Timotei Stuparu

Declarația politică este intitulată „Țineți cu poporul, să nu rătăciți!”.

Celebrul îndemn al lui Tudor Vladimirescu se potrivește „mănușă” pe situația care se întrevede a fi creată în sistemul învățământului gimnazial, la care doresc să mă refer.

Despre ce este vorba? La sfârșitul lunii decembrie 2015, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a venit cu ideea unei „îmbunătățiri” a sistemului de învățământ gimnazial, respectiv scoaterea din programa școlară a limbii latine și reducerea drastică a orelor de limba română, istorie și geografie. Comunicatul anunța o dezbatere publică, în perioada decembrie 2015 – februarie 2016. Ea s-a încheiat la data de 16 februarie anul curent printr-o dezbatere organizată la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

Evident, reacția mediului academic și universitar a fost una pe măsură. Astfel, Biroul Prezidiului Academiei Române a transmis un punct de vedere în care semnalează că „toate cele trei domenii de studiu vitregite de actualele propuneri sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conștiinței naționale, europene și umaniste a tinerei generații. (...) Să nu uităm că însuși statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor «de gintă latină». (...) Or, acum, propunerile acestui nou plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generații de intelectuali responsabili și pun sub semnul pericolului însăși identitatea noastră. Consecințele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare”.

Urmărind îndeaproape această problematică, mi-a atras atenția și reacția specialiștilor în istorie din mediul universitar clujean, al căror comunicat este cât se poate de explicit: „Cum vom reuși să formăm cetățeni responsabili și implicați, refractari la corupție și capabili să împingă societatea

în direcția unor idealuri superioare, dacă lecțiile fundamentale pe care ni le oferă istoria nu vor fi învățate în mod corespunzător? Crede cineva că ne putem permite să vitregim studiul istoriei în ziua de azi, când trăim amenințarea terorismului islamist, provocarea valurilor migratorii sau șubrezenia încrederii în democrație și în construcția europeană?”

În sfârșit, comunicatul universitarilor clujeni se încheie cu un adevărat avertisment: „Ca indivizi, pe cont propriu, ne putem descurca și cu o oră de istorie pe săptămână sau poate chiar fără niciuna. Dar ca națiune, ca societate coerentă și conștientă, nu vom supraviețui.”

Așadar, ca și cum gafele și afirmațiile puțin gândite ale unor miniștri ai săi nu ar fi de ajuns, Guvernul tehnocrat vizează o strategie educațională ce îi depășește cu mult atribuțiile limitate, emițând un plan care, așa cum afirmă specialiștii, atentează la însăși identitatea națională.

Este adevărat, unele rezultate de excepție ale învățământului românesc la concursuri, olimpiade și universități de prestigiu din străinătate nu pot ascunde creșterea numărului de analfabeți, abandonul școlar, violența în școli, procentajele rușinoase ale promovării bacalaureatului, exprimarea din ce în ce mai simplistă și stereotipă a multor tineri.