Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·5 octombrie 2011
Declarații politice · respins
Florin Mircea Andrei
Discurs
Declarația politică este intitulată „Summitul Parteneriatului Estic din Varșovia”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Săptămâna trecută, liderii UE s-au reunit la Varșovia în cadrul Summitului Parteneriatului Estic, inițiativă susținută de Polonia și Suedia, într-un moment în care atenția Uniunii este îndreptată cu precădere spre criza economică, dar și spre țările din nordul Africii și Orientul Mijlociu, după „Primăvara arabă”.
La acest eveniment au participat șefi de state și guverne din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și reprezentanți din cele șase state ale Parteneriatului Estic, dar și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, numeroși reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri.
Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE în mai 2009, la Praga, la inițiativa Poloniei și Suediei, se adresează unui număr de șase țări din Europa de Est și din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estică a Uniunii pentru Mediterana, proiect susținut de Franța, și vizează, în special, consolidarea relațiilor economice și politice dintre Europa și fostele republici sovietice. Polonia, care deține președinția UE, și-a anunțat dorința de a oferi țărilor incluse în acest program o perspectivă de aderare la UE și de eliminare, cu unele condiții, a vizelor de intrare în spațiul european.
De altfel, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a anunțat încă de la începutul săptămânii că Varșovia are în vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de asociere cu Ucraina până la sfârșitul acestui an, o declarație în acest sens urmând să fie adoptată la reuniunea din Polonia.
În plus, Polonia a anunțat la Summitul Parteneriatului Estic începerea negocierilor privind acordurile de asociere dintre Uniunea Europeană, Republica Moldova și Georgia. „Aceste țări trebuie să înțeleagă că, în prezent, climatul nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă că totul s-a oprit și că timpul este pierdut.”, a asigurat șeful diplomației poloneze.
Reuniunea de la Varșovia are loc însă într-un moment în care Uniunea Europeană este preocupată mai mult de criza datoriilor suverane și de evoluțiile din nordul Africii și Orientul Mijlociu, după recentele revoluții din Tunsia, Egipt și Libia. Statele mediteraneene, în special Franța și Italia, susțin o mai mare implicare și finanțare a UE pentru vecinătatea sudică a Uniunii.
Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al Guvernului este accentuat în ultimii doi ani, este trasă înapoi de blocajul instituțional și de politicile privind alegerea președintelui.
Din păcate, progresul lent în ceea ce privește reformele economice și politice din țările incluse în Parteneriatul Estic le oferă celor șase foste republici sovietice perspective reduse de aderare la UE.