Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața!

Dați-mi voie să-l invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, să-și prezinte declarația politică. Urmează doamna senator Minerva Boitan.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mi-am formulat titlul declarației politice sub formă de întrebare: „Studenți fără bacalaureat?”

Aș vrea să fac o precizare încă de la început: îi respect pe toți colegii și vreau să nu fie supărat niciun coleg din punctul acesta de vedere, și anume dacă voi prezenta câteva lucruri despre acest subiect, care este într-o dezbatere publică și pe care merită să-l abordăm și noi, mai ales cei care suntem dascăli.

De curând, câțiva colegi, pe care-i respect, au propus o inițiativă legislativă prin care au avansat ideea admiterii în învățământul superior a absolvenților de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat. Nu mă voi opri asupra motivelor care stau la baza acestei inițiative. Voi spune doar că, fiind și eu cadru didactic universitar, îmi sunt cunoscute. Problema este că ele nu au cum să fie susținute.

Despre școala românească, indiferent de nivelul ei, gimnaziu, liceu, învățământ superior, s-a spus – și continuă să se invoce, ce-i drept, cu mai puțină convingere – că a dat absolvenți bine pregătiți, lucru dovedit la locul de muncă ocupat după absolvire. Trebuie să recunoaștem însă că, în ultimii ani, nivelul de pregătire a intrat pe panta declinului, situația devenind posibilă din cauza unor factori favorizanți, regăsiți în relaxarea exigenței la toate nivelurile.

De-a lungul timpului, s-au făcut atâtea reforme, încât s-a pierdut din vedere esențialul, și anume faptul că un număr mare de absolvenți – mă refer la cei de liceu – au încetat să mai acorde învățării un rol prioritar pentru a putea face față exigențelor de mai târziu, limitându-se să obțină o diplomă. Pentru ei faptul că trăim într-o lume concurențială tot mai dură sună mai de grabă a teorie. Recentele măsuri luate de Guvern nu-și doresc altceva decât să schimbe o astfel de mentalitate.

Pretutindeni în lume învățământul superior este sinonim cu selecția, la temelia căreia se află buna pregătire, confirmată prin diploma de bacalaureat și dăruirea pentru profesia aleasă. La urma urmelor, nu toți cei care au parcurs liceul trebuie sau pot să fie studenți, unii fiindcă sunt mai puțini dotați, alții fiindcă, deși dispun de resurse intelectuale superioare mediei, s-au dedat cu lenevia, o meteahnă pe care au deprins-o, uneori, cu ajutorul generos al părinților și, nu în ultimul rând, al școlii. Pentru o astfel de categorie, din cauza exigențelor mult sporite și a măsurilor luate pentru eliminarea fraudării examenelor, bacalaureatul din acest an

a fost un șoc, un examen din care, de fapt, cei cu adevărat doritori să obțină o diplomă universitară au multe de învățat, în primul rând, să învețe să poată deveni competitivi. Firește că nu doar ei sunt datori să reflecteze asupra acestor lucruri. Familia, școala și societatea în care trăiesc sunt parteneri la fel de importanți.

Iată de ce nu voi susține propunerea făcută, ca cei cu media peste 7, ca rezultat al notelor mai bune obținute la celelalte materii susținute la examenul de bacalaureat, să fie admiși – chiar și în condițiile amintite de inițiator – să devină studenți.

Nu cred să se fi întâmplat vreodată în istoria învățământului românesc – și cred că nici în alte țări – ca toți absolvenții unei clase de liceu să fi promovat examenul „din prima”. Ceea ce nu înseamnă că celor așa-ziși „picați” li s-au retezat șansele de a deveni cândva studenți sau de a se bucura de drepturile pe care le conferă deținerea diplomei de bacalaureat.

Mai există, apoi, posibilitatea frecventării unei școli postliceale, însă, din păcate, în țara noastră acestea s-au împuținat nepermis de mult, dar aceasta este o altă problemă asupra căreia voi reveni cu un alt prilej. Acum mă voi limita doar să afirm că este foarte importantă.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru această întrebare retorică.

Doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL, este următoarea colegă înscrisă la cuvânt.

## **Doamna Minerva Boitan:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică „Pensionarii salvează bugetul României!”.

Stimați colegi,

Dacă în 1990 în România existau 8,1 milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari, raportul s-a inversat dramatic în ultimii 20 de ani: în prezent, există 5,5 milioane de pensionari și 4,4 milioane de salariați, cu o consecință previzibilă, respectiv deficitul financiar în sistem, situație motivată de politici sociale și economice nepotrivite. Astfel, în centrul blamărilor din ultima perioadă se află pensionarii, acei oameni atât de bogați, încât sunt numiți de ministrul care ar trebui să vegheze asupra lor „asistați social”. Probabil că luxul în care trăiesc îi determină să stea la cozi imense sau să semneze o adeziune pentru vreun partid „darnic”, și totul pentru o pâine. Sunt atât de bogați în ochii celor care acum ocupă jilțuri de miniștri, încât aceștia se gândesc să le impoziteze acea „bogăție”. Cu toții suntem martori la greutățile pe care le întâmpină acești oameni după ani grei de muncă. Și totuși, ei sunt aceia datorită cărora bugetul României supraviețuiește.

Oare nu mai există strop de bun-simț, de au ajuns onorabilii guvernanți să se joace de-a alba-neagra cu pensiile lor de doi bani? Nici nu știi ce este mai rău în România: să fii pensionar sau să fii cerșetor?

Potrivit specialiștilor, pentru echilibrarea bugetului pensiilor, România are nevoie de 6,07 milioane de angajați plătiți cu salariul mediu pe economie. Fără a se gândi la modalități economice de creștere a locurilor de muncă pentru alte două milioane de români, Guvernul, cu profunda-i preocupare de reducere a deficitului din sistemul de pensii, găsește că singura metodă pentru creșterea economică este impozitarea pensiilor.

Președintele statului român afirma, în luna iulie 2010, că pensionarii sunt una dintre „zonele cancerigene” ale bugetului de stat, iar „soluția de vindecare” constă în impozitarea pensiilor.

Singura răsplată pentru pensionari, după atâția ani de muncă, este, în fapt, o cruntă umilință. Și eu mă opun acestei umilințe!

4 ani de studii, 100.000 de liceeni nu au fost în stare să probeze, prin examenul de bacalaureat, eficiența a aproximativ 1,2 miliarde de lei investiți în ei din banii publici. În loc să dea seamă de această stare a lucrurilor, se cere suplimentarea finanțării a ceva fără valoare dovedită cu alte câteva sute de milioane de lei.

Mai există și un alt fel de interes. Odată cu finanțarea suplimentară pentru acești liceeni nepromovați, PSD are grijă să nu dispară și unități de învățământ superior din categoria a treia, în care se regăsesc îndeosebi cele private. De fapt, inițiativa dorește să legalizeze foamea de bani a unor universități neatractive. Locurile finanțate de la buget s-au ocupat, doar cu taxă ar mai avea loc în sistem cei 100.000 pentru care se solicită clemență. Poate că o paranteză ar trebui să fie făcută aici: pentru primii 100.000 s-au acordat de la buget 62.000 de burse să-și continue studiile, iar pentru ultimii 100.000 cerem finanțare totală. De-a dreptul incredibil! Mai mult, pentru olimpicii României se alocă anual premii de doar un milion de lei, iar pentru nepromovați se solicită aproape 300 de milioane, iată dimensiunile aberației propuse de colegii noștri parlamentari din PSD.

În final, nu pot decât să-mi exprim oroarea intelectuală față de acest tip de aventurism populist. O asemenea măsură ar împinge înapoi învățământul cu câțiva ani, anulând orice urmă de respect față de corectitudinea în școală, ca să nu mai vorbim despre haosul care ar fi produs de acel așa-zis „an pregătitor”. Dar, după câte se vede, la PSD e bine cunoscută abrambureala când vine vorba despre învățământ. Sperăm totuși că acest fapt va rămâne doar o chestiune de folclor academic, și nu o tristă realitate a României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL, urmat de doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi poartă titlul „Bacalaureatul PSD este o farsă jucată performanței”.

Cine a avut până acum nelămuriri cu privire la motivele lipsei de performanță în învățământul românesc găsește acum o parte dintre explicațiile necesare. Ocazia este dată de inițiativa legislativă a unor reprezentanți PSD pentru păcălirea examenului de bacalaureat. Falsificarea la scară largă a examenelor și lâncezeala din sistemul educațional trezesc nostalgii celor care au avut pe mână, în trecut, educația.

Motivația adusă de inițiatorii socialiști este absolut halucinantă. Elevii neperformanți de la bacalaureat ar fi păziți de tentația etnobotanicelor, de parcă o generație întreagă ar avea de ales doar stupefiantele ca alternativă la educație. În realitate însă, acest demers este un monument de ipocrizie și populism. Există, mai întâi, un scop electoral, de a atrage în mod josnic niște voturi cu o pomană aruncată de la catedră, chiar dacă astfel s-ar premia ineficiența, lipsa de interes pentru școală și nepromovarea examenului de maturitate. Asta se cere prin inițiativa legislativă a unor parlamentari PSD, să se finanțeze pe bază de încredere o investiție care s-a dovedit a fi ineficientă. Pe parcursul celor

Mulțumesc mult domnului senator.

Doamna senator Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmează domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Doamna Doina Silistru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fiu în acord cu domnul senator Oprea, aș vrea să spun că declarația mea politică se referă la o lege din „abrambureala” PDL-ului.

Declarația politică am intitulat-o „Votul prin corespondență: egal, chiar prea egal!”. Ceva scârțâie în barca guvernării care conduce România de câțiva ani, buni pentru voi, cei de la putere, dar deloc buni pentru noi, restul românilor. Ceva scârțâie mai ales când vine vorba de ultima „șmecherie” care vă poate ajuta să vă mențineți la putere, menținându-vă astfel privilegiile și sinecurile.

Aflu că UDMR nu va susține Legea votului prin corespondență. Cum se poate una ca asta? Unde e armonia dintre dumneavoastră, oameni buni? O lege atât de importantă pentru PDL să nu fie avizată de partenerii din UDMR? Cum ați permis așa ceva?

Sunt șocată, domnule prim-ministru, și ca mine sunt alte câteva sute de parlamentari, care reprezintă, fiecare, zeci de mii de cetățeni dornici să voteze. Ce contează că stau într-o Românie care nu le mai oferă nimic bun, câtă vreme vor putea merge la vot?! ## Stimați colegi,

Dacă va fi adoptată Legea votului prin corespondență, ce rost mai are să candidăm, dacă știm, din start, că voturile se vor număra pe model stalinist? Dar nu numai atât: se va vota la fel, urcând frauda pe o nouă treaptă, neatinsă până acum.

Eu văd în acest demers o disperare imensă, domnule Emil Boc. La fel și în aroganța doamnei Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților, a cărei glumă nefericită – dacă a fost glumă! – nu face decât să adâncească prăpastia dintre ea și felul în care înțelege democrația. Ce crede doamna Anastase că așteaptă diaspora românească de 20 de ani? O lege ca aceasta? S-a văzut de la Paris că PDL nu are nevoie de o asemenea lege pentru a număra 3.000 de voturi exprimate în două cabine amărâte!

Nu, stimați colegi de la PDL – și mă adresez dumneavoastră pentru că sunteți singurii în care mai pot spera să găsesc un dram de rațiune –, diaspora românească așteaptă un semnal concret pentru revenirea în țară. Vor să vadă că economia își revine, că nivelul de trai începe, în sfârșit, să crească, vor să vadă că civilizația europeană intră în orașele și satele depopulate prin plecarea masivă a tinerilor. Asta vrea diaspora, un motiv pentru a reveni acasă, nu o lege care vă servește strict interesele de moment.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc doamnei senator.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

privind aderarea la Spațiul Schengen, ci mai ales din cauza publicității de care a avut parte, aducând României grave prejudicii de imagine.

În schimb, expunerea de care are parte subiectul întâlnirii de la Vila Lac lasă impresia că, anul viitor, va avea o nouă „zi Z”, adică o schimbare semnificativă a raportului de forțe din Parlament în urma alegerilor. Nevoia unei astfel de zile este lesne de înțeles, ținând cont de stadiul deplorabil al economiei României de astăzi. De vină pentru această situație dureroasă pe care țara o traversează, și nevoia unei astfel de zile... Nu este însă numai din cauza Guvernului actual, ci și, să recunoaștem, din cauza societății civile și a opoziției, care, în mod paradoxal, în mai multe rânduri, nu a reușit să se mobilizeze suficient încât să stopeze abuzurile actualului Executiv.

Până la acea dată „a eliberării” trebuie să răbdăm încă discuțiile ce au loc la astfel de întâlniri de taină, unii le spun de alcov, unde hotărăsc oamenii ceea ce s-a hotărât deja la Cotroceni, hotărâri ce influențează semnificativ destinul unei țări, urmând sfatul lui Voltaire, reluat de prim-ministrul englez David Cameron, acestuia atribuindu-i-se fraza considerată deviza toleranței: „Detest ideile voastre, dar voi lupta până la moarte pentru ca voi să le puteți exprima”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Emilian Frâncu. Urmează domnul senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul lider Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „La vremuri noi, oameni noi”.

Presa națională vuiește pe seama întâlnirii de la Vila Lac. Conducerea PDL a decis, duminică seara, în data de 2 octombrie 2011, să prezinte în coaliție o variantă finală, care trebuia avizată de către membrii Guvernului, privind modul în care se vor derula alegerile de anul viitor, dar și discutarea remanierii Guvernului.

Liderii PDL și șefii organizațiilor județene au stabilit ca eventuala remaniere guvernamentală să fie decisă, bineînțeles, de președintele Traian Băsescu, împreună cu premierul Emil Boc. Veșnicele remanieri și reforme, cu care Guvernul a dezbinat o țară întreagă și a împins-o către un colaps economic și social, o să-și consume un nou episod, întrebarea fiind: pe cine o să remanieze?

Subiectul remanierii nu a fost însă printre temele serii, acesta fiind abordat de către liderii PDL la punctul „diverse” al întâlnirii, după ce secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a spus că ar fi bine ca democrat-liberalii să nu mai iasă public cu declarații pe tema aceasta. Probabil, au realizat și ei cât de penibili sunt de fiecare dată când deschid acest subiect. Incompetența de care liderii Guvernului dau dovadă este depășită doar de oamenii aleși de către aceștia în fruntea ministerelor. Un ultim exemplu de astfel de incompetență, asociată cu indolența, a venit din partea ministrului afacerilor externe, acesta fiind vinovatul principal pentru ratarea aderării la Spațiul Schengen, una dintre puținele ținte pe care România ar fi putut, poate, să le atingă în acest an. Probabil, Domnia Sa o să fie printre primii miniștri remaniați, și nu doar din cauza gravității acestui eșec

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se referă la „Eșecul politic, social și economic al Guvernului Boc: închiderea fabricii Nokia – Jucu, Cluj”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Compania Nokia a anunțat închiderea fabricii de la Jucu, Cluj. În comunicatul emis de companie se arată că Nokia intenționează să închidă capacitățile de producție din Cluj, România, până la sfârșitul anului 2011, întrucât „fabricile Nokia de mare volum din Asia asigură beneficii mai mari în privința proximității și eficienței”. De asemenea, se are în vedere revizuirea rolului pe care îl au pe termen lung operațiunile de producție din Finlanda, Ungaria și Mexic.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul lider Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Belacurencu.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu de mult nu am mai susținut o declarație politică, întrucât puterea, care se manifestă și în Biroul permanent, a găsit de cuviință să nu acorde importanță declarațiilor politice și, în general, dezbaterii parlamentare.

Astăzi, mi-am luat totuși inima în dinți și vin în fața dumneavoastră, la început, cu o idee, o sugestie pe care o fac colegilor din Partidul Democrat Liberal, anume să-și țină întrunirile nu la Vila Lac, ci la Casa Dante, pentru că Dante este cel care a scris „Infernul”, și infern a adus această guvernare în România, și tot Dante a scris „Divina Comedie”, pentru că, într-un anume fel, actuala guvernare este o comedie, dar și o tragedie.

Și acum, declarația politică.

Prin prezenta declarație politică doresc să mă delimitez de acțiunile inițiate de secretarul general al Camerei Deputaților, domnul Gheorghe Barbu, membru marcant al Partidului Democrat Liberal, cu privire la implicarea acestuia în susținerea presiunilor pe care entități autointitulate „Barou” sau „Uniunea Națională a Barourilor din România” le fac asupra organelor justiției, ori prin care se induc în eroare cetățenii cu privire la o pretinsă susținere de către Parlamentul României a ilegalităților săvârșite de persoane particulare, contrar legii.

Conform art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat – citez: „Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România» – UNBR – ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activității desfășurate de aceasta, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Este un citat dintr-o lege care nu este respectată, și asta sub oblăduirea secretarului general al Camerei Deputaților.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Minciunile Guvernului Boc în legătură cu transpunerea Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deșeurile”.

Stimați colegi,

Am decis să subliniez în această declarație politică modul în care Guvernul Boc, prin Ministerul Mediului și Pădurilor, dezinformează atunci când vine vorba de transpunerea în dreptul intern a Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deșeurile – Directiva 2008/98/CE.

Că membrii Guvernului Boc dezinformează nu este un lucru nou, dar că aceștia mint atât cetățenii României, cât și reprezentanții Comisiei Europene, este un lucru extrem de grav.

Așa cum știți, netranspunerea unei directive în dreptul intern duce automat la declanșarea procedurii de infringement împotriva României. Într-un asemenea scenariu sumbru, România sau, mai exact, fiecare dintre cetățenii României vor trebui să suporte zilnic sancțiuni financiare, sancțiuni ce vor drena de resurse bugetul nostru, și așa sărac.

Pentru a demonstra modul în care minte Guvernul Boc, prin Ministerul Mediului și Pădurilor, doar pentru a-și proteja clientela portocalie, în disprețul total al cetățenilor acestei țări și al Uniunii Europene, voi cita sursele oficiale ale Uniunii Europene, cât și ale Ministerului Mediului și Pădurilor.

În fapt, Directiva-cadru cu privire la deșeuri trebuia transpusă în dreptul intern până la data de 12 decembrie 2010. Netranspunerea în termen a directivei poate duce la aplicarea de sancțiuni financiare statului în cauză. Citez: „Conform unei noi politici, dacă statele membre nu transpun legislația Uniunii Europene în legislația națională în termenul prevăzut, Comisia poate solicita Curții impunerea de

sancțiuni financiare încă de la prima sesizare a acesteia, fără a fi nevoie să solicite o a doua hotărâre. Această politică a fost adoptată în noiembrie 2010 și a intrat în vigoare în 15 ianuarie 2011.”

România și Belgia au cerut un nou termen Comisiei pentru implementarea directivei, iar Comisia a acceptat. Culmea este că Ministerul Mediului și Pădurilor nu și-a respectat nici măcar al doilea termen, pe care l-a cerut de bună voie.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc domnului senator.

Încheiem aici seria declarațiilor politice prezentate în plen.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris declarații politice, care vor fi consemnate ca făcând parte din stenograma ședinței noastre:

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Iulian Urban, Florin Mircea Andrei, Mihaela Popa, Dorin Păran, Alexandru Mocanu, Mihai Niță, Orest Onofrei și Mihail Hărdău;

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Ion Rotaru, Gavril Mîrza, Adrian Țuțuianu, Constantin Tămagă, Laurențiu Coca, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Ioan Mang și Gabriel Mutu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Vasile Mustățea, Cornel Popa, Marius Petre Nicoară și Marian Cristinel Bîgiu;

– din partea Grupului parlamentar progresist: Sorin Serioja Chivu.

Declarația politică se intitulează „Burțile goale cer: «Facultatea trebuie să devină obligatorie!»”.

Ce dovadă mai bună de populism puteți avea decât ultima propunere a PSD ca cei care nu au luat bacalaureatul să fie înscriși la facultate și să-și poată continua studiile? Este ultima formă sau apogeul populismului de care PSD dă dovada.

Oamenii ăștia nu s-au lecuit deloc, nu au înțeles că cu populismul nu se mai poate guverna. Prevederea face parte dintr-un proiect de lege depus marți la Camera Deputaților de social-democrații Ecaterina Andronescu, Cristian Dumitrescu și Titus Corlățean. Potrivit documentului, anul pregătitor poate fi „echivalat total” cu anul I de facultate, dacă absolvenții iau bacalaureatul, iar finanțarea va fi de la stat.

Victor Ponta (PSD) a declarat pentru „Mediafax”: „Retragem proiectul după ce ne spune Boc ce planuri are pentru tineri.”

Doamna Andronescu dă o lege care să-i asigure „clienți”? Și se mai miră că ANI a spus că este incompatibilă cu funcția de senator, iar acum dă legi pentru propria bunăstare.

Ce plan vrea Ponta pentru tineri? Să pună mâna să muncească! În societate promovează numai cine muncește! În școală, la fel! Dacă nu este în stare să promoveze bacalaureatul, ori e puturos, ori nu-l duce mintea. În ambele cazuri, îl așteaptă șantierul, fabrica sau agricultura, la fel de onorabile pentru capacitatea lui. Ai făcut facultatea fără aceste atribute? Sau crezi că pe șantier ai nevoie de bac? Acestea sunt caracteristicile de bază ale celor care au gândit și susțin această lege.

Elevii care nu au luat bacalaureatul trebuie să învețe un an de zile pentru bacalaureatul de anul viitor, nu să devină struțocămile. Unde în lume s-a pomenit altfel? Și unde în lume s-a mai pomenit că toți trebuie să facă o facultate?

Dacă un analfabet nu a fost în stare să treacă bacalaureatul, poate este capabil să obțină un masterat sau, de ce nu, chiar un doctorat... sau hai să-i facem direct medici chirurgi... Se pare că asta este filozofia lui Ponta.

Suntem o țară cu milioane de absolvenți proveniți din universități mai mult sau mai puțin obscure, simpli posesori de maculatură pe care stă tipărit cu litere de-o șchioapă „licențiat în...”. În schimb, nu avem tineri capabili să facă diferența dintre necesitatea accederii într-o facultate și cea a găsirii unui loc de muncă.

Declarația politică este intitulată „Summitul Parteneriatului Estic din Varșovia”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, liderii UE s-au reunit la Varșovia în cadrul Summitului Parteneriatului Estic, inițiativă susținută de Polonia și Suedia, într-un moment în care atenția Uniunii este îndreptată cu precădere spre criza economică, dar și spre țările din nordul Africii și Orientul Mijlociu, după „Primăvara arabă”.

La acest eveniment au participat șefi de state și guverne din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și reprezentanți din cele șase state ale Parteneriatului Estic, dar și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, numeroși reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri.

Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE în mai 2009, la Praga, la inițiativa Poloniei și Suediei, se adresează unui număr de șase țări din Europa de Est și din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estică a Uniunii pentru Mediterana, proiect susținut de Franța, și vizează, în special, consolidarea relațiilor economice și politice dintre Europa și fostele republici sovietice. Polonia, care deține președinția UE, și-a anunțat dorința de a oferi țărilor incluse în acest program o perspectivă de aderare la UE și de eliminare, cu unele condiții, a vizelor de intrare în spațiul european.

De altfel, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a anunțat încă de la începutul săptămânii că Varșovia are în vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de asociere cu Ucraina până la sfârșitul acestui an, o declarație în acest sens urmând să fie adoptată la reuniunea din Polonia.

În plus, Polonia a anunțat la Summitul Parteneriatului Estic începerea negocierilor privind acordurile de asociere dintre Uniunea Europeană, Republica Moldova și Georgia. „Aceste țări trebuie să înțeleagă că, în prezent, climatul nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă că totul s-a oprit și că timpul este pierdut.”, a asigurat șeful diplomației poloneze.

Declarația politică se intitulează „Proiectul «Facultate fără bac» arată disperarea PSD”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Astăzi, 5 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Educației, ocazie cu care celebrăm importanța educației și a instruirii în societate, dar și rolul-cheie pe care educatorii, învățătorii, profesorii îl au în formarea intelectuală și socială a tinerei generații.

Anul 2011 înseamnă stoparea fraudei și începutul unei reforme reale în educație prin corectitudine, competitivitate și performanță.

Proiectul PSD „Facultate fără diplomă de bacalaureat” arată disperarea celor din PSD, care ani la rând au încurajat „fabrica de diplome” prin fraudă la bacalaureat.

De ce PSD, care a condus Ministerul Educației în cea mai mare parte a perioadei postdecembriste, vine acum cu această inițiativă? Pentru că stoparea fraudei la bacalaureat a condus, automat, și la falimentul „fabricii de diplome”.

Și pentru că scopul scuză mijloacele, mă aștept ca parlamentarii PSD să depună și amendamente „de îmbunătățire” la acest proiect, care să prevadă și „diplome de licență fără terminarea facultății” _._

Consider că avem datoria să le oferim tinerilor noștri o Românie competitivă și performantă, dar nu putem face asta prin inițiative care încurajează contrariul, lipsa de performanță și promovarea tinerilor care nu au trecut examenul de maturitate.

Tinerii din PDL Iași, în asentimentul majorității tinerilor, s-au poziționat deja împotriva acestui proiect. Îmi doresc să le fiu alături acestor tineri, să îi susțin și să îi încurajez să se implice în inițiativele care privesc viitorul lor, cu atât mai mult cu cât Iașiul este un oraș de elită, centru universitar și cultural.

Este momentul ca vocea tinerilor să fie auzită în politica românească, să construim împreună cu ei și pentru ei un sistem educațional care să pună bazele profesioniștilor de mai târziu, indiferent de domeniu. Educația trebuie să însemne corectitudine, competitivitate, performanță și profesionalism.

Mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Munca decentă”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră astăzi și susțin o declarație politică care are ca sursă de inspirație data de 7 octombrie, ziua în care se sărbătorește munca decentă.

Munca decentă însumează aspirațiile tuturor oamenilor în ceea ce privește activitatea lor pe piața muncii. Include aspecte legate de:

- oportunități pentru o muncă productivă și corect

- remunerată;

- securitate la locul de muncă;

- protecție socială pentru familii;

- o mai bună perspectivă în ceea ce privește dezvoltarea

- profesională și integrarea socială;

- libertate de exprimare;

- participare activă în luarea de decizii;

- egalitatea de șanse pentru bărbați și femei.

Cu alte cuvinte, munca decentă reprezintă o strategie ce se bazează pe dezvoltarea durabilă, reprezintă, de asemenea, un element fundamental în ceea ce privește construcția unei societăți corecte, incluzive, echitabile. În acest context, accentul trebuie să fie pus pe crearea locurilor de muncă, pe dialog social, protecție socială, egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și pe respectarea drepturilor la locul de muncă.

În consecință, munca decentă accentuează importanța accesului în mod egal la un loc de muncă, astfel încât să fie eliminată discriminarea, indiferent de tipul ei. Munca decentă promovează remunerarea decentă atât pentru cel ce prestează diferite tipuri de servicii, cât și pentru familia acestuia, astfel încât veniturile obținute să permită un trai decent. Prin munca decentă se promovează protecția socială în caz de boală, de sarcină, dar și pentru orice alt tip de situație care ar putea apărea în cursul vieții. În consecință, munca decentă se opune oricărei forme de exploatare, indiferent de vârstă și gen.

Munca decentă constă în patru piloni, și anume: ocuparea productivă și liber aleasă, dreptul la muncă, incluzând standardele fundamentale ale muncii, protecția socială și dialogul social. Aceasta ia în considerare, de asemenea, egalitatea de șanse. Standardele internaționale, adoptate în special de Organizația Internațională a Muncii și ONU, există deja pentru fiecare dintre aceste domenii, stabilind, unde este cazul, principii generale, metode de lucru sau drepturi. Organizațiile internaționale lucrează, de obicei, la stabilirea unor indicatori adecvați, bazați pe aceste standarde internaționale.

Declarația politică se intitulează „Recensământul”.

Al doisprezecelea recensământ din istoria României va fi primul efectuat după criteriile europene Eurostat. Celelalte 11 recensăminte au fost în 1859–1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002.

Pentru România, acest recensământ are o semnificație aparte, întrucât, conform normelor Eurostat, nu vor mai fi puși la socoteală cetățenii plecați de mai mult de 12 luni de acasă. Fiecare țară va număra doar cetățenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare, e de așteptat ca România „să piardă” în jur de două-trei milioane de cetățeni plecați la muncă în străinătate.

La ultimul recensământ, aveam o populație de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane de etnie maghiară și 535.000 de etnie romă.

Data inițială pentru efectuarea recensământului, martie 2011, a fost amânată, din lipsă de bani, pentru 22–31 octombrie 2011. Institutul Național de Statistică va colabora cu 120.000 de recenzori, care vor bate din ușă în ușă ca să chestioneze populația. Refuzul de a-i primi în casă și de a răspunde la întrebări poate fi sancționat cu amendă cuprinsă între 2.000 și 5.000 de lei, conform legii.

Suma alocată de la buget pentru recensământ este de 193 de milioane de lei. Acesta vizează 21,5 milioane de persoane, 5 milioane de clădiri în care se află locuințe, 8,2 milioane de locuințe și 7,5 milioane de gospodării ale populației. Vor fi numărați toți cetățenii români cu domiciliul în țară, indiferent dacă sunt sau nu plecați din țară la momentul recensământului. Excepție fac cei care sunt plecați de mai mult de un an și care nu vor mai fi numărați în populația României.

Comparativ cu ultimul recensământ din 2002, acum se cere în plus CNP-ul, pentru că la recensământul de probă făcut în mai 2011 au rezultat discrepanțe mari între evidențele autorităților locale și realitatea din teren. Așa se explică, probabil, de ce la alegeri pe listele electorale sunt multe persoane decedate.

Întrebarea privind religia este cu răspuns deschis. Oamenii sunt îndemnați să declare cu curaj credința sau lipsa acesteia, dar și să fie atenți să nu fie trecuți „din greșeală” la o altă religie ori în rândul ateilor, așa cum s-a reclamat la alte recensăminte. Primele date vor fi publicate în trimestrul I al anului 2012, dar rezultatele definitive vor fi cunoscute abia după 27 de luni, adică în 2014, când vor ajunge și la Eurostat.

Declarația politică este intitulată „Greșelile istoriei nu trebuie repetate”.

Orice om cu rațiune se întreabă cum a fost posibil Holocaustul din cel de Al Doilea Război Mondial. Responsabilii pentru acele crime au, fără dubiu, profilul omului alienat mintal, dar, în pofida numărului covârșitor de probe care atestă ororile petrecute atunci, unii le mai contestă și azi veridicitatea. Fie că mintea lor nu poate cuprinde posibilitatea petrecerii unor asemenea acte demențiale, fie că, din punct de vedere etnic sau politic, nu se simt confortabil sub această povară a istoriei. Noi credem

că vinovații au fost pedepsiți, iar culpabilizarea colectivă ar fi fost o greșeală la fel de gravă ca Holocaustul.

Cu toate acestea, capitolul petrecut în urmă cu circa 70 de ani nu trebuie închis definitiv și trecut în uitare. Evenimentele odioase din anii ascensiunii și proliferării nazismului nu trebuie uitate nicio clipă, dacă vom constata că repetarea lor este oricând posibilă, când lucrurile scapă de sub control.

De câțiva ani, oficialități din unele state europene s-au exprimat public în favoarea expulzării masive a cetățenilor români de etnie romă, sub acuzația de săvârșire a numeroase infracțiuni. Noi nu contestăm respectivele acuzații, câtă vreme au un temei real, dar culpabilizarea întregii etnii și catalogarea ca etnie predispusă la încălcarea legii ni se par nerealiste, contraproductive în activitatea de combatere a infracționalității și discriminatorii.

O asemenea atitudine seamănă mai degrabă cu xenofobia, pe care Constituția Europeană o interzice. Or, până una-alta, romii din România sunt cetățeni europeni, cu drepturi și îndatoriri legale. Dreptul liberei circulații, precum și dreptul la asistență juridică le aparțin în aceeași măsură ca oricărui cetățean al Uniunii Europene. Europa modernă nu mai are cetățeni de rangul doi, după cum nu mai are nici etnici de rasă superioară. Sloganul revoluționarilor francezi de la 1789 încă n-a fost abolit: „Liberté, Egalité, Fraternité”.

Dacă pericolul potențial asupra căruia am atras atenția ar fi fost numai cel menționat, la nivel european există instrumente și pârghii juridice care să reglementeze incidentele de acest gen, înainte ca ele să degenereze în focare periculoase ale intoleranței. Dar lucrurile nu s-au oprit la acest nivel, recentele tulburări din Bulgaria demonstrând că este necesar să acordăm mai multă atenție relațiilor interculturale, intercomunitare, integrarea socială a romilor devenind o necesitate de importanță europeană.

Declarația politică se intitulează „Absurditatea inițiativei PSD «Facultate fără bac»”.

Sunt de acord că România este țara tuturor posibilităților, însă nu mă gândeam că vom ajunge să avem chiar astfel de inițiative. PSD-ul a inițiat un proiect de lege care permite tinerilor care nu au promovat bacalaureatul să se înscrie totuși la facultate. Se argumentează prin faptul că cei peste 100.000 de liceeni care nu au promovat examenul de bacalaureat nu au niciun fel de alternativă, subliniind că „șansa lor de a se duce spre etnobotanice este maximă, iar inițiativa încearcă să le ofere niște soluții”.

Cum putem să încurajăm elevii să învețe, să fie performanți, dacă, în final, și cei care iau bacalaureatul, și cei care nu îl iau pot intra să studieze la facultate?

De ce o astfel de propunere? Rămân anumite „fabrici de diplome” fără candidați, respectiv anumiți profesori fără norme la facultăți?

Chiar doamna senator Ecaterina Andronescu a admis că inițiativa are niște hibe. Niciunul dintre colegii Domniei Sale nu susține această inițiativă. Asta spune multe despre modul în care sunt elaborate și gândite inițiativele PSD-ului.

Pe de altă parte, de ce cei care în anii anteriori nu au luat bacalaureatul nu au beneficiat de astfel de facilitați? De ce sunt mai importanți cei aproximativ 100.000 de liceeni care nu au luat bacalaureatul anul acesta, față de 30.000 de liceeni din anii trecuți?

În 2009, rata de promovabilitate a fost de 81,47%, în 2008 – 77,24%, iar procentele celor respinși, 19%, respectiv 23%, însumează un număr de aproximativ 60.000 de elevi care nu au luat bacalaureatul și care nu au beneficiat de facilitați și derogări de la reguli.

## Stimați colegi,

Sunt de acord că urmează o perioadă în care se va da lupta pentru voturile populației, sunt de acord că o mare parte sunt tineri peste 18 ani care nu au luat bacalaureatul, însă să păstrăm o anumită decență și un anumit respect față de sistemul nostru de învățământ. Să nu transformăm totul într-o șaradă.

Acest an a fost primul an după 1989 în care examenul a fost cinstit și corect, în care am văzut cu toții realitatea din sistemul nostru de învățământ, nivelul la care se află liceenii din țara noastră. Haideți să încercăm să avem inițiative prin care să îi încurajăm pe elevi să meargă la școală, să învețe, să ia corect și cinstit examenele.

Declarația politică este intitulată „În numele risipei electorale”.

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Am asistat acum două zile la dezbaterea moțiunii simple a opoziției privind eliminarea subvenției la încălzire, o tentativă populistă ce a ilustrat gradul de demagogie și disperare prin care semnatarii opoziției doresc să țină înghețată agenda Senatului și, implicit, a ministrului muncii, familiei și protecției sociale, în lipsă de pauză de consultări și fără apetență pentru Legea asistenței sociale.

Am luat notă de abordări tehnice privind noile măsuri ale Guvernului de acordare a ajutoarelor la încălzire, dar și de intervenții pur politice, servind jumătăți de măsură și alimentând un peisaj apocaliptic înduioșător poate numai pentru acele persoane și administrații locale incompetente și tributare politic, care, departe de a fi definite ca vulnerabile, au interese suficiente să primească de-a gata subvenții pentru plata facturii termice.

De altfel, ministrul muncii a punctat fără drept de apel strigătul socialist antedecembrist al opoziției de nivelare a societății românești, de acordare nediferențiată a subvenției la căldură pentru toți, în bunul spirit socialist.

## Doamnelor și domnilor,

Scopul eșuat al moțiunii a fost ca opoziția să inducă în mintea cetățenilor că noi, românii, continuăm să trăim într-o țară de neajutorați înspăimântați, de asistați social fără viitor, cu un tineret fără bacalaureat, căzut pradă etnobotanicelor, ca să citez din discursul unei distinse colege. Trebuie să înțelegeți, meritocrația nu a fost niciodată apanajul PSD-ului, iar democrația se învață cu dificultate.

Lăsând deoparte febra socială a opoziției, vă reamintesc că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece se înscriu în linia actelor normative ce decurg din obligațiile României față de Uniunea Europeană și în baza acordurilor internaționale prin care s-a convenit renunțarea la subvențiile acordate prin bugetul de stat pentru producerea energiei termice.

Această decizie nu a fost o idee estivală a Guvernului, domnilor membri onorabili ai opoziției în mod voluntar amnezici, ea a fost anunțată încă din momentul aderării României la Uniunea Europeană, astfel că acei lideri din primării care au avut urechi să audă, mâini să facă, acele consilii locale care au dorit să se desprindă de imobilism și au căutat soluții noi au știut că perioada în care aceste subvenții au fost încă alocate prin bugetul de stat era una de tranziție, ce reprezenta un timp destinat în egală măsură unui management centrat pe retehnologizări, pe investiții în sisteme de cogenerare, în reabilitări termice, prin care beneficiarul direct, și nu victima, era cetățeanul comunității respective.

Declarația politică se intitulează „Să vă îmbolnăviți bine!”. Doamnelor și domnilor senatori,

Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate are, mai nou, dorința de a verifica și cuantifica gradul de mulțumire a pacienților cu boli cronice, raportat la serviciile medicale de care beneficiază. Mai concret, asigurații diagnosticați cu anumite boli cronice, al căror tratament se aprobă prin comisiile de experți de la nivelul CNAS, vor completa niște chestionare „de evaluare a gradului de satisfacție a asiguratului”.

Bolnavii trebuie să răspundă la întrebări de genul: „Cum apreciați atitudinea funcționarului care va prelua dosarul la Casa de Asigurări de Sănătate?” și, nu în ultimul rând, „Vă simțiți mai bine?”.

Chestionarele sunt aplicate de casele județene de asigurări de sănătate, de două ori pe an, și vor fi transmise către CNAS împreună cu dosarele pacienților respectivi.

Într-un context de normalitate economică și socială, deci și sanitară, demersul ar putea fi legitim și ar avea sens. Din nefericire, nu ne aflăm într-un asemenea context și, de aceea, inițiativa respectivă este doar inutilă, dar pe alocuri pare chiar cinică, pentru că nu poate fi caracterizat decât cinic faptul că persoane diagnosticate cu boli cronice sunt întrebate dacă sunt „satisfăcute” de serviciile medicale, care, știm cu toții, fără vreun sondaj de opinie mai mult sau mai puțin profesionist, că sunt departe de calificativul „satisfăcătoare”.

Tot cinism este să întrebi niște bolnavi cronici, care așteaptă cu lunile medicamentele salvatoare, sau pe unii care au maladii incurabile „Vă simțiți mai bine?”, sau să-i întrebi ce părere au despre timpul petrecut pe listele de așteptare.

Care este rostul acestor chestionare, când este clar ca lumina zilei, atât pentru pacienți, cât și pentru cei care lucrează în sistemul medical, inclusiv angajații caselor de sănătate, că serviciile sunt de slabă calitate, iar principala problemă sunt banii?

În contextul în care, de ani de zile, cuvântul care descrie sănătatea în România este „colaps”, mai este necesar să întrebi bolnavii cronici dacă sunt satisfăcuți de acest sistem sanitar, ca să afli că nu sunt?

Declarația politică este intitulată „Incompetența Guvernului Boc alungă investitorii străini”.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Cu siguranță, ați constatat, ca și mine, că două sunt subiectele prezente, de preferință, în mass-media noastră cea de toate zilele – seceta și plecarea finlandezilor de la Jucu sau plecarea finlandezilor de la Jucu și seceta. Ambele teme sunt niște realități de necontestat.

Seceta este un fenomen pe care mai puțin l-am putea guverna și al cărei impact în viața cetățeanului de rând trebuie să-l recunoască oricine, deși n-ar strica să existe previziuni determinante în această direcție.

În ceea ce privește despărțirea de finlandezi, la Jucu, după ce n-au avut decât aplauze pentru colaborarea pe care mai că o dădeau „pe durată nedeterminată”, chiar cele mai înalte personalități ale ierarhiei sociale românești au început să ne insulte inteligența cu afirmații de genul: „Eu v-am spus!”.

Ce ne-or fi spus, oameni buni?

Îndrăznesc să afirm că nu ne-au spus decât ce le-a convenit. Tot vorbesc despre criza care a lovit compania „Nokia” și a obligat-o să decidă măsura care va lăsa 2.200 de concetățeni fără locuri de muncă și cel puțin încă pe atâția, membri de familie, fără minimumul necesar traiului de zi cu zi. Am înțeles!

Compătimim cu sinceritate impasul în care a ajuns „Nokia”, fugărită de criză, de „Apple”, de „Samsung”, dar vorba cea veche zice: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.” Iar investiția de la Jucu n-a fost doar a finlandezilor, ci și a statului român. El, drăguțul, adică statul român, care nu suntem „noi, Guvernul”, cum ar crede unii, ci „noi toți”, a cheltuit 30 de milioane de euro, în schimbul cărora „Nokia” s-a angajat să investească 60 de milioane de euro și să creeze 15 mii de locuri de muncă în cinci ani.

Cred că îmi pot permite să consider o alocare de 30 de milioane de euro drept o investiție majoră, care ar fi trebuit securizată prin clauze contractuale ferme. Nu știu dacă investiția românească la Jucu este protejată de astfel de clauze. Contractul este secret. Numai că, atâta timp cât „Nokia” renunță relativ relaxat la afacerea din România, neoferind nici pe departe compensații ca cele pe care le-a asigurat când a plecat din Germania, avem tot dreptul să gândim că aceste clauze nu există. Și atunci, rămâne de văzut dacă vorbim despre incompetență sau despre corupție, pentru că, orice s-ar spune despre finlandezi ca parteneri de afaceri, oricâte motivații mai mult sau mai puțin „lucrate” de specialiștii în perdele de fum s-ar găsi pentru exodul acestora către Asia ori către alte „zări senine”, cert este că ei nu sunt singurii care ne-au lăsat privindu-le cu jale în urmă.

Declarația politică se intitulează „Prioritățile românilor și prioritățile PDL”.

Stimați colegi,

Am avut parte, în duminica ce-a trecut, de un nou episod de bășcălie politică marcă înregistrată PDL. Stăpânii acestei țări și-au dat întâlnire, pe înserat, ca să discute probleme esențiale de viață și de moarte, știute de toată lumea, plimbate din televiziune în televiziune, altminteri chestiuni secrete: comasarea alegerilor, împărțirea României în 8, 12, 14 sau 16, oricum, numai „să dea bine”, sistemul electoral, modificarea Constituției – adică orice, în afară de lucruri serioase, orice, în afara problemelor de pe agenda

reală a cetățeanului, a cetățeanului obișnuit, nu a cetățenilor Băsescu, Boc, Udrea, Falcă sau Florin Popescu.

Repet, chestiuni de viață și de moarte, dar nu pentru România, ci pentru îngustul la minte și larg la interese Partid Democrat Liberal.

Ca o fotografie tristă a României pe care au creat-o aceste personaje, chiar în orele când creierele portocalii se dădeau de ceasul morții cum să facă să producă un milion de voturi din străinătate, un sondaj de opinie arăta cum peste 70% din tinerii români sunt de părere că nu au nicio șansă în România actuală și preferă să plece peste hotare.

De fapt, dacă e cineva sceptic cu privire la sondaje, faceți un exercițiu practic: ieșiți pe stradă, alegeți 10 persoane și întrebați-le care le sunt problemele, îngrijorările și spuneți-mi, apoi, dacă în vreunul dintre răspunsuri apar bazaconiile dezbătute de liderii PDL duminică.

Asta, ca să realizați ce prăpastie imensă a creat acest partid și liderii lui îndesați cu cinism și tupeu între interesele naționale și interesele clientelei în care se scaldă.

Ce era mai responsabil pentru principalul partid din arcul guvernamental: să se tocmească pe împărțirea țării în funcție de interesele sale electorale sau să discute la modul cel mai serios despre situația economică a României în contextul ultimelor avertismente? Și mă refer aici la faptul că Fondul Monetar Internațional a redus prognozele de creștere economică a României pe anul viitor de la 3,5% la 2%, iar J.P. Morgan a redus estimările la 0,8 procente din PIB.

Declarația politică este intitulată „Deveselu – punct strategic pe harta lumii”. Domnule președinte, Stimați colegi,

După 130 de ani de relații diplomatice bilaterale, Washingtonul și Bucureștiul au decis amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, județul Olt.

S-a tot vorbit despre faptul că securitatea României este, în acest moment, asigurată, despre concretizarea excelentelor relații cu americanii, despre poziția Rusiei în această privință, dar nimeni, după știința mea, nu a luat în calcul la modul serios ce se întâmplă din acest punct de vedere cu Republica Moldova.

Nu cred că scutul de la Deveselu protejează sută la sută Republica Moldova. Chișinăul se situează, orice s-ar spune, într-o zonă de mijloc, iar prezumtivele rachete inamice ar trebui distruse chiar deasupra teritoriului acestei țări. Este, evident, o situație ipotetică, virtuală, dar, pe de altă parte, sunt aproape convins că autoritățile de la Chișinău nu s-au gândit deloc la acest aspect. Conducerea Moldovei are însă alte probleme. Ei pot înțelege, în linii generale, ce s-a semnat în capitala americană, dar detalii nimeni nu cunoaște, sunt convins de asta. Iar de la Deveselu până la Chișinău nu sunt mai mult de 500 de kilometri. Ei sunt preocupați să modifice Constituția, caută soluții pentru asta, sunt interesați de cum să rămână la putere.

În plus, acolo mai este și conflictul transnistrean, iar scutul din România va fi un argument foarte puternic pentru Rusia să-și întărească poziția în regiunea transnistreană. Cred cu tărie că acordul semnat recent la Washington va avea efect și impact asupra perspectivelor de soluționare a problemei de dincolo de Nistru.

E adevărat că România și-a asigurat securitatea, dar acum Rusia va utiliza drept argument scutul din România tocmai pentru a-și întări și ea poziția, nicidecum să plece, așa cum se stabilise mai demult. N-ar fi făcut-o niciodată, dar iată că, paradoxal, scutul american din România, obiectiv vorbind, le oferă rușilor un argument suplimentar puternic să rămână.

De altfel, nu știu dacă ați observat, dar reacțiile Moscovei la amplasarea scutului din România au fost destul de modeste, anemice, formale, în niciun caz agresive. Amintiți-vă de reacția față de intenția de a amplasa același scut în Cehia și Polonia. Atunci, a fost un adevărat atac diplomatic. Nu cred că în această situație Rusia este foarte deranjată.

## Declarația politică se intitulează „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută, s-au desfășurat în toată lumea manifestări de recunoștință și cinstire a persoanelor de vârsta a treia. Generația de oameni în vârstă este aceea care ne-a creat nouă, până la atingerea maturității, condiții de viață, de educație și de muncă.

Această relație dintre generații are atât o dimensiune personală, în care fiecare își manifestă în felul său, mai mult sau mai puțin, respectul, recunoștința și iubirea pentru cei mai apropiați sau mai îndepărtați semeni, dar și o dimensiune social-politică. La această dimensiune mă voi referi în prezenta declarație.

Să observăm cum au întâmpinat guvernanții României „Ziua Persoanelor Vârstnice” și ce le pregătesc ei acestora.

Atacul la bruma lor de pensie, de sănătate, de putere de muncă și de putere de cumpărare ține de politica unor laboratoare inumane ale unor politicieni ajunși în poziția de a decide asupra calității vieții vârstnicilor, pentru a le face viața cât mai amară, cât mai tristă. Vestea proastă pe care au primit-o în preziua datei în care se celebrează vârsta a treia a fost intenția de impozitare suplimentară a pensiilor, măsură care ar reduce cele mai mici pensii.

Pentru că nu le-a reușit tăierea dintr-odată a pensiilor, guvernanții s-au ambiționat să găsească alte măsuri de afectare a vârstnicilor. Le-au luat 5,5% din pensie pentru asigurarea de sănătate, după care le-au desființat spitalele și le-au redus lista medicamentelor gratuite și compensate și intenționează să introducă coplata pentru serviciile medicale. Medicii tineri pleacă în străinătate, iar medicii care au atins vârsta pensionarii nu mai au dreptul să muncească.

În același timp, guvernanții actuali au afectat dreptul de muncă și al altor categorii profesionale de pensionari. Zilele acestea, a început un nou an universitar și a intrat în aplicare noua lege a educației, care a trântit ușa în nas profesorilor universitari care au depășit 65 de ani.

Distrugerea sistemelor de asigurări și asistență socială, ordonanța guvernamentală de eliminare a subvenției la căldură și de reducere a ajutorului la încălzire pun crucea pe traiul familiilor și persoanelor celor mai sărace și mai necăjite.

Declarația politică este intitulată „Guvernul României scoate la mezat pe bani mărunți companiile energetice de stat”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să ating în declarația de azi subiectul problematic al privatizărilor haotice din energie, dar, înainte de toate, pentru că ne aflăm într-o zi deosebită, aș dori să-mi îndrept atenția spre cei pe care îi sărbătorim azi.

Cum 5 octombrie este Ziua Profesorului, am să le spun un onest „La mulți ani!” tuturor colegilor mei parlamentari care sunt la bază dascăli, dar și întregului corp profesoral din România. Sunt convins că, în acest context, fiecare cadru didactic trăiește bucuria, responsabilitatea și, poate, uneori, tristețea de a fi dascăl. Spun bucurie și responsabilitate deoarece profesorul este chemat să gândească și să regândească în permanență misiunea aparte pe care o are – aceea de a forma, de a modela caractere și personalități, de a mobila minți și conștiințe, de a îndruma și educa noile generații. Dascălul este cel care are menirea de a proiecta principalii actori ai zilei de mâine. Este o responsabilitate enormă, care merită întreaga noastră apreciere și recunoștință.

Din păcate, sunt conștient că o parte dintre actorii politici de azi nu a știut să prețuiască așa cum se cuvine profesia de călăuzitor de conștiințe și formator de înțelepciune. Tocmai de aceea menționam mai sus tristețea de a fi dascăl, tristețea că educația, în ziua de azi, nu mai e considerată o prioritate în care este absolut vital să investești.

Datorită profesorilor noștri, datorită muncii și dedicației lor de ieri suntem ceea ce suntem noi astăzi. De aceea, merită deplinul nostru respect și adâncă prețuire. Vreau să mulțumesc azi tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea mea, a noastră, a românilor. Le doresc mult succes în toate, multă bucurie și capacitatea de a menține vie flacăra pasiunii pentru profesionalism și performanță!

Acum, revenind la subiectul declarației de azi, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că guvernarea portocalie se pregătește să arunce în haos siguranța energetică a României.

Ne-am obișnuit deja cu afacerile de miliarde din energie făcute de „băieții deștepți” ai domnului Băsescu, cu firme încropite din doi-trei oameni, prin te miri ce subsol de bloc.

Declarația politică se intitulează „Noua criză și impactul asupra României”.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Suntem în fața unui nou val al crizei economice și financiare care a lovit deja mai multe state europene. Acest nou val nu reprezintă o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor, ceea ce ar însemna falimentul unor țări.

Pe fundalul nemulțumirilor colective acumulate în timp, criza datoriilor conduce la o criză socială incomensurabilă. Analiștii economici din întreaga Europă avertizează că această criză a datoriilor va provoca, anul viitor, o adevărată prăbușire economică și financiară, însoțită de tulburări sociale semnificative, așa cum am văzut că s-a întâmplat în Grecia, lucru care trebuie să dea de gândit tuturor.

Asistăm cu o oarecare neputință la dorința unor țări de a ieși din Uniunea Europeană, cum ar fi Marea Britanie, care în mai puțin de trei luni ar putea decide ieșirea din UE. Asistăm cu o oarecare indiferență la tensiunile sociale din țări europene. Ideea fundamentală care a dus la formarea Uniunii – unitatea – este neputincioasă în fața tumulturilor socioeconomice prin care trec anumite state europene.

Criza socială se face deja simțită în state cu o anumită vechime în cadrul Uniunii. Rata șomajului a înregistrat valori destul de mari în Spania (peste 20% și 45% în rândul tinerilor), în Grecia (15% și 38% în rândul tinerilor), Irlanda (14%), Portugalia (12%). Statele membre sunt nevoite să conlucreze pentru găsirea unor soluții viabile. Separat, dar și împreună.

Nu trebuie să mai lăsăm loc populismelor, de orice natură ar fi ele. În locul acestora, puterea trebuie să vină cu strategii clare de ieșire din criză, trebuie să vină cu planuri concrete. În același timp, România nu mai trebuie să se împrumute.

Am văzut ce se întâmplă cu investitorii. Este un semnal mare de alarmă și, în mod firesc, nici premierul și nici președintele țării nu ar trebui să se grăbească să afirme că alte investiții ar putea părăsi România. Nu vii cu asemenea declarații într-o țară care are nevoie ca de aer de investiții.

Plecarea finlandezilor de la „Nokia”, relocările făcute de „Colgate-Palmolive” sau „Kraft Foods” sunt indiciile care ne arată că al doilea val al crizei s-a abătut peste România. Nimeni nu vrea ca aceste probleme din economia internă să se transforme în probleme sociale. Sunt convins că nici puterea nu-și dorește așa ceva, dar, pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, este vital să venim cu soluții.

Declarația politică este intitulată „Ministerul Educației nu respectă Legea educației naționale”.

Declarația mea politică de astăzi pornește de la observația că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu respectă prevederile Legii educației naționale.

Domnul ministru Funeriu aplică doar acele prevederi care îi servesc lui sau clientelei PDL și se face că uită de celelalte prevederi.

Dacă într-adevăr această lege a educației este atât de bună precum pretind cei de la PDL, stau să mă întreb: de ce nu o aplică în totalitate? Să fie oare vorba despre incompetență, diletantism sau doar rea-credință?

Pe pagina de internet a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sunt publicate de ceva vreme câteva zeci de proiecte subsecvente Legii educației naționale, care ar trebui să-i asigure conținut și aplicabilitate. Din păcate, ministerul nu poate sau nu vrea să le aplice pe toate. Pentru astăzi am pregătit două exemple.

Articolul 361 alineatul (3) litera b) din Legea nr. 1/2011 stipulează că: „Măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011–2012.”

Deși anul școlar a debutat de mai bine de patru săptămâni, nici până la această oră Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu a finalizat noul Curriculum Național, astfel încât planurile-cadru de învățământ, programele școlare și manualele școlare pentru gimnaziu au rămas neschimbate. Practic, generația de elevi care a început clasa a V-a în acest an va trebui să studieze în următorii cinci ani după aceeași programă și aceleași manuale precum generațiile anterioare, care au studiat pe vechea structură de patru ani.

Țin să vă readuc aminte că motivul pentru care Legea educației naționale a fost promovată prin procedura asumării răspunderii guvernamentale a fost tocmai urgența implementării noilor măsuri, inclusiv cea privind introducerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial. Or, fără noul cadru de referință al Curriculumului Național, nicio lege nu poate să aducă în mod real schimbarea necesară în sistemul de învățământ.

Declarația politică se intitulează „Intemperii politice, USL rezistă!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Faptul că actuala guvernare este cea mai puțin performantă din ultimii 20 de ani nu este altceva decât un truism. Faptul că au folosit toate tertipurile pentru a denigra opoziția, în pofida faptului că se declară cu toții democrați, faptul că subjugă Parlamentul prin nenumăratele angajări de răspundere sau ținerea sub cheie a unor proiecte legislative benefice au devenit stări de lucru ale actualei puteri.

În aceste condiții, USL reprezintă o alternativă reală la construcția politică actuală, construită în jurul PDL, sau chiar la o nouă mișcare politică anunțată cu surle și trâmbițe, dar care își păstrează același nucleu.

Deși au trecut câteva luni bune de când PDL a tăiat salariile, a redus pensiile, a crescut TVA, iar scorul lor din sondaje nu reușește să crească, simpla lor prezență pe scena politică produce fiori electoratului. PDL se baza pe amnezia alegătorilor și pe o revenire spectaculoasă. Iată că de această dată nu le-a mers.

Prin urmare, au adoptat următoarea tactică: punerea acelorași oameni sub o haină nouă și destructurarea opoziției prin promisiuni privind accesul la resursele oferite de actul guvernării. În subtext putem citi foarte clar un eșec neasumat al PDL, care, în timpul campaniilor electorale, susținea necesitatea reformării clasei politice prin oameni care se ghidează în acțiunea publică după principii sănătoase.

Cu siguranță că cei aflați la putere încearcă orice pentru a destabiliza USL, care, din păcate pentru ei, nu scade de ceva timp, indiferent de centrul de studiere a opiniei publice, sub 50%. În primul rând, PDL este îngrijorat de perspectiva în care președintele ar fi lăsat singur la Cotroceni.

Prin urmare, au încercat să maximizeze, în primul rând prin intermediul media, existența unor neînțelegeri în interiorul Partidului Conservator și să le prezinte ca fiind sursa de rupere a USL. Primarul Sectorului 4, o figură importantă a partidului, a fost dat aproape sigur drept candidat al noii Mișcări Populare pentru Primăria Capitalei. Deja PDL se vedea resuscitat în București de un primar care, ciudat, până în acest moment nu a beneficiat de prea multe resurse din partea puterii, așa cum s-a întâmplat în alte sectoare (2, 3, 6).

Declarația politică este intitulată „România – țara tristelor recorduri”.

Stimați colegi,

O minimă analiză asupra evoluțiilor din ultimii ani ale României, atât în plan intern, cât și al percepției externe, culminând cu refuzul de a fi acceptată în zona Schengen, este motivația declarației mele politice de astăzi, pentru că, să recunoaștem deschis, niciunul dintre noi – și mă refer aici nu doar la oamenii politici, ci la cetățenii români, în marea lor majoritate – nu poate fi mândru pentru că România deține locuri „fruntașe” în Europa la incidența hepatitei C, la cancerele de sân, col uterin și pulmonar, conform unor date ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Tot pe primele locuri ne aflăm la numărul de infestați cu HIV/SIDA și în ceea ce privește incidența tuberculozei (boala sărăciei), fiind înregistrate anual peste 110 cazuri de infecție cu bacilul Koch la suta de mii de locuitori. De altfel, potrivit statisticilor, aproape o treime din numărul total al cazurilor de tuberculoză înregistrate în Europa se găsesc în România.

Doamnelor și domnilor,

Nu am început întâmplător cu referirile la recordurile negative din domeniul sănătății, pentru că, iată, mult trâmbițata reformă a sănătății nu se manifestă în practică decât prin noi măsuri de restrângere a accesului pacienților la medicamente compensate, concomitent cu decizii guvernamentale care impun sporirea contribuției bănești a cetățenilor pentru a beneficia de asistență medicală adecvată, ca să nu mai vorbim despre desființarea haotică a unor spitale.

Evident, la precaritatea stării de sănătate a românilor au contribuit din plin și actualii guvernanți, care, prin așa-zise măsuri dure de austeritate impuse de criza economică mondială, nu au făcut decât să accentueze starea de sărăcie a populației.

De acest din urmă aspect, acela al sărăciei, este legat și clasamentul realizat de revista irlandeză „International Living”, privind calitatea vieții, conform căruia România se situează pe locul 53, alături de Republica Moldova, Republica Dominicană și Insulele Cayman, în ceea ce privește infrastructura, prețurile, sistemul de sănătate și performanțele economice.

Declarația politică se intitulează „PDL – un nou început, la final de mandat”.

Aflu zilele acestea că PDL se pregătește să remanieze miniștri și să schimbe șefi de agenții și secretari de stat. Ba mai mult, sunt mândri de acest demers și îl consideră un nou început.

Eu nu pot decât să deplâng soarta noastră, a celor conduși de Guvernul Boc, care este deținător de recorduri în materie de schimbare, remaniere, demisii și demiteri, și alte evenimente de acest gen, care au distrus total ideea de continuitate în cadrul instituțiilor publice.

Politici coerente în domeniul sănătății, al muncii, al economiei sau în alte sectoare vitale? Nu există, pentru că nu știm cine va mai fi prins cu mâna în banii țării sau în banii europeni, așa cum nu știm ce ministru rămâne în funcție și ce ministru pleacă, schimbările acestea fiind decise peste noapte și cu un minim interes față de adevăratul scop al Cabinetului condus de prim-ministru.

Constat că în toți anii de guvernare PDL am fost supuși unor experimente, fiind încercată mâna de conducător a diverșilor preferați ai partidului, pentru ca mai apoi să le fie retrase funcțiile, în lipsa evidentă a rezultatelor. Însă pentru toate aceste numiri greșite și erori ale celor puși în funcții nu răspunde nimeni. Remaniem la infinit și schimbăm secretari de stat până în ziua alegerilor. Atunci ne mai mirăm că nu există politică anticriză sau strategii cu subiect și predicat despre ce presupune combaterea efectelor crizei globale?! Cu siguranță, nu.

Mă scuzați, așadar, că nu împărtășesc entuziasmul colegilor de la PDL, care se pregătesc de noi schimbări în funcții.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Nokia, doar vârful aisbergului”.

Zilele trecute, am ascultat analiza economică a unui cunoscut realizator de televiziune asupra plecării Nokia de la Jucu, iar concluzia lui a fost una simplă și dură: aceasta este doar partea văzută a problemelor pe care le au România și investitorii străini din România. Sunt absolut de acord. Au plecat sau își pregătesc plecarea multe alte firme, iar semnalul dat de aceste relocări este unul extrem de important, perceput ca atare de firmele mari și mici care ne aveau în vedere.

Însă ceea ce nu vedem și nu știm noi ar trebui, teoretic, să fie știut de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, de exemplu, că doar asta este menirea acestei instituții aflate în directa subordine a premierului, iar în cazul explicit Nokia problemele investitorului finlandez ar fi trebuit să fie cunoscute de autoritățile locale, așa cum am mai spus.

Este cunoscut punctul meu de vedere în legătură cu susținerea actualului Guvern față de mediul de afaceri românesc: net inferioară altor state europene. Îmi mențin aprecierea, adăugând și faptul că, în ceea ce-i privește pe investitorii străini, statul nu are niciun fel de coerență sau statistici, sau obiective, sau, evident, politici fiscale unitare. Spun guvernanții că așteptăm investițiile străine, dar uită să menționeze ce facem pentru ele sau cum le susținem odată ajunse în țară.

Revenind la Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, regret că se dovedește a fi un simplu instrument politic, având doar miza numirilor în funcții a diverșilor membri de partid, uitând că trebuie să negocieze, să facă lobby, să discute cu marile companii, să simtă pulsul mediului de afaceri... Însă nu este o surpriză pentru mine, având în vedere că întreaga guvernare Boc a fost un exercițiu de imagine, neavând în spate realitatea celor declarate sau susținute în teorie.

Declarația politică este intitulată „Comisia Europeană: «Regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României»”.

Doamnelor și domnilor,

Săptămânile care au trecut au consemnat un mesaj al Bruxelles-ului către România extrem de important. Concret, oficialii europeni transmit Guvernului de la București faptul că „regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României”.

În luna iunie a acestui an, cei aflați la guvernare s-au gândit să se joace un pic cu harta României și să modifice organizarea administrativ-teritorială a țării. Motivația, cel puțin la nivel european, a fost la momentul respectiv o mai bună absorbție a fondurilor europene.

Deși suntem toți de acord că avem nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României, demers care să aibă la bază studii și analize extrem de aplicate și care să se realizeze cu respectarea normelor europene în materie, am contestat vehement la acea vreme această idee. Noi, cei din opoziție, am arătat că un astfel de proces nu se poate face de pe o zi pe alta, printr-o simplă comasare a județelor actuale și crearea unor megajudețe.

Mai mult, știam că o modificare a structurii administrativteritoriale a României până la finalul lui 2013 era imposibilă, ca urmare a angajamentelor luate de România în cadrul Uniunii Europene. În aceasta situație, europarlamentarii liberali au cerut lămuriri pe această temă Comisiei Europene.

Iată că, în urmă cu două săptămâni, a venit și răspunsul Comisiei la întrebarea europarlamentarului Ramona Mănescu. Acesta a fost unul fără echivoc: România nu are nevoie și nici nu poate face în acest moment o reorganizare administrativ-teritorială.

Mai mult, Executivul european a găsit de cuviință să atragă atenția, încă o dată, că suntem codașii Europei în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și, prin urmare, Guvernul ar trebui să își concentreze eforturile, în primul rând, pe soluționarea acestei probleme.

De asemenea, Comisia Europeană confirmă și astăzi că nu a fost informată oficial cu privire la intenția președintelui Băsescu și a premierului Boc de a reorganiza teritorial România. Mai mult, comisarul Olli Rehn precizează foarte clar că statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la toate modificările care survin la nivelul unităților administrative, în măsura în care acestea ar putea afecta nomenclatorul european în domeniu.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții”.

Pe 5 septembrie, noua sesiune parlamentară a început cu o restanță de 300 de proiecte de lege. La numai o lună de la această dată, s-a reușit adoptarea unui număr de doar șase legi!

Cine răspunde pentru această ineficiență? Câți parlamentari lipsesc? Cine votează la două mâini? De câte ședințe e nevoie pentru cunoașterea și adoptarea legilor?

Presa a indicat într-o oarecare măsură diferitele incidente, schimburi de replici picante sau nenumăratele pauze de care au nevoie Grupurile parlamentare ale PNL și PSD pentru consultări. Opinia publică însă poate fi manipulată, așa cum manipulat a fost și președintele Senatului, domnul Mircea Geoană, care, puțin responsabil, a ales să suspende lucrările Senatului în urma consultărilor cerute de PNL și PSD, care, în final, nu au binevoit să se mai întoarcă la lucrări.

În schimb, reprezentanți ai acestor partide apar în presă și le taie gura mai mult ca o sabie la adresa coaliției și a „trădătorilor” – așa cum ne numesc pe cei care am ales să slujim interesul național sub egida UNPR.

Singurul țel le-a rămas împroșcarea cu noroi verbal și situarea de-a curmezișul în fața oricărei propuneri constructive și pline de loialitate față de electorat.

Cei care cu voci răsunătoare se declarau iubitori de neam și susținători ai unor categorii nevoiașe nu oferă acum nicio soluție concretă pentru bunul mers al societății și, mai nou, blochează și întrerup ședințele pentru a tergiversa activitatea lucrărilor și promulgarea legilor.

Tot plimbându-se din televiziune în televiziune, au uitat să se mai prezinte pe fotoliile senatoriale, iar când o fac, de parcă i-ar arde la călcâie, cer pauze și iar pauze de consultări, lăsând la voia timpului proiecte de lege cu caracter urgent și foarte urgent.

Vă reamintesc, domnilor din opoziție, că „trădătorii”, cum vă place să spuneți – dar mă gândesc că cine vede în afară așa ceva se recunoaște pe sine –, servesc interesul electoratului și au inițiat proiecte și au găsit soluții efective pentru bunul mers al societății.

Rog colegii să vină către sala de plen pentru a putea să supun atenției ordinea de zi.

Rog și liderii, și viceliderii să-și convoace colegii către sala de plen.

Între timp, domnul senator Gheorghe David, foarte rapid, va accelera această procedură.

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|delegație<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>Guvern<br>delegație<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent|

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/14.X.2011

Bîgiu Marian Cristinel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Bîrlea Gheorghe prezent Mitrea Elena prezentă Blaga Vasile absent Mitrea Miron Tudor prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Mîrza Gavril prezent Boitan Minerva prezentă Mocanu Alexandru prezent Bokor Tiberiu prezent Mocanu Toader prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Moga Nicolae absent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Mustățea Vasile prezent Calcan Valentin Gigel prezent Mutu Gabriel prezent Câmpanu Liviu prezent Necula Marius Gerard prezent Chelaru Ioan prezent Nedelcu Vasile prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Nicoară Marius Petre prezent Chivu Sorin Serioja prezent Nicoară Romeo Florin prezent Cibu Constantin Sever absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Cinteză Mircea prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Coca Laurențiu Florian prezent Nistor Vasile prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Cordoș Alexandru prezent Oprea Dumitru prezent Corlățean Titus delegație Crăciun Avram prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Cseke Attila Zoltán prezent Panțuru Tudor prezent Daea Petre prezent Pașca Liviu Titus prezent David Cristian delegație Păran Dorin prezent David Gheorghe prezent Pereș Alexandru prezent Diaconescu Cristian prezent Pintilie Vasile prezent Diaconu Mircea absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Dobra Nicolae prezent Pop Gheorghe prezent Dumitru Constantin absent Popa Cornel prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Popa Mihaela prezentă Feldman Radu Alexandru prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Filip Petru prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Fodoreanu Sorin prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Rădulescu Cristian prezent Frunda György absent Rădulescu Șerban prezent Găină Mihăiță prezent Robu Nicolae prezent Geoană Mircea Dan prezent Rotaru Ion prezent Ghișe Ioan prezent Rușanu Dan Radu absent Greblă Toni prezent Rușeț Ion prezent Grosu Corneliu prezent Saghian Gheorghe prezent Günthner Tiberiu prezent Savu Daniel prezent Gyerkó László prezent Sârbu Ilie prezent Hașotti Puiu prezent Sbîrciu Ioan absent Hărdău Mihail absent Secășan Iosif prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Severin Georgică prezent Ichim Paul prezent Silistru Doina prezentă Igaș Traian Constantin prezent Staicu Dumitru Florian prezent Ion Vasile prezent Stănișoară Mihai absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Șova Dan Coman prezent Lazăr Sorin Constantin delegație Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Țopescu Cristian George prezent Marcu Gheorghe prezent Țuțuianu Adrian absent Mardare Radu Cătălin prezent Udriștoiu Tudor învoire Marian Ovidiu prezent Urban Iulian prezent Marian Valer prezent Valeca Șerban Constantin prezent Markó Béla Guvern Vasilescu Lia Olguța prezentă Mazăre Alexandru absent Verestóy Attila prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Voicu Cătălin prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Voiculescu Dan absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Vosganian Varujan prezent

Mulțumesc, cred că suntem suficient de mobilizați în acest moment.

Mulțumesc domnului senator, domnul secretar al Senatului.

În acest moment, 93 de senatori și-au înregistrat prezența, inclusiv la prezența fizică, suntem în cvorum de ședință. Este confirmat cvorumul de ședință.

Înainte de a vă supune atenției ordinea de zi, domnul lider Hașotti dorește să intervină.

Suntem înaintea aprobării ordinii de zi. Domnul senator Puiu Hașotti are de făcut o propunere.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnă ministru, sărut mâinile, ne bucurăm că avem onoarea să ne aflăm în fața dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor,

Întâi, reiterez ce am spus cu ocazia declarației politice de astăzi, am făcut o sugestie PDL-ului, anume să-și țină întrunirile nu la Vila Lac 2, ci la Casa Dante, pentru că Dante a scris „Infernul”, și infern ați adus în țară – voiam să vă spun mai multora! –, și tot Dante a scris „Divina Comedie”, și comedie este guvernarea dumneavoastră.

Avem puțin timp la dispoziție, suntem în program și mă voi referi la ordinea de zi.

Înainte de a vă face propunerea, vreau să vă spun că nu mă adresez Grupului parlamentar al UDMR – ca să fim foarte clar înțeleși, tot respectul pentru dânșii –, nu mă adresez nici Grupului progresist, UNPR, nu mă interesează ce cred, ce gândesc, ce spun, este un grup din trădători politici condus de cel mai mare trădător, care, culmea ironiei, este și ministrul armatei, unul din paradoxurile României, și nici celor doi colegi foști PNL la începutul legislaturii, nici măcar nu le evoc numele.

Deci discuția, de vreo 2-3 săptămâni, este dacă noi, opoziția, binevoim să asigurăm cvorumul pentru ca această lege a asistenței sociale să treacă, doamna ministru și stimați colegi, să treacă oricum, să ajungă la Camera Deputaților, iar acolo Roberta Anastase, în 24 de ore, să o treacă prin fraudă, cum face Roberta Anastase în fiecare zi!

Bun. Asigurarea cvorumului de către opoziție aici, în Senat, nu în Camera Deputaților, unde numără Roberta Anastase din doi în doi, este o problemă, este o problemă de colaborare politică. Și dumneavoastră cereți să colaborăm politic, în vreme ce, domnule senator Șova, ne este frică să vorbim la telefon, și nu numai nouă, și dumneavoastră. În casele noastre vorbim în șoaptă și noi, dar și dumneavoastră – și știți asta –, și ne cereți să colaborăm.

Algoritmul politic a existat 21 de ani, iar acum nu mai există.

Până în septembrie 2009, doamna ministru și stimați colegi, când opoziția era PNL–UDMR, niciun secretar de stat nu a venit la mine, ca lider de grup, să mă consulte, să-mi ceară ceva, să mă informeze despre ceva.

Domnule senator, aici nu sunteți dumneavoastră la Pinalti, pe plaiuri!

Vă fac propunerea...

Nu fiți nervos, luați un distonocalm, că vă trece!

Aici este și o problemă de majoritate, este și o problemă că acolo, sus, nu stă Roberta Anastase.

Domnule președinte, vă rog să fiți chiar mai ferm.

Dumneavoastră hărțuiți aleșii locali și ne cereți să colaborăm în Senat și în Parlament.

Dumneavoastră elaborați o lege electorală aberantă și ne cereți să colaborăm în Senat. ( _Replică neinteligibilă din sală.)_ Duceți-vă afară, vă spune presa!

Dumneavoastră pare că doriți – și sigur doriți, noroc cu UDMR-ul – votul prin corespondență și vreți să colaborăm în Senat.

Dumneavoastră hotărâți alegerea primarilor într-un singur tur și vreți să colaborăm.

Dumneavoastră hotărâți comasarea alegerilor și vreți să colaborăm, vreți să asigurăm cvorumul.

Dumneavoastră ne acuzați pe noi, Partidul Național Liberal, după trei ani de guvernare, că noi suntem vinovați pentru guvernarea dumneavoastră aberantă, și o să vedeți de ce spun aceste lucruri...

Declarațiile politice au fost la ora 9.00!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu vă enervați, luați și dumneavoastră un distonocalm, domnule senator.

Dumneavoastră îi jigniți pe foștii dumneavoastră colegi și-i faceți „socialiști”, or, dumneavoastră ați fost socialist până mai ieri, iar acum nici dumneavoastră nu mai știți ce sunteți.

Revenind la ordinea de zi, găsiți că acest proiect este o prioritate a Guvernului. Păi o fi pentru dumneavoastră prioritatea, pentru că este inițiativa Guvernului Boc. Măcar să blocăm legiferarea. Deci noi nu suntem de acord cu legea elaborată de Guvern.

Ce s-a întâmplat? Și v-am spus și săptămâna trecută, ați făcut în așa fel încât să adoptați toate amendamentele, iar amendamentele au fost depuse de diferiți senatori, fără să se consulte, astfel încât, dacă le-ați adopta pe toate în raport, raportul ar deveni o aberație.

Dar ce spuneți dumneavoastră? Domnule, aberație, neaberație, haideți, asigurați-ne cvorumul, să se ducă repede la Camera Deputaților și, acolo, Roberta Anastase să numere din doi în doi și să treacă legea.

Eu vă fac următoarea propunere: să dezbatem și vă asigur, sub cuvânt de onoare, că vă asigurăm cvorumul pe 1 noiembrie anul curent, adică înainte de adoptarea tacită. Nu văd, dacă adoptarea tacită este pe 2 noiembrie anul curent, de ce ne presați, domnule, să o adoptăm atât de repede?! Avem timp să mai reflectăm asupra ei.

Însă, dacă dumneavoastră veți dori ca Senatul să se pronunțe înainte de 1 noiembrie anul curent, trebuie să aveți 69 de senatori prezenți, dumneavoastră, majoritatea. Altfel, nu.

Și propunerea este ca acest proiect de lege să fie ultimul pe ordinea de zi. Discutăm pe 1 noiembrie anul curent, sub cuvânt de onoare că vă asigurăm cvorumul. Să nu ne acuzați că vom cere, după aceea, o „inspirată” pauză de consultări, pentru că dumneavoastră ați părăsit plenul la Consiliul Superior al Magistraturii trei luni de zile – dumneavoastră, majoritatea –, inspirați totuși să nu-l desemnați pe cel care face piața Monicăi Macovei.

Și, în sfârșit, vă cerem să nu pociți denumiri înscrise la Registrul partidelor politice, vă rugăm respectuos să ne cereți scuze, iar dumneavoastră vă schimonosiți și vreți pe urmă colaborare?!

Deci, ultimul pe ordinea de zi, acest proiect de lege. Aveți grijă cum votați, pentru că noi vrem să legiferăm. Noi vrem să legiferăm, dar nu acest proiect de lege.

## Mulțumesc.

Tot la ordinea de zi, domnul lider Rădulescu. Cel puțin la fel de inspirat ca domnul lider Hașotti, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Hotărârea grupurilor din opoziție este luată și este evidentă, așa că nu mai are rost să încercăm niciun fel de modalități de găsire a unei poziții comune. Dânșii încă de acum două săptămâni au spus că nu mai vor să legifereze. Între timp, în forurile de conducere ale partidelor lor s-au discutat și alte modalități și mai dure: grevă parlamentară, retragerea sau demisia tuturor parlamentarilor opoziției. Aș vrea și eu să văd cum vor face dânșii acest lucru, adică, cunoscându-ne noi între noi, chiar mi se pare o chestiune greu de realizat.

Să o trecem ultima pe ordinea de zi, ca să o votăm pe 1 noiembrie anul curent, când termenul de adoptare tacită este pe 2 noiembrie anul curent?!

Vă mulțumim pentru această propunere culantă.

Pe 3 noiembrie anul curent, domnule senator.

Pe 3 noiembrie anul curent, iată ni s-a făcut o concesie de două zile.

Dincolo de aceste chestiuni, ne-am retras și noi din sală când nu aveam cvorumul, vă retrageți și dumneavoastră când nu sunteți de acord cu o anumită lege. Nu sunt de acord cu o anumită interpretare: că am putea cădea la pace pe unele chestiuni – și ați putea fi prezenți în sală, să asigurați prezența, deci să vă faceți treaba dumneavoastră, pentru care ați fost aleși –, dacă am ajunge la un compromis.

Păi esența democrației este, într-adevăr, compromisul, dar, câteodată, nu poate fi întrunit, iar atunci când nu poate fi întrunit, se tranșează prin vot, și cu asta, basta. Dar pentru aceasta trebuie ca toată lumea din forul legislativ să fie prezentă.

Credeți-mă că nici mie nu mi-a fost confortabil când a trebuit să ies din plen și să spun grupului că vrem o pauză de consultări, dar nu acest lucru să devină un sistem, adică opoziția să ajungă la un moment dat să spună: am putea să vă asigurăm dumneavoastră cvorumul și să legiferăm împreună, adică să ne facem datoria, dar haideți să cădem la pace, să cădem de acord pe anumite teme: nu ne fugăriți primarii, nu încercați să – ce ziceți dumneavoastră pe acolo – ne fixați alegerile împreună, cumulat, în toamna următoare, și așa mai departe.

Păi chiar în asta constă democrația. Cei care sunt la putere încearcă să o fructifice, și cei care sunt în opoziție încearcă să le pună piedică, dar totul până la această chestiune, pe care eu, sincer, nu o înțeleg și cred că este o idee proastă: demisia parlamentarilor, plecarea din Parlament, plecarea din sală, o modalitate, așa, mai soft, deci nu demisia, dar plecarea din sală și neparticiparea, săptămâni de zile la rând, la lucrările Parlamentului.

S-ar putea să aveți o surpriză. S-ar putea ca într-o zi să fim, într-adevăr, 70 și în ziua respectivă să zburdăm, să facem ceea ce vrem.

Deci nu cred că cine a propus în forul PNL, dacă nu mă înșel, această chestiune a avut o prea mare inspirație în privința asta.

Revin la principiu. Principiul este că trebuie să fim aici, chiar dacă nu suntem de acord unii cu alții, chiar dacă nu ne suportăm, chiar dacă nu ne suferim, chiar dacă sunt teme care ne dezbină radical, și să ne exprimăm aceste poziții. Dacă însă nu sunteți de acord cu acest principiu și se va vota că avem pe ordinea de zi, într-o poziție prioritară, Codul social și, a cincea săptămână la rând, veți cere pauză de consultări și veți dispărea la grupuri, cred că sunteți total împotriva principiului democrației și legislativului parlamentar și cred că nu am luat-o nici unul, nici altul, deci în general, așa, pe calea cea bună.

Mulțumesc.

Domnul lider Sârbu, urmat de domnul lider Mihăilescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu îl înțeleg pe domnul senator Cristian Rădulescu, înțeleg și presiunea pe care o are în spatele pozițiilor pe care le exprimă aici. E firesc, e liderul grupului și trebuie să-și asume foarte multe lucruri, pe care le acceptă sau nu le acceptă. L-am văzut astăzi – și chiar mă bucur – că a venit dotat cu o cameră de luat vederi, ca să poată filma ceea ce se întâmplă în sală, sigur, vizavi de grupul pe care-l reprezintă, să le arate, probabil la ședință, care au fost prezenți, care n-au fost prezenți, iar dânsul ne vorbea de cvorumul de lucru și de ceea ce ar trebui să facă opoziția.

Eu din câte știu, și din câte știm cu toții, puterea este aceea care trebuie să-și susțină legea. Aveți un ministru care vine în fiecare săptămână aici și pleacă așa cum a venit. E corect din partea dumneavoastră, în relația pe care o aveți cu ministrul dumneavoastră?

Noi n-avem nicio obligație. Suntem în opoziție. Ne tratați cum ne tratați... Domnul Hașotti a făcut aici un adevărat rechizitoriu cu privire la ceea ce se întâmplă în viața politică românească, în democrația românească, specifică, sigur, Balcanilor. Ce să mai spunem noi? Noi folosim pârghiile pe care le avem la dispoziție și nu ezităm să le folosim în continuare, și astăzi, și mâine, și săptămâna viitoare. Știți lucrul acesta, l-am tranșat aici, n-a fost nimic pe ascuns. V-am rugat atunci să aveți o discuție la nivelul președintelui dumneavoastră de partid, să-i explicați că nu se poate continua așa. Unde ajungem? Care este situația vizavi de... sau relația dumneavoastră cu opoziția? Niciun fel de dialog. Că avem noi un dialog, că sunteți dumneavoastră un om al dialogului... Îmi pare rău... De fapt, acum nu mă refer la domnul Rădulescu, în speță, mă refer la relațiile pe care le avem atât la Camera Deputaților, cât și aici și în relațiile cu Guvernul și cu tot ceea ce se întâmplă în administrația locală, abuz după abuz. Și vreți să fim... Ce să fim noi? Niște politicieni naivi, niște îngerași care să plutim prin sala de plen și să aprobăm ceea ce ne propuneți dumneavoastră? Nu se poate!

Ca atare, astăzi, vom urma aceeași metodologie de lucru pe care o cunoașteți și pe care v-ați asumat-o, dragi colegi.

Mulțumesc. Domnul lider Mihăilescu.

Domnul senator Hașotti va interveni, mai are de spus ceva.

Domnul lider Mihăilescu.

După aceea, va avea drept la replică domnul lider Hașotti. Am dorit să îi ușurăm sarcina și să răspundă într-un buchet.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, ca problemă de procedură, pentru a nu pierde complet ziua de astăzi, așa cum se preconizează, vă rog să acceptați, pentru că avem un senator în Grupul nostru progresist...

Grupul sau senatorul?

...care nu este...

Vă rog frumos, domnule președinte, asigurați liniștea în sală, că nu pot...

Adresați-vă întregului plen, vă rog frumos.

Păi, nu, dar e... Uitați, nici nu are poziția corespunzătoare!

Nu intrați în dialog cu sala, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Domnul senator Toma nu este repartizat la nicio comisie. Din consultarea situației, am văzut că la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului este un loc liber și vă rog să fiți de acord ca domnul senator Toma să-și desfășoare activitatea în cadrul Comisiei pentru privatizare și

administrarea activelor statului, fiind o obligație regulamentară ca fiecare senator să fie cuprins cel puțin într-o comisie.

Vă mulțumesc.

În al doilea rând, regret că am întârziat puțin de dimineață și n-am putut să aud perorația pro familia a domnului Hașotti. Când am auzit, mi-a încântat urechile cu ce a spus, cu Baroul. Din câtă istorie știu eu, dânsul nu este avocat și era un subiect care nu ne interesa, deci a susținut un interes de familie.

Acest lucru i-a dat o anumită energie, pentru că a continuat, după aceea, cu alte subiecte, pe care, îmi pare rău, nu le-am auzit. Am înțeles că n-au fost foarte plăcute pentru noi. N-avem niciun fel de problemă. Ne vedem de treabă în continuare.

Dar vreau să vă spun că teoriile acestea noi, cu asigurarea cvorumului de ședință de o parte sau de alta, le-am „fumat” demult. Într-adevăr, n-am vechimea domnului Hașotti – îmi lipsește doar un mandat, dânsul are un mandat în plus –, dar, pe fond, această idee trăsnită, că cvorumul se asigură numai de o anumită aripă, nu e deloc corespunzătoare.

Îmi cer scuze și acum pentru ce am făcut legat de acea retragere din sală, care a fost acum câteva luni. De ce? Pentru că era și un subiect lipsit total de importanță și am fost nevoiți să apelăm la această metodă, care nu face cinste niciunui parlamentar.

Indiferent ce mi-ați spune, indiferent ce o să doriți să arătați, retragerea din sală este un lucru penibil. Nu are niciun rost să tot dăm zor că unii sau alții trebuie să asigure cvorumul. Noi am fost puși aici să facem niște chestiuni. Acum trei luni, ne puneam problema dacă această aprobare tacită este o aiureală sau nu. Din păcate, constat, ca să nu rămânem total blocați, că e bună, pentru că, dacă două luni nu facem nimic, trec prin adoptare tacită și se duc la cei care au mai multă minte decât noi.

Aceasta e realitatea.

Pe fond, stimați colegi, mai trebuie să muncim pe această direcție. Comportați-vă ca atare. Am ajuns să cred – ceea ce n-am crezut până în ultimele două săptămâni, când am ratat orice ședință, vă rog să mă credeți – că Parlamentul unicameral devine o perspectivă din ce în ce mai clară.

## **Din sală:**

Bravo!

Lucrați în felul acesta și o să vedeți că viitorul nostru ca Senat nu va fi atât de blând.

Vă rog frumos, apucați-vă de treabă și o să vedeți că e bine.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Din sală:**

## Bravo!

Mulțumesc, mulțumesc. Domnul lider Hașotti, drept la replică.

Nu voi deschide o dezbatere politică, voi supune votului propunerile respective.

Vreau să vă informez, am verificat – domnule Hașotti, o secundă, dați-mi voie –, poziția de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, conform algoritmului, aparține Grupului parlamentar al PDL. Deci am rugămintea, dacă există o solicitare pentru domnul senator Toma – și este normal să fie într-o comisie –, să existe o negociere intra grupuri pentru a putea veni cu o propunere pentru comisia respectivă.

Domnule lider Hașotti, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Totuși, gestul e de colegialitate..., nu față de UNPR, că n-am niciun fel de simpatie pentru dânșii. Le pot face totuși niște sugestii: sunt senatori din acest grup pe care eu...

Domnule Șerban Mihăilescu, eu vă propun să vă numiți progresist și liberschimbist.

Sunt senatori din acest distins grup la câte două comisii. Eliberați o comisie și puneți-l pe domnul senator Toma acolo. E foarte simplu. Așa am făcut și noi.

Să știți că orice parlamentar – și știți foarte bine, domnule senator – poate aborda orice subiect crede Domnia Sa. De aceea suntem aici Parlament, și nu altceva.

În al treilea rând, dumneavoastră spuneți că ați „fumat” demult nu știu ce procedură. Eu m-am lăsat de fumat. M-am lăsat de fumat!

De asemenea, nu pot să cred, nu pot să cred că Roberta Anastase are mai multă minte decât dumneavoastră, domnule senator, și decât niciunul dintre noi de aici!

Nu, ea știe doar să mintă, să fure voturi și să... Asta știe Roberta Anastase.

Acum, haideți să vă dau și știrea, și pentru presă, și pentru opinia publică: noi degeaba discutăm aici despre cum punem acest Proiect de lege al asistenței sociale, pentru că, într-o manieră tipic securistică, ni s-a comunicat, pe filiera Guvernului, chiar de la prim-ministru, dar așa, la a cincea mână, că Guvernul își va angaja răspunderea. Hai, domnule, ce vorbim? De ce simulăm aici parlamentarismul și democrația? Dumneavoastră, nu noi.

Ca să ne înțelegem foarte clar, noi nu suntem împotriva legiferării. Dorim să legiferăm. Asigurăm și cvorumul, deci colaborăm, dar nu pe această lege. E atât de simplu! Nu ne acuzați pe noi că nu dorim să legiferăm. Și hai să lăsăm povestea asta...

Fiți 70 aici, fiți măcar 69, pentru că, doamna ministru, dumneavoastră nu primiți sprijin de la PDL, UNPR și UDMR. Fiți aici câți sunteți, 70, faceți-vă de cap – domnule senator Cristian Rădulescu, știți că față de dumneavoastră chiar am toată simpatia, și față de PD-iști, de PD-iști, știți la cine mă refer, da? –, și cu asta, basta, domnule! Nu înțeleg care este problema?! Treceți ce legi vreți dumneavoastră.

Cu 48 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată cu această modificare.

Listă pentru liderii de grup.

Pe procedură, explicația votului, domnul lider Rădulescu.

Își are și democrația, care implică, sigur, și prezență, perversitățile ei, fiindcă, de data aceasta, cei din opoziție au fost mai mulți în sală și, în concluzie, vor fi obligați să lucreze. Ei au propus acest lucru: o ordine de zi în care să trecem la coada cozilor Codul social. Partea negativă, consecința negativă pentru ei e că, de data aceasta, vor trebui să lucreze.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

O replică de 5 secunde: mi-a fost teamă, domnule senator, că veți cere pauză de consultări.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pe această notă puțin mai destinsă, aș dori să salut prezența a doi tineri româno-americani, care sunt în vizită aici, pe meleagurile străbune. Sper să nu facă un studiu comparativ între Senatul american și ce se întâmplă acasă.

Bine ați venit, dragi tineri româno-americani, bine ați venit acasă!

Programul de lucru pentru astăzi...

Pe procedură, domnul lider Mihăilescu. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Domnule președinte, vă rog frumos, ca să tranșăm un singur lucru clar astăzi – și am acordul domnului lider Rădulescu –, este un post liber la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, este al celor care au reprezentat PDL-ul, și vă rog frumos să acceptați ca domnul senator Toma să activeze în acea comisie.

Îl rog pe domnul lider Rădulescu să confirme acest lucru. Vă rog frumos.

Domnule lider Sârbu, vă rog frumos, mai ușor cu semnele.

Chestia aceasta cu comisiile până acum a mers. Deci, vă rog frumos, ușor cu semnele astea.

Nu, dar nu e prioritate...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Avem în fața noastră o propunere de modificare a ordinii de zi.

Am ascultat liderii grupurilor parlamentare. Au exprimat punctele de vedere ale grupurilor respective și nu cred că rostul acestui moment al dezbaterii este acela de a continua o dezbatere politică. Au fost exprimate punctele de vedere ale grupurilor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule lider Rădulescu, confirmați această rocadă între cele două grupuri?

OK!

Solicităm listă!

5. Comisia pentru politică externă:

- Titus Corlățean – președinte;

- Ovidius Mărcuțianu – vicepreședinte;

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Listă pentru liderii de grup.

Aș dori, pentru a avea o chestiune strict formală, pentru că s-au produs foarte multe modificări în comisii, să

i protecția mediului:

- Marius Gerard Necula – președinte;

- Romeo Florin Nicoară – vicepreședinte;

- Trifon Belacurencu – secretar;

- Constantin Sever Cibu;

- Petru Filip;

- Dumitru Florian Staicu;

- Gheorghe Pavel Bălan;

- Sorin Constantin Lazăr;

- Tiberiu Aurelian Prodan;

- Emilian Valentin Frâncu;

- Günthner Tiberiu.

7. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță

națională:

- Teodor Viorel Meleșcanu – președinte;

- Nicolae Moga – vicepreședinte;

- Mircea Marius Banias – secretar;

- Nicolae Dobra;

- Toader Mocanu;

- Sorin Fodoreanu;

- Viorel Arcaș;

- Șerban Constantin Valeca;

- Gavril Mîrza;

- Mario Ovidiu Oprea;

- Sorin Serioja Chivu.

8. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială:

- Petru Bașa – președinte;

- Minerva Boitan – vicepreședinte;

- Alexandru Cordoș – secretar;

- Cristian Rădulescu;

- Alexandru Mocanu;

- Ion Rușeț;

- Laurențiu Florian Coca;

- Mihăiță Găină;

- Elena Mitrea;

- Cornel Popa;

- Albert Álmos.

9. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport:

- Mihail Hărdău – președinte;

- Ecaterina Andronescu – vicepreședinte;

- Nicolae Robu – secretar;

- Ion Bara;

- Mihaela Popa;

- Ioan Mang;

- Nicolae Dănuț Prunea;

- Doina Silistru;

- Corneliu Grosu;

- Bokor Tiberiu;

- Tudor Panțuru. 10. Comisia pentru sănătate publică:

- Ion Rotaru – președinte;

- Iosif Secășan – vicepreședinte;

- Corneliu Grosu – secretar;

- Mircea Cinteză;

- Șerban Rădulescu;

Programul de lucru pentru astăzi este un program obișnuit pentru o zi de miercuri.

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 octombrie 2011.

Programul de lucru pentru săptămâna 10–15 octombrie 2011, votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 82 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat. La punctul 3 din ordinea de zi – Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în semestrul I al anului 2011.

Domnul secretar al comisiei, domnul senator Dumitru Oprea, va prezenta plenului raportul comisiei, conform regulamentului nostru.

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Pe procedură, domnule lider. Microfonul 3.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul prevederilor articolului 170 alin. (4), teza I, se prezintă un raport în fața Biroului permanent al Senatului, iar, conform tezei a II-a, raportul privind activitatea din semestru este prezentat în fața plenului Senatului.

În perioada 3 ianuarie – 30 iunie 2011, la comisie au fost înregistrate 247 de petiții, dintre care 238 au fost luate în considerare și 9 clasate. Este prezentată tipologia problemelor înaintate de către cei ce ne-au trimis petiții.

În anexele raportului au fost prezentate senatorilor toate elementele principale, din care extrag câteva dintre lucrurile importante, zicem noi, și anume ce s-a întâmplat cu petițiile înaintate organelor administrației publice centrale și locale. Într-un așa-zis top al petițiilor înaintate figurează Autoritatea Națională pentru Cetățenie, unde au fost prezentate 29 de petiții; pe următorul loc ar fi Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților și Agenția Națională a Penitenciarelor, cu câte 9 petiții, iar apoi primării, prefecturi, care au un număr apropiat, respectiv 7 petiții.

Toate elementele descrise de noi sunt prinse în detaliu în raport și supunem atenției Senatului întregul material, înaintat cu mult timp în urmă.

## Mulțumesc.

Raportul a fost distribuit tuturor senatorilor și în acest moment, conform art. 170 din Regulamentul Senatului, Senatul a fost informat prin domnul senator Dumitru Oprea.

La punctul 4 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili marini – COM (2011) 439 final.

Din evaluarea Senatului rezultă că această propunere de directivă nu încalcă principiul subsidiarității sau pe cel al proporționalității, de aceea nu vom invoca o excepție cu privire la acest proiect de directivă.

Punctul 5 din ordinea de zi – Nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 28 septembrie 2011, a următoarelor inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înființarea și funcționarea camerelor pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală;

– Propunerea legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice;

– Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea statului român și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea municipiului Turda și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj;

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legat de aprobarea tacită a acelor inițiative legislative. Una dintre ele era o inițiativă, după părerea mea, extrem de bună, era o inițiativă legislativă legată de plantele energetice. Am discutat această problemă. Această propunere legislativă a fost mult îmbunătățită la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Din păcate, ea trece doar în forma..., pentru că nu am lucrat trei săptămâni, trece în forma propusă de inițiator.

Rog, măcar, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală să ducă aceste amendamente la Camera Deputaților, în ideea ca acolo, cel puțin, să avem de-a face cu o propunere legislativă corespunzătoare. Regret că această inițiativă legislativă nu s-a dezbătut în Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi – Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind darea în administrarea autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe ordinea de zi de astăzi a Guvernului se află formularea punctului de vedere privind acest proiect de act normativ și, ca urmare, am să vă rog, dacă se poate, să-l amânăm.

Dacă nu sunt dificultăți din partea comisiei față de propunerea de amânare venită din partea Guvernului cu privire la această propunere...

Domnul președinte Necula.

Din punctul de vedere al comisiei, în prima fază a fost vorba de un raport negativ, pentru că lipsea hotărârea de consiliu local. Ulterior, această hotărâre de consiliu local a ajuns, de aceea, propun plenului Senatului raport de admitere.

Dificultatea pe care o avem, domnule secretar de stat, este că avem termen de adoptare chiar astăzi, cred. Deci suntem în situația în care trebuie să acordăm un vot. Domnule președinte Necula, vă rog. Microfonul 7.

Aș vrea să..., poate nu am fost destul de explicit. Deci comisia a fost de acord cu această propunere legislativă. Singura noastră dificultate în a da un vot în unanimitate pentru propunere de raport de admitere a fost faptul pur tehnic că lipsea această hotărâre a Consiliului local. Între timp, această hotărâre a ajuns, de aceea nu există niciun impediment ca să supunem propunerea legislativă la vot. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da, dar aveți un raport de respingere. Totuși, formal, în fața noastră este un raport de respingere. Dumneavoastră spuneți că între timp impedimentul tehnic a fost înlăturat, pentru informarea plenului.

Domnule senator David, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Lucrurile se pot rezolva simplu.

Raportul de respingere, așa cum a fost întocmit de comisie, se supune votului plenului. Dacă plenul Senatului îl respinge, se supune la vot propunerea legislativă așa cum este prezentată de inițiatori, și se poate adopta sau se poate respinge. Deci raportul trebuie supus votului plenului Senatului _._

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sigur.

Sunt alte intervenții pe fondul materiei? Nu.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Este un proiect de lege cu caracter de lege organică, este vorba de o reluare a votului. Legile organice le vom vota luni. De acord?

Are termen de adoptare tacită astăzi, deci suntem obligați să ne pronunțăm cu privire la acest text. Este în regulă.

Întreb liderii dacă doresc să păstrăm cutuma cu ora 12.00 sau procedăm la vot pe măsură ce avansăm, fiind o situație mai deosebită.

Nu este clar ce facem!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** – _secretar general_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Una dintre recomandările cuprinse în ultimul raport al Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, privește creșterea transparenței și obiectivității numirilor în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, se pornește de la necesitatea revizuirii condițiilor pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, condiții care trebuie să reflecte parcurgerea tuturor treptelor în ierarhia instanțelor judecătorești, precum și de la necesitatea de a institui garanții de obiectivitate în procedura promovării în funcția de judecător la instanța supremă.

Precizăm, totodată, că este necesar ca Înalta Curte de Casație și Justiție să funcționeze la întreaga sa capacitate, în scopul asigurării respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare, urgentării judecării cauzelor de mare corupție și asumării de Înalta Curte de Casație și Justiție a rolului de instanță de unificare a practicii judiciare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004 au câte un capitol intitulat „Promovarea magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție a României”. Întrucât existau numeroase critici cu privire la procesul de promovare care funcționează în prezent, s-a supus dezbaterii proiectul acesta de lege, care, după ce a primit un aviz favorabil, cu observații și propuneri, de la Consiliul Legislativ, a suscitat numeroase discuții, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și, în prezența reprezentanților Ministerului Justiției, a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 30 august 2011, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, pe care vi-l supunem dezbaterii și adoptării, împreună cu proiectul de lege, cu precizarea că aceasta face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Intervenții?

Dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Votul final la ora 12.00.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

O cerere de reexaminare.

Mulțumesc. Intervenții? Rog, comisia, doamna vicepreședinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Trei comisii și-au exprimat punctul de vedere pe această solicitare de reexaminare a Președintelui României. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, și Comisia pentru sănătate publică au exprimat un vot, în unanimitate, privind respingerea cererii de reexaminare. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil cererea.

Întrucât la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în paralel cu această cerere de reexaminare, a venit și un proiect de inițiativă legislativă privind înființarea unei alte academii de ramură – și sigur că și acesta a fost dezbătut de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport –, noi considerăm – și vă solicităm să fiți de acord cu punctul de vedere exprimat în unanimitate de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport pe cele două inițiative – că este corect să avem în funcționare academiile de ramură ca instituții de consacrare științifică, instituții care își pot aduce contribuția atât în ceea ce privește performanțele cercetării din România, cât și în ceea ce privește vizibilitatea României în ansamblul oamenilor de știință din lume.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Valeca. Microfonul 4.

Domnule ministru Valentin Iliescu, microfonul 8.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2010 au fost abrogate dispozițiile legale care prevedeau susținerea bugetară a Academiei Oamenilor de Știință, Academiei de Științe Tehnice și Academiei de Științe Medicale.

Acest fapt a avut drept consecință retragerea susținerii bugetare pentru cele trei academii, finanțarea lor fiind asigurată integral din resurse proprii.

Prin amendamentele aduse în dezbaterea parlamentară, aceste prevederi au fost eliminate, motiv pentru care Președintele României a solicitat revenirea la forma inițială.

Față de solicitarea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu, Guvernul susține punctul de vedere al acestuia și vă roagă să fiți de acord ca textul să revină la forma inițială.

Pe cale de consecință, nu suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea ca, pentru colegii care nu sunt aproape de domeniul cercetării, să înțelegem despre ce vorbim.

Dacă în 1989 România avea circa 220.000 de oameni care lucrau în cercetare, în anul de grație în care ne aflăm avem sub 30.000. Din acești 30.000 de oameni, sunt câteva foruri de consacrare care cuprind circa 700 de oameni, vorbim despre aceste trei academii – Academia Oamenilor de Știință, Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Medicale.

Sunt foruri de consacrare științifică, sunt foruri care organizează conferințe naționale și internaționale, sunt foruri care promovează invenții, promovează rezultate ale cercetării, care și așa, în viața grea de zi cu zi din România, nu-și mai fac auzit glasul decât atunci când câștigă câte o medalie pe plan internațional sau când un cercetător pleacă din țară.

Cred că trebuie să lăsăm la o parte această meschinărie bugetară, care nu înseamnă nici unu la mie din bugetul de stat, și, pentru această adevărată cenușăreasă a economiei românești, să ne aplecăm atenția și să respingem cererea de reexaminare, să lăsăm aceste foruri de consacrare științifică să-și ducă activitatea mai departe.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare? Domnule senator Meleșcanu, vă rog, poftiți. Microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare și să vă informez despre poziția noastră.

Precizarea este că în proiectul de lege nu se face nicio referire, deci nu există niciun fel de obligație financiară din partea bugetului de stat privind acordarea de indemnizații celor care fac parte din aceste foruri de consacrare științifică.

Singurul lucru care s-a propus prin legea pe care am adoptat-o a fost o sumă infimă, care să asigure cheltuielile de funcționare, de supraviețuire a acestor foruri de consacrare științifică.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL sprijină raportul de respingere, adoptat în unanimitate, și vă rugăm pe toți să votați alături de noi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult.

Doamna senator Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se vede că avem doi secretari de la putere, niciunul nu se uită în partea asta, la opoziție, probabil că sunt foarte interesați de zona de centru, unde „zburdă” cei 70 de senatori ai puterii, că așa am înțeles de la domnul Rădulescu, că o să ne dea o lecție odată, să fie 70 în sală și să ne arate cum se legiferează în Senatul României.

Aș vrea să salut votul care s-a dat în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și, în calitate de inițiator al legii de înființare a Academiei Oamenilor de Știință din România, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că noi am mai votat o dată acest proiect de lege.

Aici este vorba despre o cerere de reexaminare. Din păcate, atunci, eu, personal, am avut parte și de un editorial într-un ziar portocaliu în care mi se reproșa înființarea Academiei Oamenilor de Știință atât de violent, de parcă aș fi înființat prin lege o cârciumă, nu o academie.

Cred că suma este infimă, este doar pentru cheltuielile de funcționare a celor trei academii și cred că trebuie să încurajăm și oamenii de știință din România, pentru că celelalte categorii sociale am văzut că sunt totalmente descurajate. Măcar pe această parte, cu sume infime de bani, să reușim să trecem un asemenea proiect de lege. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să spun și eu că noi am cumpănit foarte mult în comisie. Am eliminat și noi, și colegii deputați acele prevederi care ar fi comportat costuri sensibile.

În final, cum spunea și doamna senator Olguța Vasilescu, în ceea ce privește consumul de la buget, el este neglijabil. Trebuie să respectăm o asemenea instituție și să susținem în continuare funcționarea ei minimală, așa cum este prevăzut în lege.

Prin urmare, sunt pentru respingerea cererii de reexaminare a președintelui. Sunt de acord cu raportul întocmit de comisie, un raport de respingere, și Grupul parlamentar al PNL va vota tot în aceeași notă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul senator Rotaru, microfonul 4. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Despre cercetare, în general, trebuie să fim de acord că, atât în ceea ce privește cercetarea aplicată, cât și în ceea ce înseamnă susținerea cercetătorilor, în ansamblu, efortul statului este neglijabil. În același timp, este atât de mic, încât aproape că nu există. Și trebuie să luăm în considerare că această cerere de reexaminare este neavenită.

Eu cred că orice preț datorat cercetării este meritat și, în ansamblu, trebuie să susținem cercetarea, pentru că este singura care ne mai poate aduce un plus în ceea ce privește progresul societății românești.

Dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în alte state, suntem, de asemenea, la coada clasamentului.

Comisia pentru sănătate publică, coraportoare, a respins această cerere de reexaminare și susținem – pe toate căile și cu toate pârghiile, lucru pe care ar trebui să îl facem cu toții – ca cercetarea să primească și finanțare, iar oamenii de știință, cercetătorii, să fie apreciați ca atare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îmi cer scuze, domnul senator Oprea, microfonul 2. Vă rog.

Aș vrea doar să vin cu un comentariu. Se invocă cercetarea. Este corect, cercetarea trebuie să fie foarte puternică în politica României, vizavi și de cea europeană, dar nu în cazul acesta, pentru că, dacă ne uităm pe site-ul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, la POSCCE, veți observa că avem zero pe tot frontul. Nu am văzut absolut nicio instituție de genul acesta cu un proiect care să primească finanțare pentru cercetare.

Creativitatea prin cercetare se face cu bani europeni, iar noi nu știm, nu vrem să luăm banii aceia, și cred că o să fie o situație foarte apropiată când banii vor fi realocați altor zone. Așadar, cercetarea se poate face nu neapărat cu bani de la Guvern, ci cu banii europeni, pe care noi trebuie să-i luăm inclusiv prin astfel de instituții.

Mulțumesc și eu.

O rog pe doamna vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport să ia cuvântul de la microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Încerc să-i răspund domnului senator Oprea, domnului rector Oprea.

Academiile de ramură nu au fost eligibile în accesarea proiectelor de tip POSCCE și, de aceea, nu aveți cum să le regăsiți pe site-urile pe care vă uitați.

Aș vrea însă să precizez o situație oarecum paradoxală. Prin ordonanța pe care noi o dezbatem astăzi se desființau, practic, Academia Oamenilor de Știință, înființată în 1935, Academia de Științe Medicale și Academia de Științe Tehnice și rămânea în funcțiune, cu toate aplauzele însoțim această opțiune, Academia de Științe Agricole.

Eu cred că prin această lege noi nu facem decât să reparăm o atitudine discriminatorie față de academiile de ramură.

Aș mai vrea să adaug o precizare, și anume faptul că Academia de Științe Medicale a reușit să facă cea mai performantă revistă românească, cu un coeficient de cotație ISI extraordinar de ridicat, mai mare de 8. Deci este rezultatul strădaniei celor care compun această academie de științe de ramură.

De aceea, vă adresez, cu tot respectul și cu toată considerația, rugămintea să acceptați propunerea pe care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, după o analiză argumentată, v-a făcut-o dumneavoastră prin acest raport.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc...

Nu am fost foarte atent dacă vi s-a pronunțat numele. 30 de secunde, drept la replică domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Dacă i-ați calculat și doamnei 30 de secunde, și eu voi folosi aceleași 30 de secunde.

Eu nu am făcut nicio trimitere malițioasă la vreo instituție, și nici acum n-o pomenesc, dar oamenii care se află în spatele acestor instituții au locuri bine definite. Academicieni care sunt la universitățile României sunt pe proiecte europene adevărate, de zeci de milioane de euro.

Deci eu nu am vrut ca aceste instituții să fie considerate „aspiratoare de bani europeni” pentru a face cercetare. De fapt, ele nu-și propun obiectivul acesta, întrucât geniile României se regăsesc în alte entități, unde fac cercetare adevărată toți academicienii.

Mulțumesc. Domnule senator Șova, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am de ridicat două chestiuni de procedură și, poate, nu numai pentru conducerea ședinței, dar și pentru chestorii acestei Camere.

Regulamentul Senatului prevede că, atunci când sunt dezbateri, prezența miniștrilor este obligatorie. Prezența secretarilor de stat reprezintă o alternativă. În această Cameră, deci în Camera superioară a Parlamentului, în ultimii trei ani, rar am văzut un ministru. Cred că ar trebui să discutăm această problemă, mai ales că în banca Executivului, de obicei, nu se află nici măcar secretarii de stat, se află persoane a căror respectabilitate n-o poate pune nimeni la îndoială, dar care nu au decizie politică, iar aici este un for de dezbateri, nu este un for în care vii cu ideile tale proprii, de acasă.

A doua chestiune, la care țin foarte mult, este faptul că, în banca Executivului, exceptându-l pe șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, al cărui comportament este întotdeauna exemplar, restul secretarilor de stat vorbesc permanent la telefon în timpul dezbaterilor. Mai mult decât atât, în rândul doi, de fiecare dată, cu excepția doamnei secretar de stat de la Ministerul Administrației și Internelor, restul doamnelor vorbesc la telefon, vorbesc între ele. Sincer vă spun, le bănuiesc că joacă și cărți pe sub masă.

Deci eu cred că ar trebui, într-o formă sau alta, să atragem atenția membrilor Executivului sau celor trimiși aici fără a avea vreo atribuție din punct de vedere al procedurii parlamentare măcar să respecte solemnitatea ședinței și, dacă se poate, să fie atenți la dezbateri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Pe procedură, domnul senator Mihăilescu.

Rog să fie pe procedură, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

Îmi permit, în numele meu personal și al celor care sunt de acord, să-mi cer scuze față de doamnele care stau pe rândul doi și au fost aspru admonestate de antevorbitorul meu, dar sunt doamne care fac parte din aparatul Senatului, sunt doamne director din ministere și nu ne putem permite o asemenea chestiune.

Vă mulțumesc.

Vă rog să acceptați scuzele noastre. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Apreciez că sunt suficiente observațiile făcute.

Am declarat încheiate dezbaterile cu privire la legea aflată în discuție.

Vă aduc la cunoștință că este vorba de o cerere de reexaminare a Președintelui României, referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare și, deci, de menținere a proiectului de lege în forma transmisă pentru promulgare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Așa cum ați stabilit în ședința de astăzi, legile ordinare se supun spre aprobare imediat după dezbateri, așa că

Listă, vă rugăm!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Se solicită listă.

În aceste condiții, prin adoptarea raportului de respingere a cererii de reexaminare, se menține forma transmisă la promulgare.

Următorul punct din ordinea de zi...

Înainte de a trece la următorul punct al ordinii de zi, rog toate persoanele care sunt în sala de plen a Senatului să poftească să poarte discuțiile, inclusiv cu colegii noștri, pe hol. Vă rog!

Eu cred că am fost foarte clar.

Vă rog să poftiți în afara sălii de plen a Senatului.

Vă rog!

Domnii chestori...

Vă rog să poftiți în afara sălii de plen a Senatului, indiferent la cine veniți și cu ce intenții veniți.

Vă rog!

Mulțumesc frumos.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Militare.

Din partea inițiatorilor este prezent domnul senator Meleșcanu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

Rog inițiatorii să-și prezinte propunerea legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Obiectul acestei inițiative este de a intra în rând cu lumea. Toată lumea are academii, toți suntem academicieni, de ce să nu fie și cei din domeniul militar?

Lăsând gluma la o parte, de fapt, propunerea legislativă urmărește să racordeze sistemul militar din România la cerințele NATO, întrucât în toate aceste țări există asemenea instituții care coordonează lucrările de cercetare științifică. Am întocmit o inițiativă legislativă, care este supusă atenției dumneavoastră, și, dacă o să-mi mai dați cuvântul, o să vă prezint și raportul, care este un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Raportul este de admitere, cu amendamente. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Poziția Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative care urmărește revigorarea activității de cercetare științifică în vederea creșterii contribuției acesteia la realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia Națională de Apărare a României, a concentrării activităților de cercetare științifică sub o singură coordonare, a participării la proiecte și programe internaționale în domenii de vârf, a armonizării cercetării științifice și învățământului din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale cu politicile NATO și ale Uniunii Europene.

Vă adresez rugămintea de a fi de acord cu adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiilor, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Așa cum a precizat domnul senator Meleșcanu, care, în același timp, este și inițiator, și președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport este favorabil și a fost dat în unanimitate, ca și pentru precedenta lege, dovadă fiind coerența în care am abordat, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cele două instituții.

Cred că prin această lege câștigăm un plus, armata câștigă un for de consacrare, și cred că este un lucru pe care trebuie să-l acceptăm.

Vă propun să fiți de acord cu raportul favorabil al celor două comisii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile deschise.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Eu vreau să pun o întrebare domnului senator Meleșcanu și doamnei senator Andronescu.

Titlul de academician sună extraordinar. Sigur că e o academie mare și sunt mai multe academii, știm bine, dar... Sună bine „academician”!

Doamnă...

Vă rog!

Dacă-mi permiteți, academiile de ramură, pentru membrii lor, nu folosesc titlul de „academician”. Titlul de „academician” este folosit, în exclusivitate, doar de membrii Academiei Române.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Da, știam că acesta este răspunsul, dar bine că m-ați lămurit... și i-ați lămurit pe toți. Știți de ce? Vorba cronicarului: „Se sparie gândul”. Pe mine m-a luat cu fiori pe șira spinării, inițial. M-am gândit că domnul Gabriel Oprea poate să fie academician. Bună lămurire!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog! Vă rog! Domnule senator Mihăilescu, vă rog, poftiți. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Nu... I-am dat replică...

Domnule senator, replică din bancă..., nu mi se pare firesc.

Vă rog să poftiți la microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Domnule președinte,

Vă rog să mă iertați. Astăzi ar fi trebuit să fie ziua scuzelor, pentru că foarte mulți colegi au venit – nu știu ce se întâmplă miercurea – dispuși tot timpul să atace pe cineva. Domnul senator Puiu Hașotti face o excepție, fiind în topul zilei de astăzi. Nu cred că e corect să procedăm așa, ca să plecăm cu glicemia ridicată și tensiunea ridicată în fiecare miercuri.

Vă rog, domnule senator Hașotti, haideți să trecem la treabă! Vă rog frumos.

Domnule senator Hașotti, zece secunde, vă rog frumos, și dacă există intervenții cu privire la propunerea legislativă.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Sunt suficiente.

Domnule Șerban Mihăilescu, astăzi este Ziua Educației, nu e ziua scuzelor.

Mulțumesc.

Domnul senator Șova, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că e ziua scuzelor și n-am avut ocazia la dezbatere, pentru că nu mi s-a dat cuvântul, vreau și eu să-l scuz pe domnul președinte Șerban Mihăilescu în fața domnului președinte Băsescu. Știți că eu sunt aproape un glosator al gândirii Președintelui României și vreau să-i spun că prostia asta, cum a spus dânsul, cu asigurarea cvorumului de către unii sau alții, a fost spusă de către președintele Băsescu, în 2003. Domnia Sa a spus atunci: „Cvorumul se asigură de către putere”.

Și, dacă este ziua scuzelor astăzi, vreau să-l scuz și pe domnul senator Mihăilescu – era atunci în altă barcă – față de domnul președinte Băsescu, care, cu înțelepciune, a grăit atunci, și noi, astăzi, aplicăm.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există intervenții cu privire la propunerea legislativă? Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Chiar dacă sunt un soldat instruit și am făcut școala de ofițeri de rezervă, pe acele vremuri, am rămas soldat și nu-mi pare rău că am învățat câte ceva în armată, însă constat astăzi, cu bucurie, că domnul secretar de stat este de acord cu șeful, adică cu ministrul, și este de acord și cu această propunere legislativă. Asta, ca un preambul.

Dar, dacă citim această propunere legislativă, din ce constat eu, ea se referă la activitatea de cercetare științifică din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, fiind vorba ca această cercetare științifică să fie făcută de Academia de Științe Militare, astfel că nu e vorba de a face academicieni, ci de a face cercetare. Motiv pentru care..., nu știu ce fel de cercetare, nu mă pricep atât de mult, dar consider că este un lucru bun, așa că merită să votăm această propunere legislativă, mai ales că unul dintre inițiatorii principali, domnul senator Meleșcanu, cunoaște mult mai bine acest domeniu.

## Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu – microfonul 4 –, vă rog.

Stimați colegi,

Mie mi se pare aici o ciudățenie. La punctul anterior era o cerere din partea Președintelui României să tăiem finanțarea la trei academii de ramură care ființează deja, și cu rezultate foarte bune. Acum vedem că Guvernul susține înființarea unei alte academii, Academia de Științe Militare, de această dată, și nu are niciun fel de problemă cu finanțarea. Deci, undeva, ceva este în neregulă.

De asemenea, aș vrea să fac o informare pentru toți cei care urmăresc aceste ședințe ale Senatului. Grupul parlamentar al PDL și Grupul parlamentar... „ultraprogresist” – că nu-mi găseam cuvântul – au votat împotriva celor trei academii care ființează deja și probabil că vor vota, de data aceasta, fiind vorba de domnul Oprea, pentru înființarea acestei academii militare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte puncte de vedere exprimate de grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoștință că este vorba despre un raport comun al comisiilor, raport care este de admitere, cu amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.

Se solicită listă.

Cu 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Listă, domnule președinte!

Listă, am anunțat.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961.

Vă aduc la cunoștință că este vorba despre o cerere de reexaminare a Președintelui României.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ozunu, căruia îi și dau cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul își menține punctul de vedere de respingere a acestei legi și de admitere a cererii Președintelui României.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnule senator Meleșcanu, vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei noastre este un raport care propune plenului adoptarea acestui document juridic în forma trimisă la promulgare, ca urmare a respingerii cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Raportul nostru este bazat pe avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a transmis un aviz favorabil, în sensul admiterii cererii de reexaminare.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ, în sensul respingerii cererii de reexaminare, iar în dezbaterile noastre am ajuns la concluzia că va fi destul de dificil de aplicat un asemenea text, în condițiile în care nu dispunem nici măcar de date reale în legătură cu numărul potențial de beneficiari ai acestei legi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile deschise.

Dacă există puncte de vedere, vă rog.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman – microfonul 2 –,

vă rog.

Mulțumesc. Domnule președinte,

Din expunerea domnului secretar de stat am înțeles că Guvernul respinge această inițiativă legislativă, ca urmare a solicitării președintelui...

Vă cer scuze, este cerere de reexaminare...

Da, da... Ca urmare a cererii exprese a Președintelui României.

Cred că ar fi extrem de util pentru toți membrii Senatului să fim înștiințați de conținutul, de motivarea pe care Președintele României o propune în dezbatere pentru respingerea acestei legi.

Deci vă rog să aveți bunăvoința să rugați reprezentantul Guvernului să ne prezinte punctul de vedere al președintelui în virtutea căruia suntem invitați să respingem această...

Mulțumesc tare mult.

Vreau să vă aduc la cunoștință că motivarea cererii de reexaminare o avem, nu avem motivarea poziției Guvernului, cum bine ați sesizat, adică nu a detaliat-o domnul secretar de stat, și îl rog să o facă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cererea este motivată de poziția Ministerului Finanțelor Publice, care consideră că, din considerente financiare fundamentate pe actualele restricții bugetare, legate de respectarea angajamentelor României din acordurile de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, nu se permit resursele pentru plata indemnizațiilor presupuse de inițiativa legislativă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Georgică Severin – microfonul 3 –, vă rog.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

M-am întrebat ce l-a deranjat pe domnul președinte Băsescu, de nu a dorit această – hai să-i spunem – recompensă morală pentru câteva zeci de bătrâni?

L-a deranjat, probabil, că vorbim de ofițeri și cadre militare ale Armatei Regale, care s-au opus – să spunem – instaurării comunismului în România?

L-a deranjat, poate, că vorbim – cine știe? – de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, care au jurat credință Regelui?

L-a deranjat, poate, că vorbim de oameni de onoare, care nu au vrut să facă jocul Anei Pauker, sau l-a deranjat că erau oameni care respectau democrația, și nu reprezintă un model pentru politica pe care o susține președintele Băsescu acum?

Suma este atât de infimă, încât a ține cont de aspectul financiar, mai ales pentru oameni care mai au o speranță de viață, din păcate, extrem de mică, este o rușine națională. Vorbim de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, vorbim de eroi ai țării, nu numai că au luptat pe frontul de est, acolo unde domnul Băsescu spunea cu mândrie că ar repeta ce a făcut Hitler și Antonescu, dar vorbim, în primul rând, de niște oameni care erau niște oameni de onoare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu – microfonul 4 –, vă rog.

Stimați colegi, O altă ciudățenie aici.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat cât poate să fie cuantumul despăgubirilor pentru o sută de persoane, că mi se pare că prea tăiem de unde nu trebuie și dăm la patinoare și gondole și la tot felul de alte prostii. Vă mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Sunt stupefiat. A se invoca aici acordul cu Fondul Monetar Internațional pentru câțiva lei..., atâta prețuiește onoarea Armatei Românie, indiferent când a fost ea.

Domnule, nu se poate așa ceva!

Toate argumentele pe care le-a adus domnul senator Georgică Severin sunt impecabile, și vreau să-l felicit de la microfonul Senatului pentru argumentația pe care a adus-o, dar nu puteți veni aici să spuneți că acordul cu Fondul Monetar Internațional împiedică Guvernul să dea câțiva bani celor care au Ordinul „Mihai Viteazul”, domnilor, și altor ofițeri ai Armatei Române. Vă repet, indiferent când a fost această armată, și acum, și în trecut, dar și în viitor.

Mulțumesc.

Dacă există și alte puncte de vedere?

Domnul senator Meleșcanu – microfonul central –, vă rog.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru că s-a făcut vorbire aici de implicațiile financiare ale acestei legi.

Vreau să vă prezint câteva date, care să vă permită dumneavoastră să adoptați o decizie.

Inițiativa legislativă, la data la care a fost depusă, acoperea un număr de circa 600 de militari care mai trăiau în 1990 și 300 la data la care a fost depusă la Biroul permanent al Senatului.

Deci, la data depunerii la Biroul permanent al Senatului, această inițiativă legislativă avea în vedere un număr aproximativ de 300 foste cadre militare, la data de 9 aprilie 2009.

Vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, și a fost unul dintre argumentele foarte importante pe care le-am folosit în avizul nostru, acest număr, care se împuținează în fiecare zi, nu este de natură să creeze dificultăți nici acordului

nostru cu Fondul Monetar Internațional, nici încheierii Tratatului privind instalarea scutului antirachetă în România, și nici altor documente fundamentale, cum ar fi Carta ONU, sau altor asemenea documente.

Am vrut să fim în cunoștință de cauză, nu a fost o decizie iresponsabilă care să pună în pericol echilibrul macroeconomic al României, ci pur și simplu, după părerea noastră, a fost vorba de o măsură de reparare morală minimă și de respect pentru toți cei care au servit în Armata României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Radu F. Alexandru, microfonul central.

Vă cer îngăduința să vin la microfonul central.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Am cerut să vin la microfonul central pentru că simt nevoia, spunând cuvintele pe care vreau să le spun, să mă adresez, în mod special, fiecăruia dintre colegii din Grupul parlamentar al PDL.

Vreau să vă spun că, de trei ani de zile, susțin aproape necondiționat Guvernul României.

De trei ani de zile, găsesc toate motivațiile acceptabile pentru a susține un guvern care, realmente, se confruntă cu o situație dramatică, nu grea, o situație dramatică. Dar există o limită, o limită a judecății, o limită a responsabilității, îmi pare rău, o limită a bunului-simț.

Una dintre temele care au fost lansate acum spre dezbaterea opiniei publice este necesitatea înființării, în sfârșit, în România, a unui Muzeu al comunismului, al terorii comuniste.

Spun în sfârșit pentru că în toate celelalte țări, țări fost comuniste, aceste muzee există.

Am ajuns și noi la concluzia că e bine să punem în vitrină un asemenea muzeu, dar, în același timp, o inițiativă legislativă care sună în felul următor: Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961 vine cu aviz negativ din partea Guvernului.

## Stimați colegi,

Nu este vorba de generali, nu este vorba de oameni care au primit înalte distincții, este vorba de orice om, de la sergent până la general, care a purtat uniforma Armatei Române, nu uniforma Armatei Regale, uniforma Armatei Române, și a rămas fidel acestei uniforme.

Nu există pătură socială care să nu fi fost decimată, umilită, chinuită de tot ceea ce a însemnat regimul instalat imediat după 23 august, respectiv, odată cu plecarea Regelui din țară, dar poate că niciuna nu a fost atât de terorizată și nu a fost atât de decimată cum a fost Armata Română. Astăzi, mai sunt în viață aproximativ 100 de supraviețuitori ai acelui moment, ai acelei perioade care a însemnat războiul mondial. Ni se comunică de către președintele comisiei că la raportul prezentat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care este de susținere, există evaluarea efortului financiar.

Mulțumesc, domnule senator. Există...

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4. Vă mai aduc o dată la cunoștință că este vorba de o cerere de reexaminare a Președintelui României.

Totalmente de acord cu înființarea acestui fond pentru sprijinirea militarilor, însă poate ne spune și nouă cineva de la Guvern ce s-a întâmplat cu banii din Fondul „Solidaritatea”, că nu am mai auzit absolut nimic până acum despre acești bani.

Și aș vrea, totuși, ca domnul secretar de stat să-mi răspundă: cât este cuantumul pentru aceste 100 de persoane?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sigur că îi voi da la final cuvântul domnului secretar de stat.

Există alte luări de cuvânt?

Domnul senator Georgică Severin și, după aceea, domnul senator Șova.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt și eu de acord cu propunerea domnului Radu F. Alexandru, că dacă acest Parlament, care a mai și votat și trecut această propunere legislativă, este pus din nou în situația de a respinge, la dorința domnului președinte Băsescu, o lege a bunului-simț, să creăm și un fond prin care, lunar, să depunem o sumă să sprijinim viitorul candidat la președinție, oricare ar fi el, poate scăpăm mai repede.

Mulțumesc. Domnule senator, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l felicit, în primul rând, pe domnul senator Radu Alexandru Feldman pentru poziția avută și să mă mir încă o dată, a nu știu câta oară, de poziția instituției prezidențiale.

Vreau să vă spun că legea care are ca obiect despăgubiri materiale pentru îndepărtarea abuzivă din armată a ofițerilor între 23 august 1944 și 1947 este o chestiune foarte importantă din punct de vedere istoric.

Mă gândeam că poate Președintelui României, Traian Băsescu, pe lângă „Levantul”, pe care îl citește de vreo 5 sau 6 ani, am putea să-i recomandăm și o altă carte intitulată „Drama generalilor români”. Ar putea afla o mulțime de lucruri interesante, în sensul că toți ofițerii români, generalii români care au condus Armata Română la cotul Donului, la Stalingrad, dar, și după aceea, la eliberarea Budapestei, până în Cehoslovacia, au sfârșit în închisorile comuniste, ceea ce e un lucru foarte grav.

Vreau să vă sesizez tuturor că suntem țara care a făcut al patrulea efort militar uman în Al Doilea Război Mondial. Ne uităm astăzi cu toții cu mare atenție la televizor atunci când avem un rănit în Afganistan sau în Irak sau, Doamne ferește!, un mort în Afganistan sau în Irak.

Pentru domnul președinte Băsescu, pentru că nu cred că există în sala Senatului cineva care nu știe, în Al Doilea Război Mondial au murit 220.000 de soldați români pe fronturile din est și pe fronturile din vest. 220.000 de soldați români au murit acolo. Multe familii au rămas fără sprijin, fără tați, fără soți, fără frați.

Eram în 2005 – și mi-a fost rușine pentru noi – la Londra, când s-au serbat 60 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. A fost un eveniment foarte important. Probabil, mulți dintre dumneavoastră știți, pentru că atunci cancelarul Germaniei, Schröder, a refuzat să se prezinte la acea serbare a Europei, și am văzut foștii combatanți din Armata Regală britanică defilând în Londra, primind onorul reginei și modul în care erau tratați. Și am aflat atunci și care este pensia de război a foștilor combatanți din Al Doilea Război Mondial. N-o să dau cifra aici, pentru că la auzul cifrei se va produce un dezechilibru bugetar, numai dacă auzim cifra unei pensii!, dar vreau să vă spun că atitudinea noastră în general față de Armata Română și mai ales față de cei care... Cunoașteți foarte bine că după 23 august 1944 au fost infiltrați în rândurile diviziilor românești oameni însărcinați cu munca de partid comunistă, care, la momentul respectiv, s-au apucat să raporteze cine vorbea împotriva comuniștilor, lucruri inadmisibile. Iar noi, astăzi, în Parlamentul democratic al României, vorbim despre vremuri triste, care nu ne fac cinste în istorie, și stăm să discutăm o cerere de reexaminare care nu face deloc onoare Președinției României.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, o chestiune de procedură.

Vă rog.

Adică procedură, ca să ajungem și noi la microfon. Domnule președinte,

Noi susținem această lege, ca să nu mai fie nicio dezbatere emoțională.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Günthner, vă rog.

Era înscris înaintea domnului senator Mihăilescu, dar a prevalat excepția de procedură, care a fost o falsă excepție.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, dincolo de discursurile aprinse care au fost rostite aici, în Parlament, trebuie să recunoaștem că această inițiativă legislativă are un mare, mare defect: vine foarte, foarte târziu.

Eu nu înțeleg. Sunt colegi care sunt în Senatul României de peste 20 de ani și care cunoșteau această situație. De ce n-au inițiat atunci, când încă efectiv se puteau recompensa personalități ale Armatei Române. Din păcate, dacă facem calculele acum, nu mai poate fi vorba de generali, poate fi vorba de cei care au fost copii, la 14, 15, 16 ani, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Sigur, e mai bine mai târziu decât deloc, dar nu înțeleg, când ascult aceste discursuri înfierbântate de la acești colegi care sunt în Parlament de 20 de ani, de ce n-au inițiat așa ceva mai devreme.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu tare mult. Dacă nu mai există intervenții... Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Eu sunt unul dintre inițiatorii acestei legi și sigur că, în situația dată, o să votez să fie adoptată. Dar eu vreau să vă spun câteva lucruri. Este foarte important..., adică inițiativa legislativă a venit pe fondul acordării unor drepturi altor categorii sociale, ca să spun așa, care au suferit în urma regimului comunist și s-a constatat, la momentul respectiv, că foștii militari nu intrau în categoria celor cărora li se recunoșteau – să spunem – meritele lor și faptul că și ei au avut de suferit în urma regimului comunist.

Sigur, s-au dat aici cifre de morți, dispăruți în Al Doilea Război Mondial, dar eu vreau să vă spun că e un lucru la care trebuie să medităm foarte mult. E adevărat că, în perioada 23 august și 12 septembrie 1944, un număr impresionant de militari români au luat drumul prizonieratului – soldați, subofițeri, ofițeri –, peste 165.000.

Mai departe, vreau să vă spun că generali români au fost luați de pe front – e vorba de comandantul Armatei a 4-a. Generalul Avramescu, luat de pe frontul din Cehoslovacia, lupta în război alături de aliații noștri, după 23 august a fost luat și dus nu se știe unde, pentru că a fost considerat criminal de război, dar n-am văzut niciun document al capului

oștirii sau al altor reprezentanți ai Guvernului României de atunci, un memoriu în care să ceară explicații celor care l-au luat. E vorba de ruși.

Sigur că noi trebuie să ne gândim la acești oameni. Sunt foarte puțini acum. Recunoașterea meritelor lor ne dă un plus de credibilitate față de cei de astăzi, pentru că cei de astăzi vor considera că și lor, la rândul lor, cineva le va recunoaște meritele, pentru că au participat activ la intrarea în NATO, și trebuie să recunoaștem cu toții că armata a avut un rol important la intrarea în NATO și, poate, chiar și în Uniunea Europeană. Armata a făcut poate cele mai mari reduceri din istoria ei, reducându-se de la aproape 300.000, câți erau în 1990, la 80.000, câți sunt în prezent.

Toate acestea sunt lucruri care îi vor încuraja pe militari și le vor arăta că ei vor fi cei care vor fi recunoscuți, dacă luptă și fac ceea ce trebuie pentru țara lor. Eu zic că este bine să o adoptăm, pentru că nici efortul financiar nu este substanțial și nici, cum să spun eu, cheltuiala nu este foarte mare cu acești oameni.

## Mulțumesc și eu.

Pe o chestiune de procedură excepțională, domnul senator Meleșcanu.

Vă rog. Microfonul central.

Îmi cer scuze, domnule Gyerkó, vreau să vă informez, ca să putem vorbi în cunoștință de cauză – pentru Grupul parlamentar al UDMR –, pentru prima dată o inițiativă legislativă pe această temă a fost propusă în 1999, când mai trăiau aproximativ 600 de militari.

Încă o dată vreau să precizez că a fost respinsă de 3 ori de Parlamentul României și am ajuns astăzi cu ea, din nou, când mai trăiesc aproximativ 100 dintre aceștia.

Din punctul meu de vedere, îmi cer scuze pentru nume, nu era domnul Gyerkó, dumneavoastră mă adresez, tuturor, să se știe, să nu rămână cumva impresia că în acest Parlament nimeni nu a fost preocupat până astăzi de această temă. Din păcate, nu am putut-o trece, dar azi avem o șansă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Pentru o ultimă luare de cuvânt în Senat, viceliderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Bîrlea. Microfonul 2.

Fără îndoială că avem de-a face cu un subiect extrem de sensibil, care angajează conștiința fiecăruia dintre noi.

Am discutat la grup despre această temă și membrii Grupului parlamentar al PDL sunt liberi să voteze cum doresc acest...

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, căruia i s-au ridicat o serie de chestiuni și i s-au pus o serie de întrebări, să răspundă la ele.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac următoarele precizări: această inițiativă legislativă a fost făcută cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, deci asociația a conlucrat cu noi la elaborarea inițiativei legislative.

Din partea ministerului nostru au existat susțineri și există, numai că punctul de vedere al Guvernului se fundamentează și pe poziția altor ministere, și aici a prevalat poziția Ministerului Finanțelor Publice.

În ceea ce privește indemnizația, este jumătate din salariul mediu brut pe care se fundamentează bugetul asigurărilor sociale pe lună.

Mai vreau să fac o precizare, că s-a pomenit aici de morți, de participanți la război. Pentru cei care au calitatea de veterani, văduve și urmași, se primesc indemnizații, iar o parte dintre acești ofițeri, care au participat, într-adevăr, și pe front – unii dintre ei –, primesc indemnizația de veterani. Acum este vorba de reparații morale pentru că au fost îndepărtați abuziv din armată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.

Se vor da și liste.

Se menține forma care a fost transmisă la promulgare. La punctul 14 din ordinea de zi este Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Este cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Din partea Guvernului, foarte proaspătul secretar de stat, domnul Octavian Liviu Bumbu, căruia îi urăm succes – să nu aibă emoții – și căruia îi dăm și cuvântul.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare îl reprezintă aprobarea unor măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, în sensul reducerii unui număr de 3.790 de posturi din aparatul central al ministerului și din instituțiile aflate în subordinea acestuia, număr care reprezintă 28,4% din totalul de 13.302 posturi.

Practic, apare o singură modificare de fond față de proiectul deja adoptat de Senat, concret, propunerea de menținere a statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor în structura actuală, respectiv de subordonare directă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale și coordonarea acestora prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor.

Guvernul susține punctul de vedere exprimat în cererea de reexaminare.

Vă stau la dispoziție cu lămuriri suplimentare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul senator Petre Daea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, fost ministru al agriculturii, să prezinte raportul comisiei.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală prezintă plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea este organică.

Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile deschise.

Puncte de vedere cu privire la cererea de reexaminare a Președintelui României?

Nu sunt.

Eu vă aduc la cunoștință că este o cerere de reexaminare a Președintelui României, însă este vorba de o lege organică, și să începem să votăm legi organice... Am trecut deja de ora 12.00.

Aș ruga liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii care lipsesc în sală, o lăsăm până la ora 12.30.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale.

Fiind vorba de un proiect de lege, îl rog pe domnul Eugen Georgescu, vicepreședinte ANRE...

Revin și eu la observația corect făcută de domnul senator Șova, firesc ar fi fost să fie ministrul sau secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prezent. Sper că astăzi este ultima excepție.

Domnule Georgescu, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Eugen Georgescu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale are în vedere crearea unui cadru legal de instituire a unor mecanisme de protecție a consumatorului casnic și a producătorilor de energie termică numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, care să urmărească un interes economic general, în sensul menținerii la un nivel rezonabil a prețului furnizării de gaze naturale către aceștia, stabilit pe o perioadă limitată de timp. Astfel, se impune crearea unei noi structuri de amestec gaze naturale import-intern exclusiv pentru aceste categorii. Începând cu data de 1 iulie 2011, pentru consumatorii nominalizați, furnizarea gazelor naturale se realizează în condițiile stabilirii pe o perioadă de nouă luni a unei structuri de amestec import-intern în care ponderea cantităților de gaze naturale din import în amestecul lunar de gaze naturale să fie stabilită astfel încât pentru consumatorii de mai sus prețurile finale reglementate să rămână constante.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îl rog pe domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza, vicepreședintele comisiei de specialitate, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este prima Cameră sesizată, proiectul de lege are caracter de lege ordinară și raportul este de admitere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile deschise.

Vă rog, puncte de vedere.

Domnul senator Marcu, urmat de domnul senator Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să trecem din zona scuzelor și a acuzelor în zona constatărilor și a întrebărilor.

Analizând motivația apariției acestui act normativ, dumneavoastră precizați atât în expunerea de motive, cât și în acordul de tip preventiv faptul că Guvernul României constată deficiențe de prețuri.

Și acum o primă întrebare. Noțiunea de prețuri se folosește la agenții economici. Cu toții știm o diferență esențială între costuri de producție și prețuri de producție. Vă rog frumos să-mi precizați în ce constau aceste deficiențe de prețuri.

A doua întrebare. În ordonanță și în acord precizați eliminarea totală a prețurilor reglementate la finele anului 2013. Această ordonanță își are valabilitatea numai pentru 2011, respectiv 2012. Nu considerați că puteați prelungi acest termen și pentru iarna 2012–2013, pentru că la anul veți veni cu o nouă ordonanță valabilă pentru iarna 2012–2013?

Și a treia întrebare. În expunerea de motive, folosiți foarte des expresia „în interesul general public”. Dumneavoastră – Guvernul României, în viziunea sa – nu considerați că actorii

economici de pe piața energetică sunt societăți de interes general, atât timp cât produsul activității lor reprezintă elementul primar al costurilor de producție pentru agenții economici și pentru cetățenii României?

În funcție de răspunsurile la aceste întrebări, vom vota pentru sau împotrivă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui act care este destul de important pentru această perioadă. Acest act are o primă calitate, și anume lasă pentru populație prețul neschimbat, urmând ca toată creșterea, pe care suntem obligați să o facem, să fie pentru industrie.

Vreau să-i răspund deja domnului senator Marcu că această chestiune cu anul 2013 este o obligație deja pusă în mod ferm de Uniunea Europeană, pentru că suntem una dintre puținele țări care avem o diferență mare între prețul pentru populație și prețul pentru gaze...

Stați să termine domnul Álmos...

Mulțumesc frumos. Domnule senator Günthner, vă rog.

Eu nu am terminat. Dacă te-ai întrerupt, am stat și eu, am tăcut cât ați vorbit.

Vă rog, continuați, continuați, domnule senator.

Mulțumesc. Reiau.

Este o ordonanță clar în sprijinul populației pentru această iarnă. Depinde de noi cum o interpretăm.

Chestiunea dificilă e că această ordonanță păstrează dezechilibrul enorm dintre prețul pentru populație și prețul pentru gazele din import, care ajunge undeva aproape de 1 la 3.

Formula găsită de noi este acel „coș de prețuri”, pe care îl aplică ANRE-ul într-o anumită structură, dar care noi credem că nu mai este o chestiune viabilă, și vorbesc pentru stenogramă, ca să nu am discuții. Consider că ANRE trebuie să realizeze foarte serios comportamentul economiei românești, ce a mai rămas din 2011, anii 2012, 2013, pentru că are în mână o adevărată bombă. Ori facem intervenție la Uniunea Europeană să ne amâne termenul de 2013, ori găsim o formulă mai inteligentă, pentru că nu vreau să spun aici mai mult, dar această chestiune avantajează foarte mult distribuitorii de gaze.

Este o discuție legată de producători, dar lipsește complet ideea de distribuție, pentru că una este să distribui gaze cu prețul intern, și alta este să distribui gaze cu prețul de import. Deci industria va avea un cost mai mare decât cel anunțat în această ordonanță. O asemenea lovitură dată anumitor părți ale economiei trebuie să ne dea de gândit. Nu intru acum în amănunte legate de o solicitare a Președintelui României, care vine la prima Cameră pe 6 octombrie. Deci nu avem dreptul... Mă rog, ideea de a o prelungi, noi suntem de acord cu ea, dar ridică aceste trei probleme: veniturile, mai bine zis, profitul distribuitorilor, create de această ordonanță. Nu vreau să spun ce greșeli s-au făcut anul trecut și acum doi ani și de unde tragem ponoasele acum. Le știu dânșii foarte bine.

Cum facem cu anul 2013, din punctul de vedere al Uniunii Europene, pentru că nu ne vom putea încadra în actuala disparitate, nu o să ne putem încadra nici măcar tehnic într-un an la un asemenea preț.

A treia chestiune. Care este politica reală de gaze naturale, pentru că ANRE nu are numai scop de reglementare a prețurilor, trebuie să ne prezinte o situație clară, legată de producție, de rezerve, pentru că ziarele colcăie de informații care mai de care mai confuze, iar autoritatea de stat nu se manifestă din acest punct de vedere.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mărturisesc însă că sentimentul meu constant de când sunt coleg cu dumneavoastră în Senat a fost că dumneavoastră luați cuvântul pentru plenul Senatului, nu pentru stenogramă.

Dau cuvântul domnului senator Günthner. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că este evident, dincolo de problemele tehnice ridicate, dincolo de calculele, poate sofisticate, pe care le solicită colegii, că este o modalitate de subvenționare a încălzirii pentru această iarnă, directă, transparentă, cea mai clară.

Cred că ar fi mare păcat, nepolitică aș zice, o mare greșeală ca, din anumite speculații tehnice sau calcule nu știu cum, sofisticate, să împiedicăm această subvenționare a încălzirii pentru populație în această iarnă.

Cred că este o modalitate foarte corectă, foarte transparentă și merită să aibă susținerea noastră.

Este pe ordinea de zi de o lună de zile, dar, din păcate, nu a ajuns să fie dezbătută decât astăzi. Probabil că de aceea nu a venit nici domnul ministru, fiindcă nu era sigur că astăzi vom dezbate această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Radu Rușanu. Microfonul 1.

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit un coleg spunând mai devreme că această ordonanță este numai pe jumătate bună. Este numai pe

jumătate bună, că ajută populația.

Dar nimeni nu vorbește despre agenții economici și se spune că întreaga povară o vor suporta agenții economici. Fals, stimați colegi! Întreaga povară o va suporta tot populația, fiindcă agenții economici – de stat sau privați – vor reflecta acea majorare a prețului tot în majorare de prețuri, iar într-o economie dezastruoasă, cum este cea a României de astăzi, o majorare a prețului la energie va determina falimentul sau închiderea altor agenți economici, care se vor duce mai departe în șomaj. Și vor veni după aceea ministrul muncii și ceilalți miniștri din Guvernul Boc să se lamenteze că fondul de șomaj și fondul de pensii sunt insuficiente.

## Domnilor de la ANRE,

Negociați cu Uniunea Europeană ca, într-o perioadă de criză, să nu scumpiți energia nici măcar pentru agenții economici. Mai întâi de toate, toți cetățenii României care lucrează sunt salariați la agenții economici. Închiderea unui agent economic, subliniez, cu capital de stat sau privat, determină creșterea șomajului. Nu suportă agentul economic, suportă populația, pentru că această majorare a energiei se reflectă în prețul de cost al acelui agent economic. Realizați acest lucru! Nu e doar pe jumătate bună, ci este 100% proastă.

Nu putem să votăm majorarea prețului energiei în condițiile în care în 2011 nu ai creștere economică prognozată, iar pentru 2012 toate prognozele sunt catastrofale.

Ce doriți? Să închideți mai departe și puținii agenți economici care au mai rămas viabili?

În acest lucru se va reflecta această majorare de preț a energiei.

Noi nu vom vota acest lucru.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

Într-un anumit fel, discuția de astăzi este o continuare a dezbaterii privind moțiunea de luni. Noi avem un text care încearcă să ofere o soluție temporară și parțială pentru populația României, însă o soluție care, așa cum a spus Dan Rușanu foarte bine, până la urmă, se întoarce tot împotriva consumatorului final, pentru că asupra lui se descarcă toate creșterile de preț intermediare.

Aș vrea să adaug însă o altă temă, și este o întrebare pe care o pun colegilor de la Guvern. În primul rând, nu este adevărat că ministrul nu a venit pentru că nu știa că se dezbate astăzi, deoarece ministrul nostru nu vine decât pentru a vota. Dânsul, din clipa în care intră în Parlament, este parlamentar și încearcă, pe cât posibil, să facă prezența sa cât mai discretă ca ministru al economiei, și îl felicit pentru asta. A reușit până acum pe deplin.

Aș vrea să vă întreb, stimate coleg de la Guvern, în clipa în care veniți cu această propunere, aveți o evaluare cu privire la integrarea ei într-un context de strategie energetică?

În primul rând, ați făcut o reactualizare a strategiei energetice, ca să vedem dacă această măsură este doar un subterfugiu sau este un pas într-o strategie mai largă?

2. Ați luat cele mai mici măsuri pentru a preîntâmpina pericolul de care vorbea colegul Șerban Mihăilescu pentru stenogramă...

Îmi permiteți? M-am uitat pe stenogramă, domnule senator Mihăilescu, și mi-am permis să comentez ce ați spus pentru stenogramă.

3. De exemplu, aș vrea să ne spuneți și nouă care este programul guvernamental pentru explorarea și exploatarea șisturilor și gazelor neconvenționale.

4. Aș vrea să ne spuneți și nouă de ce întârzie explorarea și exploatarea gazelor din zona Mării Negre.

5. Aș dori, de asemenea, să ne spuneți și nouă...

care este... Înțeleg că rumoarea este tot pentru stenogramă.

Vă rog tare mult!

## Pentru că...

Bine. Mă opresc aici cu întrebările, ca să nu excedez capacității de absorbție a colegilor din arcul guvernamental.

Simt nevoia, atunci când votez, să am răspuns la toate întrebările care ar putea să fie puse în legătură cu tema respectivă. Noi nu putem să facem politică uitându-ne doar la ceas până la sfârșitul zilei. Avem nevoie să ne uităm la calendar până la sfârșitul anului, să avem o viziune mai largă.

De aceea, părerea mea este că această propunere pe care o faceți este doar un subterfugiu cu un substrat politicianist răspicat și mă surprinde că, în două zile, Guvernul vine, azi, să anuleze subvențiile la energie, și mâine să plângă pe umărul populației, încercând să propună o formulă în care, iată, suntem îngrijorați de situația omului simplu, iar firmele se vor descurca cum pot.

De aceea, mă raliez la ceea ce a spus domnul Dan Rușanu. Solicit să avem din partea Guvernului o viziune clară privind strategia energetică în perspectivă și, de asemenea, eu l-am rugat pe domnul ministru să aducă la Comisia economică, industrii și servicii și un punct de vedere cu privire la ceea ce se va întâmpla în 2013, când va trebui să liberalizăm prețul la gaze și când va trebui să permitem și exportul de gaze.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe reprezentantul agenției să răspundă la întrebările și problemele care au fost ridicate.

Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc.

Încă o dată, ordonanța are în vedere clar iarna de față. Ce trebuie să subliniem? Faptul că prețul gazelor nu a mai crescut din 2009. În 2009, când s-a calculat cu prețul de import, care era mult mai mic decât în momentul de față.... În momentul de față, a ajuns la 460, chiar la 495. Această creștere, până la urmă, intra în creșterea prețului, și atunci, ca să nu fie afectate populația și producerea de căldură pentru populație, s-a adoptat măsura cu două coșuri.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor prezenți.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Vom da și listă.

Cu 49 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege de aprobare a ordonanței a fost transformat în proiect de lege de respingere a ordonanței. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă, vă rog. Asta și facem.

Fiind vorba de ora 12.30, revenim la punctul 8 din ordinea de zi.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Reluăm votul pentru aprobarea ordonanței.

Cu 71 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Vă aduc la cunoștință că proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Cu 50 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege, în această fază, nu a întrunit numărul de voturi, adică 69 de voturi.

Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi – îmi cer scuze –, nu proiectul de lege.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Repet, este cerere de reexaminare a Președintelui României.

Raportul este de admitere a cererii de reexaminare, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

##

Cu 67 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și o abținere, constatăm că nu s-a întrunit numărul de 69 de voturi pentru, ca atare, cererea de reexaminare a fost respinsă.

Pentru explicații, date și pentru justificarea votului, îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Petre Daea.

Sigur, cererea de listă pentru liderii de grup se admite.

## Domnule președinte de ședință,

Sigur, este o dificultate și trebuie să regândim modul acesta de a discuta și apoi de a vota, pentru că se pierde logica poziției noastre politice, și votul poate să denatureze, în anumite situații, voința pe care o avem.

Ne-am exprimat voința pentru a susține o cerere de reexaminare și am văzut foarte multe poziții diferite în plen. Mi-aș îngădui, dacă dumneavoastră considerați util, și cu voința dumneavoastră și a secretarilor care au urmărit votul, să reluăm votul acesta.

Aș vrea să cunosc poziția liderilor de grup. Vă rog, domnule senator Hașotti.

Nu, nu suntem de acord. Și am să vă spun de ce. O dată, din principiu, și, a doua oară, pentru că un distins coleg din Grupul parlamentar al PDL – n-am să-i spun numele, pentru că e PD-ist, nu e PDL-ist – a spus: „Nu funcționează alianța socialistă”. Nu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ceilalți lideri nu exprimă... Neexprimând o altă poziție, îmi pare rău...

Domnule Șerban Mihăilescu, ca de obicei, pe chestiuni de procedură?

Microfonul 3.

Nu, dar mă enervează atâta falsitate din partea unuia dintre liderii de grup din alianță.

Noi vom susține această cerere de reexaminare. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, care a solicitat cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Poate nu neapărat pe procedură, dar v-aș ruga să mă ascultați puțin și să decideți, după aceea, dacă, într-adevăr, este bine sau nu să reluăm – de fapt, asta ar fi fost rugămintea – acest vot, pentru că a existat o neînțelegere.

Noi, în comisie, am discutat foarte clar: senatorii Grupului parlamentar al PDL susțin această propunere. De fapt, a fost o greșeală, un amendament adus Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 în Camera Deputaților, privind desființarea, de fapt, a unei instituții – Inspectoratul pentru controlul calității semințelor – și subordonarea în cadrul direcțiilor agricole, pe un post sau două, lăsând, astfel, piața comercializării semințelor și a materialului săditor la liberul arbitru.

Dacă vrem, într-adevăr, ca această idee să primeze și, într-adevăr, România să fie o junglă a vânzării și cumpărării a tot felul de semințe și material săditor, viță-de-vie..., asta facem, radem aceste inspectorate. Iar președintele a venit și a rugat să reexaminăm legea și să lăsăm aceste instituții așa cum sunt ele și cum funcționează în celelalte 26 de state europene.

Prin votul nostru de astăzi, prin această neînțelegere – spun eu –, poate și prin faptul că n-am ieșit să ne explicăm atunci când dezbăteam, de fapt, această cerere de reexaminare, dând – hai să spunem – curs lucrărilor noastre, tocmai pentru a legifera mai mult, poate că am greșit.

Sigur, rugămintea mea personală – că nu am această calitate – este, pentru că am greșit de data asta – sigur, dacă liderii de grup și dumneavoastră sunteți de acord –, să reluăm votul, pentru că așa am căzut de acord în cadrul comisiilor, și poate că, într-adevăr, a fost greșeala noastră că nu am intervenit atunci când era momentul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Tot pe această chestiune, domnul senator Șova. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

Trebuie să recunosc că sunt adânc impresionat de faptul că un senator al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal face apel la dialog, cu atâta tandrețe, către plenul Senatului. Vreau să vă spun că eu, personal, și cred că toți colegii mei ar fi în acord cu această cerere a domnului senator, cu o condiție: dacă luăm, prin vot, decizia să repunem în discuție, aceasta să devină jurisprudența Senatului și, de fiecare dată când cere cineva, în special de la opoziție, să se repună în discuție chestiuni bazate pe bun-simț și logică, puterea, în general, să fie de acord să repunem în discuție și să nu mai invoce faptul că, de câte ori s-a dat un vot, nu ne mai putem întoarce la el.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

În primul rând că jurisprudența Senatului spunea că, în condițiile în care toți liderii grupurilor parlamentare se înțeleg, există această posibilitate excepțională. Altfel nu se poate. Îl rog pe domnul senator Pereș să poftească la microfon.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Sigur, voi fi scurt și îi mulțumesc domnului coleg Șova, pentru că, neamintindu-mi numele, totuși, a făcut trimitere la treaba asta. Să știți că suntem deschiși spre dialog, poate și spre o negociere – nu numai eu, personal – și în alte situații. Poate că ar trebui să existe și din partea dumneavoastră o mai mare – hai să spunem – indulgență, pentru că, poate, situația actuală, în sondaje, este cum este, dar știți cum... Aceste lucruri sunt schimbătoare.

Oricum, eu vă mulțumesc pentru disponibilitate. Poate că ar trebui, într-adevăr, să dialogăm, să intrăm și pe negocieri, și pe alte probleme.

Pe de altă parte, domnul președinte a spus foarte clar. Este prevăzută în Regulamentul Senatului această posibilitate ca noi, plenul, dacă am hotărât la un moment dat că, din cauza diferitelor probleme, nu am fost atenți sau chiar s-a greșit sau nu au funcționat unele aparate de vot, să putem să reluăm acest vot. Se decide cu voința liderilor și, sigur, cu voința plenului. Cred că e un lucru care s-a mai întâmplat și bănuiesc că o să se întâmple și pe viitor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Apreciez că subiectul este deja depășit. Mai sunt 15 minute.

Îi rog pe lideri să stabilească dacă vom continua dezbaterile pe alte proiecte de lege – mai avem foarte multe – sau ne oprim aici.

Vă rog, domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Cristian Rădulescu**

**:**

Trebuie transformat în ordonanță de respingere!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu. Este cerere de reexaminare și nu se poate transforma în ordonanță de respingere. Îmi cer scuze.

Deci, liderii grupurilor parlamentare, ați ajuns la o concluzie? Continuăm ședința?

Știți foarte bine că trebuie să existe unanimitate.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziții din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, precum și pentru aprobarea unor măsuri cu privire la ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul și de transport feroviar.

Este vorba despre un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe. Îl rog pe domnul secretar de stat Eusebiu Pistru să susțină proiectul de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul acestei ordonanțe de urgență constă în crearea unei mai mari flexibilități în aprobarea prețurilor și tarifelor pentru transportul pe calea ferată și metrou, în sensul acordării competențelor de aprobare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, adaptarea mai rapidă a prețurilor și a tarifelor la evoluția costurilor de exploatare și creșterea veniturilor în timp real, proporțional cu prestația companiilor, și, pe această cale, reducerea efortului bugetar de stat acordat prin subvenție.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Borza, vicepreședintele comisiei de specialitate, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,

iar raportul este de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar dezbaterile deschise. Există puncte de vedere? Nu există puncte de vedere. Închei dezbaterile.

Este vorba de o lege ordinară.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Îl rog pe același secretar de stat, domnul Eusebiu Pistru, să prezinte punctul de vedere al inițiatorului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost elaborat în sensul completării veniturilor proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate – CFR – SA cu sume alocate de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, care vor fi utilizate pentru suportarea contravalorii întreținerii și menținerii funcționalității infrastructurii feroviare și acordarea de la bugetul de stat a sumelor necesare întocmirii documentațiilor cadastrale și a publicității imobiliare pentru bunurile aflate în concesiunea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, raportul comisiei este de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile deschise.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Închei dezbaterile.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

A fost respins.

Supun la vot proiectul de lege.

Listă, vă rugăm!

Listă, vă rog.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire generală în transportul feroviar public de călători.

Este vorba de un proiect de lege.

Îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor noi principii tarifare, care să permită stabilirea noilor principii de tarifare, a definițiilor, a variantelor de tarifare pentru cele trei noi ranguri de trenuri – intercity, interregio și regional – și a diferențelor de tarifare pe fiecare rang de tren în parte, stabilirea cadrului legal pentru realizarea unui nou soft de vânzare a legitimațiilor de călătorie, precum și abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Raportul comisiei, domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, iar raportul este de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar dezbaterile deschise.

Nu sunt luări de cuvânt.

Le declar încheiate.

A fost respins.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5² din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean sau local.

Îl rog pe domnul Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege se preconizează adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activității de asigurare a asistenței medicale în localitățile în care nu există unități sanitare publice cu paturi, prin oferirea serviciilor de sănătate adaptate la nevoile comunităților respective în cadrul unor structuri medicale adaptate condițiilor existente.

Se preconizează posibilitatea înființării centrelor de sănătate multifuncționale, prin reorganizarea unităților sanitare publice cu paturi existente, care s-au desființat, în condițiile Legii nr. 95/2006, în fostele locații sau în alte locații.

Centrele de sănătate multifuncționale vor putea avea în structură cabinete de specialitate, între 5 și 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire a urgențelor, laborator de analize medicale și laborator de radiologie și imagistică medicală.

Având în vedere și punctul de vedere aprobat de comisiile de specialitate, unul de susținere, vă rog să fiți de acord cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru sănătate publică, să prezinte raportul.

Raport comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru sănătate publică, este un raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Necula mai are ceva de adăugat? Nu.

Declar dezbaterile deschise.

Există puncte de vedere?

Vă aduc la cunoștință că raportul comun al comisiilor...

Dau cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Microfonul 2, vă rog.

Se pregătește domnul senator Georgică Severin.

## Stimați colegi,

## Despre ce este vorba?

Este vorba despre o reparație a acelei măsuri luate de Guvernul actual, de amputare a sistemului spitalicesc din România, prin care au dispărut 70-80 de spitale – nu-mi aduc aminte cifra exactă. Pentru că acea măsură inițială nu a avut rezultatele scontate, de creștere a calității actului medical, de creștere a accesibilității pacientului la unitățile sanitare, Guvernul și-a adus aminte de o ordonanță care exista sau de o hotărâre de guvern prin care se puteau înființa aceste centre multifuncționale în zonele în care nu este neapărat nevoie de un spital, dar este nevoie de o asistență medicală mai dezvoltată decât poate oferi un cabinet de medicină de familie.

Sigur că nu avem de ce să ne împotrivim unui astfel de demers, pentru că chiar ar putea aduce o îmbunătățire în sistemul sanitar, indiferent la ce ne referim, sigur, cu rezervele pe care le avem de fiecare dată când se iau niște hotărâri care nu au la bază niște argumente realiste, adică nu știm exact cine va înființa aceste centre funcționale, nu știm exact cine va funcționa în aceste centre funcționale și, mai ales, nu știm cine le va finanța.

Știm, finanțarea de anul acesta presupune întocmirea unor acte adiționale la contractul-cadru pentru spitalele județene în raza cărora se vor înființa, însă nimeni nu ne garantează că, în anul viitor, sumele necesare funcționării acestor centre vor fi adăugate la bugetul global al spitalului. Urmează, sigur, să ajungem atunci și la discuțiile asupra bugetului sănătății pe anul 2012, să ne lămurim.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult, doamna senator.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Georgică Severin.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

O ascultam și pe doamna senator, am citit textul ordonanței și mă gândeam cum trăim noi într-un regim al paleativelor, al înlocuitorilor.

Vă amintiți, acum 25 de ani, eram obligați să bem cafea cu înlocuitori, celebrul nechezol. Acum ni se oferă sănătate cu înlocuitori, sănătate pe baza efectului placebo, sănătate fără bani.

Pur și simplu, vedem că acest regim al înlocuitorilor la toate nivelurile nu încearcă altceva decât să ne ofere paleative cu care să-și acopere propriile greșeli și incapacitatea organică de a găsi soluții pentru problemele cetățenilor.

În acest context, nu pot să spun altceva decât că a susține acest proiect de lege, deși poate intenția este bună, înseamnă să dăm un certificat de bună purtare, un certificat de admisibilitate unei reforme criminale în sănătate, care a închis zeci de spitale și a lăsat zeci de mii de oameni fără o asistență medicală calificată.

De aceea, propun tuturor grupurilor parlamentare să ne opunem acestui proiect de lege, pentru că el nu este altceva decât un, repet ideea, certificat de bună purtare dat unei reforme criminale.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Secășan. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Apariția centrelor de sănătate multifuncționale, ca structuri de servicii medicale fără personalitate juridică în structura spitalelor județene și/sau municipale, plasate în locul unde spitale neperformante s-au reprofilat sau în locul unde nu există structuri de asistență medicală, este o chestiune nu numai utilă, ci este absolut necesară.

În locul spitalelor care s-au reprofilat s-au așezat structuri de asistență socială și aceste structuri nou-înființate, într-o formă suficientă pentru a acoperi cazuistica de gravitate mică și medie, fac să reintroducă funcționalitatea pe traseul bolnavului, din poziția în care se află către spitalul competent.

Aceste structuri au un centru de primire urgențe sau un compartiment de primiri de urgență, cu personal cu competență de urgență, în măsură deci să preia cazuri în urgență. Au un staționar cu paturi de zi, unde se poate așeza bolnavul pentru a fi stabilizat, au cabinete de specialitate și laboratoare radiologice și de investigații biochimice și de sânge, deci se pot aduce elemente de diagnostic, într-o – să zic – stare de suficiente competențe pentru ca bolnavul, bine diagnosticat și, poate, echilibrat prin asistența medicală de zi, să poate fi trimis spre spitalul competent, la cel județean sau municipal, în structura căruia se află centrul.

Nu este un înlocuitor. Este o structură destinată cazuisticii de gravitate mică și medie, pentru a nu păcăli bolnavul și pentru a-l ține undeva într-un spital neperformant, și pentru a-l duce în 24 de ore la spitalul competent și performant.

Vă mulțumesc.

Susținem această inițiativă legislativă.

## Mulțumesc frumos.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Cseke Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă văd totuși nevoit, ca unul dintre inițiatorii acestei ordonanțe de urgență, să dau niște explicații, dacă vreți.

Conceptul nu este nou și îl știm cu toții. Conceptul este reglementat, din 2002, de către alt guvern, de către alt ministru al sănătății, doar că acel concept de funcționare a centrelor multifuncționale de sănătate nu a fost pus în aplicare și nu a fost concretizat prin alte acte, pe care trebuia să le dezvolte.

Nu am găsit de cuviință că trebuie să căutăm vinovați pentru această chestiune, ci am încercat să găsim o soluție pentru a pune în aplicare un concept corect, gândit corect în anul 2002, dar care, timp de opt ani, nu a fost dezvoltat. Și, ca argument, vreau să vă spun, în plus față de ce a spus colegul Secășan, acest concept, acest proiect de lege a fost discutat cu membrii Comisiei pentru sănătate publică, în principal, la Senat, și le mulțumesc pentru abordare și pentru disponibilitate.

A fost discutat cu toate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și a existat un aviz, un punct de vedere favorabil din partea tuturor structurilor asociative.

Ordonanța de urgență a Guvernului reglementează foarte clar cine înființează aceste centre, unde se înființează, cine le finanțează și așa mai departe.

S-a dat și ordinul de ministru pentru a pune în aplicare această ordonanță și în câteva județe aceste centre multifuncționale au început să funcționeze în cadrul spitalelor municipale sau al spitalelor județene.

Deci este un concept din anul 2002, corect gândit de către un alt guvern, de către un alt ministru, dar pe care noi l-am susținut, pentru că era necesar acest concept. L-am deschis și l-am pus în aplicare.

Altfel, comentarii de „reformă criminală”... Eu doar atât vă spun: în anul 2009 era un alt ministru, care a spus că în România trebuie închise cel puțin 200 de spitale și România trebuie să rămână cu maximum 150 de spitale. Afirmația aparține nu actualului guvern, nu actualului ministru, nu fostului ministru, aparține unui alt ministru.

Haideți să lăsăm chestiunea politică deoparte și haideți să gândim profesional și cu ceea ce am spus în trecut fiecare dintre noi.

## Mulțumesc tare mult.

Este înscris la microfon domnul senator Liviu Câmpanu, care este și autorul unui amendament respins. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este evident că această ordonanță de urgență este absolut necesară. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat în sistemul sanitar românesc în ultima perioadă a creat, într-adevăr, disfuncționalități.

În momentul de față, această ordonanță de urgență încearcă să repare ceva din disfuncționalitățile create.

Cred că, dacă se dorea cu adevărat ca lucrurile să se întâmple spre eficientizarea sistemului, și nu în detrimentul bolnavului, ar fi trebuit întâi să avem această ordonanță de urgență înainte de desființarea spitalelor.

Și pentru că ați adus aminte că sunt autorul unui amendament, vă rog frumos să-mi permiteți să susțin și amendamentul respins.

În Comisia pentru sănătate publică, am propus ca, la art. 5[2] , sintagma „între 5 și 20 de paturi de spitalizare de zi” să se refere la „între 5 și 20 de paturi de internare de zi pentru fiecare specialitate”, „între 5 și 20 de paturi pentru pediatrie”, „între 5 și 20 de paturi pentru ginecologie”, „între 5 și 20 de paturi pentru medicină internă”.

Am făcut acest amendament ținând cont că există caracteristici ale distribuției și ale structurii pacienților diferite de la o zonă la alta și, dacă vreți să vorbim de situațiile cele mai bune, acolo unde indicele demografic este oarecum crescut față de raportul general la nivelul țării, este nevoie de un număr mare de paturi de internări de zi și pentru pediatrie, și pentru ginecologie, dar și pentru medicină internă, pentru că și populația în vârstă este în număr mare.

De aceea, stimați colegi, eu cred că, dacă ați accepta acest amendament, chiar am și îmbunătăți această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Constat că este ora 13.05 și mai sunt înscriși la cuvânt. Există, de asemenea, de supus votului și amendamentul colegului nostru, dar toate aceste lucruri – și îl rog și pe domnul senator Daea să fie înțelegător – le vom dezbate luni, 10 octombrie anul curent, de la ora 16.00.

Declar ședința încheiată.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591066]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/14.X.2011 conține 48 de pagini.**

Prețul: 14,40 lei