Mihai Niță

Declarația politică este intitulată „Tehnocrația bramburește România”.

Guvernul actual, operă a premierului Cioloș, omul propus de către președinte, n-a reușit, după un trimestru de funcționare, să demonstreze că este ceea ce-i lipsea României ca să-și regăsească busola. Partidele politice, aflate atunci în criză de inspirație, au căzut la pace, sperând că promisa echidistanță a unui guvern alcătuit din profesioniști apolitici va domoli clocotul interdoctrinar și va duce patria spre cele mai înalte culmi, _sine ira et studio_ .

Începutul căutărilor de miniștri a fost mai greoi, premierul bâjbâind între meseriași cu palmares, iluștri anonimi sau vedete de carton. Până la urmă, să zicem că a dres-o, dar, după trei luni de luat salariu la Palatul Victoria, echipa de șoc a domnului Cioloș e vizibilă mai mult la televizor, prin declarații fără conținut, uneori fără simțul ridicolului ori fără rost. De mândri... sunt mândri foc, dar cam atât. De oriunde am începe evaluarea (așa, ca o simplă părere), constatăm că activitatea ministerelor, agențiilor guvernamentale, a secretariatelor de stat etc. se desfășoară până când se... înfășoară la loc.

Ministrul sănătății ne lămurește clar, zi de zi, că nu se știe de ce mor copiii prin spitale. Cardurile de sănătate merg atunci când nu stau. Ministrul învățământului aduce partidele politice la același numitor pentru reformarea sistemului pe care crede că l-ar conduce. Asta în timp ce vraiștea din școli se perpetuează, abandonul școlar împinge generațiile viitoare în bezna ignoranței, iar... specialiștii amenință cu scoaterea istoriei ca materie de predare și diminuarea orelor de limba română. Sublimă luptă pentru deznaționalizarea României! Colac peste pupăză, doamna de la Ministerul Sportului interzice intonarea imnului național.

Al cărei țări o fi acest Guvern, mai mult autocrat decât tehnocrat?!

Ce țară o mai fi asta în care unele instituții ale statului devin mai puternice decât instituțiile fundamentale și doresc să și le subordoneze?

Drumurile au rămas... pe drumuri. Transporturile, alături de activitatea altor regii de stat, contribuie cu spor la mărirea spațiului gol din bugetul statului. Salariile nesimțite și premierile pecuniare nemeritate merg șnur. Amploaiații din Ministerul Turismului le promit rușilor cazare în România cu 10 euro pe noapte, fără să știe că unitățile turistice s-au privatizat. Sau nu contează? Românașii n-ar dori să fie cazați la fel?

Prefecții actuali sunt înlocuiți, sub motivul depolitizării instituțiilor, cu personaje „apolitice” din PNL. Țăranii, înglodați în datorii, precum și micii fermieri așteaptă măsuri guvernamentale care să le mai edulcoreze traiul. Despre programele pentru agricultură anterioare guvernării Cioloș nu mai vorbește nimeni. Minerii se pregătesc de șomaj. Resursele energetice ale țării sunt traficate mai departe în defavoarea populației. Puterea de cumpărare a ajuns precum fata morgana: frumoasă, dar imaginară. Codul fiscal (stabil, predictibil, transparent – așa cum îl anunța premierul) se tot modifică, alături de Codul muncii și Codul rutier. Mai știe cineva care este soarta acestor coduri?