Biró Rozalia Ibolya

Declarația politică este intitulată „Statutul elevului”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

După cum știți, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică proiectul statutului elevului. Acest document reglementează drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ de stat, particular sau confesional din România. Ministerul informează într-un comunicat de presă că proiectul a fost elaborat de Ministerul Educației în colaborare cu Consiliul Național al Elevilor și alte organizații reprezentative ale elevilor și este fundamentat pe respectarea valorilor comunității școlare și ale sistemului educațional.

Potrivit acestui proiect, drepturile elevilor au fost structurate în următoarele categorii: educaționale, de asociere și exprimare, drepturi și modalități de recompensare. Documentul prevede, de asemenea, îndatoriri, interdicții și sancțiuni pentru încălcarea de către elevi, în incinta unității de învățământ, a prevederilor prezentului statut sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare, în funcție de gravitatea acestora.

Este de salutat inițiativa de a aduce modificări documentului existent deja privind statutul elevului, fiind un demers necesar în asumarea de către comunitatea școlară a rolului pe care trebuie să îl aibă elevii în sistemul național de educație.

Printre aspectele pozitive se enumără măsuri ce vizează aspecte moderne, precum faptul că elevii cu performanțe școlare deosebite pot promova doi ani de studii într-un an școlar, dar și faptul că elevul are dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin fișe de feedback anonime. La acest ultim element adaug și susțin faptul că acordarea feedbackului ar trebui să devină o obligație pentru fiecare școală, nu doar un drept ce riscă să rămână fără practicabilitate și efecte. Un alt aspect salutabil este dreptul de a contesta rezultatele evaluării la lucrările scrise, drept pe care fiecare elev trebuie să știe că îl are. Desigur, sunt incluse multe elemente importante, precum dreptul de a nu fi confiscate bunurile personale care nu atentează la siguranța personală, dar și faptul că sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context, precum și aceea sub forma agresiunii fizice de orice fel a elevului.

Cu toate acestea, se observă cu ușurință că aceste modificări nu sunt toate cele mai potrivite. Astfel, dacă plecăm de la premisa că școala românească are ca obiectiv oferirea de informații de cea mai bună calitate, centrându-se pe performanță și excelență academică, mai ales pe formarea de abilități de viață pentru fiecare copil într-un mediu plăcut, armonios, unde se poate juca, învăța și dezvolta, ne-am fi așteptat la accentuarea faptului că elevul român are dreptul la o educație de top egală cu oricare alta din Europa. Deși documentul menționează, la art. 4, faptul că învățământul preuniversitar este centrat pe elev, abordarea generală nu inspiră încredere sau siguranță, fiind absente concepte-cheie în educația elevului, precum personalitate, caracter, bunătate, morală, performanță, creativitate, pedagogie sau spiritualitate.