Declarația politică este intitulată „Unde duc delăsarea și îngăduința românească?”.
Președintele Traian Băsescu, prim-ministrul Emil Boc și ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi nu au avut nicio reacție la mesajele cu iz revizionist și iredentist transmise maghiarilor din Transilvania de premierul ungar Viktor Orbán, de vicepremierul Zsolt Semjén și de președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, cu prilejul zilei de 15 martie, proclamată și sărbătorită ca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Ba mai mult, au acuzat opoziția de inflamare naționalistă, iar, ulterior, au înghițit pe nemestecate gălușca ambasadorului Ungariei la București, Oszkár Füzes, care a încercat să dreagă busuiocul declarând că soția sa, Erzsebet Bajtai, care a prezentat mesajul premierului Ungariei la manifestarea organizată la Târgu-Mureș de Partidul Civic Maghiar, Consiliul Național Secuiesc și Mișcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate, a adăugat câteva versuri dintr-un poem al lui Sándor Petőfi și câteva cuvinte proprii (sau „din inimă”, după cum s-a exprimat consoarta plenipotențiarului ungar). Ulterior, s-a stabilit că soția ambasadorului Ungariei a adăugat și versuri ale criminalului de război Albert Wass, care a fost condamnat în 1946 pentru crime de război împotriva românilor și evreilor din Ardealul de Nord și care este înregistrat cu acest statut la Muzeul Holocaustului din Washington. Or, numai invocarea unor versuri incitatoare și ofensatoare aparținând lui Sándor Petőfi, cunoscut drept un poet șovin, antiromân, și lui Albert Wass, criminal de război dovedit împotriva românilor, constituie un afront grav la adresa românilor și a statului român.
Cert este că mesajul transmis de soția ambasadorului Ungariei la București conține referiri la autonomia și stăpânirea Ardealului, precum și la așa-zisa nedreptate făcută Ungariei prin Tratatul de la Trianon. Or, în aceste condiții, autoritățile române ar fi trebuit să solicite imediat clarificări din partea Ambasadei Ungariei la București și a Guvernului de la Budapesta, pentru a stabili în ce calitate a prezentat soția ambasadorului maghiar mesajul premierului Orbán și adăugirile din Petőfi, Wass și „din inima sa”, având în vedere că nu are niciun rang diplomatic, precum și cine a mandatat-o să transmită astfel de mesaje.
De asemenea, autoritățile române ar fi trebuit să solicite clarificări privind mesajele transmise de Ziua maghiarilor de președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, la TârguMureș și de vicepremierul ungar, Zsolt Semjén, la MiercureaCiuc, care au afirmat că Guvernul ungar sprijină autonomia maghiarilor din Transilvania, invocând inclusiv „porunca lui Dumnezeu”, în condițiile în care cei doi înalți demnitari unguri sunt cunoscuți drept oamenii cei mai de încredere ai premierului Viktor Orbán.
Șeful statului și șeful Guvernului, precum și ministrul administrației și internelor și procurorul general din România nu au avut nicio reacție publică nici față de grava ofensă adusă românilor și simbolurilor lor naționale prin „spânzurarea” simbolică a eroului național Avram Iancu în
plin centrul municipiului Miercurea-Ciuc de către extremistul maghiar Csibi Barna. Nici liderii UDMR nu s-au grăbit să se delimiteze de acest gest extremist, până ce nu au fost luați la întrebări de presa română.
Vina principală pentru acest afront național fără precedent nu aparține însă extremistului maghiar sau celor ce-l manipulează din umbră, ci autorităților române, pentru lipsa lor de reacție adecvată și oportună de-a lungul ultimilor ani.
Csibi Barna s-a autoproclamat de câțiva ani „comandant” al Plutonului Secuiesc din cadrul Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare, organizație care a fost scoasă în afara legii în Ungaria, cu doi ani în urmă, de către justiția ungară, la cererea procurorului general din țara vecină. În România însă Garda Maghiară a zburdat în voie în ultimii doi ani, organizând inclusiv tabere, ca de exemplu în vara anului trecut, în comuna Dorolț din județul Satu Mare, unde a participat și liderul partidului de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, Gábor Vona. Nici poliția, nici justiția, nici parchetul nu au avut nicio reacție la astfel de manifestări extremiste, cu caracter revizionist și iredentist.
Într-o asemenea conjunctură, extremistul Csibi Barna și-a permis în ultimii trei ani o multitudine de acte iredentiste, pentru care a scăpat nesancționat din cauza atitudinii delăsătoare sau îngăduitoare a autorităților române. Astfel, în anul 2008, Csibi Barna a anunțat înființarea unei trupe paramilitare, denumită Plutonul Secuiesc al Batalionului Wass Albert din Garda Maghiară, cu el pe post de „căpitan”. În același an a anunțat „o constituție pentru Ținutul Secuiesc, stat suveran, independent, unitar și indivizibil”. Autoritățile române nu i-au acordat atenție și nu i-au aplicat nicio sancțiune.
În anii 2009 și 2010, Csibi Barna a organizat manifestări extremiste și iredentiste de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, unde, împreună cu membri ai Gărzii Maghiare din Ungaria, a arborat drapelul maghiar și a vrut să comemoreze înființarea Batalionului Secuiesc, care în 1918 s-a dedat la acțiuni împotriva unirii Transilvaniei cu România. De fiecare dată, a fost reținut și amendat contravențional de poliția clujeană, dar, ulterior, amenzile i-au fost anulate de instanțele judecătorești. I s-a întocmit și un dosar penal, dar Parchetul din Cluj-Napoca a dispus ulterior scoaterea sa de sub urmărire penală, cu motivarea că este „un om tânăr” și „se află la prima confruntare cu legea”.
În 15 martie 2010, cu ocazia manifestărilor de Ziua maghiarilor de la Cluj-Napoca, flancat de doi „locotenenți”, „căpitanul” Csibi Barna a defilat în alaiul ministrului sănătății Cseke Attila (UDMR), tustrei îmbrăcați în geci cu însemnele SS și purtând o pancartă inscripționată „Ținutul Secuiesc nu e România!”. Autoritățile române nu au luat nicio măsură.
Tot în primăvara anului 2010, cu aceiași „locotenenți” ai săi, Csibi Barna a amplasat la intrarea în supermarketul Kaufland din Miercurea-Ciuc, proaspăt deschis, o pancartă inscripționată „Să-ți fie rușine că ai cumpărat de la evrei!”, identică celor postate în fața magazinelor evreilor din Ungaria în anul de urgie antievreiască 1944. I s-a întocmit dosar penal de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita pentru constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob și instigare la discriminare rasială, probabil din teamă față de reacția organizațiilor evreiești autohtone și mondiale, dar acest dosar nu a fost finalizat până astăzi.
În vara anului 2010, prezent la Școala de Vară „Tusványos” de la Băile Tușnad, îmbrăcat cu un tricou cu harta tricoloră a României fără Transilvania, Csibi Barna l-a întâmpinat pe președintele Traian Băsescu, venit să-l întâlnească pe premierul ungar Viktor Orbán, cu o pancartă la picioare pe care scria: „Domnule Băsescu, pașaportul, vă rog!”. SPP-ul nu a avut nicio reacție, iar ofensa adusă șefului statului român a rămas nesancționată.
În cursul anului 2010, în calitate de președinte al Asociației de Cultură și Tradiții Garda Secuiască, Csibi Barna a inițiat un proiect de hotărâre la Consiliul Local MiercureaCiuc pentru schimbarea denumirii străzii ce poartă numele marelui poet național al românilor Mihai Eminescu, în strada Attila, inspirată de numele cunoscutului rege al hunilor.
La sfârșitul lunii ianuarie 2011, Csibi a organizat o „acțiune literară” în Miercurea-Ciuc, în care a afișat o pancartă inscripționată „Eminescu, interzis în MiercureaCiuc” și a prezentat argumente că acesta nu merită o stradă în orașul de reședință al județului Harghita.
În fine, cea mai recentă provocare extremistă a lui Csibi Barna, „spânzurarea” efigiei lui Avram Iancu, s-a consumat în data de 14 martie 2011, în chip de prefață la sărbătorirea Zilei maghiarilor a doua zi. Csibi a obținut de la primărie o aprobare pentru o „acțiune de informare publică”, pe care a transformat-o apoi într-o „judecare” a eroului național al românilor Avram Iancu, pe care l-a condamnat la moarte „pentru crime împotriva secuilor” și, întruchipându-l într-o păpușă de cârpă, l-a „spânzurat” în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, în vecinătatea locului de joacă al unor copii.
Autoritățile române au dat dovadă de o pasivitate totală. În loc ca polițiștii sau jandarmii să-l încătușeze, să-l bage în dubă și să-l ducă la poliție, șefii acestor instituții din județul Harghita, de naționalitate română, s-au eschivat, într-un mod cretinoid, că „spectacolul” organizat de Barna nu a stârnit interesul cetățenilor, „care se uitau la el fără să se oprească, fiind doar în trecere”, și că trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Harghita pentru a le comunica în ce măsură au fost afectați copiii prezenți. Pentru o asemenea atitudine pasivă față de respectarea legii și a simbolurilor naționale, șefii Poliției și Jandarmeriei din județul Harghita ar fi trebuit demiși de urgență de ministrul administrației și internelor Traian Igaș.
Este evident unde duc delăsarea și îngăduința românească. Lipsa de reacție a poliției și justiției sau îngăduința manifestată prin anularea amenzilor ce i-au fost aplicate ori prin scoaterea sa de sub urmărire penală l-au stimulat pe Csibi Barna să comită acte extremiste tot mai grave și mai șocante, iar lipsa de reacție sau îngăduința șefului statului, șefului Guvernului și ministrului afacerilor externe din România i-a stimulat pe principalii demnitari din Ungaria să transmită mesaje tot mai antiromânești maghiarilor din România. Taman în perioada în care Ungaria deține Președinția Uniunii Europene. Halal europenism!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.