Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 iunie 2016
Senatul · MO 117/2016 · 2016-06-28
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (L237/2016) 21–23
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
· other · retrimis
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· other
· other
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 9 mai – Ziua proclamării independenței României ca zi de sărbătoare națională (L218/2016; retrimitere la Comisia pentru cultură și media) 25–27
· Informare
78 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 iunie 2016.
Titlul declarației politice: „Din nou despre sănătate”.
Vorbim destul de des despre problema veniturilor medicilor, pentru că, într-adevăr, salariile angajaților din sistemul medical nu sunt la un nivel dezirabil, dar ar fi incorect să reducem toate neajunsurile din sistem la acest aspect.
Condițiile de muncă, atitudinea față de medic sau pacient, tratamentul, infrastructura medicală sunt la fel de importante. Cuvântul „sistem” nu este întâmplător în sintagma „sistem de sănătate”. Sănătatea se face într-un sistem integrat. Scopul acestui sistem nu se poate reduce doar la unul din aspectele amintite. Este nevoie de investiții în sănătate, pentru că medicina nu se mai poate practica astăzi prin mijloace materiale care țin de puterea de investiție materială a unui medic sau de capacitatea directă de plată a unui pacient. Mai cumpăr eu un stetoscop, facem chetă și luăm și ceva aparatură, mai donează un pacient niște medicamente... Clar, nu! Spitalele au nevoie de investiții serioase.
Periodic ne confruntăm cu lipsa medicamentelor importante. Că ne pleacă medicii, pare că ne-am resemnat. Avem aparatură și clinici noi, dar nu le folosim și ne îngrămădim tot în spitale vechi și nerenovate. În mai puțin de un an am avut Colectiv, problema vaccinurilor, copiii cu sindrom hemolitic-uremic, scandalul dezinfectanților și am schimbat și ministrul la sănătate.
Avem suficiente probleme profunde care s-au acutizat și, la un moment dat, au erupt zgomotos. În afară de partenerii tradiționali – instituții, medici, pacienți și ONG-uri –, efervescența evenimentelor din ultimul timp aduce și implicarea directă a Avocatului Poporului. Ca urmare a incidentelor și evenimentelor regretabile care au marcat funcționarea sistemului sanitar, Avocatul Poporului a decis elaborarea unui raport special privind sistemul sanitar național. În acest sens, au avut loc deja întâlniri și dezbateri pe temele de interes cu factori de decizie din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară de Stat, CNAS, Institutul Național de Sănătate Publică, INS, Colegiul Medicilor și alte sindicate și asociații.
Acest raport se dorește a fi o radiografie a actualei organizări a sistemului sanitar, măsura în care acesta mai corespunde sau nu realităților din România și schimbările care se impun. Fără îndoială că o parte semnificativă din acest raport se va axa pe asigurările de sănătate și, cel mai probabil, pe nevoia de reformare a sistemului coordonat de CNAS.
Un sistem sanitar are nevoie de mai mulți bani decât pot aduce, prin contribuțiile la sănătate, beneficiarii direcți ai acestui sistem, dar nu trebuie inventat nimic nou. Răspunsul rezidă tot în sistemul de asigurări, doar că acesta trebuie să devină mai performant. Asigurările sociale de sănătate sunt o formă asumată, solidară de investiție și, totodată, o măsură de precauție, care, în condiții de eficiență și performanță, poate susține modernizarea infrastructurii medicale, formarea continuă a medicilor, întreg sistemul în final.
Acest raport special sperăm să fie asumat de noi toți și să reprezinte un punct de plecare pentru rezolvarea neîntârziată a chestiunilor stringente din sistem. În același timp, este un semnal de alarmă că se impun urgent măsuri concrete, în contextul în care, deși au mai fost intervenții ale Avocatului Poporului în acest domeniu, este prima dată când instituția face un astfel de demers.
Mulțumesc.
În continuare dau cuvântul domnului senator Ioan Ghișe, Grupul parlamentar liberal-conservator.
Mulțumesc, domnule vicepreședinte al Senatului și președinte de ședință.
Stimate doamne și stimați domni,
Declarația mea politică se referă la „Abuzuri de ordin constituțional, legal și chiar politic pe care le comite în serie ministrul justiției, și implicit Guvernul, în privința modificărilor pe care le produce la Legea nr. 254/2013 privind regimul executării pedepselor și privarea de libertate”.
Constituția României prevede faptul că Guvernul, prin hotărâri, respectiv ordonanțe, organizează executarea legilor. Legea nr. 254/2013 este o lege care privește drepturi și libertăți fundamentale cetățenești, respectiv executarea pedepselor și privarea de libertate. Și, atunci, avem o situație de ordin general, care sigur că merită normată și reglementată principial și corect, dar există și o situație de ordin particular, care merită adusă în atenția dumneavoastră.
Astăzi în Guvern se încearcă din nou modificarea prin ordonanță de urgență – te și întrebi de ce urgență – a acestei legi care privește condițiile de libertate ale cetățenilor. Și Guvernul încearcă prin ordonanță de urgență să modifice un drept legal pe care Parlamentul l-a dat cetățenilor.
Este vorba, în mod concret, despre posibilitatea reducerii perioadei de privare de libertate cu 30 de zile în cazul elaborării unei lucrări științifice sau al realizării unui brevet de invenție. Or, acum Guvernul vine și spune, prin proiectul de ordonanță de urgență care chiar astăzi se dezbate în Guvern, că, indiferent de numărul de lucrări științifice recunoscute sau indiferent de numărul de brevete de invenție elaborate de către un cetățean, reducerea se face cu maximum 20 de zile.
Ei, ne putem imagina că nu oricine este capabil să elaboreze lucrări științifice și nu oricine este capabil să elaboreze, să genereze invenții. Cine n-a făcut acest lucru înainte de a fi privat de libertate este greu de presupus că-și relevă și își dobândește competențe de nivel științific, privat de libertate fiind.
Mai concret, acum avem un caz. În iulie anul trecut, „onorabila” profesoară de științe politice Alina Mungiu-Pippidi declara pentru „România liberă” și „HotNews” într-un interviu că a fost nevoie să se găsească un procuror corupt pentru a-l condamna pe profesorul universitar dr. Dan Voiculescu. Mai apoi, în 15 decembrie, tot anul trecut, fosta ministră a justiției Monica Macovei declara că este nevoie să fie modificată legea, pentru ca să nu iasă profesorul Dan Voiculescu mai repede din închisoare. Peste exact o lună, ministra justiției, Rodica Prună, fostă angajată a Monicăi Macovei, inițiază ordonanța de urgență cu privire la modificarea acestui drept legal stabilit de Parlament, anume acela de reducere cu 30 de zile a perioadei de privare de libertate în cazul elaborării unei lucrări științifice.
În continuare are cuvântul domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL.
Bună dimineața!
Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Marea Britanie – _to be or not to be_ în Uniunea Europeană”.
Domnule președinte,
Domnilor senatori,
A fi sau a nu fi Marea Britanie în Uniunea Europeană – asta este întrebarea sutelor de milioane de europeni, și nu numai.
Sigur că în ultimele zile evenimentele se succed cu o mare repeziciune, de la alegerile locale din 5 iunie din România, la Campionatul European de Fotbal din Franța și acum, iată, la referendumul din Marea Britanie pentru ieșirea sau rămânerea în Uniunea Europeană a Angliei, Scoției și Irlandei de Nord.
Suntem noi capabili să gestionăm aceste evenimente diferite, din locuri diferite, dar care direct sau indirect ne afectează și pe noi?
Peste alegerile locale din 5 iunie am trecut cu bine. La Campionatul European de Fotbal din Franța ne-au spulberat albanezii și ne-am întors acasă. Acum și echipa României privește Campionatul European de la televizor, ca și noi, cetățenii obișnuiți, adică microbiștii, în special, plouați și conștienți că atâta putem să facem în fotbal. Poate data viitoare va fi mai bine.
Dar despre referendumul din Marea Britanie vreau eu, ca politician, ca senator al României, să vorbesc acum mai mult în această declarație politică.
În primul rând, trebuie să știm că referendumul din Marea Britanie nu este obligatoriu, însă Parlamentul britanic trebuie să țină cont de el atunci când se va pronunța printr-un vot asupra rămânerii sau ieșirii din Uniunea Europeană. Astfel, 52% din cetățenii englezi au votat la referendum pentru ieșirea din Uniunea Europeană, iar 48% au votat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Abia acum, la câteva zile de la vot, foarte mulți din votanții pentru _exit_ realizează ce înseamnă, de fapt, ieșirea din Uniunea Europeană și care sunt urmările prezente și viitoare pentru generațiile tinere, ce costuri imense se simt deja, iar o criză financiar-economică aproape că este de neevitat în Marea Britanie.
Pierderea accesului la piața unică europeană după ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii poate fi catastrofală.
În continuare are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.
Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Distinși colegi, Cu ghilimelele de rigoare, am intitulat declarația politică de astăzi, 28 iunie 2016, „Pământul deocamdată”.
În România, problema acaparării pământurilor de către străini este una extrem de actuală și extrem de gravă. Vânzarea terenurilor românești către străini poate avea consecințe serioase din punct de vedere economic, și nu numai.
România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole sau de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât pericolul iminent este acela al dispariției țăranului român și a agriculturii tradiționale.
În România nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diverse surse, în prezent circa 10% din suprafața agricolă este deținută de investitori din afara Uniunii Europene, iar până la 30% este în posesia investitorilor din Uniunea Europeană. La această suprafață se adaugă mai multe milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor. Potrivit mai multor studii, acapararea de terenuri în Uniunea Europeană se concentrează în statele membre din est, România fiind prima țintă a investitorilor.
Consecințele pe termen lung ale achizițiilor de terenuri agricole sunt de o gravitate extremă. În timp ce alte țări iau măsuri stricte de protejare a terenurilor agricole împotriva fenomenului și consideră acapararea terenurilor agricole de către străini ca fiind subiect de securitate națională, autoritățile române nu au luat nicio măsură până acum.
Rezultatele nefaste pentru economie țin, în primul rând, de faptul că țăranii, rămași fără pământ și, astfel, fără posibilitatea de a se întreține, devin o povară în plus pentru bugetul de stat. Totodată, prin practicarea agriculturii intensive, prin utilizarea de produse agrochimice în locul agriculturii tradiționale, vom asista la degradarea solului și a mediului înconjurător, iar efectele vor fi devastatoare pe termen lung.
Vă mulțumesc.
În continuare îi dau cuvântul domnului senator Ciprian Mihai Rogojan, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,
Tema declarației politice se intitulează „Salvați România rurală!”.
Am primit ieri o scrisoare din partea unui cetățean irlandez stabilit de 22 de ani în Maramureș, mai exact în Săpânța. Un om care promovează valorile românești de parcă s-ar fi născut la noi în țară.
Este surprinzător când un cetățean dintr-un alt colț al Europei are o privire critică și în același timp constructivă în ceea ce privește promovarea țării noastre. Acest om, pe numele său Peter Hurley, subliniază lucruri pe care noi le uităm: în România există o extraordinară putere spirituală, care izvorăște din cinci caracteristici care, împreună, sunt absolut remarcabile. Astfel: limba română, credința, Munții Carpați, istoria, spiritul de sacrificiu.
Aceste caracteristici sunt adevărata sursă a identității naționale a României, nu neapărat un steag, un imn sau o carte de istorie. Este spiritualitatea extraordinară care se manifestă în diverse feluri, făcând din români unii dintre cei mai creativi și mai intuitivi dintre oameni. Această spiritualitate vine din moștenirea rurală. Nu sunt primul care spune acest lucru și nu vreau să fiu nici ultimul.
Sunt sigur că suntem de acord asupra faptului că România rurală este un concept care este în criză. Ultimele sate autentice ale Europei sunt gonite de către o economie comună și de piața liberă. În Maramureș mai avem sate autentice și am face bine să le conservăm.
De câte ori, într-un sfert de secol, un oraș din România are șansa să găzduiască Capitala Europeană a Culturii? O dată? De două ori? De câte ori într-un secol un oraș mic de provincie din România are această șansă? Poate că numai o dată la 100 de ani. Astăzi, Baia Mare este în această situație unică.
Orice definiție am folosi, Baia Mare nu este un oraș mare, dar, dintr-un alt punct de vedere, Baia Mare este mai mare decât toate celelalte orașe europene. Are ceva ce nu are niciunul dintre aceste orașe: reprezintă poarta către Maramureș, iar Maramureșul este cel mai ascuțit vârf de lance a ceea ce numim România rurală. Și România rurală este casa ultimei civilizații sătești autentice în Europa.
În continuare are cuvântul domnul senator Constantin Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi se circumscrie unei activități de sezon, ca să spun așa, și anume se referă la „Închiderea grădinițelor pe timpul verii”.
Stimați colegi,
Pentru copii, vacanța de vară este un prilej de relaxare și de timp pentru joacă și destindere. Din păcate însă, pentru cei mai mulți dintre părinți acest lucru nu este la fel. Peste tot în țară există părinți efectiv disperați că nu au unde să-și lase copiii pe perioada verii, grădinițele fiind închise.
Programul încărcat de la locul de muncă și numărul insuficient de zile de concediu de odihnă nu permit părinților să stea acasă cu copiii pe timpul verii. Unii părinți încearcă să apeleze la bunici, la vecini sau la alte rude, chiar la bone sezoniere, pe timpul verii. Cu toate acestea, cel mai bine pentru părinți și pentru copii ar fi ca activitățile desfășurate în grădinițe în restul anului să fie înlocuite pe timpul verii cu activități recreaționale, sportive și artistice, desfășurate tot în incinta grădinițelor. Acest lucru ar fi benefic și pentru copii, întrucât nu le-ar schimba dramatic rutina zilnică și le-ar facilita continuarea interacționării cu alți copii de vârsta lor și pe perioada verii.
În aceeași situație sunt și copiii mai mari și părinții lor. În acest caz există însă câteva variante. Prima dintre ele o reprezintă trimiterea copilului într-o tabără. Dacă merge deja la școală, în vacanța de vară o tabără de două săptămâni poate fi o soluție pentru părinți până își iau concediu, pentru a nu-l lăsa singur acasă. A doua variantă constă în trimiterea lui la cursurile unei școli de vară, fiind astfel ocupat câteva ore pe zi. Astfel, vara trece și copilul nu se plictisește acasă, ci este ocupat cu școala din timpul vacanței.
Există unele zone din capitală și din mari orașe ale țării în care primăriile s-au implicat și câteva grădinițe au rămas deschise. Cu toate acestea, majoritatea grădinițelor de stat se închid pe timpul verii și forțează luarea unor măsuri pe care mulți dintre părinți nu și le permit.
Este de datoria noastră să intervenim și să susținem luarea unor măsuri pentru a veni în sprijinul părinților care muncesc și contribuie la bugetul de stat, zi de zi. Trebuie să luăm exemplul altor țări din Uniunea Europeană care au găsit soluții eficiente și diversificate la problemele pe care le întâmpină părinții în momentul în care copiii intră în vacanța de vară. Acestea sunt variate, începând de la grădinițe deschise în timpul vacanței sau măcar o lună din timpul verii, continuând cu înființarea unor școli de vară speciale pentru cei mici și mergând până la diversificarea taberelor preșcolare și școlare. Bineînțeles, este necesar ca instituțiile abilitate să analizeze situația și să repartizeze fondurile necesare pentru aceste servicii.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
În continuare are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația este una normală: „Brexit ne arată că populismul și birocrația sunt o combinație periculoasă.”
Rezultatul referendumului pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană provoacă, în continuare, uimire și îngrijorare. Mulți români care studiază și lucrează în Regat sau călătoresc acolo își pun întrebări în legătură cu ce va urma. La fel, firmele românești cu relații comerciale în Marea Britanie sunt nevoite să gestioneze o stare de incertitudine.
Dincolo de toate aceste preocupări, pe deplin justificate, trebuie să învățăm ceva din ceea ce s-a întâmplat.
Devine tot mai evident că o democrație, oricât de solidă ar fi ea, chiar într-o țară prosperă, cu un popor educat, e vulnerabilă la populism. Tentația de a da vina pe altcineva pentru problemele interne este universală și profund păguboasă, așa cum universală este și apariția demagogilor, care manipulează nemulțumirile și, mai grav, temerile unor cetățeni. Nu în ultimul rând, faptul că un prim-ministru și-a permis să se joace cu lucruri atât de grave doar pentru interesul personal, fiind obligat acum să plece din fruntea Guvernului, dar acoperit de o și mai mare rușine, după ce a provocat un dezastru politic, e iarăși o învățătură de minte.
În România, astfel de fenomene sunt știute mai bine ca oriunde, pentru că nu ducem lipsă de politicieni populiști și iraționali. Partide și aventurieri care să jongleze cu subiecte fierbinți, fără să aibă grija consecințelor, sunt din belșug. La fel și doritorii de separări, personaje săturate de Europa, de valorile și regulile ei.
Acest tablou n-ar fi complet fără o explicație punctuală. Populiștii britanici n-ar fi putut pedala pe falsuri, dacă nu ar fi avut ca suport și câteva adevăruri. Lipsa de eficiență a administrației de la Bruxelles, osificarea deciziilor
și a birocrației din Uniunea Europeană sunt o realitate, una care trebuie să ne dea și nouă de gândit. Tocmai de aceea, când se termină emoția Brexit-ului, ar trebui să tragem de aici învățăturile care se cuvin: guvernanții noștri, oricare ar fi ei, trebuie să ofere certitudinea unei administrații eficiente, orientată spre oameni. Altfel, așa cum s-a mai întâmplat, extremiștii și oportuniștii nu vor întârzia să apară, angrenând opinia publică într-un joc cu consecințe incalculabile, unele deja manifeste.
În continuare are cuvântul domnul senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.
Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Susținere pentru personalul de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță”.
În intervenția mea de astăzi aș dori să-mi exprim întreaga susținere pentru personalul de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță. Acești profesioniști desăvârșiți, chemați să salveze viețile oamenilor, merită să beneficieze de pensii de serviciu speciale.
Ca inițiator al Proiectului de lege privind statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de ambulanță București–Ilfov, consider că nu este vorba nicidecum despre acordarea de „pensii nesimțite”, așa cum încearcă unii să prezinte situația. În schimb, intenția noastră a fost de a elimina discriminările și asimilarea unor drepturi dobândite de personalul operativ militar din cadrul Ministerului Administrației și Internelor ce îndeplinește atribuții de urgență și intervine alături de personalul profesionist operativ din cadrul serviciilor de ambulanță.
Prin această inițiativă am dorit să reglementăm obligațiile și drepturile personalului profesionist de intervenție, fie că vorbim despre medici, asistenți medicali, ambulanțieri, șoferi de autosanitare sau operatori registratori de urgență. Am făcut acest demers pentru că acești oameni care lucrează în cadrul serviciilor de ambulanță trebuie să dobândească un regim special, având în vedere că își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase.
Ce am propus noi? Am propus ca personalul de intervenție să beneficieze de pensie specială de serviciu, cu reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplinește cumulativ câteva condiții: vârsta minimă de 57 de ani, o vechime de cel puțin 20 de ani în activitate ca personal operativ de intervenție. Am mai propus ca pensia acestora să reprezinte 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. De asemenea, la această pensie să aibă dreptul și cei cu o vechime de 15–20 de ani, cu o diminuare de 1% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă, iar, dacă în urma actualizării cu valoarea punctului de pensie rezultă o pensie specială mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
În continuare are cuvântul domnul senator Petru Alexandru Frătean, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi se intitulează „Felicitări absolvenților!”.
Declarația mea din această săptămână se dorește a fi un mesaj transmis absolvenților care la sfârșitul săptămânii au încheiat anul școlar sau anul universitar.
Viața de licean și de student este una dintre cele mai frumoase perioade pe care o trăiește fiecare. De ce? Din punct de vedere emoțional, încă descoperi, creezi, experimentezi și îndrăznești, pentru că ai prea puțin de pierdut. În același timp însă, te pregătești treptat pentru marea provocare de după absolvire, să fii pe propriile picioare. Să fii independent nu este ușor, pentru că responsabilitatea pe care o ai, în primul rând față de tine, este mare: tu singur faci și alegerile bune, și pe cele greșite.
Absolvind studiile liceale sau universitare, marcați un sfârșit de etapă plină de acumulări profesionale, dar și de amintiri personale, care nu se vor șterge niciodată din mintea voastră. Dovedind maturitate, tenacitate și putere de muncă, astăzi culegeți roadele. Ați ajuns la acest moment pentru că ați învățat, dar să nu uitați că acest lucru a fost posibil și datorită muncii cadrelor didactice, care nu se abat de la a-și duce la îndeplinire misiunea pe cât de dificilă, pe atât de nobilă. În lumea aceasta grăbită și complicată, răbdarea de a modela și a forma caractere este într-adevăr o virtute. De aceea trebuie să le mulțumim, pentru că, indiferent de dificultăți, continuă să slujească interesul elevilor. De asemenea, să nu uitați sprijinul părinților și familiilor voastre. Prin voi, sacrificiile lor își vor găsi răsplata în viitor.
Acest sfârșit de etapă este, în același timp, un nou început. Fiecare trebuie să își urmeze visul în viață și eu vă îndemn să vă urmați visele așa cum știți voi și să vă trăiți viața așa cum vreți voi. Alegeți drumul care vi se potrivește cel mai bine! Vă doresc mult succes în toate proiectele de viitor și o vacanță plăcută și vouă, dar și tuturor elevilor și studenților!
În continuare are cuvântul doamna senator Doina Elena Federovici, Grupul parlamentar al PSD.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, distinși colegi!
Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „O reparație morală pentru miile de mămici din întreaga țară. Nu ținem cont de efortul bugetar când vorbim despre copii”.
Începând cu 1 iulie se vor aplica noile reguli pentru concediul maternal și pentru indemnizațiile acordate mamelor. Cele mai importante noutăți sunt: creșterea perioadei concediului maternal la doi ani și, bineînțeles, la trei ani pentru copilul cu handicap și stabilirea unei indemnizații de 85% din veniturile anterioare în tot acest timp, fără vreun plafon. Procedurile au fost stabilite de Guvern, care a modificat completat normele de aplicare a programului, în așa fel încât reglementările introduse recent în lege de către Parlament să fie aplicate unitar.
Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, numărul de beneficiari ai indemnizației va crește de la 138.700 în prezent la 140.000, iar aproximativ 78.000 de persoane aflate în prezent în plată vor beneficia de indemnizația minimă, majorată de la 600 la 1.062 de lei. De asemenea, circa 5.500 de persoane care primesc în prezent indemnizația maximă vor beneficia de eliminarea plafonului maxim al acesteia. Pentru 52.000 de persoane aflate în plată, cuantumul indemnizației va rămâne neschimbat, iar aproape 4.000 de persoane vor beneficia și de flexibilizarea condiției de eligibilitate, prin luarea în considerare a perioadei de 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. În plus, stimulentul de inserție se va majora pentru 39.000 de persoane aflate în plată, în condițiile în care perioada de acordare a stimulentului de inserție se va prelungi pentru aproximativ alte 2.000 de persoane. Totodată, vor fi majorate indemnizațiile acordate persoanelor aflate în concediu pentru creșterea copilului cu handicap, copilul aflat între trei și șapte ani, pentru încă aproximativ 4.000 de beneficiari.
Proiectul de lege inițiat de grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților nu a fost susținut la vremea respectivă de reprezentanții Guvernului. Mai mult, declarațiile prim-ministrului au fost de-a dreptul revoltătoare – citez: „Parlamentul să spună de unde tăiem ca să putem crește indemnizațiile pentru mame” –, însă votul din plenul celor două Camere a fost decisiv. Ulterior, Guvernul a luat în calcul amânarea legii privind majorarea indemnizației pentru creșterea copilului, însă în final a învins rațiunea, deoarece în urma insistențelor au fost găsite resursele bugetare pentru aceste majorări.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Nicolae Mohanu, Ovidiu Donțu, Doina Silistru, Gabriela Crețu, Liviu Marian Pop, Dumitru Marcel Bujor și Ionel Agrigoroaei;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii Paul Ichim, Traian Igaș, Gavrilă Ghilea, Cristian Daniel Florian, Dorin Mircea Dobra, Mihaela Popa;
– doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR;
– senatorii independenți Gheorghe Saghian, Haralambie Vochițoiu, Constantin Popa și Marius Ovidiu Isăilă;
– de asemenea, din partea Grupului parlamentar liberalconservator, domnul senator Vasile Nistor.
Declarația politică se intitulează „Riscul de inundații”. Domnule președinte, Stimați colegi,
În ședința Senatului din data de 25.04.2016 m-am adresat, printr-o interpelare, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și întrebam dacă în sfera de atribuții ale Comisiei Naționale pentru Siguranța Digurilor intră și competența de evaluare a riscului în zonele inundabile, precum și propunerea de construcție a unor diguri noi. Răspunsul a fost negativ și sec motivat.
Cum județul Teleorman este un județ cu risc mare de inundații pe multe zone, am zis că această problematică trebuie să rămână de actualitate, tocmai pentru că ne întâlnim tot mai frecvent cu astfel de fenomene și trebuie să avem în vedere evitarea pierderilor de vieți omenești și diminuarea pagubelor produse de acestea.
La nivelul județului s-au efectuat lucrări de amenajare împotriva inundațiilor pe unele cursuri de apă (Bratcov, Teleorman, Vedea), s-au îndiguit anumite porțiuni pe aceste cursuri de apă, s-au efectuat acumulări permanente, acumulări cu rol de atenuare împotriva viiturilor, în irigații și piscicultură. În administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman sunt următoarele categorii de lucrări hidrotehnice: 91,4 km diguri pentru apărarea localităților și terenurilor agricole; 55,7 km lucrări de regularizare; 8,77 km lucrări apărare și consolidare; 12 acumulări; barajul Crângeni; nodul hidrotehnic – prag de fund Alexandria; derivația Bucov.
Cu toate acestea, s-a dovedit că apariția inundațiilor nu poate fi evitată și, în acest sens, toți factorii implicați trebuie să colaboreze, să conlucreze și să inițieze demersurile pentru conștientizarea și implicarea comunităților umane în evitarea pierderilor de vieți omenești și reducerea pagubelor. De asemenea, se știe că nu există o protecție totală împotriva acestor inundații și, de aceea, populația împreună cu factorii decidenți trebuie să cunoască și să pună în practică atât măsuri de prevenire și de pregătire împotriva inundațiilor, cât și de reconstrucție.
Având în vedere iminența acestor fenomene, în continuare se cere aplicarea unor serii de măsuri în prevenirea și gestionarea inundațiilor, iar de la noii edili, implicarea în creșterea gradului de conștientizare a comunităților pe care le conduc și accesarea și alocarea
Declarația politică este intitulată „Urgența unei promulgări”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Suntem în anotimpul în care cu toții ne bucurăm de tot ce are mai bun, mai gustos și mai sănătos de oferit natura. Și aici mă refer la pământurile noastre românești și la roadele lor, de care cu toții beneficiem și suntem atât de încântați.
Eu personal – și cred că și dumneavoastră – îmi aduc aminte cu nostalgie și cu mare plăcere de gustul excepțional și de aromele inconfundabile ale copilăriei, ale pâinii scoase proaspăt din cuptor, ale gustului laptelui proaspăt muls de bunica, de mirosul unic al roșiilor proaspete, răscoapte de soarele verii din grădină și de fabuloasele salate de legume, nelipsite de pe masă, alături de brânza făcută în casă, de carnea de pasăre de curte sau de orice alt rafinament culinar tradițional.
Toată această bogăție pe care țarina strămoșească în care am crescut cu toții, mai mult sau mai puțin, ne-a lăsat-o ca amintire în suflete reprezintă o parte importantă din universul nostru de viață, parte pe care eu personal mă străduiesc și îmi doresc ca și copilul meu să o moștenească și să o transmită mai departe.
Pentru că eu personal am avut și am privilegiul de a mă fi născut într-una dintre cele mai frumoase, bogate și nealterate zone ale României – Bucovina.
Și sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră îmi dă dreptate în privința acestui sentiment, nostalgic poate, legat de fantastica diversitate a solului românesc și de continua minunare în fața extraordinarei frumuseți a țării noastre, traduse și prin această fantastică diversitate și bogăție a roadelor pământurilor acestora care pentru noi, românii, este una dintre cele mai importante tradiții – agricultura.
Nu este o simplă vorbă sau o exaltare metaforică ideea că, timp de sute de ani, acest rod al pământului românesc, atât de bogat, atât de special, unic, aș îndrăzni să spun, în lume, tradus prin agricultură, a fost și a rămas și vreau să cred că va rămâne și de acum încolo unul dintre simbolurile, dar și dintre mărcile importante atunci când lumea rostește „România”!
Declarația politică se intitulează „Brexit-ul nu se tratează cu «Hai, bre, lasă! Trece...»”.
Referendumul cu privire la relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană s-a încheiat cu victoria celor care au votat pentru părăsirea Uniunii. O victorie strânsă, dar victorie!
E un eveniment unic. Nu s-a mai întâmplat ca un stat membru să decidă să iasă din Uniune; nu există proceduri; nu putem anticipa toate consecințele. Decizia are consecințe; Marea Britanie e o țară mare și o economie importantă, chiar dacă s-a insularizat politic mereu.
Faptul că o majoritate a britanicilor a votat astfel nu e întâmplător. Trebuie trase concluzii, trebuie înțelese mesajele, căci sigur sunt mai multe, trebuie luate măsuri; în ceea ce ne privește, în ceea ce privește Europa...
Ne aflăm într-o situație excepțională, indiferent dacă suntem optimiști, sceptici sau pesimiști în privința Uniunii Europene; putem gândi chiar chinezește și crede că orice criză este o oportunitate de reinventare și că reinventarea va fi o reîntoarcere la valorile și sensul inițial al Uniunii – pace, coeziune, multilateralism. Un lucru este cert pentru toți, oricare ar fi opțiunea. Situațiile excepționale presupun alegeri politice excepțional de importante.
Președintele României nu are atribuțiile, iar premierul nu are legitimitatea să ia asemenea decizii! Programul Guvernului tehnocrat este limitat sub aspectul conținutului și duratei; capacitatea sa este cel puțin discutabilă, după activitatea de până acum...
Fac un apel către toți colegii din Parlament la mobilizare! Se decide viitorul celor pe care îi reprezentăm! Se decide și viitorul României. O dezbatere publică cu largă participare trebuie urgent inițiată. Una serioasă și clarificatoare.
Cel mai mare pericol este ca, în virtutea libertății de expresie și dreptului la opinie, ambele perfect democratice, să exprime opinii cei care nu au niciuna.
Necunoașterea funcționării Uniunii Europene și politicilor sale își arată consecințele negative mai mult decât oricând! Pretutindeni în Uniune! La noi, mai mult decât la alții, căci cultura politică este la un nivel extrem de scăzut, iar campania continuă împotriva democrației și instituțiilor sale își arată deja efectele distructive...
Declarația politică este intitulată „Unde sunt rezultatele guvernării, domnule Cioloș?”.
Stimați colegi,
Acum, aproape de finalul unei sesiuni parlamentare, doresc să-mi îndrept atenția către Guvernul Cioloș și activitatea ministerială a acestuia.
În aprilie, domnul prim-ministru le cerea membrilor Cabinetului rezultate, nu doar idei, în ceea ce privește politica guvernamentală.
În prezent, rezultatele nu se văd! Și nu este doar opinia mea. Tot mai multe voci se pare că transmit același mesaj, potrivit căruia Executivul nu lucrează în interesul românilor și nu performează.
Vă întreb, așadar: unde sunt reformele promise, domnule Cioloș? Care sunt rezultatele pe care le-ați promis în ceea ce privește administrația, infrastructura, sănătatea, educația?
Declarațiile pe care le-ați făcut la criticile aduse imaginii proaste a Guvernului, potrivit cărora „politica guvernamentală nu este să obțină rezultate pentru imagine, ci să fie un proces de schimbare durabil și schimbare de mentalitate”, nu compensează abordarea pragmatică a politicii ministeriale.
Domnule prim-ministru,
Mentalitatea colectivă este un concept sociologic foarte complex, iar, dacă ați fi știut înțelesurile depline ale acestui termen, ați fi știut că schimbarea mentalităților unui popor înseamnă un proces sinuos, care se poate întinde și pe parcursul unei epoci.
Așadar, domnule Cioloș, consider că o să vă fie foarte greu, dacă nu imposibil, să schimbați mentalitatea poporului român, cel puțin într-un mandat de prim-ministru, și acela incomplet.
Ar fi fost mai oportun să fi început cu aplicarea deciziilor luate și cu asigurarea circuitului procedural al legislației în toate structurile din instituțiile statului. Niște obiective specifice și clare v-ar fi ajutat mai mult în dezvoltarea politicii guvernamentale.
Totuși, se pare că un obiectiv al Guvernului actual și al ascensiunii domnului Cioloș a fost atins, și anume acela care reflectă opțiunea geostrategică a României de a rămâne alături de aliații occidentali. Miniștrii Cabinetului sunt, în majoritate, tehnocrați și oficiali, sunt apropiați ai Occidentului, ceea ce denotă că se dorește păstrarea relațiilor cu Washingtonul, NATO și Uniunea Europeană – sau ce a mai rămas din ea!
Declarația politică se intitulează „Apocalipsa economiei românești”.
Domnule președinte, Domnule prim-ministru,
Stimați colegi,
După cei șase ani de criză, 47% din totalul afacerilor din România sunt deținute de companiile românești. În acest timp ponderea multinaționalelor, companiile străine, a urcat la 49%. Cu toate acestea, cele 423 de companii românești au 2,4 milioane de angajați și afaceri de 509 miliarde de lei. Cele 30.000 de companii străine au cu puțin peste un milion de angajați, iar cifra afacerilor, de 536 de miliarde de lei. Acestea sunt cifrele oficiale de la nivelul anului 2014. Cel mai probabil, rezultatele financiare pe 2015 vor arăta că ponderea companiilor românești a scăzut în continuare. Sunt previziuni extrem de sumbre că în cel mult cinci ani companiile românești nu vor depăși 30% din economia țării.
Creșterea economică atât de aclamată în prezent se bazează, în primul rând, pe comenzile externe ale multinaționalelor și consum, dublate de majorările salariale și scăderile de taxe. Investițiile, noile locuri de muncă, adevărații piloni ai unei creșteri economice sănătoase, contează foarte puțin în această ecuație. Ca sa fie și mai clar, multinaționalele efectiv mulg economia românească și, odată cu ea, pe fiecare român. Peste un deceniu, vom avea firme românești mai puține, locuitori mai puțini, ceea ce va afecta investițiile, locurile de muncă și cererea internă, plus capacitatea de a avea politici proprii.
Domnule președinte,
Domnule prim-ministru,
## Stimați colegi,
Avem nevoie acum, imediat, de măsuri concrete. În primul rând, trebuie să refacem programul ajutoarelor de stat, astfel încât companiile românești să fie favorizate, și nu multinaționalele, așa cum este în prezent. Nu există programe naționale pentru ca firmele românești să devină mai puternice, deși ele angajează cei mai mulți oameni. În al doilea rând, trebuie să lovim puternic în marea evaziune fiscală. Trebuie să spargem conducta prin care multinaționalele transportă banii din România către paradisurile fiscale.
România are cea mai mare creștere economică din Europa, se află pe lista oportunităților de investiții, piața bursieră oferă cele mai ridicate randamente. Dar toate aceste lucruri vor dispărea peste noapte, când multinaționalele vor vedea că nu mai au ce să cumpere sau cui să vândă.
Declarația politică este intitulată „«De la bârfa de Facebook la o problemă reală» și «Sănătatea a devenit o... eternă problemă»”.
Declarația actuală se bazează pe o problemă ciudată, apărută în mediul virtual, cu ocazia campaniei electorale de la locale. Să explic situația pe scurt.
A apărut o știre „șoc” cu o listă a rușinii senatorilor ce nu au fost de acord cu oprirea defrișărilor ilegale.
Am avut surpriza să constat că această știre a fost preluată copios, undeva pe bună dreptate, de consumatorii de Facebook. În mod normal am început să cercetez despre ce „scăpare” a fost vorba, fiind convins că memoria nu-mi joacă feste.
Știrea ar fi fost preluată de un post de televiziune de internet de pe pagina de Facebook a unui deputat PRU. Am căutat pe pagina personală a parlamentarului respectiv și am avut surpriza să constat că pe pagina oficială afișată de Parlamentul României respectivul nu avea nicio inițiativă care să facă referire la tema pusă în discuție.
Așa mi s-a consolidat ideea că aceste rețele de socializare sunt sediul multor idei false sau, mai corect, manipulări!
Problema a fost că mulți au citit, au luat de bună informația și au reacționat.
Aceste reacții merită comentate, deoarece cuprind în esența subiectului pus în discuție mult adevăr.
În primul rând, vreau să-mi stabilesc bine poziția față de subiectul pus în discuție.
Interesul meu este perfect superpozabil cu al oricărui cetățean alarmat de anumite nereguli sau, mai corect, ilegalități!
Nu am pregătirea teoretică în domeniul mediului sau silvic, nu am interese de afaceri în domeniu, personal și până la nu știu ce grad în familie.
Să revin la subiect.
În concediile de vară, refugiindu-ne spre munte, am avut surpriza să constat zone mari de pădure, la limita dintre Moldova și Ardeal, lăsate la nivel de pășune!
Este imposibil să nu rămâi surprins cum zona Borsec, altădată deținătoare de păduri dese de rășinoase, a devenit zonă de buturugi!
Cum te îndrepți spre montană, oriunde în această țară, te întâlnești cu mijloace de transport greu, care cară bușteni! Întâlnești zone care altădată erau pline de păduri, iar acum au devenit zone izolate.
Declarația politică se intitulează „Populismul și extremismul au înfrânt procesul democratic”.
## Stimați colegi,
Referendumul care a avut loc în Marea Britanie, soldat cu votul majoritar pentru ieșirea statului din Uniunea Europeană, este o procedură tradițională pentru o democrație stabilă, dar cu implicații și efecte deloc tradiționale, previzibile sau benefice. Am văzut cu toții rezultatul acestui referendum, la fel cum am văzut reacțiile prompte ale miniștrilor de externe ai statelor membre UE, care au spus clar că trebuie inițiate cât mai repede discuțiile și procedurile pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune. În același timp, observăm evoluția rapidă și fără precedent a numărului semnatarilor petiției pentru reluarea acestui referendum.
După doar două zile de când s-a votat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, aproape trei milioane de britanici au semnat o petiție prin care cer reorganizarea referendumului. O astfel de răsturnare de situație arată faptul că britanicii nu ar fi votat la referendum în cunoștință de cauză, unii dintre ei realizând abia acum care sunt
consecințele ieșirii din UE și, cel mai probabil, regretă votul dat. Dat fiind faptul că petiția a depășit limita de 100.000 de semnături, Parlamentul britanic este obligat să ia în considerare o dezbatere pe această temă.
## Stimați colegi,
În calitate de parlamentar, consider că este de datoria noastră să dezbatem evoluția acestui proces democratic, pentru că reacțiile de după stabilirea rezultatului votului arată că procesul a fost viciat.
Exemplul Marii Britanii ne arată faptul că democrația prin referendum poate fi viciată, în sensul în care suma voințelor indivizilor să nu conducă la satisfacerea, pe fond, a acestor voințe. Ceea ce fiecare individ își dorește poate deveni, prin însumarea voturilor, un rezultat pe care nu îl dorește nimeni. Referendumul se face pe bază de opinie și cunoaștere, însă informația furnizată alegătorilor nu înseamnă automat cunoaștere pentru aceștia, atunci când ea este trunchiată sau populist îmbrăcată. În Marea Britanie s-a văzut ce înseamnă victoria populismului asupra informării prealabile votului.
Declarația politică este intitulată „Listă scurtă, boală lungă!”.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Presa economico-financiară a relatat recent că, alături de Ungaria, Italia și Polonia, România n-ar fi străină de peste 70% dintre neregulile sesizate în programele de agricultură, dezvoltare rurală și pescuit finanțate din resurse comunitare. Nu ar fi pentru prima dată când rapoarte ale Comisiei Europene plasează România pe o așa-numită „listă scurtă” a țărilor în care banii europeni sunt fraudați, fie prin eludarea unor taxe vamale sau pe valoare adăugată, fie prin activități de contrabandă cu tutun sau cu produse contrafăcute.
Numitorul comun al acestor deloc onorante ierarhii îl constituie însă proliferarea acestor practici pe fondul neregularităților constatate în procesele de achiziții publice, viciate încă de fenomene de corupție.
Nici îmbunătățirea prin simplificare și debirocratizare a legislației specifice procedurilor de achiziții, nici escaladarea fără precedent a ofensivei anticorupție nu au fost în măsură să tempereze practicile neconforme în materie de finanțări europene.
Neliniștea și îngrijorarea oficialilor europeni par alimentate mai ales de dinamica explozivă a fraudelor cu bani europeni, care, în anul 2014, au fost de patru ori mai multe decât în anul precedent, volumul acestora generând o pagubă în perioada de referință de peste 3 miliarde de euro.
Când toate aceste nereguli sunt sesizate într-o țară pentru care dezvoltarea rurală este esențială în combaterea sărăciei extreme în care se zbate marea majoritate a familiilor care trăiesc la limita subzistenței din agricultură, este nevoie de o abordare sistemică a tuturor vulnerabilităților care contravin acestor premise.
În timp ce alte state membre își dispută deja ariile de intervenție privind eficiența utilizării resurselor prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură și promovează conservarea și sechestrarea carbonului în agricultură și silvicultură, România nu pare că a înțeles încă oportunitatea promovării tehnologiilor agricole inovatoare și gestionarea durabilă a fondului forestier.
Declarația politică se intitulează „Majoritatea parlamentară PSD face rău țării”.
Înregistrând și ultima mare „reușită”, aceea de a mai coopta câțiva parlamentari foști UNPR-iști, PSD are astăzi în Parlamentul României o majoritate confortabilă, pe care o folosește la ceea ce știe el mai bine: la a face rău țării!
Două sunt direcțiile observabile cu ochiul liber în Parlament și cu precădere în Senat:
– în prima direcție, PSD a dat drumul inițiativelor populiste, gen pensii speciale pentru tot mai multe categorii, reduceri de tot soiul de contribuții și facilități pentru categoriile defavorizate, toate acestea punând în pericol major echilibrele bugetare ale țării;
– în cealaltă dimensiune, PSD obstrucționează orice inițiativă a Guvernului Cioloș ce vine fie să rezolve o problemă istorică, cum ar fi softul lăsat de Ghiță la APIA, fie să deschidă oportunități noi de finanțare, cum ar fi cazul ordonanței Guvernului de aplicare a unor criterii de integritate
în cazul licitațiilor publice, ordonanță necesară în baza legislației europene, ordonanță pe care PSD a blocat-o odată cu licitațiile publice.
În ultimele săptămâni, PSD a arătat celor ce au vrut să vadă exact fața hidoasă a unui partid criptocomunist ce nu precupețește niciun bănuț pentru a vota legi populiste, nesustenabile și care pun în pericol evoluția țării. Mai mult, PSD blochează și orice intenție a Guvernului Cioloș de a pune lucrurile în ordine, rămânând ca după aceea să-și smulgă părul din cap pe la televiziuni, spunând că acest Guvern nu face nimic.
Acesta este PSD-ul pe care îl cunoaștem și care riscă intenționat stabilitatea țării pentru a câștiga alegerile parlamentare – e tot ce îl interesează!
Declarația politică este intitulată „Învățământul are nevoie de 6% din PIB!”.
Distinși colegi,
Vineri, 17 iunie 2016, a fost din nou o zi neagră pentru Iași. De această dată Iașiul a pierdut un profesor dirijor și un tânăr coregraf, alături de cei doi șoferi ce transportau întregul ansamblu folcloric către un concurs în județul Arad.
După cumplita veste a acestui accident petrecut pe raza localității Perșani, județul Brașov, și soldat cu patru decese, au început să iasă la iveală încă o dată problemele sistemului. Inspectoratul Școlar Județean Iași și Palatul Copiilor Iași dădeau cifre contradictorii cu privire la numărul total de persoane ce au urcat în acel microbuz. Microbuzul avea înscrise în certificatul de înmatriculare 25 de locuri, în interiorul său s-au găsit 29 de scaune montate, pe foaia de parcurs erau trecute doar 24 de persoane, iar la spital se aflau 26 de persoane, exceptând acele persoane ce își pierduseră viața.
În fiecare an, învățământul este ocolit și trecut la categoria diverse atunci când se pune problema finanțării. Până nu vom înțelege că finanțarea învățământului în mod corespunzător înseamnă, de fapt, finanțarea propriului nostru viitor, prin copiii noștri, suntem condamnați să asistăm neputincioși cum un sistem îngenuncheat de o rată de abandon școlar extrem de ridicată, o salarizare a cadrelor didactice extrem de slabă, dotări tehnice inexistente sau, acolo unde există, utilizate ineficient abia mai supraviețuiește. Mai nou, din păcate, am înregistrat și decese provocate de acest sistem. Câte economii mai sunt necesare și câți oameni trebuie să mai moară până să înțelegem că învățământul are nevoie de 6% din PIB? Este de datoria noastră să asigurăm cel puțin acest procent și să lucrăm la corectarea erorilor acestui sistem, astfel încât să reușim să avem sistemul educațional pe care ni-l dorim. Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Responsabilizarea clasei politice privind promisiunile electorale”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
În declarația de astăzi doresc să vă supun atenției responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă atunci când facem promisiuni electorale. Suntem în pragul campaniei parlamentare, iar oferta politică pe care o fac partidele, din punctul meu de vedere, trebuie să și fie pusă în aplicare după câștigarea alegerilor. Am pornit de la această idee luând în calcul contextul european din prezent. Referendumul britanic de pe 23 iunie a fost organizat ca urmare a promisiunilor electorale ale fostului premier David Cameron, pe vremea când acesta participa la alegerile generale din Marea Britanie, în 2015. Astfel, săptămâna trecută a avut loc votul prin care s-a decis dacă țara sa va rămâne sau nu în Uniunea Europeană.
În ceea ce privește angajamentele electorale fără finalitate, putem da exemplul alegerilor parlamentare din Grecia, din septembrie 2015, unde candidatul Alexis Tsipras susținea în fața poporului grec că țara sa nu va aplica măsurile de austeritate propuse de UE. Nici până acum Guvernul de la Atena nu a venit cu soluții concrete pentru soluționarea crizei financiare din Grecia. Un alt exemplu este faimoasa campanie a domnului Donald Trump, a cărui cursă electorală pentru președinția Statelor Unite este alimentată de declarații contradictorii și promisiuni neinspirate, printre care și obiectivul său de a ridica un zid uriaș la granița cu Mexic, cu scopul de a combate emigrația ilegală.
Revenind la situația din România, putem da numeroase exemple de oferte electorale care nu vor fi, cu siguranță, respectate de către numeroși candidați la recentele alegeri locale din țară. Unele dintre ele sunt de-a dreptul aberante, iar altele depășesc și de câteva ori bugetul comunității în care s-au făcut promisiunile. Toate acestea nu fac decât să dezamăgească electoratul și să-l determine să nu se mai prezinte la vot.
Iată de ce, stimate colege și colegi, am dorit să vă supun atenției acest subiect, să încercăm să responsabilizăm clasa politică în a se prezenta în campania din toamnă cu promisiuni pertinente, cu măsuri necesare cetățeanului acestei țări și cu posibilitatea de a fi puse în aplicare.
Declarația politică este intitulată „Statutul elevului”. Domnule președinte,
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
După cum știți, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică proiectul statutului elevului. Acest document reglementează drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ de stat, particular sau confesional din România. Ministerul informează într-un comunicat de presă că proiectul a fost elaborat de Ministerul Educației în colaborare cu Consiliul Național al Elevilor și alte organizații reprezentative ale elevilor și este fundamentat pe respectarea valorilor comunității școlare și ale sistemului educațional.
Potrivit acestui proiect, drepturile elevilor au fost structurate în următoarele categorii: educaționale, de asociere și exprimare, drepturi și modalități de recompensare. Documentul prevede, de asemenea, îndatoriri, interdicții și sancțiuni pentru încălcarea de către elevi, în incinta unității de învățământ, a prevederilor prezentului statut sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare, în funcție de gravitatea acestora.
Este de salutat inițiativa de a aduce modificări documentului existent deja privind statutul elevului, fiind un demers necesar în asumarea de către comunitatea școlară a rolului pe care trebuie să îl aibă elevii în sistemul național de educație.
Printre aspectele pozitive se enumără măsuri ce vizează aspecte moderne, precum faptul că elevii cu performanțe școlare deosebite pot promova doi ani de studii într-un an școlar, dar și faptul că elevul are dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin fișe de feedback anonime. La acest ultim element adaug și susțin faptul că acordarea feedbackului ar trebui să devină o obligație pentru fiecare școală, nu doar un drept ce riscă să rămână fără practicabilitate și efecte. Un alt aspect salutabil este dreptul de a contesta rezultatele evaluării la lucrările scrise, drept pe care fiecare elev trebuie să știe că îl are. Desigur, sunt incluse multe elemente importante, precum dreptul de a nu fi confiscate bunurile personale care nu atentează la siguranța personală, dar și faptul că sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context, precum și aceea sub forma agresiunii fizice de orice fel a elevului.
Declarația politică se intitulează „Încrederea în sistemul sanitar românesc”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
În luna mai a acestui an a fost realizat un raport – Centrul pentru inovație în medicină, raport care și-a propus atât evaluarea încrederii populației în instituțiile medicale din România, cât și evaluarea percepției și atitudinii populației cu privire la cancer și la tratamentele existente sau la cele nou-apărute. Vă atrag atenția asupra acestui raport întrucât rezultatele sale trebuie să ne pună serios pe gânduri și să ne conducă la luarea unor măsuri pentru a ameliora situația actuală.
În primul rând, raportul arată că încrederea în medicii din România este una în continuare mare, fapt care este încurajator, dar care trebuie susținut să crească sau măcar să se mențină. Tot în rândul încrederii mari din partea populației se încadrează și spitalele private din țara noastră. Observăm astfel că acestea s-au poziționat pe piața serviciilor medicale autohtone pe poziția privilegiată în raport cu spitalele de stat.
În acest context, menționez că raportul indică o încredere scăzută în spitalele de stat din România, un fapt negativ asupra căruia trebuie să reflectăm. Având în vedere
că încrederea în medici este mare, dar cea în spitalele de stat scăzută, nici nu mai este surprinzător faptul că spitalele de stat sunt mai apreciate în rândul populației. Nu pot insista suficient asupra faptului că această situație este una dramatică și care reflectă probleme majore la nivelul sistemului sanitar românesc. Mai mult decât atât, raportul ne arată că încrederea cea mai scăzută a populației este, alături de spitalele de stat, față de Ministerul Sănătății și față de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Acest lucru trebuie să tragă un semnal de alarmă pentru aceste două instituții, care trebuie, la rândul lor, să acționeze pentru a ameliora punctele slabe pe care respondenții la studiul în cauză le-au identificat deja.
În al doilea rând, studiul relevă principalele probleme ale sistemului sanitar românesc: corupția sau mita, lipsa echipamentelor medicale necesare sau preponderența unei tehnologii vechi, salariile mici ale personalului medical, numărul scăzut de cadre medicale și personalul insuficient per total, birocrația, lipsa medicamentelor, numărul insuficient de spitale, starea precară a clădirilor spitalelor și policlinicilor, costurile ridicate pentru tratament, fonduri prea puține direcționate către sistemul medical, precum și lipsa informatizării eficiente și generalizate la nivelul întregului sistem.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Declarația politică este intitulată „Fenomenul alarmant al criminalității prin mijloace informatice”.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Vă supun astăzi atenției problematica securității cibernetice, a combaterii folosirii calculatorului și a internetului ca instrumente ale diverselor activități infracționale, care trebuie să ne preocupe atât sub aspectul îmbunătățirii cadrului legislativ, cât și ca temă curentă, de interes general, supusă controlului parlamentar. Privim, așadar, cu deosebită îngrijorare proliferarea criminalității informatice, cu atât mai mult cu cât este dificil de stăpânit, din cauza exigențelor de ordin tehnic, a caracterului transfrontalier, a numărului mare și divers de subiecți activi, dar mai ales din pricina pericolului social tot mai crescut pe care acest tip de infracționalitate îl presupune.
Ceea ce astăzi se numește internetul întunecat (darknet), care folosește tipuri de criptare și deviere a semnalului dintr-un nod în altul, în așa fel încât un motor de căutare obișnuit nu îl poate indexa ori accesa, este un astfel de mediu, foarte vast, în care criminalitatea atinge un nivel greu de închipuit. Folosind monede virtuale, a căror folosire are menirea de a asigura anonimatul celor care tranzacționează, se comercializează ilegal o gamă tot mai largă de „produse” care cuprind: materiale despre tehnici de ucidere sau tortură, arme neînregistrate și supuse controlului, servicii de asasini, substanțe toxice sau interzise, stupefiante de toate felurile, organe umane, acte false, imagini sau filmări care conțin crime, mutilări sau pornografie infantilă, bunuri nefiscalizate și, în ansamblu, prin acest mediu extrem de nociv, sunt accesibile unui număr tot mai mare de utilizatori oferte pentru săvârșirea celor mai periculoase infracțiuni prevăzute de legea penală, inclusiv traficul de persoane sau falsificarea de valori.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Este intolerabil ca această cucerire a științei, care este reprezentată de informatică și internet, a căror destinație este obținerea și răspândirea cunoașterii științifice, a educației, a înlesnirii comunicării, să fie folosită într-o manieră atât de ostilă civilizației și ordinii de drept.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Bună dimineața, stimați colegi!
Rog liderii de grup să invite colegii care mai sunt încă la o țigară sau undeva, prin birouri, să poftească în sală.
Încercăm să deschidem ședința de plen a Senatului de astăzi. Suficient de multe acte normative de analizat.
Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sala de plen.
## PAUZĂ
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Stimați colegi, vă rog să luați loc.
Rog toți colegii să-și ridice cartelele.
Domnule lider, invitați toți colegii în sală, vă rog eu tare mult, ca să putem începe.
## Aș vrea să...
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.
Ordinea de zi – cu această ocazie, verificăm și plenul –, ordinea de zi, care a fost aprobată de Biroul permanent de ieri, este cea care v-a fost și distribuită. O aveți toți în mape. Dacă nu sunt intervenții legate de votul pe ordinea de zi... Domnule senator Mihai Fifor, vă rog.
Bună dimineața, domnule președinte, stimați colegi! Voiam să vă rog să introducem pe ordinea de zi de astăzi L205/2016, Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar. Are...
Dacă este raport.
Are raport...
Dacă are raport...
Tot ce trebuie. Sigur.
Există o preferință vizavi de poziția de astăzi pe care să o introducem, în măsura în care va fi posibil?
Poziția 3.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc frumos.
Cu propunerea făcută de liderul Grupului PSD, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
PAUZĂ
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
Insist la colegii din grupurile parlamentare și în special la lideri să invite toți colegii în sală. Am văzut că o parte din colegi au întârziat un pic. Rog să-și ridice cartelele.
Domnul Mihai Fifor, liderul Grupului PSD, dorește să facă și un anunț.
Stimați colegi,
La Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului anunțăm schimbarea din funcția de președinte a domnului senator Toma Ion. Și va fi înlocuit de domnul senator Ioan Deneș, iar domnul senator Chiriac Viorel va ocupa funcția de secretar al comisiei.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Propun plenului spre vot cele două funcții... schimbările din cele două funcții care au fost propuse de liderul Grupului PSD.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
Da, erau necesare 40 de voturi...
49 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri. Programul de lucru pentru această zi:
– 9.30–10.30, declarații politice. Au fost, așa cum bine
## știți;
– de la ora 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului;
– ora 12.00, vot final;
– ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.
Sunt intervenții legate de acest program? Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
## **Domnul Haralambie Vochițoiu**
**:**
Domnule președinte...
Punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale...
Domnule senator Vochițoiu, vă rog. Microfonul central.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În ședința plenului de ieri s-a formulat o propunere cu privire la desființarea Grupului Uniunii Naționale pentru Progresul României.
Poate că ieri cel care a propus... colegul care a propus chestiunea aceasta sunt convins că nu știa temeiul în care a fost înființat acest grup. Grupul UNPR s-a înființat după fuziunea UNPR, după absorbirea PP-DD și nu a fost creat pe structura PP-DD, ci în baza faptului că erau 14 membri UNPR.
În urma demisiilor înregistrate ieri din Grupul UNPR, au rămas 10 membri, din care nouă au fost de la origini UNPR, unul a fost din Grupul Partidului Național Liberal.
În concluzie, dat fiind faptul că temeiul juridic a fost incorect și probabil nu s-a știut lucrul acesta – cei care au votat, de asemenea, sunt convins că nu au știut –, astăzi, noi, Grupul UNPR, format din 10 peroane, care continuă să existe, am depus o contestație, în temeiul Regulamentului Senatului, art. 18 lit. g), la Biroul permanent, la președintele Senatului.
Iată, o citim și aici, în plen. O să v-o prezint și o să o depun și la dumneavoastră, domnule președinte, mai ales că nu s-a dat nicio...
Păi, numai o secundă... numai o secundă!
Dacă ați depus-o la președintele Senatului, cum era firesc să fie, dumnealui o va înainta, tot conform regulamentului, Biroului permanent și în prima ședință Biroul permanent o va discuta.
De aceea, dacă aceasta este problema pentru care ați luat cuvântul – este suficient. Am înțeles-o, trebuie să respectăm regulamentul și, sigur, eu sunt primul care trebuie să respect acest regulament.
Așa că, în afară de această chestiune, dacă aveți și alte chestiuni de anunțat... Noi suntem în plină desfășurare a ședinței Legislativului.
Doar vreau să luăm act că acest Grup UNPR există în continuare. Nu s-a emis nicio hotărâre a Senatului și nici nu putea fi emisă, pentru că nu era temei legal. În concluzie, vă rog să luați act de faptul că Grupul UNPR există și funcționează și, eventual, Comisia juridică, Comisia pentru regulament, Comisia pentru constituționalitate, Departamentul juridic al Senatului pot avea un punct de vedere. Dar până atunci, dat fiind faptul că nu există nicio hotărâre, iar votul de ieri s-a dat pe un temei juridic inexistent, vă rog atât doar: să luați act de existența Grupului UNPR.
Mulțumesc tare mult. Continuăm lucrările Senatului.
Punctul 1, secțiunea I, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate – COM(2016) 205 final.
Raportul comisiei, doamna senator Popa. Vă rog să-l prezentați pe scurt.
Mulțumesc, domnule președinte.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Dorin Mircea Dobra.
La lucrările comisiei din data de 8 iunie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.
A fost, de asemenea, analizată și fișa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene. Sistemele informatice existente la nivel european dedicate managementului frontierei și securității interne dispun de o arie extinsă a funcționalității.
Cu toate acestea, există și anumite neajunsuri în funcționalitățile sistemului existent, pe care le puteți găsi în raport.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport. Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc, doamnă senator.
Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Stadiul actual și posibile căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor – COM(2016) 221 final.
Doamnă președinte, vă rog, foarte pe scurt, raportul.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.
În ceea ce privește actualul mecanism de reciprocitate, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să inițieze de urgență discuții și să adopte o poziție cu privire la cea mai bună cale de urmat, având în vedere evaluarea cuprinsă în prezenta comunicare.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.
Supunem plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
3. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică – COM(2016) 230 final.
Doamnă președinte, pe scurt, vă rog.
Prezenta comunicare descrie acțiunile care au fost întreprinse până în prezent și pe cele care trebuie să fie întreprinse în viitorul imediat atât la nivel european, cât și național pentru a oferi tuturor cetățenilor europeni un nivel ridicat de securitate.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.
Mulțumesc.
Supunem plenului raportul.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
4. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Posibilități de reformare a sistemului european comun de azil și de îmbunătățire a căilor legale de migrație – COM(2016) 197 final.
Vă rog să prezentați, pe scurt, raportul.
Prezenta comunicare se dorește a fi punctul de plecare pentru discuții cu privire la reformarea sistemului de azil european, în condițiile în care criza actuală a scos în evidență limitele sistemului existent.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.
Supunem plenului raportul.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre și raportul.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
5. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind poziția Consiliului în ceea ce privește adoptarea unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și la libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului – COM (2016) 213 final.
Doamnă președinte, raportul, vă rog.
Acordul stabilește normele privind transferurile internaționale către autoritățile competente ale unor țări terțe.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport, pe care îl supunem plenului.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
6. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind poziția Consiliului în ceea ce privește adoptarea unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) și de abrogare a Directivei 95/46/CE – COM(2016) 214 final.
Vă rog, doamnă președinte, raportul.
Regulamentul propus sprijină piața unică digitală în vederea valorificării potențialului acesteia. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate, formularea unui raport și îl supunem plenului.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre și raportul.
Vot · approved
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L249/2016; retrimitere la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare)
· Dezbatere proiect de lege
2 discursuri
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport. Îl supunem plenului Senatului.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (L237/2016) 21–23
· Dezbatere proiect de lege
86 de discursuri
În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene notează că prezentul raport îndeplinește obligația Comisiei, în temeiul art. 12 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimente destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuirii unor diete totale pentru controlul greutății.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport, pe care îl supunem plenului.
Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Dobra... doamna... Domnule senator Dobra, vă rog.
Mulțumindu-vă, domnule președinte, mulțumesc, totodată, și colegilor din Senatul României pentru încrederea pe care o acordă Comisiei pentru afaceri europene în privința susținerii acestor rapoarte.
Atât astăzi, cât și ieri a fost, dacă vreți, o avalanșă de inițiative ale Uniunii Europene, ce au fost trimise spre consultare parlamentelor naționale sau spre informare, astfel încât să știm cu toții și să aducem la cunoștința opiniei publice care sunt eforturile Uniunii Europene pentru managementul care, până mai deunăzi, era cea mai mare criză pe care Uniunea Europeană a trăit-o de la înființarea ei: criza imigranților.
Am ținut să vorbesc astăzi și să spun că de joia trecută nu criza imigranților mai rămâne pe primul punct de dezbatere al Uniunii Europene, ci evenimentul neplăcut și neașteptat de părăsire a Uniunii Europene de către o țară membră, lucru care pune, mai mult decât am dori noi, sub semnul întrebării nu atât destinul comun european, ci modalitatea în care această Uniune Europeană va evolua.
Solidari cu Uniunea Europeană, noi, cei din Parlamentul României, ne dorim ca lucrurile să meargă înainte și susținem calea comună a continentului. Mulțumesc frumos.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumim tare mult.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre și raportul prezentat de comisie.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
Pentru explicația votului, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Pentru explicația votului la punctul 2 în situațiile de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor.
Eu am votat proiectul de hotărâre pentru că era important să reafirmăm principiul, principiul care spune, pe scurt: este nevoie să asigurăm respectarea reciprocității în materie de politică de vize, respectiv state terțe, față de state ale Uniunii Europene, în speță România, Bulgaria, și nu numai în alte cazuri, trebuie să fie respectate și trebuie să beneficieze de același regim de liberă circulație. Mă refer la cetățenii europeni români, bulgari și așa mai departe.
Spun asta pentru că, pe de o parte, există în continuare un tratament discriminatoriu și un dublu standard aplicat României de state și partenere foarte importante, precum Statele Unite și Canada, și spun acest lucru inclusiv în contextul în care, după negocieri importante între Uniunea Europeană și Canada, s-a încheiat și urmează să fie semnat propriu-zis un acord de liber schimb economic. Nu există libertate de circulație a capitalului, a investițiilor, a serviciilor neglijând, ignorând sau punând la o parte libertatea de circulație a cetățenilor.
Și era nevoie să afirmăm încă o dată acest principiu cu foarte mare claritate și față de partenerii canadieni, și față de partenerii din Statele Unite, cu atât mai mult cu cât România a fost întotdeauna un aliat care a contribuit și cu propriii soldați, ofițeri, care au căzut la datorie în teatre de operațiuni. Și merităm respectul.
Și ultimul considerent: aici avem încă o dată un exemplu de ce structurile europene, instituțiile europene și Comisia Europeană, așa cum funcționează ele astăzi, generează nemulțumire la nivelul unor cetățeni europeni. Și am văzut ce s-a întâmplat și în Marea Britanie, pentru că această Comisie Europeană a făcut un lucru rușinos și Comisia afacerilor europene nu cred că a spus acest lucru. Comisia Europeană avea toate pârghiile necesare, astăzi, să activeze mecanismul pentru asigurarea principiului reciprocității și pentru a obliga statele terțe să elimine vizele față de România și Bulgaria.
Or, Comisia Europeană a făcut un lucru rușinos, a împins pisica, cum s-ar spune, la Parlamentul European și la Consiliu, cerând: căutați voi căi de rezolvare a problemei.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Barbu. Vă rog. Microfonul central.
Tudor Barbu
#117445Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.
Nu vreau decât să vin în completarea colegului meu Dobra.
Mă alătur spuselor Domniei Sale, dar fac precizarea următoare, pentru că suntem la final de sesiune și suntem într-un moment extrem de important, Președintele României se află la o reuniune istorică, prima reuniune la Bruxelles fără reprezentanții Marii Britanii, prima reuniune, după un vot istoric în insulă, în arhipelag, acolo unde s-a decis ieșirea din Uniunea Europeană, ieșire care, așa cum declară Guvernul de la Londra, va fi respectată de Guvernul de acolo, ceea ce înseamnă că unele țări știu să respecte un referendum, altele mai puțin.
Voiam să fac precizarea că și eu mă număr printre cei care, din clasa politică făcând parte, vremelnic, spun că România trebuie să profite de acest moment și să-și reașeze mesajul, și să-și recalibreze poziția în cadrul Uniunii. Este o țară extrem de importantă și nu este tratată la nivelul la care ar trebui să fie tratată, și nu este socotită, poate și din vina celor care o reprezintă sau au reprezentat-o în decursul anilor, nu este reprezentată și nu este socotită așa cum ar trebui.
Spusele domnului Dobra sunt corecte.
Susținem construcția europeană, dar eu cred că este momentul ca această susținere să fie condiționată de ceea ce înseamnă punctul de vedere al României. Să se facă auzit, și în mod clar, nu ca până acum, cu ambiguitatea care a dus unde suntem.
Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, Intrăm în programul legislativ obișnuit.
Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Din partea Grupului PSD, viceliderul. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În calitate de președinte al Comisiei pentru agricultură, solicit retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie, pentru două săptămâni, după vacanța parlamentară.
Și aș solicita – și o să solicit și în scris Biroului permanent – un punct de vedere și al Comisiei juridice. Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumim.
Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
54 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.
Retrimitem la comisie și retrimitem și la Biroul permanent, unde putem discuta despre aviz, despre coraport, dar mai puțin de punct de vedere.
O să analizăm cum este mai bine pentru ca proiectul de lege să aibă toate cele necesare.
Domnule senator Oprea, vă rog. Iertați-mă!
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Vă rog să constatați, în calitate de președinte de ședință, că nu există cvorum.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Da, o să încerc să verific acest lucru la primul proiect, acum, când o să votăm, fără nicio discuție.
Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
Declar deschise dezbaterile generale.
Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Oprean.
Pe scurt, domnule ministru. Microfonul 9, vă rog. ## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** – _secretar de stat_
_în Ministerul Culturii_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Este vorba de o transpunere a Directivei europene nr. 60/2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit legal teritoriul unui stat membru.
În acest moment, Legea nr. 182/2000 nu reglementează distinct situațiile în care bunurile culturale ce circulă în afara teritoriului României rămân sau părăsesc spațiul Uniunii Europene.
De aceea, supunem dezbaterii și aprobării plenului Senatului această modificare.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc.
Comisia de specialitate, domnul senator Georgică Severin.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru cultură și media a fost vizată în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
După cum a arătat și reprezentantul Guvernului, este vorba de transpunerea unei directive europene care are ca scop protejarea obiectelor de patrimoniu scoase în afara țării și retrocedarea lor.
Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz favorabil, fără amendamente.
Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 14 iunie, în prezența doamnei Corina Șuteu, ministrul culturii.
În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Legea este din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu, domnule senator. Dezbateri generale, dacă există.
Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, dincolo de faptul că este vorba despre transpunerea unei directive europene, cred că trebuie să știm că această directivă și această lege pe care o vom avea sunt în interesul României foarte... mai mult decât în interesul altor țări. De ce?
După 1990, foarte multe obiecte din patrimoniu, unele din patrimoniul cultural național, de categoria A – mă refer la, de exemplu, la cosonii din aur –, au părăsit teritoriul României.
Nu discutăm acum în ce context. Că a fost braconaj arheologic, că au fost transportate peste graniță o serie întreagă de obiecte de patrimoniu...
Acesta este un aspect.
Un al doilea aspect este acela că face referire inclusiv la obiecte ce fac parte din colecții private.
Și al treilea aspect pe care trebuie să-l cunoașteți, stimați colegi, este acela că sfera de patrimoniu este lărgită. Nu este numai patrimoniul arheologic, numismatic, de artă și așa mai departe. Este vorba de o categorie mai largă despre ceea ce înseamnă patrimoniu, inclusiv patrimoniul natural.
Prin urmare, închei spunând ce am spus la început: dincolo de faptul că este o directivă și trebuie să ne racordăm la ea, v-am explicat câteva din motivele pentru care trebuie să o votăm.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Alte puncte de vedere de la grupurile parlamentare?
Domnul senator Corlățean. Microfonul 4, vă rog.
## Mulțumesc.
Mergând în completarea intervenției domnului senator Hașotti, vreau să menționez și eu cât de importantă este implementarea deplină a acestei directive și din experiența proprie.
Ne-am izbit anterior, apropo de știrea de acum o săptămână cu repatrierea unui număr redus de cosoni în România, pe această temă, ne-am izbit anterior de o situație în relația bilaterală. Uneori funcționează, alteori nu funcționează, atunci când avem de repatriat în țară obiecte de patrimoniu care au dispărut în mod fraudulos.
La acel moment am avut de repatriat câteva sute de monede de cosoni, care fuseseră identificate de autoritățile britanice, dar în proceduri judiciare complicate, cu cel care făcea parte din rețeaua respectivă și exista o anumită reticență pentru repatrierea bunurilor culturale.
Acum, eu am o datorie morală de a spune că datorită deschiderii Guvernului britanic, care înțeleg că astăzi este în situația de a gestiona ieșirea din Uniunea Europeană, și datorită unui ministru de externe britanic, William Hague se numea, dialogul bilateral și direct pe care și eu l-am avut a produs totuși mult mai multă deschidere și atenție din partea autorităților britanice. Și, la trei săptămâni după acel moment, o decizie, care a fost până la urmă politică, a generat repatrierea a sute de monede cosoni, care astăzi sunt la Muzeul Național de Istorie.
Relația bilaterală uneori poate să funcționeze, având, să spunem, un fundament politic bun, alteori poate să nu funcționeze.
Ăsta este motivul pentru care e important să folosim mecanismele europene, care, iată, sunt create, inclusiv prin această directivă, astfel încât nu putem decât� și nu pot și eu la rândul meu decât să încurajez colegii să voteze acest proiect de lege.
Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Alte puncte de vedere la grupurile parlamentare? Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.
- Stimați colegi,
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
Din sală
#126419Nu avem cvorum.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Punctul 3...
În aceste condiții...
Gata, am înțeles, supun, supun... Fac un vot de control numai pentru a stabili cvorumul.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
## **Domnul Emil Marius Pașcan**
**:**
Procedură.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Domnule senator, vă rog, pe procedură, microfonul central.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Nu au votat toți.
Nu pot să oblig pe nimeni să voteze, domnule Hașotti. Știți la fel de bine ca și mine, după experiența îndelungată pe care o avem, unii colegi sunt prezenți, dar nu sunt foarte atenți.
Vă rog.
## **Domnul Emil Marius Pașcan:**
## Domnule președinte, Distinși colegi,
Eu mă întreb dacă Biroul permanent al Senatului a dorit... chiar a dorit să ținem astăzi ședință de plen, câtă vreme de la ora 11.00 au fost planificate două ședințe de comisii: la administrație și la cultură.
Prin urmare, gândiți-vă, sunt 11 membri în fiecare dintre comisii. Dacă ei s-ar ridica și ar pleca din sală să respecte programul comisiilor de la ora 11.00, evident că am rămâne exact jumătate sau chiar mai puțin.
Prin urmare, eu cred că Biroul permanent chiar nu s-a gândit la acest lucru sau nu a dorit să ținem această ședință. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Conform regulamentului, se solicită... Vă rog să nu părăsiți sala.
S-a solicitat de către liderul unui grup parlamentar constatarea că nu există cvorum, situație care mă obligă să rog unul din secretarii Biroului permanent – și-l rog pe domnul Rotaru – să facă prezența.
Mulțumesc.
## **Domnul Ion Rotaru:**
|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentă| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae|prezent<br>prezent| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya|prezent<br>prezentă| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu|prezent<br>prezent| |Burlea Marin<br>Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|| |Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel|prezent<br>prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin|prezent<br>prezent<br>prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea|prezent<br>prezent| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>prezent| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent|
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/6.VII.2016
|Filip Petru|prezent|Popa Mihaela|||prezentă| |---|---|---|---|---|---| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Nicolae Vlad|||prezent| |Flutur Gheorghe||Popescu Corneliu|||| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popescu Dumitru Dian|||| |Geoană Mircea Dan||Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|||prezent| |Ghilea Găvrilă||Purec Ion Simeon|||prezent| |Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian||Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian|||prezent| |Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|||prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin||Vosganian Varujan|||| |Mocanu Victor<br>Moga Nicolae|prezent<br>prezent|Și, cu domnul Stuparu, suntem 81, domnule președi|||| |Mohanu Nicolae||**Domnul Ioan Chelaru:**|||| |Motoc Octavian<br>Nasta Nicolae|prezent<br>prezent|Mulțumim.<br>Continuăm lucrările Senatului.|||| |Năstase Ilie|prezent|Propunere legislativă privind acordarea||unor drep|| |Neagu Nicolae|prezent|specifice<br>personalului<br>didactic|din|în|vățămâ| |Neculoiu Marius|prezent|preuniversitar.|||| |Nicoară Marius Petre||Declar deschise dezbaterile generale.|||| |Nicolae Șerban|prezent|Dau cuvântul inițiatorului, dacă este|prezent.||| |Nistor Vasile|prezent|Nu este prezent.|||| |Niță Mihai||Din partea Guvernului României...|||| |Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru|prezent<br>prezent|**Domnul Dumitru Oprea**
**:**|||| |Oprea Gabriel||Procedură.|||| |Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu|prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|||| |Pașca Liviu Titus||Vă rog.|||| |Pașcan Emil Marius|prezent|Vă rog să luați loc, stimați colegi, și îi rog||pe toți col|| |Pataki Csaba||care sunt prezenți și au cartele, și le folosesc,|||să și vote| |Pavel Marian|prezent|că mi s-a atras atenția din sală că unii|colegi|din sală nu|| |Păran Dorin|prezent|dorit să voteze.|||| |Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|prezent|**Domnul Dumitru Oprea:**|||| |Pereș Alexandru|prezent|Domnule președinte de ședință...|||| |Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian|prezent<br>prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|||| |Popa Constantin||V-am dat cuvântul.|||| |Popa Ion|prezent|Pe procedură.||||
Și, cu domnul Stuparu, suntem 81, domnule președinte.
Propunere legislativă privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Vă rog să luați loc, stimați colegi, și îi rog pe toți colegii care sunt prezenți și au cartele, și le folosesc, să și voteze, că mi s-a atras atenția din sală că unii colegi din sală nu au dorit să voteze.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Pe procedură.
Vă rog să verificați încă o dată, electronic, dacă zisa, la mustață, de 81 de senatori este reală.
Hai, că nu ne... mințim unii pe alții.
Domnule profesor, sunteți mai specialist ca mine.
Păi sunt mai specialist! Cereți un vot electronic...
În momentul în care colegii prezenți...
Deci la votul electronic eram 54 și acum suntem 81!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Dacă colegii prezenți nu doresc să voteze, deși sunt prezenți, eu nu pot să fac abstracție de acest lucru.
Procedura regulamentară pe care..., vă rog să nu mă învățați, o știu mai bine ca dumneavoastră, oricum..., este nominală.
Domnul secretar și-a asumat răspunderea, dacă dumneavoastră contestați, faceți sesizarea la Biroul permanent, că am văzut că se poartă, și discutăm în Biroul permanent o asemenea contestație.
## Continuăm lucrările.
Reprezentantul Guvernului pentru acest proiect.
Deci cine răspunde pentru...
Domnul Iliescu.
Vă rog.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_
_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare acordarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control cu o vechime efectivă de cel puțin 30 de ani în învățământ, la împlinirea vârstei legale de pensionare, a unei pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.
Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere că, în prezent, sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul contributivității.
Propunerea legislativă vizează acordarea unei pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor...
Mulțumesc, domnule ministru.
Din partea comisiei de specialitate, doamna președintă. Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a luat în dezbatere și vă propune să dezbatem... și vă propune un raport de admitere, cu amendamente.
Discuțiile din comisie s-au purtat, fără îndoială, pe condiția de astăzi a cadrului didactic și pe faptul că, în ultimii 5 ani de zile, din sistemul de învățământ s-au pierdut circa 200.000 de elevi, cifra demografică este în scădere și, ca urmare, nu cred că se solicită bugetul mai mult decât s-a acordat în acești ani pe sistemul de învățământ.
Mulțumesc, mulțumesc, doamna președintă.
Dezbateri generale, puncte de vedere grupuri parlamentare.
Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, prima ședință din luna septembrie.
Punctul 3, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai – Ziua proclamării independenței României ca zi de sărbătoare națională.
Inițiatorul nu este prezent.
Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Oprean.
Aveți microfonul 9.
Domnule ministru, foarte scurt, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Pe lângă faptul că măsurile propuse determină anumite efecte financiare care nu sunt clar definite și nu au un grad de predictibilitate, în condițiile în care există Legea nr. 103/2015, care reglementează ziua de 10 mai ca zi de sărbătoare națională, și în condițiile în care există alte două inițiative legislative cu același obiect de reglementare – respinse ambele de ambele Camere ale Parlamentului României –, Guvernul nu poate să susțină un astfel de demers legislativ.
## Mulțumesc.
Domnule senator Georgică Severin, vă rog. Din partea comisiei.
## Mulțumesc, domnule președinte.
L218 din 11 mai 2016. Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai – Ziua proclamării independenței României ca zi de sărbătoare națională, precizez: nelucrătoare.
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
În punctul său de vedere, Guvernul României ne-a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că prin dispozițiile Legii nr. 103/2015... nu mai repet ce a spus domnul ministru.
Comisia pentru drepturile omului a trimis aviz favorabil, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a Senatului ne-a trimis avizul negativ. Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 14 iunie, în prezența doamnei Corina Șuteu, ministrul culturii.
În cursul dezbaterilor s-a adus în discuție faptul că Legea nr. 103/2015, la care se face referire, pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare națională nu face nicio referire la proclamarea independenței de stat a României.
În consecință, având în vedere faptul că, până în acest moment, prin nicio lege nu se statuează că există o zi a independenței naționale și în nicio zi în mod oficial nu sărbătorim independența națională...
Mulțumesc, domnule președinte!
## **Domnul Georgică Severin:**
Comisia a decis un raport de admitere, fără amendamente.
Domnule senator Hașotti, vă rog. Sunteți nevorbit, domnule președinte. Domnul senator Hașotti. Microfonul central.
Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi,
Aceasta este o discuție care a mai avut loc acum un an și ceva: 9 mai sau 10 mai?
Vă spuneam atunci că, pe data de 9 mai, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a răspuns la o interpelare în Camera Deputaților, interpelare făcută de deputatul drapelist, la vremea aceea, Nicolae Fleva. Și Mihail Kogălniceanu a spus: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.”
Senatul s-a întrunit în sesiune extraordinară în după-amiaza acelei zile și a luat act de declarația ministrului de externe.
Abia a doua zi, pe 10 mai, principele Carol, viitorul rege Carol I, promulgă acest document care se publică în Monitorul Oficial.
Stimați colegi,
Și noi când legiferăm aici..., noi când dăm votul la o lege, acea lege nu devine lege decât atunci când se publică.
Deci publicarea independenței de stat a României s-a făcut pe data de 10 mai, și nu întâmplător, bineînțeles. Și, la fel, domnule senator, știți de ce mai 1881, nu întâmplător.
Așadar, această discuție s-a concretizat prin ceea ce cu toții am votat aici, în Legea nr. 103/2015, cum a spus domnul secretar de stat.
Uitați, am venit cu expunerea de motive de atunci. Faptul că nu există în textul legii nu este extraordinar de important. Este important, dar nu...
Uitați ce spuneam în expunerea de motive în baza căreia noi toți, aici, am votat Legea nr. 103: „În 1879, ziua de 10 mai a început să fie sărbătorită cu o dublă semnificație: urcarea pe tron a domnitorului Carol I și proclamarea independenței de stat.”, scria în expunerea de motive.
Aș mai vrea să vă spun că sărbătorirea independenței de stat a fost, până în anul 1947 inclusiv, data de 10 mai. Comuniștii au venit și au introdus data de 9 mai. Acest lucru se poate verifica foarte, foarte ușor. De ce? E foarte simplu.
Comuniștii nu voiau să facă legătura între independența României și monarhie și Casa Regală și atunci au inventat ziua de 9 mai, zi în care un ministru de externe răspunde la o interpelare. Păi, și noi avem interpelări, stimați colegi! Faptul că se răspunde la o întrebare nu înseamnă mare lucru.
De asta este frumoasă istoria, domnule...
De asta este frumoasă istoria.
Și acum, în încheiere, păi, stimați colegi, mai ales de la Partidul Social Democrat...
Slăbiciunea dumneavoastră!
## Recunosc, domnule președinte!
Nu mai departe de săptămâna trecută, președinții..., deci copreședinții Alina Gorghiu, Vasile Blaga și președintele Liviu Dragnea au avut discuții cu Casa Regală, cu principesa Margareta, Custodele Coroanei, pentru a avea o lege care să statueze regimul, poziția Casei Regale în România, cu niște prevederi foarte interesante. Unele pot fi amendate, dar, în principiu, chestiunea este foarte corectă.
Ce facem noi acum? Legiferăm astfel încât să revenim la... să spunem 9 mai – Ziua independenței, când, de fapt, a fost 10 mai, când s-a publicat în Monitor, când principele Carol a votat acest lucru?! Tocmai acum, când sunt discuții ce par foarte fructuoase și foarte bine-venite cu Casa Regală?! Vă las pe dumneavoastră să reflectați. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc tare mult. Doamna senator Crețu. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
Observ că domnul coleg vrea să repete cu tot dinadinsul ceea ce a spus anul trecut. Am să fac și eu acest lucru. Zilele naționale sunt zile simbolice. Eu vreau ca ziua mea națională – sărbătoarea independenței, de data aceasta, nu ziua națională – să fie o zi simbolică pentru democrație și în acest sens ziua de 9 mai, ziua în care Parlamentul a declarat... a proclamat independența, ziua în care populația Bucureștiului a ieșit să se bucure, este mult mai simbolică decât publicarea într-un document.
De altfel, vreau să-i reamintesc domnului Hașotti că însuși principele Carol, la finalul acelei sesiuni, a mulțumit Parlamentului României pentru actul curajos pe care l-a făcut în 9 mai – și a spus textual cu acea ocazie.
Apoi, independența a fost câștigată pe câmpul de luptă de soldatul român. Deci este un act, de asemenea, al acestui popor, este un act democratic, dacă vreți să-i spunem așa.
În plus, 9 mai este Ziua Europei și este Ziua păcii, ziua în care s-a încheiat al Doilea Război Mondial.
Ar fi minunat ca România să sărbătorească în această zi împreună cu alți europeni. Mai ales astăzi poate ar trebui să spunem acest lucru.
Eu credeam că 1989 am înlocuit un regim autoritar cu o democrație, așa cum am mai spus și cu altă ocazie. Nu, a câștigat reversul.
Mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc tare mult.
Îl rog și pe domnul Georgică Severin, dacă poate, să facă un efort și să sintetizeze punctul de vedere.
Voi încerca, domnule președinte de ședință.
Nu insist acum pe detaliile istorice. Eu constat – și sunt și eu de meserie, ca și dumneavoastră, istoric –, domnule senator Hașotti, un lucru: că, în momentul de față, dacă este necesar, momentul în care se publică o lege în Monitorul Oficial devine momentul când trebuie sărbătorită, și nu momentul festiv, când o Cameră, _recte_ Senatul, a votat și a decis.
Mă gândesc, poate multe din documente se publică la o săptămână, două. Putem să discutăm cât dorim de faptul că am putea să vorbim de problema calendar gregorian, calendar iulian și, atunci, toate datele astea s-ar duce în cu totul altă zonă.
Nu, problema este mult mai simplă, stimați colegi. Problema este că, prin Legea nr. 103/2015, nu se menționează în niciun fel Ziua independenței României. O avem în expunerea de motive, dar, scuzați-mă, cetățenii României și instituțiile statului au textul de lege și nu au motivarea.
În aceste condiții, faptul că România este poate singura țară europeană care nu-și marchează în niciun fel ziua independenței – care cu..., o spun cu sentiment de mândrie națională, mi se pare cel puțin la fel de importantă ca oricare zi de unire cu ce provincie doriți dumneavoastră – trebuie îndreptat. Vrem să o punem pe 10 mai, să ducem în zona regalității?! Dacă doriți dumneavoastră, nu mai contează, oricum au apărut instituții gen Custodele Coroanei, Legea Salică a dispărut... Nu e treaba mea și nu mă interesează! Dacă dorim, nu aveți decât să faceți asta, dar propunerea este ca românii să aibă o zi a independenței, că poate de aia n-o să mai fim călcați în picioare, de aia îi lăsăm pe toți să facă ce vor în țara noastră.
Haideți să marcăm Ziua independenței, poate ne trezim să fim independenți!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, mulțumesc! Domnule senator, v-am rugat să fiți mai sintetic. Domnul lider al Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
Domnul senator Mihai Fifor.
Stimați colegi, este evident că această... acest proiect legislativ stârnește dezbateri destul de serioase.
Eu vă propun să întoarcem la comisie acest proiect legislativ și să-l discutăm, poate, mai atent în comisie și după aceea să venim cu el în plen.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc tare mult.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
Doamna senator Jipa, microfonul central, dorește să facă un anunț.
Se pregătește domnul senator Teiu Păunescu.
## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Anunțul pe care vreau să îl fac este că, începând de astăzi, voi fi în Grupul PSD.
Am fost accidental în grupul în care am fost și am fost tratată cum am fost. 8 ani am votat alături de PSD, voi rămâne alături de dânșii.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Teiu Păunescu. Vă rog.
Începând cu data de luni, 27 iunie, activez în Grupul parlamentar al ALDE.
Am luat... ați luat act.
Domnule senator Mihai Fifor, vă rog.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Dorim să anunțăm o înlocuire în Comisia juridică: domnul Popa Constantin va fi înlocuit cu doamna Jipa Florina.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră înlocuirea propusă.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
Observați după votul electronic că e o diferență de aproape 30 de senatori.
Aveți dreptate, domnule senator. Așa este.
Și chiar vă rog să mai verificați o dată.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Vă rog.
Stimați colegi, facem o verificare de cvorum, în mod corect cerută de domnul senator Oprea.
Rog toți colegii care au cartelele și care doresc să voteze să-și verifice cartelele.
Supun... Pentru verificarea cvorumului – votul plenului Senatului.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unor drepturi specifice personalului didactic din învățământul preuniversitar (L205/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare) 24–25
55 plus 1, 56 de voturi.
Constat, cu părere de rău, că nu avem cvorumul de ședință necesar.
Domnule președinte...
Suntem în..., doar dacă vreți să faceți un anunț.
## Stimați colegi,
Să lămurim o dată pentru totdeauna în regulament: cvorumul se stabilește la începutul ședinței, da? Așa cum există și la Uniunea Europeană, cum există peste tot: la începutul ședinței. Dacă unii colegi nu vor să voteze, dacă unii colegi vor să plece sau au alte treburi – e treaba lor. Deci...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc tare mult.
O să dau, înainte de a închide ședința, citire unei note de sesizare pentru legile adoptate azi în Senat și în Camera Deputaților în calitate de Camere decizionale.
Senatorii și deputații își pot exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992.
Termenul pentru sesizare este două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun.
## Stimați colegi,
Vă invit la comisiile de specialitate care lucrează și astăzi, și mâine, iar celor care și-au încheiat lucrările le doresc să aibă o vacanță fără evenimente neplăcute!
Probabil că în asemenea formulă ne vom întâlni în luna septembrie.
Mulțumesc.
Succes pentru toată lumea!
Vă rog să-mi permiteți să...
Vă rog, domnule senator, pe scurt.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#150879„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|943612]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/6.VII.2016 conține 28 de pagini.**
Prețul: 70,00 lei
Ceea ce doresc să evidențiez – și să închei cu această precizare – este următorul aspect. Faptul că Guvernul, în mod repetat, prin ordonanțe de urgență, modifică regimul drepturilor și libertăților cetățenești, dat de Parlament prin lege, constituie el însuși un abuz constituțional, legal și are o evidentă țintă politică.
Așadar, declarația mea politică se dorește a fi un semnal de alarmă către prim-ministru, către președintele țării, pentru că el veghează, nu-i așa?, la buna funcționare a autorităților publice, și către colegii parlamentari, pentru că la momentul când ordonanța de urgență va veni în Parlament merită să-i îmbunătățim conținutul acesta care, prin abuzul lui, generează atâtea nedreptăți și discuții. Vă mulțumesc pentru atenție.
Acum trebuie să intervină luciditatea politicienilor britanici și, prin votul lor în Parlament, categoric să blocheze rezultatul referendumului. Cu orice risc de pierdere a popularității pentru o parte a politicienilor, votul membrilor Camerei Comune a Marii Britanii trebuie să fie majoritar împotriva ieșirii din Uniunea Europeană.
Categoric, și noi avem nevoie ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană. Este unul dintre cei trei poli de putere, alături de Germania și Franța, care au un rol primordial în politicile economico-sociale ale Uniunii Europene. Și să nu uităm că se poate genera un efect de domino, deoarece și alte țări ale Uniunii Europene, care
fiecare are extremiștii săi, pot declanșa referendumuri de apartenență la Uniunea Europeană.
Sigur, David Cameron, fostul prim-ministru demisionar, va rămâne în istorie drept politicianul care a provocat acest lucru.
Doamnelor și domnilor senatori,
Eu sunt un optimist și cred că politicienii englezi au discernământul votului pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, iar un scenariu sumbru despre o ieșire din Uniunea Europeană să rămână la stadiul de vis urât al unor nopți de vară caniculare. Noi, ca politicieni, de multe ori mai și greșim atunci când votăm unele legi. Eu recunosc acest lucru, că am și greșit cu votul pe care l-am dat și cer scuze electoratului. Însă se poate corecta legea respectivă, printr-un nou vot, după ce se studiază mai aprofundat legea în cauză. Însă un vot de ieșire al Parlamentului britanic va fi greu de corectat.
Le cer parlamentarilor britanici ca de această dată să stea cu picioarele în apă rece, să gândească bine, să măsoare de zece ori și să voteze o dată, pentru rămânerea țării lor în Uniunea Europeană, pentru binele copiilor lor și al tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană.
Dă-le, Doamne, politicienilor englezi mintea cea de pe urmă, cum am spune noi, românii, și cât mai repede posibil să se întâmple acest lucru! Mă refer la votul din Parlamentul britanic pentru a reveni Marea Britanie la masa celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.
Așa să le și să ne ajute Dumnezeu! Vă mulțumesc.
Printr-o conjunctură a sorții, Baia Mare este unul dintre cele patru orașe care candidează pentru Capitala Culturală Europeană în 2021. Celelalte trei orașe sunt București, Cluj și Timișoara.
Dacă Baia Mare va fi desemnată Capitală Culturală Europeană în 2021, efectul va fi nu o transformare, ci o transfigurare. Ar fi un mesaj nu numai pentru Baia Mare, dar și pentru toți locuitorii din cele 200 de sate din județul nostru, din județul Maramureș. Și nu ar fi un mesaj adresat numai acestor sate, va fi un mesaj de proporții europene pentru toți locuitorii din cele 12.000 de sate din România de azi. Acest mesaj este: „Ne pasă de voi. Vrem să aveți grijă de voi. Vrem să vă vizităm. Vrem să vă cunoaștem. Vrem să vă sprijinim. Și, când venim să vă vizităm, vrem să vă găsim acasă.”
Dacă Baia Mare devine Capitală Culturală Europeană în 2021, aceasta va însemna o schimbare profundă pentru o civilizație aflată în criză. În Maramureș va începe o perioadă de cinci ani de selecție a valorilor, de curățare, se vor deschide o mulțime de porți naționale și internaționale. Aceste glorioase tradiții rurale vor fi în lumina reflectoarelor pentru cinci ani și ar putea să rămână sub reflectoare pentru următorii mulți, mulți ani. Acest fapt va încuraja oamenii care sprijină deja România rurală să continue să o sprijine, să găsească soluții, să creeze povești de succes care să fie un exemplu de urmat pentru alte comunități.
Știu că fiecare oraș candidat face eforturi enorme, dar ne aflăm în acel moment în care puteți să aruncați un colac de salvare tradițiilor vii ale României rurale, cărora le datorăm ceea ce suntem în prezent.
Vă mulțumesc frumos.
Este timpul să ne aliniem și noi statelor dezvoltate și să arătăm în mod concret grija față de copiii țării noastre. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Totodată, am mai dori ca pe lângă salariul lunar, compus din salariul de bază, gărzi, indemnizații, sporuri, premii și prime, cei care fac parte din personalul operativ să aibă dreptul la ajutoare și alte drepturi bănești stabilite prin contracte colective de muncă, indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și la decontarea cheltuielilor de cazare și transport în țară și în străinătate, dar și la încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă. De asemenea, ar fi normal ca ei să beneficieze și de un spor pentru condiții deosebit de periculoase, pentru suprasolicitări psihice și nervoase, stres, zgomot intens și de lungă durată, pericol, risc fizic și risc în traficul rutier în timpul deplasărilor în misiune.
Așadar, nu este vorba despre niciun privilegiu dat medicilor și asistenților de pe ambulanțe, ci despre un act de normalitate pentru efortul și implicarea acestor profesioniști.
Sper ca astăzi proiectul de lege să intre în dezbatere și să fie votat. Și vă invit pe toți să-l votați.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Soluții există, distinși guvernanți, întotdeauna. Trebuie doar să privim cu multă responsabilitate către nevoile cetățenilor.
În final, distinși colegi, vreau să vă spun că mă bucur din tot sufletul că am fost coinițiator al acestei legi și astăzi miilor de mămici din întreaga țară li s-a făcut dreptate.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
de fonduri cu acest scop, atât pentru apele interne, cât și pentru cursul corespunzător al Dunării. Vă mulțumesc.
Asocierea noastră națională de-a lungul vremurilor cu noțiunea de „grânar al Europei”, mai ales în perioada ante și interbelică, perioadă în care poeți ca Goga, Coșbuc sau scriitori ca Slavici și Rebreanu au creat adevărate capodopere din truda țăranului român și din mândria acestuia și iubirea lui nemăsurată pentru pământurile pe care le-a muncit, a reprezentat și reprezintă în continuare pentru noi, cei de acum, un tezaur intrat deja în panteonul nu doar literar al lumii.
După cum bine știți, mă număr printre acei parlamentari care și-au dedicat o parte substanțială din activitatea lor din forul legislativ și proiectelor pentru conservarea, încurajarea și îmbunătățirea aspectelor care țin de tradițiile noastre naționale, de munca românului și de produsul acesteia, chestiuni care contribuie esențial, vital aș îndrăzni să spun, la dezvoltarea economică și socială a României. În plus, ori de câte ori am avut ocazia – și asta s-a întâmplat foarte des –, nu doar în calitate de senator într-o circumscripție electorală a țării, ci mai ales ca om, ca cetățean al unui oraș și județ cum este Suceava, care obișnuiește să desfășoare activități curente, așa cum o facem cu toții alături de familiile noastre, cum ar fi mersul la piață, pregătirea unei mese în familie sau o ieșire cu prietenii la una dintre pensiunile agroturistice din zonă, am discutat în nenumărate rânduri cu producătorii locali de bunuri de consum alimentar.
De fiecare dată am rămas cu un gust amar și cu o tristețe extraordinară în suflet când am constatat că acești oameni (care muncesc și care reușesc printr-un efort imaginabil să ne ofere minunatele lor produse, care în alte țări sunt etichetate drept produse de lux sau exclusiviste și pe care noi le avem la îndemână la prețuri cât se poate de decente, aș putea să spun chiar modice în raportul calitate-preț și efortul depus pentru obținerea lor, noi, românii, în majoritatea timpului, uitând aceste calități și aceste valori sau bagatelizând munca oamenilor care ni le oferă) mi-au mărturisit cât de greu le este, dacă nu chiar imposibil, să se simtă satisfăcuți și răsplătiți pentru munca și produsele acestei munci, în mod corespunzător și în mod decent.
În România, noțiunea de fermier este similară cu cea de dizident.
Pentru că, oricât de bine au încercat acești oameni să se organizeze și să funcționeze în micile asociații pe care le au ca producători agroalimentari (fermieri), s-au izbit necontenit de probleme cvasiinsurmontabile, cum ar fi:
– o piață concurențială externă greu de egalat, dacă nu chiar de surclasat;
– o lipsă de receptivitate uriașă din partea autorităților române la a facilita și a susține demersurile acestor oameni pentru legalizarea muncii lor și recompensarea lor conformă;
– o lipsă completă sau aproape completă a unei legislații naționale în domeniu, care să ușureze și să susțină munca, dar, în primul rând, demersurile legale ale acestor oameni pentru ca produsele pe care ei le pot oferi să aibă acceptul și girul de a intra pe piețele românești și în magazinele de orice tip din România, evident, în conformitate cu standardele și cerințele în materie impuse și reglementate de către Comunitatea Europeană și internațională.
Și, bineînțeles, dar nu în ultimul rând, o legislație care să confere o protecție sporită pentru munca și cadrul muncii acestor oameni, pentru că, după cum bine știm, condițiile de climă și de sol ale României presupun niște precauțiuni și cadre speciale, având în vedere că există perioade mari de secetă sau alte fenomene naturale adverse, care pun în pericol recoltele și, evident, întregul efort al producătorilor și, în fond, viața acestor oameni care trăiesc exclusiv din produsul muncii lor.
Acum puțină vreme m-am bucurat văzând că proiectul de lege pe care l-am inițiat privitor la obligativitatea existenței pe rafturile super și hipermarketurilor a produselor românești în proporție de 51% a fost îmbrățișat și primit cu căldură de către dumneavoastră și am putut să mă duc să împărtășesc această bucurie și cu oamenii despre care vă vorbesc.
În schimb, acum, iată-mă pus, și nu doar eu, ci noi toți, colegii care am lucrat în acest sens – sper că sunteți de acord cu mine –, dar în special oamenii cărora li se adresează acest proiect, în situația tristă și neplăcută ca acesta să se împotmolească undeva pe traseul încâlcit al labirintului legislativ către Președinția României.
De aceea, fac un apel cât se poate de serios către domnul președinte Klaus Iohannis, în ciuda faptului că Domnia Sa are o perioadă extrem de aglomerată cu lucruri care, după cum se vede și am putut vedea și zilele acestea, sunt de o importanță crucială pentru noi toți și pentru țara noastră, ca, printr-un efort suplimentar și o supremă bunăvoință și empatie națională, să își plece privirile și asupra cererilor, dorințelor și nevoilor fermierilor români și, în final, ale cetățenilor acestei țări.
Pentru că cetățeanul, același care l-a votat și pe domnul Klaus Iohannis ca Președinte al României, este beneficiarul.
Am convingerea fermă din tot ce aud și văd în fiecare zi, repet, ca om care trăiește normal în această țară și își face curent cumpărăturile de la magazinele românești, că românii preferă să mănânce mâncare românească, produsă pe pământurile țării lor.
Ceea ce mi se pare o chestiune cât se poate de firească, fără ca aceasta să însemne că nu apreciem și produsele de proveniență străină.
Însă, așa cum vă spuneam, memoria afectivă a fiecărui om, dar și necesitatea de susținere națională prin forțe proprii sunt prevalente oricăror altor opțiuni.
Pentru că, doamnelor și domnilor colegi, departe de mine ideea unui naționalism închipuit, fals sau extrem, însă consider că trebuie să învățăm să ne iubim tradițiile și valorile și să le dăm adevărata lor importanță și greutate, așa cum bine vedem că fac și alte țări din jurul nostru și din întreaga lume pentru națiunile pe care le cuprind.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Aș vrea să închei prin a spune că apelul meu către domnul președinte Iohannis, care întârzie promulgarea legii, nu vine ca o formă de manifest politic, ci ca o formă de comunicare firească între Domnia Sa și fiecare român care m-a delegat, prin mandatul meu de senator ales, să am această comunicare pe o cale mai directă cu Președintele României și cu celelalte foruri și instituții ale statului român, și nu numai.
Îi mulțumesc anticipat domnului președinte Iohannis pentru timpul pe care sper că și-l va dedica pentru binele și prosperitatea națiunii noastre!
Vă mulțumesc.
P.S. Unificarea PNL cu UNPR ar trebui să fie cea din urmă temă a dezbaterii publice; nu ne spune decât ceea ce știm deja – că există forțe nedemocratice care decid mișcările de trupe! Și că acest lucru trebuie schimbat!
Observăm clar cum s-a dorit ca în România să fie întărită o anume instituție – Direcția Națională Anticorupție, reușind să o transforme în cea mai de temut instituție din țara noastră. Astfel, în lupta aceasta mediatică, de capturare a „vrăjitoarelor” instituționale, au fost înlăturați din funcții câțiva oficiali înalți și au fost lăsați fără imunitate câțiva politicieni. Justiția oarbă o să-i aibă în pază!
Bravos, domnule ministru! Astea da rezultate!
Dar ce se întâmplă cu restul strategiei promise, cu rezultatele pe care le-ați cerut miniștrilor? Noi, cetățenii, le așteptăm nerăbdători.
În final, vă solicit să faceți un bilanț al guvernării cu măsurile întreprinse, pe care să-l oferiți publicului, și să demonstrați cine are dreptate: dumneavoastră sau rezultatele... inexistente?!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Presa a tot scris despre o cârdășie de baroni transpolitici și transnaționali (multietnici) ce și-au dat mâna la chelirea munților.
Ce este curios, nu am reținut ca acest subiect să fi devenit obiect de studiu și rezolvare pentru organele de urmărire penală, căci de, ar fi ceva lege în domeniu!
Am înțeles că până și parcurile naționale, respectiv Retezatul, au ajuns la exploatare haotică a masei lemnoase.
Din câte sunt informat, exploatarea națională a masei lemnoase se face, „teoretic”, reglementat prin lege.
Este nevoie de material de construcție, de mobilă, de combustibil pentru anumite gospodării.
Ce nu am înțeles este cum de exportăm masă lemnoasă neprelucrată în fabricile de la noi, deci fără o plusvaloare, doar materie primă.
Povestim la niveluri administrative înalte că am putea să ne orientăm ca țară spre turism. Potențial ca și diversitate naturală avem, drumurile nu prea corespund. În cadența în care devastăm pădurea, nu cred să mai avem ce prezenta. Și așa ajung la un comentariu la care nu am avut răspuns, nefiind de specialitate.
Se pare că anumite țări au interzis exploatarea masei lemnoase, iar toaletarea pădurilor este făcută de organisme bine reglementate.
În concluzie, problema frământă, pe bună dreptate, locuitorii acestei țări.
Am depus la Ministerul Mediului o solicitare, în sensul în care doresc să aflu următoarele:
- situația actuală a împăduririi țării, pe regiuni;
- situația tăierilor legale și ilegale din ultimii 20 de ani;
- dacă legislația existentă este corespunzătoare pentru
- asigurarea protecției pădurilor;
- dacă forma de organizare a ocoalelor silvice poate
- proteja pădurea, fie ea privată sau publică;
- planul de împăduriri al României;
- dacă se poate propune o lege de interzicere a tăierilor
- de pădure și care ar fi problemele apărute în acest sens.
Și uite așa am evoluat de la o bârfă pe Facebook la o problemă evident reală, care doare!
În final aș dori să abordez și o altă problemă, la fel de gravă, dar dintr-un alt domeniu:
Sănătatea a devenit o... eternă problemă.
La un moment dat mă plictisisem să tot scriu despre problemele din sistemul sanitar. Deja este un subiect pregnant și chiar „ofertant” pentru presă. Despre devoalarea problemelor din acest sistem vital pentru societate s-au ocupat obiectiv, dar și cu tușe grosiere – pe lângă subiect – mulți informați, dar și neinformați.
Așa de unit a fost prezentată realitatea, încât este o ostilitate inexplicabilă asupra întregului corp medical. Să nu se înțeleagă că aș susține că realitatea este frumoasă și că nu sunt probleme grave de soluționat.
M-a scos din muțenia autoimpusă ultima conferință de presă a ministrului de resort, proaspăt nominalizat de câteva săptămâni.
De la învestitură cunoștea că a preluat un minister cu probleme, așa că prezentarea hibelor fără a oferi soluții mi s-a părut doar un act de publicitate în fața ziariștilor.
Ministerul Sănătății, din 1989 și până în prezent, a avut cea mai mare fluctuație de miniștri comparativ cu alte ministere. Într-un domeniu bine definit, am avut miniștri de toate specialitățile, iar consecințele se văd.
Uneori m-am întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă la Ministerul de Finanțe ar fi fost nominalizat un medic. Până la urmă cred că butada folosită că la medicină se pricepe toată lumea a fost criteriul de bază pentru nominalizarea miniștrilor.
Să revenim la evenimentul de săptămâna trecută! Nu se cunoaște numărul exact al medicilor ce practică și unde practică aceștia, în România. Ministerul are în coordonare direcțiile sanitare ce ar trebui să dețină această bază de date, în conformitate cu fișa postului.
Institutul de Statistică Medicală, din câte știu, este în strânsă colaborare, dacă nu cumva în subordonarea Ministerului Sănătății.
Colegiul Medicilor din România este partener de consultare cu Ministerul Sănătății, în temeiul legislației existente.
Finanțarea diferențiată a actului medical este făcută în temeiul unui act normativ după ierarhizarea spitalelor, fapt existent de ani buni. Nu spun că acest lucru ar fi bun sau rău, dar arată că ministrul în exercițiu nu cunoaște bine legislația și actele normative aflate în vigoare.
Nu poți reproșa unui ministru abia numit să cunoască toate reglementările aflate în vigoare, mai ales că acesta este de formare economist și singura experiență în domeniul medical este cea referitoare la o serie de activități ale unor ONG-uri cu scop umanitar.
Personal, mi-a fost teamă de oamenii pricepuți la toate – finanțe, economie –, deoarece timpul a dovedit că nu este chiar așa. Însă aceasta este altă discuție. Problema este alta!
Ministrul în exercițiu trebuie să se sprijine pe colaborarea unui corp de experți din minister. După consilierea oferită, sunt două variante posibile:
– prima variantă este aceea în care experți nu sunt – au plecat sau sunt pensionați;
– a doua variantă, chiar mai periculoasă, este posibilitatea în care experții există, dar nu oferă consultanță adecvată, din varii motive.
Nu știu care este varianta reală, dar nu mi se pare corect ca un ministru nou în exercitarea mandatului să susțină conferințe de presă de dragul imaginii, cu declarații șoc, fără acoperire și fără soluții.
Este evident că actualul mandat este unul limitat în primul rând de calendarul alegerilor din acest an, astfel încât cred că ar fi mai corect de discutat probleme cu soluționare imediată și ar trebui lăsate declarațiile pentru a avea ce scrie presa.
Avem alte așteptări de la actualul ministru și ar cam trebui să iasă de sub amprenta „Mircea, fă-te că muncești!”. Cu stimă, dr. Paul Ichim, senator PNL.
În campania pentru alegerile locale, precum și în celelalte campanii, am atras atenția asupra importanței acordării votului în cunoștință de cauză. Consider că mecanismul acordării votului într-o democrație trebuie să presupună următorul traseu: intensitatea participării – interes – atenție – informare – cunoaștere. Acest traseu este prea puțin spre deloc parcurs de cei care votează, pentru că este bruiat de un alt traseu, care îmbină atitudinile extremiste cu cele populiste ale decidenților politici, vectorilor de imagine, liderilor opiniei publice.
## Stimați colegi,
Ascensiunea populismului și a extremismului este impardonabilă, iar Parlamentul are responsabilitatea să stopeze acest curent care afectează democrația europeană, nu doar pe cea națională! S-a văzut că pozițiile extremiste și populiste sunt cele care incită populația să participe la luarea unor decizii. Responsabilitatea discutării despre sistemele democratice presupune supunerea acestei teme unei dezbateri politice și sociale serioase înainte de a forța luarea unei decizii. Altfel, se ajunge la exemplul dat de referendumul din Marea Britanie.
Partidul Național Liberal și-a exprimat ferm poziția de susținere totală a proiectului euroatlantic al României. Suntem ferm convinși că România trebuie să-și consolideze parteneriatul cu SUA, NATO și UE, în noile realități europene.
Sunt multe planuri pe care trebuie dezbătută noua realitate în care ne aflăm, dar unele direcții sunt clare încă de acum: procesul democratic trebuie respectat, populismul și extremismul trebuie înlăturate pentru binele construcției europene în care România este parte, iar decidenții politici sunt primii responsabili de acest traseu.
Vă mulțumesc.
E adevărat că statele membre sau regiunile își asumă însele în propriile programe de dezvoltare rurală obiective cantitative pentru fiecare arie de intervenție în parte, stabilind apoi planul de măsuri pentru îndeplinirea acestora și fondurile alocate pentru fiecare acțiune în parte.
Însă, fără eforturi susținute pentru excluderea României de pe „lista scurtă” a țărilor în care aceste fonduri sunt gestionate după ureche, riscăm să nu culegem decât ceea ce am semănat...
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Cu toate acestea, se observă cu ușurință că aceste modificări nu sunt toate cele mai potrivite. Astfel, dacă plecăm de la premisa că școala românească are ca obiectiv oferirea de informații de cea mai bună calitate, centrându-se pe performanță și excelență academică, mai ales pe formarea de abilități de viață pentru fiecare copil într-un mediu plăcut, armonios, unde se poate juca, învăța și dezvolta, ne-am fi așteptat la accentuarea faptului că elevul român are dreptul la o educație de top egală cu oricare alta din Europa. Deși documentul menționează, la art. 4, faptul că învățământul preuniversitar este centrat pe elev, abordarea generală nu inspiră încredere sau siguranță, fiind absente concepte-cheie în educația elevului, precum personalitate, caracter, bunătate, morală, performanță, creativitate, pedagogie sau spiritualitate.
În acest sens, consider că anumite articole sunt cel puțin nepotrivite. Astfel, la art. 23 se menționează că alegerea sau desemnarea reprezentanților elevilor se poate face prin tot corpul de elevi. Or, sugestia este practic imposibil de realizat. Dacă școala are 1.200 de elevi, e greu de crezut că toți cei 1.200 vor vota. Dacă am stabili un procent din corpul elevilor (peste 50%), ar fi credibil și realizabil.
Tot în acest context observ faptul că există în continuare piedici în consilierea psihopedagogică din școli, conform următorului articol: „dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare și consiliere școlară, profesională și psihologică, conexe activității de învățământ, puse la dispoziție de unitatea de învățământ preuniversitar, fiindu-le asigurată cel puțin o oră de consiliere psihopedagogică pe an”. Cred că suntem cu toții de acord că cel puțin o oră pe an nu are vreo influență asupra elevului. Având în vedere că elevii trec, pe parcursul dezvoltării lor psihoemoționale, prin perioade care necesită consilierea psihopedagogică, este indicat ca aceștia să beneficieze de consiliere permanentă. În sprijinul acestei idei, ar trebui ca toate școlile să aibă cabinet de asistență psihopedagogică, iar elevii să fie încurajați să apeleze la acest serviciu. Tot la acest nivel consider că trebuie o reglementare mai precisă a timpului în care elevii pot fi consiliați, acest fapt implicând un cumul de absențe care trebuie motivate corespunzător.
Din păcate, observăm că cel mai mare capitol din statut este dat de partea ce include sancțiuni, ceea ce ne spune clar că învățământul românesc încă funcționează cu sancțiuni și pedepse. Studiile din ultimele decenii arată că eficiența și valoarea sancțiunilor sunt reduse pentru copiii aflați în creștere și dezvoltare psiho-emoțională-socială. Firește, este de apreciat că elevii nu pot fi supuși unor sancțiuni colective.
În plus, sunt câteva articole imprecise și incomplete, precum cel care face referire la dreptul la protest pentru elevii din ciclul liceal, în afara orelor de curs, sau cel care indică faptul că elevii nu au voie să consume droguri, alcool, să folosească arme în perimetrul școlii. Ar trebui lămurit la ce se face referire prin perimetru. Mai mult, un articol chiar nepotrivit și susceptibil de a crea haos în sistem este cel care menționează că elevii din învățământul secundar superior au dreptul de a solicita schimbarea unui cadru didactic al clasei cu susținerea a două treimi din totalul de elevi ai clasei. Tot în acest context, consider că un regulament al ministerului nu trebuie să fie interpretabil în aplicarea unor măsuri precum sancțiunile. De asemenea, este regretabil că acest document nu include dreptul la condiții de igienă, sănătate și securitate.
Nu în ultimul rând, mi-aș dori să văd și un statut al profesorului sau al instituției în sine ori privind ambele aspecte. Ce se întâmplă când școala încalcă statutul elevului? Sau ce se întâmplă când un profesor încalcă statutul elevului? Nu ni se spune. Cum este apărat și protejat profesorul aici? Iată de ce mi-aș dori și un statut al profesorului, un regulament care să apere profesorul de eventualele abuzuri din partea elevilor, părinților sau superiorilor, să îi ofere siguranță și încredere și să știe că școala îl susține și nu ascultă de ordine politice sau de altă natură.
În cele din urmă, „Statutul elevului” trebuie îmbunătățit, pentru a corespunde tuturor măsurilor necesare pentru a asigura educația fiecărui copil la cele mai înalte standarde și trebuie să fie adoptat în complementaritate cu un statut al profesorului, care să îi asigure celui din urmă respectul cuvenit și siguranța pe care le merită, la rândul său.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, senator Biró Rozalia.
În al treilea rând, studiul arată detalii interesante privind percepția generală față de boală. Astfel, peste 85% dintre cei intervievați sunt de părere că boala poate fi detectată în faze incipiente, iar 82% apreciază că există cancere care se pot preveni, în timp ce 74% consideră că există tratamente ce pot conduce la vindecare. Din păcate însă, doar o treime din populația României consideră că statul contribuie la asigurarea unui tratament corespunzător pentru bolnavii de cancer.
Nu în ultimul rând, este demn de menționat faptul că raportul aduce clarificări semnificative privind percepția oamenilor față de noile terapii. În acest sens, cei mai mulți dintre cei intervievați (85%) sunt de părere că același tratament aplicat pentru diagnosticul de cancer poate da rezultate diferite de la pacient la pacient. În plus, aproape 40% dintre români declară că au auzit de medicina personalizată (asistat, după citirea unei descrieri) și peste 55% ar fi de acord cu primirea unui astfel de tratament personalizat, în detrimentul tratamentului standard. În ceea ce privește imuno-oncologia, aproximativ 37% dintre români declară că au auzit de această nouă direcție în oncologie (asistat, după citirea unei descrieri) și aproape o treime ar fi interesați de un tratament care să activeze sistemul imunitar împotriva celulelor contaminate. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați apreciază că studiile clinice oferă pacientului acces la un tratament de ultimă oră, mai bun decât cele existente deja pe piață. Totuși, 40% dintre români asociază studiile clinice cu studii care au un risc crescut, întrucât presupun testarea unor tratamente insuficient testate până la momentul respectiv. În aceste condiții, doar 42% dintre cei intervievați se arată interesați să participe într-un studiu clinic dacă ar fi diagnosticați cu cancer.
Consider că este deosebit de important să analizăm aceste informații și să susținem luarea unor măsuri concrete pentru a reduce din problemele identificate la nivelul sistemului sanitar românesc. Este de datoria noastră să luptăm pentru a asigura condițiile optime de dezvoltare în societate și trebuie să ne implicăm cu toată energia în remedierea aspectelor negative identificate. DUPĂ PAUZĂ
Un sistem sanitar sănătos este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase, armonioase și care se poate dezvolta corespunzător.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.
Ținând seama de aceste aspecte, este necesar ca măsurile întreprinse de Inspectoratul General al Poliției Române, de celelalte structuri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și a tuturor structurilor specializate ale statului cu atribuții vizavi de această problematică să acționeze cu mai mare hotărâre în stăvilirea acestui fenomen alarmant și să căutăm îmbunătățirea mijloacelor de combatere a infracțiunilor săvârșite prin intermedierea sistemelor informatice, inclusiv prin pedepse mai aspre.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Este o chestiune absolut rușinoasă, care încalcă competențele pe care Comisia Europeană le are și iată, încă o dată, un motiv pentru care există nemulțumire la nivel european, pentru că există dublă măsură: atunci când instituțiile europene au de-a face cu interesele cetățenilor europeni, le aplică de o manieră diferențiată, nu la fel pentru cetățenii români, cetățeni europeni.
Mulțumesc.
Deci, până în 1947, 10 mai a fost și Ziua regalității, și Ziua independenței. Acum, dacă noi dorim să legiferăm 9 mai ca zi a independenței, nu facem decât să acredităm ceea ce în regimul comunist rău se spunea.
O altă discuție este, am avut-o chiar la grupul parlamentar: domne’, că în manualele de istorie – în unele manuale de istorie – încă se vorbește de ziua de 9 mai. Istoria este o știință relativă, naște controverse.
Vreau să vă spun..., vreau să vă spun câteva din controversele pe care le găsim în manualele de istorie: despre revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan – n-a fost revoluție; despre Revoluția engleză – niciun istoric englez nu vorbește de Revoluție engleză, vorbește despre Războiul civil; despre Revoluția lui Tudor Vladimirescu – nici atât; despre faptul că Sfântul Andrei a creștinat poporul român – cum să creștineze poporul român, când Dacia este cucerită după aproape 100 de ani de la pelerinajul Sfântului Andrei prin Dobrogea?! Și sunt multe, multe, multe astfel de..., astfel de...