice, stabilită de Constituție.
Proiectul de lege propus de Guvern a fost dezbătut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-au adus și o serie de amendamente importante.
Vă rog, domnule președinte, ca, pe domeniile reglementate de textul acestui proiect de lege, să poată fi abilitat Guvernul să emită, în perioada de vacanță parlamentară, ordonanțe simple. Este vorba de finanțe, economie, sănătate, cercetare, administrație publică și mediu.
Fac precizarea că în dezbaterile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apărut un domeniu nou, care ține de urbanism și autorizarea construcțiilor.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Considerăm punctul de vedere al Guvernului ca fiind exprimat și vom relua dezbaterea politică, și vom da votul nostru final miercuri, la proxima noastră întâlnire în plenul Senatului României.
Această parte a agendei noastre fiind epuizată,
Interpelare
Dumitru Oprea
și motivarea întrebării: Informații pentru populație despre evoluția bugetului pe 2011.
Obiectul și motivarea întrebării: Informații pentru populație despre evoluția bugetului pe 2011. ## Domnule ministru, În presă se vehiculează diverse date despre situația bugetului pe 2011, raportat la anii anteriori. Unele dintre ele provoacă panică în rândul oamenilor, altele dau speranță în privința redresării economice. Din cauza confuziilor generate, considerăm că populația trebuie să fie informată pe înțelesul tuturor în privința situației bugetare pentru anul viitor, în legătură cu principalele componente ce afectează viața curentă. În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt principalele evoluții ale veniturilor bugetare, comparativ cu ultimii trei ani, în special ale celor prin care se asigură finanțarea, pe de o parte, a salariilor din sectorul public și a ajutoarelor sociale, iar, pe de altă parte, a investițiilor publice? 2. Ce prognoze au fost calculate pentru următorii doi ani? Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Interpelare
Adrian Țuțuianu
ive le-am prezentat în interpelarea amintită și nu le mai reiau aici.
Întrebarea mea este adresată domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, domnului Constantin Traian Igaș, ministrul administrației și internelor, și domnului Gabriel Oprea, ministrul apărării naționale, și privește procesul de recalculare a pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor. Revin asupra acestei probleme stringente, a cărei soluționare este așteptată de sute de mii de pensionari. În urmă cu o săptămână, am adresat o interpelare prin intermediul căreia am atras atenția asupra faptului că perioada de timp necesară recalculării pensiilor pentru categoriile menționate anterior, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 119/2010 și ale art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, este prea scurtă pentru ca procesul de recalculare să se finalizeze la sfârșitul lunii decembrie 2010. Argumentele obiective le-am prezentat în interpelarea amintită și nu le mai reiau aici. V-am semnalat și pericolul care există prin neîncadrarea în termenul prevăzut de actele normative menționate, acela ca pensiile să fie recalculate prin aplicarea salariului mediu brut pe economie, fapt ce va duce la diminuarea cuantumului acestui drept din motive independente de voința pensionarilor. În această direcție vine și intervenția mea. Din întâlnirile în teritoriu și discuțiile cu reprezentanții asociațiilor polițiștilor, militarilor pensionari, a rezultat un lucru îngrijorător. Casele de pensii MAI, MApN, SRI au început deja să recalculeze pensiile categoriilor de care facem vorbire prin aplicarea salariului mediu pe economie. Or, această manieră adoptată de casele de pensii sectoriale încalcă flagrant prevederile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, care stipulează: „Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termen pentru recalculare, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.” ## Domnilor miniștri, În contextul celor enunțate anterior, vă întreb dacă aveți cunoștință de o asemenea practică și, dacă da, cine sunt cei care au dat respectiva dispoziție, care nu face decât să amputeze și mai mult drepturile și așa ciuntite ale acestor oameni.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Prima întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Ioan Nelu Botiș.
Prima întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Ioan Nelu Botiș. Domnule ministru, În județul Vâlcea există persoane cu dizabilități care nu au mai primit alocația de handicap din lunile de vară sau chiar de mai înainte. În comuna Budești, de exemplu, rectificările bugetare succesive au lăsat un număr de 52 de persoane fără bani, iar primăria s-a văzut nevoită să achite din bugetul local restanțele până în luna aprilie, urmând ca, ulterior, să acopere și sumele cuvenite pe lunile mai, iunie și așa mai departe. În multe locuri există persoane care au obținut pe căi ilicite certificatul de handicap și care consumă în mod abuziv din fondurile celor care sunt la nevoie. Considerând că această situație grevează asupra bugetului, care ar putea fi cheltuit pentru cei care cu adevărat au nevoie de acești bani, vă rog să-mi comunicați: 1. Câte persoane figurează ca beneficiari ai alocației de handicap în județul Vâlcea și câte persoane, în urma controalelor efectuate, au pierdut această calitate? 2. Se are în vedere o rectificare pozitivă a bugetului, astfel încât să se acopere atât lunile rămase restante, cât și cele viitoare?
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
A doua întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, doamnei ministru Elena Gabriela Udrea.
A doua întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, doamnei ministru Elena Gabriela Udrea. ## Doamnă ministru, După cum se știe, în zonele Voineasa, Vidra, Obârșia Lotrului vor demara lucrări la una din cele mai mari investiții din țară la nivelul infrastructurii turistice. A fost poate și momentul în care interesul județean a primat celui politic, toate cele trei formațiuni politice – PNL, PDL și PSD –, prin reprezentanții lor, susținând și făcând demersuri pentru a se ajunge la acest moment de cotitură în turismul vâlcean. Totuși, cu toate că vor exista nu mai puțin de patru pârtii de schi în zonă, dramatic este faptul că nu există spații de cazare, pentru că în Stațiunea Voineasa, cea mai apropiată de investiția propriu-zisă, există probleme mari cu gestionarea puținelor spații de cazare deja existente în zonă. Există în Stațiunea Voineasa mai multe spații de cazare care aparțin sindicatelor sau altele care nu se știe cui aparțin, aflate într-o stare reprezentativă anilor ’80 și care, prin urmare, nu satisfac cerințele unui astfel de proiect. În Stațiunea Vidra există chiar pericolul degradării iremediabile a spațiilor gestionate de sindicate. A întreprins Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului până acum o anchetă sau investigație să vadă care este situația cu aceste campusuri hoteliere, pentru că, pe hârtie, capacitatea de cazare a județului este foarte mare, dar, în realitate, este deplorabilă. Aveți în vedere să-i invitați pe liderii marilor uniuni sindicale, care să primească o ofertă concretă de accesare a unui proiect de dezvoltare turistică cu fonduri europene, singura variantă care ar mai putea redresa situația? Sunt două întrebări la care
Interpelare
Gheorghe David
Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.
Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără. Stimate domnule ministru, Prin solicitarea mea, mă adresez dumneavoastră chiar dacă în perioada la care mă refer nu erați responsabil de activitatea Agenției Domeniilor Statului. În acest sens, vă rog să-mi comunicați rezultatele controalelor efectuate de Corpul de control al ministrului, în anii 2009–2010, la contractele de concesiune încheiate de agenții economici cu Agenția Domeniilor Statului, precum și concluziile acestor rapoarte.
Interpelare
Doina Silistru
România în cifre – 2010
Am să prezint numai una din cele două întrebări. Întrebarea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul României. Domnule prim-ministru, Conform Buletinului Institutului Național de Statistică „România în cifre – 2010”, în care se prezintă situația de la 1 iulie 2009, se precizează că valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migrației externe, au făcut ca populația țării să se diminueze în perioada 2006–2009 cu aproape 111,4 mii de persoane. Structura pe vârste a populației poartă amprenta specifică unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere de la 0 la 14 ani, și de creștere a ponderii populației vârstnice de 60 de ani și peste. Comparativ cu 1 iulie 2006, în anul 2009 se remarcă reducerea ponderii populației tinere de la 15,4% la 15,1% și creșterea ponderii celei vârstnice de la 19,3% la 19,9%. Totodată, se precizează faptul că rata mortalității, în principal cea infantilă, rămâne una din cele mai mari din Europa, în condițiile în care natalitatea reprezintă componenta asupra căreia se poate acționa cu rezultate eficiente pentru reducerea scăderii demografice. Vă întreb, domnule prim-ministru, ce măsuri concrete are în vedere Guvernul pe care îl conduceți pentru întinerirea și revigorarea populației acestei țări, având în vedere că toate măsurile de până acum au fost doar de austeritate.
Interpelare
Cornel Popa
Am două întrebări pentru doamna Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.
Am două întrebări pentru doamna Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Prima se referă la: Stadiul demersurilor pentru realizarea centurilor ocolitoare ale orașelor Beiuș, Ștei, Vașcău și Aleșd (Sud și Nord). Stimată doamnă ministru, Din răspunsul dumneavoastră cu nr. 3.557/2 noiembrie 2010, aflu că activitățile de proiectare și licitație pentru atribuirea lucrărilor la centurile ocolitoare ale orașelor Beiuș, Ștei, Vașcău și Aleșd (Sud și Nord) nu au fost încă finalizate. Aceasta în condițiile în care încă din luna septembrie 2008 s-a obținut acordul comisarului european pentru transporturi de includere a lor în Programul FEDER (Fondul European pentru Dezvoltare Regională), cu finanțare din Fondul de coeziune ISPA. Ca să nu mai vorbim de faptul că ministerul pe care îl conduceți a semnat un contract cu INOCSA INGENIERIA S.L., care trebuia să predea documentația în septembrie 2010. De asemenea, înțeleg din răspunsul dumneavoastră că, urmare a unor prioritizări de nimeni cunoscute, intenționați să finanțați lucrările la aceste două centuri cu fonduri nerambursabile din următorul ciclu de finanțare, care va începe în 2013, și îmi spuneți toate acestea după ce, cu numai câteva luni în urmă, domnul Radu Berceanu promitea începerea lucrărilor în martie 2011. Oare ce s-a putut întâmpla în această perioadă, de ați aruncat termenul de realizare a acestor centuri între 2013 și 2030? Mă văd nevoit să atrag atenția că centurile ocolitoare ale orașelor Beiuș, Ștei, Vașcău și Aleșd (Sud și Nord) sunt vitale, chiar în acest moment, pentru fluidizarea traficului în jumătate din județul Bihor, ca și pentru decongestionarea circulației în patru orașe bihorene: Aleșd, Beiuș, Ștei și Vașcău. Zeci de mii de cetățeni au nevoie de aceste centuri acum, și nu peste 20 de ani. Constatând ușurința cu care ați îngropat acest proiect, vă
Interpelare
Cornel Popa
Partenie Cosma
Obiectul și motivarea interpelării – Situația campusului școlar al Colegiului Economic „Partenie Cosma” și al Grupului Școlar Sanitar „Vasile Voiculescu” din Oradea. Domnule ministru, În urma retrocedării clădirii în care funcționa Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea, acesta a fost nevoit să se mute, începând cu toamna acestui an, în locația Școlii „Alexandru Roman”. Cum dotarea acesteia nu era suficientă pentru necesitățile unui colegiu, s-a impus urgentarea lucrărilor pentru un nou campus școlar început în anul 2008, dar la care nu s-a lucrat nimic în anul 2009. Deși acest proiect a fost cuprins în planul de campusuri școlare, având ca termen de finalizare 1 noiembrie 2011, ministerul pe care îl conduceți nu a avut bunăvoința de a aloca niciun leu pentru acest obiectiv în anii 2009 și 2010. În aceste condiții, dat fiind faptul că situația este gravă, Consiliul Local Oradea a decis alocarea a 70 miliarde lei vechi din fondurile proprii pentru demararea lucrărilor la unul din cele două corpuri de clădiri, dar această sumă este de ajuns doar pentru ridicarea unui corp de clădire cu 24 de săli de clasă. Proiectul campusului școlar al Colegiului Economic „Partenie Cosma” și al Grupului Școlar Sanitar „Vasile Voiculescu” din Oradea mai prevede construirea a încă 24 de săli de clasă, a unui internat cu 15 garsoniere și a unei cantine-restaurant, sală și terenuri de sport, care, în mod normal, ar trebui finanțate din fonduri guvernamentale. Ca urmare, mă văd nevoit să vă cer răspunsuri la următoarele întrebări: 1. Ce sume ați prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2011 pentru campusul școlar al Colegiului Economic „Partenie Cosma” din Oradea? 2. Ce termene ați prevăzut pentru darea în folosință a campusului școlar al Colegiului Economic „Partenie Cosma” și al Grupului Școlar Sanitar „Vasile Voiculescu” din Oradea? 3. De ce ministerul pe care îl conduceți nu a fost capabil să facă față, în timp util, acestei situații de urgență?
Interpelare
Viorel Arcaș
Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.
Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale. Domnule ministru, Potrivit unor date recente care mi-au intrat în posesie, numărul de angajați din sectorul public era în luna septembrie aproape același ca în urmă cu doi ani, respectiv 962.000 de persoane, luând în considerare exclusiv domeniile administrație publică, educație și sănătate. Aceasta în ciuda declarațiilor repetate vizând reducerea aparatului public cu câteva zeci chiar sute de mii de persoane. La nivel național, rata șomajului era în luna septembrie 2009 de 6,9%. Până în luna martie 2010 a crescut cu 1,5%, pentru ca în luna septembrie 2010 să scadă până la 7,35%. Aceasta în ciuda faptului că, aproape zilnic, firmele private anunță disponibilizări masive. Pare să existe o contradicție flagrantă între numărul șomerilor din sectorul public și fulminantele proiecte guvernamentale de redimensionare a acestui sector. În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați care este numărul angajaților din sectorul public care au fost disponibilizați în acest an. De asemenea, vă rog să detaliați pe fiecare lună în parte, precum și pe domeniul de activitate, respectiv sănătate, educație și administrație publică.
Interpelare
Alexandru Cordoș
În data de 25 octombrie 2010, v-am adresat o interpelare prin care vă solicitam să precizați valoarea totală a arieratelor bugetare ale statului român față de mediul privat, inclusiv întârzierile la rambursarea de TVA, și care sunt domeniile cele mai afectate de neplata datoriilor.
Stimate domnule ministru, În data de 25 octombrie 2010, v-am adresat o interpelare prin care vă solicitam să precizați valoarea totală a arieratelor bugetare ale statului român față de mediul privat, inclusiv întârzierile la rambursarea de TVA, și care sunt domeniile cele mai afectate de neplata datoriilor. La data de 16 noiembrie 2010, am primit din partea dumneavoastră un răspuns parțial la interpelarea adresată. Mai exact, mi-ați transmis doar situația restanțelor privind returnarea TVA, nespecificând nimic referitor la celelalte datorii pe care statul le are către mediul privat, cât și domeniile de activitate cele mai grav afectate de această situație. Mi se pare inadmisibil faptul că statul, care pretinde mediului privat respectarea strictă a legilor țării și plata la timp a taxelor și impozitelor datorate, tratează cu nonșalanță problema achitării propriilor datorii față de agenții economici privați. Astfel, uită să-și onoreze obligațiile pentru lucrările sau serviciile de care a beneficiat, blocând sau aducând grave prejudicii singurului sector viabil al economiei românești. Considerăm că perpetuarea acestei situații nu face altceva decât să contribuie la criza gravă pe care o traversează economia țării noastre, provocând scăderea investițiilor, creșterea inflației și, nu în ultimul rând, diminuarea tot mai accentuată a puterii de cumpărare a populației. Consider că lipsa de transparență de care dă dovadă ministerul pe care îl conduceți, atunci când este întrebat despre cifra exactă a restanțelor statului către mediul privat, nu face decât să accentueze climatul de nesiguranță și suspiciune în legătură cu modul în care sunt utilizate resursele și așa diminuate ale țării. Totodată, ea duce la alimentarea speculațiilor privind dirijarea preferențială a acestora, în detrimentul marii majorități a investitorilor onești. Față de cele de mai sus, vă rog să binevoiți, domnule ministru, să aduceți clarificările și completările necesare privind ansamblul problematicii arieratelor bugetare, chestiune care împovărează în mod nepermis perspectivele de dezvoltare ale economiei românești.
Interpelare
Florin Constantinescu
Casa de Cultură Pașcani – Sală multifuncțională
Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice. Obiectul întrebării: Finanțarea obiectivului „Casa de Cultură Pașcani – Sală multifuncțională”. Stimate domnule ministru, Prin prezenta vă informăm că finanțarea obiectivului „Casa de Cultură Pașcani – Sală multifuncțională”, județul Iași, a fost asigurată până în prezent, conform Ordonanței Guvernului nr. 4/2003, în limita valorii aprobate în cadrul documentației, în condițiile legii, din bugetul local al municipiului Pașcani, inclusiv din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale. Ordonanța Guvernului nr. 4/2003 a fost aprobată de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 118/2003, astfel: Într-un program total de 11.000 de mii de lei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Pașcani nr. 64/2004, s-au alocat 7.000 de mii de lei: 800.000 de lei pentru anul 2005, 1.200 de lei pentru anul 2006, 3.000 de lei pentru anul 2007, 1.000 de lei pentru anul 2009, 1.000 de lei pentru anul 2010, respectiv 760.000 de lei alocați de Consiliul Local al Municipiului Pașcani pentru anul 2008. Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să cuprindeți finanțarea acestui obiectiv de investiții în Legea bugetului de stat pentru anul 2011 cu suma de 3.000 mii de lei, adică 3 milioane lei vechi, necesară finalizării lucrărilor.
Interpelare
Florin Constantinescu
Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare, comuna Plugari, județul Iași. Stimate domnule ministru,
Prin prezenta vă informăm că în anul 2008 s-a încheiat un contract de finanțare pentru realizarea unui sistem de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în comuna Plugari, județul Iași. Valoarea totală a contractului este de 16 milioane de lei, valoarea totală a lucrărilor executate, facturate și recepționate este de 9 milioane de lei, valoarea lucrărilor decontate până în prezent este de 4.100.000 de lei. Având în vedere importanța realizării acestei lucrări pentru locuitorii acestei comune, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei necesare finalizării acestei investiții.
Interpelare
Ioan Mang
Prin Hotărârea Guvernului nr. 977 din 20 septembrie 2010 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural pe anul 2010, instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 7/
Stimată doamnă ministru, Prin Hotărârea Guvernului nr. 977 din 20 septembrie 2010 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural pe anul 2010, instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, Guvernul României a decis alocarea sumei de 53.339.000 lei pentru finanțarea a 532 de stadioane și baze sportive din spațiul rural. Conform anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 977/2010, repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, în județul Bihor sunt propuse spre finanțare stadioane și baze sportive în 18 unități administrativ-teritoriale, la o valoare totală de 2.360.000 lei. Toate aceste proiecte au fost declarate eligibile și au fost selectate prin decizii ale Comisiei pentru determinarea oportunității, eligibilității și aprobării proiectelor, comisie ce își desfășoară activitatea pe lângă Secretariatul General al Guvernului. Rolul acestei comisii este de a elabora normele, regulamentele și ghidul de eligibilitate, pe baza cărora sunt selectate și aprobate proiectele propuse de consiliile locale pentru a obține finanțare în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural. Având în vedere cele menționate, aș dori să vă întreb, doamna ministru, în actuala situație socioeconomică din România și dificultățile bugetare cu care se confruntă Guvernul, cât de oportune sunt aceste investiții în stadioane și baze sportive din spațiul rural. De asemenea, vă rog să precizați care au fost criteriile de evaluare pe baza cărora au fost incluse în anexa nr. 2 proiectele de investiții din județul Bihor.
Interpelare
Adrian Țuțuianu
Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului
Stimate domnule prim-ministru, Practica parlamentară românească a consacrat drept cele mai uzitate mijloace de control parlamentar asupra Executivului întrebările și interpelările. Constituția României prevede, la art. 112, următoarele: „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”, iar Regulamentul Senatului prevede, la art. 161 alin. (4), faptul că răspunsurile scrise se transmit senatorului în cel mult 15 zile, iar la art. 163 alin. (4) faptul că Guvernul are obligația să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni, pentru motive temeinice termenul poate fi de cel mult 3 săptămâni. Din păcate, membrii Executivului pe care-l coordonați și-au făcut un obicei din a nu respecta prevederile legale față de obligația ce le revine, și anume aceea de a răspunde în termenul prevăzut la întrebările și interpelările parlamentarilor senatori. În acest sens ofer mai multe exemple: La întrebarea nr. 331 din 15.06.2009, adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, s-a răspuns după 21 de zile. La întrebarea nr. 1.233 din 14.09.2010, adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, s-a răspuns după o perioadă de 30 de zile. La interpelarea nr. 1.287 din 27.09.2010 s-a răspuns după o perioadă de 42 de zile. La întrebarea nr. 1.260 din 20.09.2010 s-a răspuns cu peste două luni de zile întârziere. La interpelarea nr. 1.121 din 14.06.2010, adresată Ministerului Administrației și Internelor, nu s-a primit răspuns nici până astăzi, acumulându-se o întârziere incredibilă de peste 5 luni de zile. La interpelarea nr. 1.184 din 1.09.2010, adresată primministrului, nu s-a răspuns nici până astăzi, întârzierea fiind de peste 60 de zile. De asemenea, dincolo de întârzierile exagerate, multe dintre răspunsurile Executivului sunt evazive, lipsite de consistență și, de multe ori, de-a dreptul jenante, reflectând o lipsă acută de pregătire a celor care se ocupă de redactarea lor. ## Stimate domnule prim-ministru, Cunoaștem optica dumneavoastră cu privire la instituția Parlamentului, acțiunile din ultimii doi ani, de când sunteți premier, reliefând un dispreț absolut față de organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării, conform art. 61 din Constituție. Totuși, vă întreb cât veți mai continua să tratați Parlamentul drept o anexă inutilă a Executivului, în contextul în care, potrivit raporturilor constituționale, Parlamentul controlează Guvernul și nu invers. Ce sancțiuni veți aplica acelor membri ai Executivului care nu respectă reglementările cu privire la răspunsurile la întrebările și interpelările primite? Dincolo de matricea tăierilor și disponibilizările pe care ați învățat-o pe dinafară, când intenționați să lăsați loc profesionalismului să revină în Palatul Victoria? ##
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Necesitatea reparării de urgență a structurii căilor ferate.
Mai întâi, fac precizarea că mă raliez și eu, ca senator al României, problemei ridicate de colegul meu, domnul Țuțuianu, cu un minut înainte. Și acum voi da citire interpelării mele adresate doamnei ministru Anca Daniela Boagiu, care are ca obiect: Necesitatea reparării de urgență a structurii căilor ferate. ## Doamna ministru, Având în vedere sumele foarte mari investite în construcția de autostrăzi, aproximativ 900 de milioane de euro în ultimii 5 ani, una dintre problemele apărute a fost neglijarea transportului feroviar. Datoriile uriașe acumulate de CFR se pot explica și prin calitatea tot mai redusă a serviciilor prestate, cauzată de stadiul avansat al degradării liniilor feroviare. Tocmai incapacitatea CFR de a genera profit face necesară o investiție de amploare în acest sector. Sumele alocate în ultimii 5 ani sunt de 417,4 milioane de lei și reprezintă numai o mică parte din cât ar fi necesarul anual pentru funcționarea în mod optim a Căilor Ferate Române. În absența reparațiilor capitale necesare acestei părți a infrastructurii, există riscul creșterii șomajului prin disponibilizări din CFR, apare pericolul creșterii exponențiale a pierderilor cauzate de frecventele întârzieri ale trenurilor, se pot produce accidente care pun în pericol viața celor care folosesc acest mijloc de transport. Considerând aceste aspecte, vă rog să-mi comunicați: 1. dacă există o strategie pe termen scurt, mediu și lung cu privire la căile ferate și reparațiile necesare în mod urgent; 2. ce se intenționează a se face pentru redresarea CFR; 3. dacă există vreo șansă ca lucrările la varianta de cale ferată Vâlcea – Vâlcele să fie reluate.
Interpelare
Cezar Mircea Măgureanu
Transilvania
Stimate domnule ministru, Municipiul Giurgiu dispune de una dintre cele mai mari și moderne vămi din țară, cu o suprafață de 28,3 hectare, având sectoare separate pentru persoane fizice și marfă, persoane juridice și utilități proprii. Din păcate, la această dată, activitatea ce se desfășoară aici este mult sub capacitatea pentru care a fost proiectată, pe de o parte, din cauza unor scăderi ale traficului, iar, pe de altă parte, din cauza mutării unor operațiuni vamale către vămile de interior. În același timp, în România se constată o accelerare a fenomenelor de evaziune fiscală în domeniul comercializării unor produse. Luând în calcul aceste considerații, vă solicit să analizați posibilitatea ca unele categorii de mărfuri extracomunitare ce vin pe ruta Siria – Iordania – Turcia sau măcar o parte din acestea să fie supuse operațiunii de vămuire la Punctul de trecere a frontierei Giurgiu, în acest fel diminuându-se posibilitatea formării unui fenomen de fraudă fiscală la intrarea în România. Trebuie menționat că, pe lângă capacitatea necesară, există în Punctul de frontieră Giurgiu și efective ale Poliției de frontieră, care pot sprijini coordonarea traficului. Având în vedere acțiunile Guvernului de combatere a evaziunii fiscale, dar și politica de susținere și de revigorare a unor zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, consider că o astfel de măsură ar diminua tentativele de evaziune și ar oferi dezvoltarea unor servicii purtătoare de locuri de muncă. În consecință, vă rog, domnule ministru, să aveți în vedere cât mai rapid posibil o astfel de măsură, ce va aduce beneficii atât economiei naționale, cât și comunității locale.
Interpelare
Doina Silistru
Interpelare
Alexandru Cordoș
Agro Clas
Interpelarea mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Domnule ministru, Vă fac cunoscută situația unor societăți comerciale din județul Vaslui, ai căror administratori au semnalat existența unor probleme în aplicarea Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol și a Hotărârii Guvernului nr. 615/2009 privind aprobarea pentru anul 2009 a nivelului fondurilor publice la creditul agricol pentru producție. Aceste societăți, în toamna anului 2009, au contractat credite agricole pentru producție, credite care au avut ca destinație înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor, conform devizelor tehnologice solicitate de băncile comerciale creditoare și vizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Vaslui, și credite pentru sectorul zootehnic, în vederea desfășurării activității curente de producție. După încheierea ciclurilor de producție, creditele au fost rambursate în termenul legal de maximum 360 de zile, iar ulterior au fost depuse la DADR Vaslui dosare în vederea obținerii fondurilor publice în cuantum de 30% din valoarea creditelor contractate și rambursate. Cu toate că în toate cazurile conținutul dosarelor depuse la DADR Vaslui în vederea obținerii fondurilor publice a fost conform prevederilor legale, respectiv Legea nr. 150/2003 și Hotărârea Guvernului nr. 615/2009, dosarele au fost respinse nu din motive ce țin de fondul acestora, ci din motive de interpretare a legislației, fiind invocate prevederi ce nu sunt precizate expres în legislație. Astfel, SC „Agro Clas” – SRL, SC „Zab-Agrocom” – SRL și SC „Nova Dacia” – SRL le-au fost respinse dosarele, deoarece, deși potrivit Hotărârii Guvernului nr. 615/2009 prevederile se aplică creditelor contractate cu băncile comerciale pe baza produselor bancare, liniile de credit contractate nu sunt considerate de către DADR Vaslui produse bancare. În acest sens, se invocă lipsa graficului de rambursare, or, în cazul liniei de credit, nu este necesar un asemenea grafic, întrucât există o singură rată la scadența contractului. Un alt motiv în cazul SC „Nova Dacia” – SRL a fost faptul că, din cele două rate din creditul de rambursare, prima rată a fost achitată cu întârziere de cinci zile, iar cea de-a doua la termenul prevăzut în grafic. În cazul SC „Agrotica” – SRL, o rată a fost achitată cu o zi întârziere față de grafic, iar cea de-a doua a fost rambursată anticipat cu o lună înainte de termenul din grafic, fără a se percepe comision de rambursare anticipată, deși drepturile și obligațiile prevăzute în contractele de credit privesc doar cele două părți din contract. În cazul SC „Agrotur” – SRL și în cazul SC „Maduța Com” – SRL a fost invocat faptul că au rambursat anticipat creditele, cu acordul scris al băncilor, conform contractelor de credit, fără a se depăși termenul de 365 de zile, iar în legislația în vigoare nu există nicio prevedere expresă din care să rezulte că rambursarea anticipată a creditelor este exclusă de la încasarea fondurilor publice. În aceeași situație se află și SC „Avicom” – SA, căreia i-a fost respins dosarul pe motiv că unele rate au fost achitate cu întârziere de una-trei zile față de graficul de rambursare, iar altele au fost rambursate anticipat cu până la 18 zile. Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți verificarea situațiilor descrise mai sus și, în cazul în care respingerea dosarelor a fost justificată, să indicați temeiul legal al soluțiilor adoptate, iar, în cazul în care respingerea a fost nefondată, să adoptați măsurile legale ce se impun.
Interpelare
Gheorghe Marcu
îl constituie: Nerespectarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice de către Guvernul României.
Domnule prim-ministru, În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, revin la interpelarea anterioară și vă atenționez că ați încălcat prevederile art. 35 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Conform actului normativ amintit, aveați obligația să prezentați la termenul prevăzut de această lege, respectiv 15 octombrie 2010, Proiectul bugetului de stat pe anul 2011 și Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011. Nu este prima dată când constat că sfidați aplicarea legilor. Ca urmare a constatărilor prezentate, rezultă și întrebările logice, dar și de bun-simț: De ce nu respectați legile statului român, domnule primministru? Dacă problemele conducerii Guvernului vă copleșesc și nu aveți capacitatea să le rezolvați, de ce nu vă dați demisia, domnule prim-ministru?
Interpelare
Valer Marian
Temeiurile legale și criteriile de repartizare pentru primării a sumei de 70 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Interpelarea mea are ca obiect: Temeiurile legale și criteriile de repartizare pentru primării a sumei de 70 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului. Este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul Guvernului României. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.168 din 22 noiembrie 2010 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, pentru unele autorități ale administrației publice locale, a fost repartizată primăriilor din România suma de 70 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această sumă, respectiv 37.612.000 lei, reprezentând 53%, a fost repartizată primăriilor aparținând PDL. Primăriile PSD au primit suma totală de 12.124.000 lei, reprezentând 17,4%, deși le depășesc numeric pe cele ale PDL. Primăriilor PNL le-a fost repartizată suma totală de 10.394.000 lei, reprezentând 14,9%, iar primăriile UDMR beneficiază de 4.952.000 lei, reprezentând 7,9%. În fine, primarii aparținând unor partide neparlamentare și primarii independenți, inclusiv UNPR-iști mascați, primesc 4.800.000 lei, reprezentând 6,8%. Domnule prim-ministru, Având în vedere diferența substanțială dintre suma alocată primăriilor PDL și sumele alocate primăriilor celorlalte partide politice, vă solicit să-mi comunicați care au fost temeiurile legale și criteriile de repartizare a sumelor sus-menționate din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Interpelare
Florin Constantinescu
Transgaz
Interpelarea mea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri. Obiectul interpelării: Asigurarea încălzirii municipiului Iași în iarna 2010–2011. Stimate domnule ministru, SC CET Iași alimentează cu energie termică municipiul Iași, pentru un număr de peste 54 de mii de apartamente, nouă spitale – din care patru regionale –, 49 de școli, inclusiv Institutul Politehnic Iași, 19 grădinițe și patru creșe. În prezent, agentul termic este asigurat de Centrala nr. 1 pe hidrocarburi, gaze naturale și păcură, care funcționează cu un grup de 50 MW în cogenerare, la un consum de gaze naturale de 22 de mii metri cubi asigurați de SC „Romgaz” – SA, transportați de SC „Transgaz” – SA și distribuiți de „E.ON Gaz Distribuție” Târgu-Mureș. Fiecare dintre cele trei societăți enumerate mai sus au contracte separate cu SC CET Iași – SA. SC CET Iași – SA are întârzieri la plata sumelor datorate către SC „Romgaz” – SA pentru luna noiembrie, fiind în așteptarea unei sume de 3.000.000 de lei, reprezentând subvenție de la bugetul de stat, conform Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 260 din 2 decembrie 2010. Ca urmare a acestei întârzieri, SC „Romgaz” – SA a notificat SC CET Iași cu reducerea cotei la 17.000 metri cubi pe oră pentru perioada următoare și întreruperea furnizării începând cu data de 13 decembrie 2010. Acest lucru va conduce la imposibilitatea asigurării energiei termice pentru încălzirea municipiului Iași. Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, următoarele: – sprijin pe lângă SC „Romgaz” – SA pentru asigurarea în continuare a cotei desemnate inițial, de 22.000 de metri cubi pe oră pentru această perioadă, și acceptarea de către SC „Romgaz” – SA, cu plata penalităților de rigoare, a unui decalaj de trei săptămâni la plata restanțelor, având în vedere circuitul financiar al sumelor aferente subvenției, conform Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 260 din 2 decembrie 2010 nominalizat.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
note în catalog.ro
Voiam doar să fac o precizare referitoare la întrebarea pe care am adresat-o Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și la care am primit, într-adevăr, astăzi, un răspuns în scris, deși era prevăzut un dialog verbal între mine și domnul secretar de stat, dar am înțeles motivația pentru care am rămas doar cu răspunsul scris. Voiam doar să-i informez pe cetățenii din județul Vâlcea, care îmi adresaseră, într-un fel, această întrebare, pe părinții copiilor care așteptau să vadă dacă în județul Vâlcea se vor implementa acele programe despre care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului făcea vorbire, privind cataloagele on-line, și mi s-a răspuns că nu există în acest moment nicio unitate școlară din județ care să beneficieze de această aplicație, însă sunt cinci unități școlare care vor avea, de la 1 ianuarie 2011, acces gratuit la aplicația „note în catalog.ro”. Părinții vor putea să afle mai ușor situația școlară a elevilor, a copiilor lor, iar pentru dascăli va fi o muncă mai ușoară. Vă mulțumesc.
Din păcate pentru partidul de la guvernare, nimeni nu-i mai crede pe cei de la PDL în stare de ceva bun, nici măcar propriii membri, care au ajuns să ascundă apartenența lor politică și să vadă în eticheta de pedelist o condamnare, și nu o promovare.
Mulțumesc.
Este nevoie, în același timp, să spunem și un alt lucru, care-i va deranja pe actualii guvernanți. Este nevoie – și ține de responsabilitatea politică a celor care conduc astăzi România – să se adopte o poziție politică clară, tranșantă. Este nevoie de o reacție politică, reacție care a lipsit cu desăvârșire și nu trebuie să ne mire faptul că, față de declarațiile care îndemnau la ieșirea în stradă, pe „model Kosovo”, față de declarațiile constante care îndeamnă la atingerea unui obiectiv de autonomie teritorială pe criterii etnice, nu doar că nu a existat niciun fel de reacție politică la
cel mai înalt nivel, dar aș spune în sens invers: a existat o cauționare din partea președintelui Traian Băsescu, prin acea prezență nefericită, prin lipsa de reacție politică la Tușnad, la o școală politică de vară, atunci când tezele care tocmai fuseseră enunțate nu au fost luate în considerare de președintele Traian Băsescu. Prin prezența Domniei Sale, prin lipsa de reacție, își asumă o responsabilitate politică grea.
Or, ține foarte mult de clasa politică românească să discutăm într-un cadru democratic ceea ce este de discutat, dar ține, în același timp, de onoarea și demnitatea politicienilor români, începând cu cel mai înalt nivel, să spună lucrurilor pe nume atunci când este de spus.
Când vorbim de simbolistica națională, de Ziua Națională a României, de lucruri care țin de ordinea constituțională, aceste lucruri – trebuie să o spunem foarte clar – nu sunt negociabile nici măcar de dragul existenței unei majorități conjuncturale la guvernare.
Am dorit să spun aceste lucruri, în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de la tribuna Senatului, pentru că guvernările vin și pleacă, statul român, însemnând toți cetățenii săi, și cei de origine română, și cei de origine maghiară, și alții, rămâne, merge mai departe și avem nevoie de responsabilitate politică și de armonie pentru a scoate România dintr-o situație dificilă, dar nu călcând în picioare niște principii constituționale, și nu de dragul puterii cu orice preț, ceea ce fac în clipa de față Traian Băsescu și partidul pe care îl conduce.
Mulțumesc.
Situația este similară în ceea ce privește datele privitoare la evoluția PIB-ului în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere trimestrială a PIB-ului de 0,5%, iar în zona euro PIB-ul a crescut cu 0,4% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea. În schimb, Grecia (-1,1%) și România (-0,7%) au fost singurele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o scădere a PIB-ului. Datele au fost confirmate și de Institutul Național de Statistică, potrivit căruia PIB-ul României s-a contractat în primele nouă luni ale acestui an cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă facem referire la perioada iulie – septembrie 2010, PIB-ul a fost de 126 de miliarde de lei, în scădere cu 0,7% față de trimestrul al doilea al anului 2010.
Atât Uniunea Europeană, cât și autoritățile române au estimat o contracție a economiei de 1,9% pentru acest an, iar estimările pentru anul viitor sunt optimiste – creștere economică de 1,5%.
Sectoarele care au contribuit cel mai mult la scăderea PIB-ului au fost construcțiile, cu o diminuare a volumului de activitate în primele nouă luni de aproape 15%. Poziția secundă a fost ocupată de agricultură, cu o scădere de 7,6%, iar pe locul trei s-au poziționat telecomunicațiile și transporturile, cu o scădere de 6,5%.
## Stimați colegi,
Sunt sceptic în legătură cu viitorul economiei din România. Nu mă gândesc la incapacitatea sectoarelor economice de a renaște, mă gândesc numai și numai la birocrația care sufocă, la politicile fiscale și economice realizate împotriva economiei românești.
În orice caz, datele Eurostat și INS au condus către un scepticism pronunțat în rândurile analiștilor economici. În lumina noilor estimări, din ce în ce mai mulți economiști consideră că România nu va avea o creștere economică de 1,5% din PIB anul viitor, așa cum a calculat Guvernul.
Consider că datele ar trebui să fie un semnal de alarmă, un avertisment dat Guvernului. Se impune o mai mare responsabilitate a decidenților politici atunci când se fac prognoze economice pentru anul viitor.
Solicit puterii să analizeze foarte bine situația economică a țării și să se ocupe mai mult și mai întâi de măsurile de relansare economică și mai apoi de creșterea prețurilor sau de indemnizația mămicilor.
Permiteți-mi, cu această ocazie, să urez „La mulți ani!” tuturor colegilor și românilor care își serbează astăzi onomastica.
Vă mulțumesc.
mare importanță care au preocupat și vor preocupa, în continuare, numeroși oameni de știință – agronomi, pedologi, biologi, chimiști, geografi, patologi, hidroamelioratori, geneticieni, economiști, informaticieni etc. – o constituie elaborarea și aplicarea în producție a unor tehnologii capabile să asigure randamente cât mai ridicate în condițiile unor consumuri cât mai reduse de energie.
În acest sens, cunoașterea ecopedologică, bonitarea și evaluarea terenurilor se impun ca o necesitate imperioasă, tot mai intens solicitată de o agricultură modernă, „rațională”, care transformă solurile (prin fertilizări și ameliorări după metode diferite), precum și plantele (crearea de noi soiuri și hibrizi).
Furnizând aceste elemente unor științe aplicative – agrotehnică, agrochimie, fiziologia și nutriția plantelor, silvicultura, organizarea și amenajarea teritoriului etc. – sau ameliorative – îmbunătățiri funciare, protecția mediului etc. – și elaborând soluții pentru protecția solurilor și plantelor de efectele vegetative datorate excesului sau deficiențelor unor anumite elemente sau substanțe chimice sau anumitor factori și procese limitative sau restrictive, științele solului capătă un caracter practic, aplicativ, fundamentând tehnico-științific cele mai corespunzătoare măsuri de producere a biomasei vegetale în concordanță cu cerințele tot mai crescânde ale protecției mediului, pentru realizarea unui echilibru agrosilvo-cinegetic.
În consonanță cu cele menționate, gospodărirea durabilă a resurselor naturale și a celor induse antropic reprezintă o formă modernă de management al terenurilor, având menirea de menținere și sporire a fertilității solului și de a permite pe termen lung obținerea unor producții de alimente de înaltă calitate.
Reprezentând o parte importantă a avuției naționale, resursele naturale sunt constituite din totalitatea resurselor existente în natură: sol, apă, aer, floră, faună, energie solară etc., care, extrase din mediul lor natural, sunt transformate, în anumite condiții tehnologice, economice și sociale, în bunuri a căror utilizare presupune consumul lor direct.
Utilizarea acestor resurse trebuie practicată într-o manieră complexă, coordonată, pentru realizarea simultană a mai multor scopuri, armonizate cu exigențele privind protecția mediului ambiant.
Cu alte detalii voi reveni într-o altă intervenție, săptămâna viitoare.
Această tendință are un profund impact asupra tuturor generațiilor și asupra celei mai mari părți din domeniile de activitate economică și socială: piața muncii, protecția socială, educația, cultura, politica.
Schimbările demografice au efecte asupra vieții cotidiene a cetățenilor, asupra raportului dintre generații, asupra modului de viață, determinând un număr important de probleme: cost al pensiilor, strategii în domeniul educației și formării, transport, îngrijiri medicale, infrastructuri publice specifice, reforme fiscale, reforme structurale, cheltuieli publice.
În momentul de față, România are o structură pe vârste deteriorată, care nu mai poate fi ameliorată până în 2020. Deoarece după 1990 s-au născut generații puțin numeroase, chiar dacă acest proces ar crește imediat și s-ar menține constant pe următorii 10-15 ani, declinul demografic nu va mai putea fi stopat decât în a doua jumătate a secolului. De aceea, este nevoie de măsuri imediate pentru ca sistemul de asigurări sociale, cel medical și sistemul de educație să poată face față tuturor acestor schimbări.
În concluzie, adoptarea unei politici naționale în domeniul populației este mai actuală ca niciodată. Redresarea structurii pe vârste este o urgență și se poate realiza doar prin măsuri imediate, cu efecte pe termen lung și foarte lung.
Amânarea luării unor decizii în acest domeniu va conduce la adâncirea crizei demografice și la majorarea costurilor intervenției în viitor.
Vă mulțumesc.
Regretabil este că în discursul acestor (zic ei!) membrii PDL băncile ocupă dintr-odată un loc esențial, iar cel care le-a dat votul (uninominal, zic tot ei!) să ajungă în Parlament, alegătorul cu credite la bancă, a devenit un/o individ(ă) care este victima propriei lăcomii, iar pentru aceasta trebuie lăsat să sufere, adică să fie jupuit de bănci prin continuarea practicii aplicării de comisioane aberante.
Sigur, acești câțiva deputați PDL, invizibili de altminteri în peisajul legislativ românesc, dar care acum au în mâna lor votul la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, au ajuns să susțină în fața reprezentanților Guvernului că pe umerii lor „atârnă soarta țării”, prin țară înțelegând interesele personale. Altminteri nu se poate justifica cum este posibil ca, în condițiile în care președintele Băsescu a spus că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 nu reprezintă o precondiționare pentru eliberarea următoarei tranșe de către FMI, ei să susțină în continuare o asemenea fâsâială aruncată de bănci pe piață.
Conducerea ANPC, care reprezintă Guvernul în dezbaterile de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, este pusă la zid și acuzată (culmea!) că ține cu consumatorii, în detrimentul băncilor.
Păi și cu cine ați vrea să țină? Cu echipa de fotbal Al-Hilal?
Dacă în fișa postului la ANPC scrie că trebuie să-i apere pe consumatori, oamenii ăia asta fac, dar sunt în egală măsură dezamăgiți crunt de câțiva colegi deputați PDL, care, dintr-odată, negociind subteran fel și fel de favoruri financiare personale, zumzăie ca viespile într-un stup afumat de vocile celor 4,4 milioane de români, care în acest moment au o singură dilemă: „Dom’le, dacă tot vreți să ne oferiți pe tavă bancherilor, să le fim sclavi pe vreo două-trei generații, vă înțelegem, că deh, aveți și voi interesele voastre personale, dincolo de interesul Guvernului PDL, care a dorit să protejeze românul cu credite la bancă. De ce însă vă bateți joc de noi și ne prelungiți agonia, dezbătând la mișto de vreo două luni un
text de lege care trebuia lăsat în forma decisă la Palatul Victoria? De ce nu faceți harcea-parcea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, să terminăm cu acest circ, să o trimiteți la promulgat, ca acolo Președinția să v-o retrimită la reexaminare (sigur președintele Băsescu nu ar rata ocazia să le dea peste bot unor deputați orbiți de interese personale și care au uitat că ei trebuie să facă legi pentru cei care nu se pot apăra singuri)? Vă place să ne fierbeți? Sau trageți de timp să obțineți avantaje personale în cea mai jenantă manieră?”
Discutând cu șefii ANPC, am înțeles faptul că aceștia sunt pur și simplu buimaci de realitatea că unii deputați PDL, de la care se așteptau să susțină Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, nu neapărat pentru că era un proiect al Guvernului, dar pentru că, în primul rând, acei câțiva deputați sunt aleși de oamenii care așteaptă legea ca pe un colac de salvare, au devenit dintr-odată avocații (pe arginți) ai băncilor. Și se știu ei foarte bine cine sunt aceia.
Discutam cu alți colegi deputați PDL, care sunt fix de aceeași părere ca și mine. Suntem de acord că în acest moment o mână de deputați PDL fac rău, prin modul în care se poziționează față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, atât PDL-ului, Guvernului, dar și nouă, celorlalți parlamentari PDL, care suntem băgați în aceeași oală, alături de ei, de către opinia publică.
Dacă de la deputații PSD sau PNL nu ne așteptăm, în general, la nimic bun, ei fiind opoziția – deși trebuie să fiu corect să spun că sunt câțiva dintre ei care au susținut varianta inițială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 în forma adoptată de Guvernul PDL, demonstrând că înțeleg interesul superior al națiunii, față de interesul meschin al unor bănci –, modul jenant în care unii deputați negociază la tarabă cu băncile viețile, liniștea și sănătatea a 4,4 milioane de români cu restanțe la bănci este oripilant.
Cred sincer, în acest context, că diferența de calitate a dezbaterilor legilor în Senat și în Camera Deputaților este vizibilă de pe Lună cu ochiul liber și, înainte de a decide dacă Senatul trebuie desființat, cred că trebuie urgent, chiar înainte de modificarea Constituției, să luăm aminte la faptul că, dintr-un total de 471 de parlamentari, cel puțin vreo 150, de la toate partidele politice, ar trebui trimiși acasă înainte de termen, pe motiv că sunt pur și simplu nocivi pentru români.
Așa că haideți, stimați colegi deputați, faceți un pustiu de bine și un cadou de sărbători românilor și dați odată drumul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010, așa cum vreți voi, pentru că ea va ieși până la urmă așa cum așteaptă românii, dar lăsați-o să plece, nu o mai țineți în comisii la Camera Deputaților doar pentru a ieși personal cât mai bine în relația cu bancherii.
Într-o dispută trebuie să alegi o tabără. A sta cu dosul în două luntri s-a demonstrat a fi o politică ce a falimentat și amanetat viitorul acestei națiuni încă dinainte de a se naște, din vremurile când învățam la istorie că românul nu a fost corect, loial și, în general, în războaie și-a trădat aliații, a încercat să fie prieten cu toată lumea, sfârșind până la urmă izolat într-un colț al Europei și ocolit de toți cei care au spus mereu: „Stimăm un învins ce a luptat cu onoare, decât un învingător ce a trecut prin patul tuturor beligeranților.”
Acord în continuare toată stima și respectul celor de la ANPC – și în special vicepreședintelui Calotă Samuel –, care cu adevărat luptă pentru românii care au credite la bănci, iar cât despre „verigile inutile” din Senatul României despre care vorbea doamna deputat Sulfina Barbu, cred că proverbul cu uitatul în ograda proprie este mai actual ca niciodată. Vă mulțumesc.
Însă, în primul rând, persoanele cu dizabilități se simt împlinite în momentul în care pot desfășura activități productive, care să le ofere un sentiment de utilitate și apartenență socială, fără a le limita drepturile. Contrar aparențelor, persoanele cu handicap sunt dornice să se afirme și să ajute, nu doar să fie ajutate. De aceea, trebuie să le oferim posibilități variate de a a-și descoperi și a-și fructifica talentele, prin organizarea unor ateliere de lucru și prin accesul la diferite domenii unde se pot face remarcați și unde pot beneficia de un loc de muncă care să le ofere șansa de a trăi o viață independentă.
De multe ori, putem învăța mai multe de la o persoană cu dizabilități, pe care tindem să o ignorăm, decât din zeci de
alte surse, pentru că aceste persoane, în ciuda unui handicap, sunt mai puternice și apreciază mult mai mult oportunitățile care li se oferă.
Vă invit astfel, stimați colegi, ca fiecare dintre noi să se asigure că în colegiul în care am fost desemnați persoanele cu dizabilități au o viață respectabilă, demnă, li se respectă drepturile, sunt sprijiniți de autorități și au oportunitatea de a-și valorifica atuurile ca fiecare dintre noi.
Vă mulțumesc.
Mai avem o lună și trecem și de greul celor șase luni de austeritate severă. Chiar și acest prim pas de 15% în plus la salariile actuale, chiar dacă nu este suficient, tot este o veste bună.
De asemenea, sunt sigur că și politicienii opoziției vor da curs acestui apel, chiar dacă nu o vor arăta neapărat public. Știu pe mulți dintre ei care vor răsufla ușurați când vor fi adoptate de Parlament cele trei legi ale reformei statului promovate de Partidul Democrat Liberal: Legea salarizării unitare, Legea educației naționale și Legea pensiilor.
Aceste legi vor asigura României o însănătoșire economică și morală ce va pune capăt crizei actuale pentru mulți ani de-acum încolo, iar de rezultatele lor pozitive toți vor avea de câștigat, chiar și opoziția. Nu susțin că aceste legi sunt perfecte, dar sunt perfectibile, iar unul dintre rolurile opoziției este mai ales acesta și, din acest motiv, parlamentarii săi ar trebuie să fie mândri, ca și mine, că, după 20 de ani de la Revoluție, îndeplinesc funcția de senator sau deputat exact în mandatul în care se vor pune adevăratele cărămizi solide la temelia viitorului rodnic al României.
Acestea fiind spuse, mesajul meu atât către toți românii aflați în țară, cât și către cei aflați departe de casă este unul de mândrie, de speranță și de unitate:
Dragi români,
Am prilejul acum să vă urez: La mulți ani de Ziua națională!
La mulți ani, de asemenea, și cu ocazia Sfântului Andrei, dar și a Sfântului Nicolae!
Oriunde v-ați afla, vă urez să fiți mândri că sunteți români, pentru că mereu am ieșit învingători, indiferent de urgiile abătute asupra noastră.
Vă garantez că și de această dată va fi la fel. Criza trece, românii rămân în România... și sărbătoresc, pentru că au de ce. La mulți ani, români!
Da, domnule Botiș, vă credem. Ce fericire să aducă Guvernul, dacă tăiați pe bandă rulantă și fără nici cea mai mică logică tot ce vă iese în cale: salarii, pensii, indemnizații pentru handicapați, trusoul pentru nou-născuți, concediul maternal?
Ce fericire să aducă Guvernul dacă dați afară sute de mii de oameni, cu o perversitate și un cinism greu de imaginat?
Ce fericire să aducă Guvernul dacă ați dus rata șomajului de la 4,4 la 7,4%?
Ce fericire să aducă Guvernul dacă împarte clientelar banii publici? Când, din 70 de milioane de lei, 48% merg la cei 28% de primari PDL aleși în 2008, iar celor peste 35% de primari PSD le dai 17% din bani, nu poți decât să provoci nedreptate și să sporești gradul de ură în ceea ce te privește.
Ce fericire să aducă Guvernul, când, ca efect al genialei măsuri de creștere a TVA cu 5 procente, populația devine sufocată de prețuri și nu-și mai poate achita facturile la energie electrică sau întreținere? Ce fericire a adus Guvernul pentru cele peste 5.000 de familii din municipiul Târgoviște, care, în mod cu totul incredibil, au fost lăsate să dârdâie în frig timp de peste o lună de către administrația PDL de acolo?
Da, domnule Botiș, aveți dreptate. Nu văd niciun motiv pentru care am putea fi fericiți în raport cu cele de mai sus. Tupeul dumneavoastră fără limite ne-a dus la exasperare. Incompetența dumneavoastră crasă a târât România în jos. Lipsa de bun-simț față de toate categoriile sociale pe care le-ați umilit cu ochii închiși a depășit orice granițe. Disprețul dumneavoastră ne provoacă dispreț. Ați adus nefericirea în viața a milioane de români și continuați să o faceți. Vă mulțumesc.
Tőkés a declarat că populația Ungariei a scăzut sub 10 milioane de locuitori în 2010, iar numărul total al maghiarilor din Bazinul Carpaților s-a redus cu aproximativ un milion în ultimii 20 de ani. El a deplâns scăderea „dramatică” a raportului inițial de 55% la 45% dintre români și maghiari în zonele care, conform Tratatului, au fost cedate de Ungaria României și a vorbit chiar de „asimilarea artificială” a etnicilor maghiari prin stabilirea unui mare număr de români în orașele etnicilor ungari și prin acordarea de stimulente etnicilor maghiari pentru a-și părăsi țara natală.
Stupefiantă și declarația că „actuala Românie a fost născută prin divizarea Ungariei”! Corigent la istorie, e prea puțin spus în privința domnului Tőkés. Ca să nu mai vorbim despre „românizarea etnicilor maghiari”, un proces exact pe dos. Toată lumea își amintește că românilor din Ardeal le-au fost maghiarizate numele, câți de Popa sau Ion au devenit Papp sau Ianos peste noapte și au fost înregistrați ca etnici maghiari și forțați să învețe limba maghiară?
Pentru că nu se oprește niciodată la jumătatea lucrurilor, Tőkés a mai vorbit despre necesitatea înființării unui Partid Popular al Maghiarilor din România, care să lupte pentru autonomie, și a pus în vedere UDMR să reprezinte maghiarii la București, și nu invers. Mă întreb câte astfel de declarații vom mai fi obligați să înghițim fără a avea nicio reacție, cât de palidă, din partea autorităților, cât vom mai tolera atitudinea șovină a unui lup pus paznic la turmă, care, chiar dacă nu este aprobat pe față pentru atitudinea sa, este folosit pe post de cal troian ori de câte ori se consideră că problema autonomiei Ținutului Secuiesc trebuie să mai agite spiritele într-o lume aparent europenizată, dar, din punct de vedere al mentalităților, adânc ancorată în Evul Mediu.
Așadar, după cum puteți constata, dragi colegi, această lege va face mai mult rău decât bine atât cetățenilor de etnie romă, cât și cetățenilor români de alte etnii, lucru conștientizat chiar de către cei vizați de această lege, după cum reiese foarte clar din raportul Academiei Române, în care se spune:
„Cu ocazia efectuării studiului în teritoriu, atât etnicii români, cât și etnicii maghiari au declarat că principala
consecință legată de reducerea limbii române din învățământul preuniversitar este accentuarea enclavizării. Diminuarea coeziunii lingvistice a zonelor etnic mixte conduce la «creșterea zidurilor dintre oameni, afaceri, dintre sărăcie și prosperitate».
Respondenții au declarat că limba este principalul factor de comunicare socială și vectorul pe suportul căruia se desfășoară mediul de business.
«Cu excepția unor extremiști, care se vor simți victorioși prin adoptarea acestei legi, cei mai mulți dintre maghiari nu se vor simți bine, întrucât scad șansele copiilor lor, acestea vor fi mai mici decât cele pe care le-au avut părinții lor, care au învățat în școli mixte.»
17 interlocutori au arătat fără excepție că în spațiul local se va accentua sărăcia, prin creșterea desprinderii zonei de circuitul economic și social național. Limitarea dreptului la învățarea prin școală a limbii române pune astfel în pericol bunăstarea personală și regională în arealul locuit de etnici minoritari.”
În aceste condiții, aș dori să atrag atenția guvernanților, atât celor de la PDL, care ar face orice compromis pentru a rămâne la putere, cât și celor de la UDMR, care au impresia că vor reporta un mare succes politic prin adoptarea acestei legi, să fie foarte atenți și să analizeze foarte bine, pentru că sunt pe cale să facă un mare rău atât celor care i-au votat și în interesul cărora ar trebui să acționeze, cât și celorlalți.
Doresc să reamintesc și încercarea de desființare a cercetării aplicative odată cu proiectul de lege propus de Guvern, acestea fiind numai două aspecte care trebuie să ne conducă la adoptarea proiectului prin procedura parlamentară normală, și nu prin mijloace de „forțare a democrației” – asumări de răspundere repetate –, care sunt dovedite a fi și neconstituționale.
Vă mulțumesc.
Una peste alta, demersul acesta mi s-a pare unul meschin, lipsit de scrupule și de conștiența urmărilor. Nu pot să îmi închipui că unii politicieni au vrut să se înjosească așa de tare, încât să taie craca de sub picioarele propășirii națiunii noastre doar de dragul scăpatului basma curată, în speranța că vor mai putea păcăli alegătorii la viitoarele alegeri.
Pentru a nu știu câta oară, îmi este rușine față de cetățeni că în clasa politică românească și-au făcut loc și câinii de pradă. Prin ceea ce au încercat ei să facă acum nu au făcut decât să arate o parte cu semnalmente sclavagiste a capitalismului, în care noi toți am învățat să trăim în ultimii 20 ani.
Azi este Sfântul Nicolae. De aceea, ar trebui ca guvernanții noștri să își spele păcatul acesta nerușinat, asupra a ceea ce au gândit, chiar cu o creștere a indemnizației de creștere a copilului.
Oricum, această tentativă nu va fi degrabă uitată de cele ce sunt mămici sau de cele ce vor deveni pe viitor mămici. Vă mulțumesc.
Cu certitudine, Guvernul va impune modificarea privind concediul maternal prin ordonanță de urgență sau prin angajare a răspunderii, așa cum se adoptă mai nou legile în România, dar, pentru ceea ce ține de noi, în Parlament, vom face tot ce ne stă în putință să oprim această nedreptate.
Cred că egalitatea de șanse este un concept ignorat în noua strategie socială, care face diferența între părinții care obțin venituri impozabile și cei care fie au avut perioada asimilată cu venituri sau fără venituri.
La fel, șomerii, cei cu concediu medical, pensie de invaliditate, studenții, cursanții pentru formare și perfecționare vor primi o indemnizație în funcție de statutul pe care îl au în momentul în care vor avea un copil sau vor alege să renunțe la un lucru firesc într-o societate normală.
Deși s-a renunțat la înjumătățirea concediului maternal, nu putem să nu criticăm în continuare dubla nedreptate făcută mamelor și copiilor de acest Guvern. Indemnizația pentru creșterea copilului a fost deja redusă cu 15%, odată cu aplicarea măsurilor de austeritate. Pentru că măsura de reducere cu 15% a indemnizației pentru creșterea copilului expiră la sfârșitul anului, Guvernul pregătește alte reduceri pentru aceeași categorie, mame și copii.
Cred că ar trebui ca ministrul Botiș să prezinte rezultatul analizei pe care ar fi trebuit să o facă, mai concret: ce procent din PIB a acoperit această măsură și ce economii vor aduce măsurile pe care tocmai le pregătește? Ce economii va face cu copiii nenăscuți încă și care, cu siguranță, nu se vor mai naște după aplicarea acestor măsuri?
Guvernul trebuie să țină seama că în România nu există un sistem de îngrijire și ocrotire a copilului până la trei ani, că cele câteva zeci de creșe sunt insuficiente, că mortalitatea infantilă a atins cote alarmante, că starea de sănătate a românilor este în general proastă și că sărăcia domnește ca la ea acasă.
Propunerea de acordare a stimulentelor o va determina pe mamă să muncească pentru a suplini reducerea indemnizației, dar, lipsind de acasă, copilul s-ar putea îmbolnăvi și mama ar putea să fie nevoită să apeleze la concedii medicale.
Ce alternativă oferă Guvernul părinților care nu au o creșă, nu au bunici care să îngrijească copilul în lipsa mamei, nu au bani să plătească o bonă? Fără toate acestea, mama va alege să rămână în continuare cu copilul, dar fără niciun sprijin financiar. În oricare dintre situații, vor suferi atât mama, cât și copilul.
Respingem hotărârea pripită a Guvernului privind înjumătățirea concediului pentru creșterea copilului, cât și reducerea indemnizației pentru creșterea acestuia, fără alternativă pentru creșterea și educarea în perioada când mama este obligată să revină la locul de muncă, fără o analiză prealabilă a impactului produs de aplicarea măsurii și fără justificarea că economiile rezultate din aplicarea măsurii vor completa deficitul bugetar, în măsura în care poate să scoată România din criza în care se zbate.
Precizăm că actuala legislație este din 2003 și a avut rezultate pozitive în ceea ce privește natalitatea și siguranța celor care au avut copii, iar reducerea cu 15% a indemnizației pentru creșterea copilului a fost o măsură provizorie, aplicată odată cu tăierile de salarii, cu termen decembrie 2010, fapt pentru care cerem Guvernului să revină la acordarea indemnizației maternale la nivelul de 85% din nivelul veniturilor din ultimul an și păstrarea termenului de doi ani pentru creșterea și îngrijirea copilului, respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilități.
În consecință, CSM trebuie să intervină imparțial și obiectiv pentru a sancționa asemenea amenințări.
5. Principiul neretroactivității legii ar putea fi din nou consfințit odată cu adoptarea noului proiect. Un stat poate fi nedrept cu cetățenii săi, dar este inadmisibil ca un stat membru al Uniunii Europene să nu fie un stat de drept.
6. Găsirea de soluții a căror aplicabilitate este una viitoare, altfel spus, banii vor fi tăiați începând cu luna ianuarie, iar creșterea numărului de creșe se va face atunci când statul va avea bani să plătească datoriile pe care le are încă din anul 2008 la diverse firme.
7. Incapacitatea de a stabili ce este prioritar apare ca o jignire la adresa celor care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 2 ani.
Având în vedere cele expuse anterior, mi-aș dori doar, măcar de această dată, ca cei care dețin instrumentul esențial al oricărei puteri, și anume decizia, să dea curs solicitării adresate în nenumărate rânduri opoziției, și anume proiecte constructive.
În condițiile în care Programul de guvernare actual nu mai este fezabil nici măcar pentru cei care susțin în continuare puterea de astăzi, nu ne rămâne decât să încercăm să oferim noi soluții pentru îndreptarea acestei nedreptăți.
Nu putem continua la nesfârșit să schimbăm regulile în timpul jocului, pentru că, dacă pretindem faptul că suntem un stat democratic, trebuie să ne și comportăm ca un stat democratic.
Prin urmare, nu îmi rămâne decât să sper ca, în cazul în care actuala opoziție va veni cu un proiect care să aibă drept scop măcar reducerea efectelor negative pe care le va avea noua lege, acesta să aibă susținerea puterii.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Ne-am obișnuit ca pe hârtie să arate totul bine, dar realitatea să fie altfel, iar motivul e unul singur – teama. Teama generată de presiunea opoziției, de presă, de oamenii care nu așteaptă să fie informați și se hazardează să arunce cu pietre, așa că nu e de mirare că orice-am face noi, politicienii, nu e bine. Dacă restructurăm posturile, lăsăm oameni pe drumuri și devenim niște călăi ai poporului. Dacă nu restructurăm, încurajăm clientela, dăm salarii nesimțite și așa mai departe.
Nu mai vorbesc de deciziile pe care le luăm, uneori, pripit. Să luăm, de exemplu, sistemul de vot uninominal. Clasa politică s-a luptat atât de mult pentru implementarea lui, iar acum toată lumea îl critică, iar partidele se întrec în strategii și planuri de schimbare a sistemului de vot. Problema e că ne-am obișnuit ca, în loc să mergem pe formule consacrate, pe ideea de modele de succes, să inventăm mereu, ne ghidăm după preferințele unora și altora, în loc să punem pe primul loc interesul național.
Cred cu tărie că este timpul să luăm taurul de coarne și să facem restructurare adevărată, cu riscul de a fi aspru sancționați de electorat, până când oamenii vor înțelege necesitatea și eficiența acestor măsuri.