Stenogramă plen

Declar deschisă ședința de plen a Senatului României de astăzi, 21 martie 2011.

După cum puteți constata, voi fi asistat în conducerea ședinței de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

În acest moment, 103 senatori ai României și-au înregistrat prezența la lucrările Senatului de astăzi.

Biroul permanent întrunit astăzi la prânz v-a supus atenției ordinea de zi, pe care o aveți în mapele dumneavoastră.

Cu privire la ordinea de zi, există comentarii înainte de a o supune votului și aprobării dumneavoastră?

Domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog. Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Conform regulamentului, astăzi, Grupul parlamentar al PSD și Grupul parlamentar al PNL au solicitat Biroului permanent al Senatului înscrierea în ordinea de zi a unei declarații, care ar urma să fie dezbătută și adoptată, sau nu, de plenul Senatului.

Biroul permanent, în înțelepciunea lui, a respins solicitarea noastră, dar, cum plenul este suveran, supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, dacă va fi de acord, ca, mai întâi, printr-un vot, să înscriem în ordinea de zi această declarație cu următorul text: „Prin prezenta declarație susținută în ședința Senatului...

Cunoașteți textul declarației?

Domnule senator, vă rog, doriți să faceți o propunere concretă pentru plenul Senatului?

## **Domnul Puiu Hașotti:**

„Prin prezenta declarație susținută în ședința Senatului României din data de 21 martie 2011, grupurile senatoriale ale partidelor care alcătuiesc Uniunea Social-Liberală

, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal...”

Vă rog.

Vă rog să păstrăm ordinea în sala de plen.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

„...își exprimă, în numele Senatului...”

**Domnul Frunda György**

**:**

Să nu citească declarația!

## Domnule senator,

Nu suntem la partea de declarații politice în acest moment. Dacă aveți o propunere concretă, vă rog să o faceți plenului Senatului.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea este de a introduce această declarație în ordinea de zi de astăzi și citeam textul acestei declarații, pe care nu îl aveți.

Dacă nu vă interesează, îmi pare foarte rău, domnule senator.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Intervenție pe procedură!

Nu puteți da cuvântul pe procedură câtă vreme sunt la microfon, domnule președinte.

Domnule senator Bercenu! Domnule senator Breceanu!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

La ordinea de zi am solicitat dezbaterea și votul pe această declarație care ar urma să fie a Senatului.

Domnule senator, vă rog să nu intrați în dialog cu sala și rog colegii să aibă respect față de cel care...

Vreți să votați în necunoștință de cauză?

## Da!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Bun. Este în regulă.

Vă spun doar atât, că această declarație este, așa cum am spus și în ziua în care s-a dezbătut moțiunea de cenzură, un protest al Senatului României la declarațiile pe care le-au făcut oficialii maghiari, și nu vă mai citesc textul acestei declarații. Este doar un protest al Parlamentului la ceea ce au spus o serie de oficiali maghiari și, dacă veți fi de acord să-l introducem pe ordinea de zi, voi citi acest text, dacă nu, nu.

Vă rog să supuneți la vot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Suntem în fața unei propuneri de modificare a ordinii de zi.

Suntem la acest punct pe ordinea de zi.

Suntem în fața unei propuneri regulamentare de modificare a ordinii de zi, pe care o supun atenției și votului plenului Senatului României.

Deci avem în față o propunere de modificare a ordinii de zi, cu o declarație care a fost prezentată de către liderii Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL la Biroul permanent de astăzi.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la modificare.

Suntem în procedură de vot.

După aceea, puteți interveni pe fondul problemei. Doriți reluarea votului?

## **Din sală:**

Nu!

Cu 39 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea a fost respinsă.

Sunt intervenții pe partea de procedură? Domnul senator Berceanu. Microfonul 2, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am venit la microfon pentru a vă ruga să încercăm să respectăm regulamentul, așa cum este el, și, dacă doriți, și cutumele Senatului.

La ordinea de zi se poate propune introducerea unui punct, dar nu se poate merge pe dezbaterea acelui punct.

În momentul în care punctul la care mă refer este o declarație politică și acea declarație se citește, practic, s-a atins scopul. Drept urmare, domnule președinte, vă rog, când mai sunt astfel de intenții, să le tăiați din rădăcină.

Dacă tot am venit la microfon pentru o chestiune de procedură, aș vrea să vă rog, domnule președinte, ca să putem începe lucrările Senatului la timp, să veniți dumneavoastră primul, să vă vedem acolo, pentru că suntem într-un cerc vicios: noi ne uităm la televizor să vedem dacă dumneavoastră ați venit, ca să începem ședința, și dumneavoastră vă uitați la televizor ca să vedeți dacă noi am venit, să începem ședința. Noi am tot venit, dar din sală nu se dau imagini, așa că vă rog ca la ora stabilită să înceapă lucrările Senatului. Să fiți prezent, și atunci vă garantez că vor veni și majoritatea senatorilor.

Am să vă caut din privire și eu pe ecranul monitorului. Dacă, pe procedură, cu privire la ordinea de zi... Domnul senator Hașotti, domnul senator Pereș.

Vă rog, domnule senator Pereș, să vă pregătiți după aceea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, l-aș ruga pe distinsul nostru coleg, domnul senator Radu Berceanu, să nu mai fie așa de nervos. Discutăm calm. Poftiți, nu am citit declarația politică, dar spuneți-mi și mie ce articol din Regulamentul Senatului mi-ar fi interzis să solicit introducerea acestei declarații în ordinea de zi.

Nu, nu, nu, domnule senator Pereș, este o chestiune de interpretare.

Vă rog frumos. Dacă vreți, discutăm până mâine, și astăzi nu mai legiferăm.

Eu vin și vă întreb un singur lucru, stimați colegi de la PDL, domnilor, vă este jenă sau vă este teamă să discutăm această declarație politică?

Mulțumesc.

Domnul senator Pereș.

Domnule vicepreședinte Pereș, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să-l asigur pe colegul nostru, liderul Grupului parlamentar al PNL, că nu intervin pentru a susține că a încălcat regulamentul, ci vreau să spun că, de data aceasta, Puiu Hașotti respectă, într-adevăr, ceea ce scrie în regulament la art. 87 alin. (3).

Am venit la microfon, domnule președinte, pentru a vă spune dumneavoastră – dacă îmi permiteți – să fiți președintele Senatului, și nu președintele unei părți din Senat.

Nu este pentru prima dată când încercați să cântăriți cu măsuri diferite activitatea de luni a Senatului. Îmi aduc aminte, în urmă cu două săptămâni, că un asemenea procedeu ați folosit, sigur, pentru a da posibilitatea opoziției să se manifeste, pentru că – hai să spunem – în acel moment puterea era inferioară din punct de vedere numeric.

Domnule președinte,

Avem niște cutume. Avem niște cutume pentru ziua de luni, în care avem declarații politice și în care activitatea noastră se încheie cu interpelări, întrebări.

Avem, de asemenea, obligația de a trece, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului și inclusiv a plenului Senatului, la votul asupra legilor organice.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Citiți art. 87 din regulament!

Nu vreau, pentru că eu vorbesc la microfon și vorbesc cu un senator aparte.

Vă rog să nu intrați în dialog cu sala, domnule senator.

Sigur că da. Nu vreau să dialoghez. Data trecută eu nu am vrut să vă deranjez, am ridicat doar mâna, domnule senator Hașotti, pentru a putea să fiu observat de domnul președinte, care văd că face selectiv aceste trimiteri sau solicitări ale noastre de a veni la microfon.

Deci, domnule președinte, haideți să hotărâm odată. Sigur, conform regulamentului, activitatea noastră începe luni la ora 15.00. Obligația fiecărui senator este de a fi în sală și de a asista inclusiv la ceea ce înseamnă declarații politice. Sigur, de-a lungul timpului, s-au creat câteva obișnuințe – noi le-am spus cutume –, la declarații politice nu toți colegii sunt prezenți, iar ordinea de zi și programul de lucru le adoptăm după epuizarea acestui prim punct din ordinea de zi.

Am funcționat binișor astfel, până au apărut aceste chichițe și aceste încercări de șicanare, pe care unii colegi, sigur, din opoziție, încearcă, folosind regulamentul, să ni le impună cu concursul dumneavoastră, domnule președinte.

Deci, încă o dată, haideți să ne hotărâm. Poate că o discuție în Biroul permanent și ulterior în plen cu liderii grupurilor parlamentare, cu colegii noștri senatori, în sensul de a fi în cvorum inclusiv la declarații politice, cred că ar fi de bun augur. Așa consider eu că ar trebui să lucreze Senatul, și nu cu 10, 15, 20 de senatori, hai, maximum 30 – nici jumătate din cvorum –, la ceea ce înseamnă declarații politice ale colegilor noștri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Drept la replică, domnul senator Hașotti.

## Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău, a respecta Regulamentul Senatului nu înseamnă a șicana.

Am să vă citesc, foarte scurt, în 30 de secunde, mai ales pentru un distins coleg invocat mai înainte, art. 83 alin. (1) și alin. (2), care spun așa: „Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple.” Alin. (2): „De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declarații, rezoluții și alte acte cu caracter politic.”

Art. 87 alin. (1) spune așa: „Ordinea de zi poate fi modificată numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar” – avem două – „sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine întemeiate și urgente.”

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Pentru a putea să fim pe aceeași lungime de undă și pentru a avea toate informațiile, vreau să vă informez că astăzi Biroul permanent al Senatului și-a încheiat lucrările la ora 14.45, urmând ca fiecare lider de grup să se întâlnească cu colegii în grupurile parlamentare respective.

Mie îmi este foarte simplu să fiu la ora 15.00 în plen în fiecare luni și, dacă doriți să facem așa, vă asigur că sunt aici la ora 15.00, dar am simțit că este o chestiune de curtoazie și de respect față de toți colegii noștri, pentru că știm că fiecare grup parlamentar are nevoie de o minimă consultare înainte de a veni la ședința de plen.

Mai mult decât atât, propunerea care a fost reținută și aprobată de Biroul permanent este ca lunea Biroul permanent să aibă loc la ora 14.00, cu o decalare corespunzătoare a programului. Eu nu fac altceva decât să respect voința întregului corp legiuitor al Senatului României. Dacă credeți că lunea ședința trebuie să înceapă la ora 15.00, începe la ora 15.00. Voi fi aici, pe camerele de luat vederi. Dacă credeți, în schimb, că există elemente pregătitoare plenului nostru – lunea fiind prima zi a săptămânii, în care există și ședințe ale partidelor politice, există și ședința Biroului permanent, există și întâlnire de grupuri –, vă stau la dispoziție cu orice formulă pe care o veți considera corectă pentru noi. Din punctul meu de vedere, nu există niciun fel de ezitare în respectarea programului de luni, de la ora 15.00. Dimpotrivă, cred că ar fi foarte, foarte bine.

Din punctul meu de vedere, am fost, sunt și voi rămâne fidel regulamentului nostru. Când cineva solicită regulamentar dreptul de a lua cuvântul, încerc, în limita posibilului, să fiu un președinte obiectiv, imparțial și să ofer șansa tuturor colegilor să ia cuvântul de la tribuna Senatului României.

Pe procedură, domnul senator Daea, cu rugămintea să nu anticipăm declarațiile politice de astăzi.

## **Domnul Petre Daea:**

Sub nicio formă, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, în Senatul României, președintele Senatului nu a făcut altceva decât să respecte regulamentul, și l-a respectat în litera și spiritul lui.

Pentru a vedea despre ce este vorba și că argumentele mele sunt în litera și în spiritul regulamentului, aș vrea să rețineți că art. 87 spune clar că un grup parlamentar poate să solicite pentru motive bine întemeiate. Motivele bine întemeiate înseamnă ca cel care propune să spună ceva, pentru ce face acest lucru.

Această intervenție a domnului Hașotti a fost regulamentară. Și intervenția președintelui Senatului a fost, de asemenea, regulamentară în momentul în care i-a solicitat senatorului Hașotti să se oprească cu explicațiile, că s-a înțeles, și să se supună la vot.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este bine că suntem atenți la modul în care se desfășoară ședințele, și așa trebuie să fie. Doamne!, dar când văd o diferență între Senat și Camera Deputaților, m-aș întreba de ce s-au mai așezat pe scaunele de lucru colegii noștri atunci când președintele Camerei Deputaților număra de la 80 la 180...

Nu are relevanță!

## **Domnul Petre Daea:**

Are o relevanță privind modul în care conduci plenul Senatului și plenul Camerei Deputaților! Aceasta este relevanța.

În concluzie... Este în regulă, este prevedere regulamentară, iar prezența dumneavoastră în Senatul României la ședințele de început de săptămână a fost întotdeauna punctuală.

Mă tem că observația a fost legată doar de un mod lipsit de realitatea perioadei în care ne-am desfășurat activitatea în Senatul României. O excepție nu trebuie să devină regulă, așa cum o regulă nu trebuie să devină excepție, iar regula în Senatul României este că se lucrează la timp și bine, iar propunerea domnului senator Hașotti a fost în consonanță cu regulamentul, și am hotărât prin vot ce se întâmplă cu o asemenea propunere.

Vă rog să continuați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul lider Rădulescu dorea să intervină.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Tematica pe care o intenționam prin declarația propusă este departe de a fi lipsită de interes din partea noastră. Declarațiile făcute săptămâna trecută de înalți oficiali maghiari cu prilejul zilei de 15 martie beneficiază și din partea noastră de aceeași poziție și, mai ales, de aceeași opoziție, în unele locuri, cu atât mai mult cu cât s-au suprapus cu gesturile unui dezechilibrat etnic maghiar, pe care și oficialii maghiari, colegii noștri, le califică în același fel. Lucrurile au fost foarte clar spuse în plenul celor două Camere la dezbaterea moțiunii de cenzură, săptămâna trecută.

Am parcurs cu interes această declarație și, pe fond, vă pot spune că ea beneficiază de unele inabilități și exagerări, care ne-ar duce într-o zonă gravă, dacă noi am vota sau doar dacă am discuta această declarație în plenul Senatului.

Pe procedură, nu poate fi o declarație care să fie dezbătută și după aceea adoptată, câtă vreme ea introduce o noutate. Deci ni se propune ca plenul Senatului să voteze o declarație a Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, o declarație a USL. Senatul adoptă declarații, dar atunci când sunt declarațiile Senatului României, adică sunt făcute cu acceptul, cu sugestiile, cu ideile tuturor grupurilor parlamentare. Atunci, da, se poate vorbi de o declarație a Senatului, dar nu să votăm pro și contra o chestiune care este emanația unui grup parlamentar sau a două grupuri parlamentare.

În condițiile acestea, puteți beneficia, stimați colegi, de timpul care a început și se desfășoară chiar acum, de declarații politice în general, să vă citiți această declarație, să folosiți mijloacele scenice care au fost folosite și la moțiunea de cenzură și să spuneți încă o dată orașului și lumii, ca să citez, ceea ce vă îngrijorează pe dumneavoastră.

Noi considerăm că dezbaterea unei declarații cu textul acesta nu ar putea să clarifice niște lucruri, chiar dacă aici, sigur, este vorba de demnitatea națională, ci să prejudicieze mult unui edificiu greu clădit, care este cel al relațiilor dintre România și Ungaria, dintre majoritatea română și minoritatea maghiară, sigur, cu repercusiuni asupra altor minorități din țara noastră.

Asta a fost motivația de fond și asta a fost motivația de procedură care ne-au determinat să votăm împotrivă. Credeți-ne că ne-am gândit bine și cu multă gravitate asupra raportului avantaj-dezavantaj în ceea ce privește demnitatea și interesul național.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc și eu.

Cred că în acest moment pozițiile grupurilor parlamentare au fost exprimate.

Doresc să readuc atenția plenului asupra ordinii de zi.

Am o sugestie, pentru că suntem la începutul ședinței și pentru că este înscrisă la punctul 4 o declarație a Senatului României privind reafirmarea apartenenței României la valorile francofoniei, ale mișcării francofone, în condițiile aniversării, ieri, a înființării acestei organizații din care facem parte, și vă supun atenției introducerea acestei declarații la primul punct în ordinea de zi, urmând ca, după aceea, să intrăm imediat în declarații politice și în restul ordinii de zi de astăzi, tocmai pentru a putea să marcăm în mod distinct punctul nostru de vedere cu privire la această organizație.

Cu această modificare, vă supun aprobării ordinea de zi de astăzi.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi, programul obișnuit.

Suntem în transmisie radiodifuzată cu întrebările și interpelările. Sper să existe același entuziasm de participare și la acest moment al plenului nostru.

Dați-mi voie să vă supun atenției și votului programul de lucru pentru perioada 21–26 martie anul curent, un program obișnuit, cu două zile de plen.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, programul de lucru pentru săptămâna 21–26 martie anul curent a fost aprobat.

Îl invit la microfonul Senatului României pe domnul senator Ioan Chelaru, președintele delegației României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, pentru a ne prezenta declarația Senatului României cu privire la acest moment aniversar.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația Senatului României privind reafirmarea apartenenței României la valorile francofoniei, București, 21 martie 2011.

Luând în considerare faptul că:

a) apartenența la francofonie reprezintă o dimensiune a culturii țării și poporului nostru;

a) legăturile României cu comunitatea francofonă se întind pe parcursul ultimilor 200 de ani și cuprind toate momentele importante din istoria recentă și modernă a țării noastre;

b) România este membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei din anul 1993;

c) limba franceză constituie puntea de legătură între statele și popoarele francofone de pe cinci continente;

d) misiunea principală a francofoniei este să promoveze limba franceză ca vector al diversității culturale și al multilingvismului;

e) promovarea statului de drept, a democrației și a păcii și asigurarea respectării drepturilor omului și egalitatea de șanse constituie cheia de boltă a valorilor comune ale francofoniei, așa cum a fost înscris în Declarația de la Montreux, cu ocazia celui de-al XIII-lea Sommet al Francofoniei, în octombrie 2010;

g) în anul 2011 se împlinesc 41 de ani de la instituționalizarea francofoniei, prin crearea Organizației Internaționale a Francofoniei, care reunește 75 de membri și observatori,

Senatul României:

1. celebrează „Ziua Francofoniei” în data de 20 martie, pentru afirmarea apartenenței României la francofonie;

2. sprijină promovarea și diseminarea limbii și culturii franceze pe tot teritoriul României;

3. sprijină și promovează manifestările culturale, artistice și educaționale în limba franceză, în țară și în afara țării, ca vectori de perpetuare a apartenenței la francofonie și ca mijloace de integrare și aprofundare a relațiilor sociale și umane între statele francofone;

4. reafirmă solidaritatea și promovează cooperarea la nivel mondial pentru sprijinirea aspirațiilor de democrație și libertate ale popoarelor francofone din regiunea euromediteraneană, care luptă pentru drepturile lor fundamentale;

5. își afirmă sprijinul pentru contribuția României la gestionarea și soluționarea crizelor și conflictelor din spațiul francofon;

6. favorizează cooperarea dintre țările francofone în domeniul învățământului superior și în domeniul cercetării, inovării, științei și comunicării;

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, declarații politice, cu rugămintea să ținem cont și de faptul că azi avem de dat voturi pe legile organice și voturi finale.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Alexandru Pereș să deschidă seria declarațiilor politice, în numele Grupului parlamentar al PDL.

## **Din sală:**

Până la ce oră, declarații?

Până la ce oră?

Am să mă consult cu liderii grupurilor parlamentare pentru un moment cât mai comprimat, pentru a putea să și legiferăm astăzi.

Domnule senator Pereș, vă rog.

Vă mulțumesc.

„Reacție la manifestarea extremistă a domnului Csibi Barna”

Domnule președinte,

Onorat Senat,

La începutul săptămânii trecute am fost martorii unui eveniment extremist, care a șocat puternic opinia publică. Este vorba despre manifestația publică pe care cetățeanul – până nu de mult doar un român de etnie maghiară –, domnul Csibi Barna, a organizat-o pe data de 14 martie 2011 în Piața Centrală din Miercurea-Ciuc, în prezența unor copii, a unor tineri și, bineînțeles, a presei.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acțiunea, chiar teatrală, de a judeca și condamna la moarte prin spânzurare un simbol al luptei pentru libertatea poporului român este un gest reprobabil de sfidare atât a statului român, cât și a cetățenilor acestuia.

Știu că vederile extremiste ale domnului Barna nu reprezintă comunitatea maghiară. Este adevărat, în județul Alba nu există neînțelegeri între grupurile etnice, dar un gest public intens mediatizat, menit să incite la ură națională, nu poate fi ignorat. El trebuie receptat și sancționat ca atare.

Consider însă că detașarea disciplinară a domnului Csibi Barna în orașul Abrud, în inima Țării Moților, este o decizie neinspirată, care poate duce la declanșarea unor conflicte nedorite într-o Românie europeană. Evident, este neadecvat să crezi că poți disciplina un extremist prin acest tip de măsuri educativo-cetățenești. Dimpotrivă, cred că trebuie să înțelegem starea emoțională a locuitorilor din Țara Moților și faptul că această decizie nu va face decât să agite spiritele în continuare.

Ar fi regretabil ca lucrurile să scape de sub control și toată construcția de înțelegere și conlucrare între majoritari și minoritari să fie compromisă pe o perioadă nedeterminată de timp.

Am fost însă plăcut impresionat – îmi face plăcere să recunosc acest lucru – de reacțiile locuitorilor orașului Abrud, apărute în presa locală. Aceștia au înțeles faptul că acțiunea domnului Barna reprezintă punctul de vedere al unei singure persoane sau, probabil, al unei organizații extremiste din care face parte.

Citez unul dintre comentariile locuitorilor zonei: „Nu trebuie să răspundem unei asemenea răutăți nici în viața de zi cu zi, nici măcar în astfel de situații.”

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Agitându-și spiritele războinice, ungurii l-au confiscat și pe Bunul Dumnezeu de ziua lor națională”

Doamnelor și domnilor senatori,

Cine se aștepta ca moțiunea de cenzură de miercuri să fie doar un exercițiu de rutină, în care puterea va sta cuminte în bănci și va asculta disciplinată criticile noastre contra prestației sale lamentabile de la pupitrul Guvernului incompetent, urmând să nu voteze nici pro, nici contra, s-a înșelat de două ori. O dată, pentru că au fost și câțiva de-ai lor care, riscând excluderea din partid, au votat conform convingerilor lor, pentru moțiune, lucru pentru care îi felicităm și îi asigurăm că vor găsi oricând sprijin în Uniunea SocialLiberală.

În al doilea rând, pentru că nimeni nu a prevăzut că un alt eveniment, de o importanță capitală, venea să tulbure dezbaterea chiar înainte de vot. Opoziția semnala, pe bună dreptate, un derapaj nu numai anticonstituțional, dar și antinațional. Era vorba despre declarațiile antiromânești ale autorităților ungare, citite la Târgu-Mureș de un reprezentant al Ambasadei Ungariei la București, cu ocazia zilei de 15 martie, prilej de rememorare a evenimentelor de la 1848–1849.

Citez: „Să fie Ardealul cum a fost și națiunea ungară cum a fost. Asta vă doresc din suflet.”

Este fraza celebră desprinsă din mesajul premierului ungar Viktor Orbán, frază incriminată pe bună dreptate de noi, ulterior pusă sub semnul îndoielii în privința autenticității și considerată o inserare sau chiar o traducere defectuoasă sub efectul momentului aniversar.

Chiar dacă nu ne-am îndoi de bunele intenții ale premierului ungar, al cărui mesaj original ne-a fost ulterior pus la dispoziție de către ministrul de externe român cu ocazia audierii sale în Comisiile reunite pentru politică externă, cum rămâne atunci, domnilor, cu alte declarații cum ar fi aceea a președintelui Parlamentului ungar, László Kövér, care a afirmat, la Miercurea-Ciuc, că sprijină revendicările autonomiste ale secuilor din România și că, citez: „Dumnezeu însuși sprijină tot ceea ce au de gând”.

Surprinzător este și faptul că anumiți lideri de opinie, prezenți în emisiunile televizate, nu au văzut nimic rău în declarațiile războinice ale oficialilor ungari – mă refer la oficialii de la putere –, ba chiar au găsit de cuviință să ia totul în derâdere, spunând că abia așteaptă să existe și Oltenia autonomă, și o Moldovă autonomă și că federalizarea României nu este un lucru rău, așa cum nici independența unor provincii nu ar fi deloc un aspect negativ. Desigur, ulterior, s-a dovedit că se făcea o confuzie între independență și descentralizare, care este cu totul altceva.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

21 martie este o zi care, poate, pentru mulți trece neobservată, pentru că ne-am învățat să primim, să așteptăm pentru a primi și să neglijăm a oferi. Trăim într-o țară în care oamenii arată cu degetul cu mult înainte de a gândi că pot oferi o mână de ajutor. Trăim în România, în care discriminarea este o lecție predată din fragedă pruncie, iar copiii cresc hrăniți cu prejudecăți.

Pe 21 martie marcăm, anual, Ziua Internațională de Luptă pentru Eliminarea Discriminării Rasiale.

În calitate de senator, în calitate de om, resping orice formă de discriminare, considerând că singurul principiu de diferențiere umană este reprezentat de faptele care vorbesc pentru noi, nu de culoarea pielii, nu de maladia de care suferim, nu de orientarea sexuală, nu de genul, și nici de resursele financiare de care dispunem.

De aceea, vă propun, o zi pe an, un moment de reflecție asupra falsului câștig pe care l-am avea discreditând sau devalorizând o serie de oameni ce au ajuns să se teamă de statutul lor, de reacția părții societății care nu a studiat nici bunele maniere, nici lecția de solidaritate, care au ajuns să se teamă de lipsa sprijinului guvernamental.

Consider că acest comportament reprezintă o încălcare a drepturilor omului. Categoric, voi milita întotdeauna pentru ca acei copii afectați de HIV SIDA să nu mai fie respinși la școală și tratați cu dispreț. Scandalos nu este diagnosticul lor, ci atitudinea nedemnă a acelor grupuri care evită a se pune în locul celor lezați.

Voi milita pentru judecățile corecte, bine cântărite, nu pentru tratamentul inegal la care sunt supuse grupurile de populație a căror singură vină este că au caracteristici fizice distincte de ale noastre.

Rasismul este o formă de ostilitate, o răzbunare, o agresiune față de cei cărora tocmai noi le-am interzis accesul către o poziție importantă.

Semenii noștri fac asta, statul face asta, în loc să exploateze în mod real termenii de integrare socială sau integrare în sistem. Vorbim în public despre egalitatea șanselor și ne prefacem interesați. În realitate, suntem indiferenți dacă acele sisteme sociale și de mediu devin accesibile fiecăruia dintre noi și, în special, celor care suferă de un handicap fizic sau psihic.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru această declarație politică. Înțeleg, din discuția informală cu liderii grupurilor, că am putea să concluzionăm aici partea de declarații politice. Evident, îmi face plăcere să vă prezint și colegii, și colegele care au depus în scris astfel de declarații:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori: Augustin Humelnicu, Dumitru Oprea, Gheorghe David, Ion Rușeț, Petru Filip, Mihail Hărdău, Mihaela Popa, Toader Mocanu, Tudor Udriștoiu, Dorin Păran, Alexandru Mocanu și Orest Onofrei;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori: Adrian Țuțuianu, Valer Marian, Nicolae Prunea, Gabriel Mutu, Gheorghe Pop, Sorin Constantin Lazăr, Nicolae Moga, Ioan Mang, Ion Rotaru, Florin Constantinescu și Laurențiu Florian Coca.

Înțeleg că din partea Grupului parlamentar al PNL mai există o solicitare de a prezenta în plen declarația politică. Nu este niciun fel de problemă.

Domnul lider Hașotti sau doamna senator Minerva Boitan?

Doamna senator Minerva Boitan, dacă doriți, cu mare plăcere.

Vă rog.

Vă invit la microfonul central al Senatului.

Am crezut că acordul a fost din partea tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Cu mare plăcere, doamna senator Boitan. Doamna senator, vă rog.

## **Doamna Minerva Boitan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Țara spânzuraților”.

Trăim cu toții într-o lume în care gesturile au valoare de simbol, ne definesc și ne permit să intrăm în contact, ne ajută să ne cunoaștem mai bine, să ne completăm reciproc și să ne definim pe noi înșine în raport cu propria conștiință și cu cei din jurul nostru.

Gesturile se pot clasifica în diferite moduri. Cele mai elegante și mai apreciate sunt cele de politețe, de curtoazie, de bunăvoință. Pentru domnul Boc, cele care sunt de sesizat sunt tocmai cele foarte deranjante. În accepțiunea noastră, un astfel de gest poate fi unul de impolitețe față de cineva sau lipsa de curtoazie față de o femeie.

Incitarea la ură națională, după cum o afirmă Boc însuși, nu poate fi inclusă în categoria gesturilor foarte deranjante. Într-o astfel de situație vorbim de blasfemie, de atentat la ființa neamului, de siluire a istoriei unui popor mult prea umilit și batjocorit ca să mai accepte gesturi ca cele comise de funcționarul public – și mă refer aici la acel Csibi Barna, un om care nu merită apelativul de domn. Incalificabilul gest al unui posibil bolnav psihic – e singura posibilitate pentru care se pot găsi circumstanțe atenuante, dar nu scuze – sigur că nu ar fi fost comis dacă cel în cauză nu se știa protejat, apărat sau acoperit de Garda Secuiască din Miercurea-Ciuc, de reprezentanții unui partid etnic sau de reprezentanții unui partid aflat la guvernare, dar și de reprezentanții partidului care este în toate și peste toate, preocupați de reforma statului, și nu de reforma moralei creștine.

Reforma statului, domnilor guvernanți, nu înseamnă în niciun caz toleranță și îngăduință față de manifestări ce propagă atitudini criminale și antiromânești. Spânzurarea lui Avram Iancu, simbol drag ardelenilor, dar nu numai lor, e echivalentul călcării în picioare a oricărui român.

De altfel, metaforic vorbind, oricum se întâmplă acest lucru, din păcate, prin puzderia de legi, coduri și decrete decise de la Cotroceni.

Conviețuind alături, noi, românii, am recunoscut meritele și calitățile adevăraților maghiari. Am învățat unii de la alții, fără să simțim nevoia să ne raportăm la fapte și evenimente ale istoriei, lăsate în seama specialiștilor în domeniu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian Valentin Frâncu, Cornel Popa, Marius Nicoară, Vasile Mustățea, Dan Voiculescu și Paul Ichim au depus în scris declarațiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnii senatori Corneliu Grosu și Laurențiu Chirvăsuță au procedat, de asemenea, la depunerea în scris a declarațiilor politice, care fac parte din stenograma ședinței noastre de astăzi, 21 martie 2011.

Declarația politică se intitulează „Nebunia de primăvară”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Remarc cu stupoare faptul că obișnuita și nevinovata euforie de primăvară, ca să nu-i zic prea brutal și direct „nebunie”, așa cum este de fapt vorba din bătrâni, a început să molipsească și politica noastră, însă la acest nivel gravitatea este deja mult mai mare, iar consecințele sunt pe măsură.

Spre exemplu, săptămâna trecută a fost marcată de isteria opoziției cauzată de anumite evenimente din secuime, isterie care s-a intersectat, fără absolut nicio legătură, cu moțiunea de cenzură pe Codul muncii. Ce treabă are una cu alta? Nu știm nici acum clar de ce alianța socialistă din opoziție a pierdut vremea cu acest subiect aproape o zi întreagă, exact în timpul în care mai degrabă ar fi trebuit să dezbată și să-și susțină propria moțiune.

Răspunsuri s-ar găsi – poate că nu aveau argumente pentru cele susținute, poate că știau că moțiunea nu o să treacă, dar au vrut să facă circ mediatic sau poate că au încercat să compromită relațiile dintre UDMR și restul coaliției aflate la guvernare –, însă din nou mă întreb și, totodată, întreb cetățenii români: efectiv, ce legătură aveau toate acestea cu Codul muncii? Iar dacă nu aveau argumente contra lui, de ce măcar nu au simulat câteva, ca să justifice inițierea moțiunii și așa-zisul interes pentru cei din câmpul muncii.

Iată deci, dragi români, armele parlamentare cu care Uniunea Social-Liberală se luptă în Parlament pentru a vă seduce la viitoarele alegeri: demagogia și naționalismul fals, multe vorbe frumoase, dar goale, care să le ascundă de fapt lipsa de idei și de acțiune.

Revenind însă la această isterie de primăvară, n-ar fi fost o problemă dacă toată această scenă ieftină de teatru naționalist s-ar fi desfășurat la o scară mică, internă, de declarații politice parlamentare. Ei bine, nu. Opoziția ținea morțiș ca această euforie să cuprindă toată țara, ba mai mult,

să mai afecteze și relațiile cu Ungaria, relații consolidate cu greu după ’89 și apreciate ca model de cooperare interstatală în aproape toată Europa.

Declarația politică este intitulată „Până când va tolera România abuzurile contra proprietății private?”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Au trecut deja 20 de ani de la adoptarea Legii nr. 18 în România. Mulți dintre cetățeni au avut bucuria reintrării în posesia proprietăților. Răni istorice și morale au fost reparate prin retrocedarea unor terenuri și păduri moștenite pe drept. Totuși, aceeași lege a dus la săvârșirea a numeroase abuzuri de către autoritățile locale. Refuzul de a recunoaște și acorda titlurile de proprietate a declanșat procese interminabile. Moștenitorii au fost umiliți, deși dreptatea era de partea lor, iar România a pierdut și pierde în continuare procese costisitoare la CEDO.

Țin să aduc în atenția Senatului României acest subiect, fiindcă el are consecințe nefaste și asupra comunităților. La Iași, de exemplu, autoritățile locale refuză de ani buni să recunoască dreptul de proprietate al unor cetățeni pe locul pădurii Ciric, deși aceștia au obținut sentințe definitive și irevocabile la tribunal. Ba mai mult, terenul lor a fost trecut abuziv în proprietatea Consiliului local doar pe baza unor referate. Astfel, primăria se pregătește acum să taie pădurea Ciric pentru un proiect de agrement, deși pădurea respectivă este de drept a unor cetățeni ai Iașiului, ignorându-se astfel hotărârile instanței. De asemenea, Prefectura Iași, deși este obligată să conteste acest abuz al autorităților locale, tergiversează acest lucru.

Subliniez din nou faptul că astfel de ilegalități provoacă pierderi uriașe României la CEDO. Chiar dacă statul păgubit poate să tragă individual la răspundere persoanele care se fac vinovate, recuperarea banilor, presupunând că ar fi practic posibilă, se face după procese interminabile. Așadar, abuzul și complicitățile autorităților locale fac pagube enorme în banul public, iar terenuri și păduri aflate în proprietate privată cad pradă unor jocuri imobiliare profund dăunătoare comunităților.

Tocmai de aceea, îndemn autoritățile competente să se sesizeze din oficiu în astfel de cazuri mult mai repede decât au făcut-o până acum. În plus, le solicit să sancționeze sever abuzurile în serviciu și neaplicarea hotărârilor definitive din justiție.

Declarația politică se intitulează „Timișoara, spre titlul de capitală culturală europeană”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În mod obișnuit, despre Timișoara, și despre Banat în general, se spune că este un spațiu multicultural care, în mod firesc, și-a pus amprenta pe viața materială și spirituală a populației. Până în urmă cu câteva decenii, un timișorean neaoș putea comunica cu semenii săi nu doar în românește, ci și în nemțește, ungurește ori sârbește.

Odată cu plecarea masivă a germanilor, dar și ca urmare a creșterii rapide a numărului de locuitori, în bună măsură veniți din alte zone ale țării, acest lucru este mai puțin evident la ora actuală, dar el continuă să se regăsească atât în comportamentul oamenilor, vizibil în civismul lor, cât și în respectul față de valorile create de-a lungul timpului de generațiile anterioare.

În acest sens aș aminti nu doar recunoașterea de care se bucură pentru calitatea sa de „Oraș al florilor”, ci și eforturile făcute de edilii locali – e adevărat, nu atât cât s-ar dori și ar fi necesar – de a le conserva, reabilita și a le prelungi viabilitatea, prin adăugiri conforme cu stilul și înfățișarea statornicite de-a lungul vremurilor. Când fac această afirmație, mă gândesc, în primul rând, la grija arătată, nu doar de autorități, ci și de către cetățeni, față de spațiile verzi și clădirile istorice.

Multiculturalismul este evidențiat apoi de cele trei teatre – român, german, maghiar – cu stagiuni complete, de ansamblurile profesioniste de muzică populară în limbile mai sus pomenite, de Filarmonică și Operă, a căror temelie a fost pusă încă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de numeroasele publicații și cărțile apărute de-a lungul timpului, editate în limbile cel mai frecvent vorbite.

Din punct de vedere al valorilor materiale, nu este lipsit de interes să amintesc că Timișoara a fost primul oraș din România în care a fost realizată rețeaua de transport în comun, la început cu vagoane trase de cai, iar mai apoi electrice, și tot primul în care a fost introdus iluminatul public cu becuri electrice. Uzina electrică, acționată de forța apei – construită în urmă cu peste un secol –, se află și astăzi în funcțiune.

Declarația politică este intitulată „Politica energetică a României”.

## Stimați colegi,

Energia a devenit un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și progresul societății în ansamblu, generând o serie de preocupări la nivel mondial. Sectorul energetic influențează fundamental evoluția întregii societăți. În prezent, nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un sector social adecvat Europei secolului al XXI-lea, fără un sector energetic eficient.

Energia este un domeniu de însemnătate strategică pentru faptul că asigurarea acesteia la prețuri rezonabile influențează competitivitatea economică, capacitatea de producție internă și forța politică a unui stat. Securitatea aprovizionării cu energie afectează bunăstarea unui stat, iar schimbările în prețurile energiei afectează alocarea bunăstării la nivel național și, nu în ultimul rând, de buna aprovizionare cu energie depinde și capacitatea de apărare a unui stat.

Importanța sectorului energetic (resurse – industrie energetică – consum), sector strategic pentru orice stat, este cel mai bine subliniată de faptul că, și în cazul României, energia reprezintă un produs cu o mare valoare economică, socială, strategică și politică. Nu se pot realiza o economie și o societate modernă, în evoluție, fără o industrie energetică eficientă, capabilă să asigure și să susțină cu energie diferitele ramuri economice și dezvoltarea socială.

Politica energetică este privită tot mai mult ca o problematică interdisciplinară care interacționează cu alte domenii: comerț, mediu, climă, politici sociale și, nu în ultimul rând, cu securitatea națională.

Securitatea energetică reprezintă un concept complex politic, tehnic, economic, comercial și social. Ca o axiomă, securitatea energetică absolută nu există, ea se poate realiza la un nivel de risc acceptabil, cu un cost acceptabil. Ca o definiție sintetică, securitatea energetică poate fi considerată drept asigurarea continuității în alimentarea cu energie, în diversele ei forme, cu respectarea unor condiții restrictive, pe un orizont de timp dat.

Ca membră a UE, România trebuie să devină un furnizor de securitate energetică pentru Uniune, scop în care va trebui să contribuie la susținerea obiectivelor acesteia și prin acțiuni adecvate pe plan național.

Declarația politică se intitulează „Despre segregarea culturală din Oradea”.

Stimați colegi,

În condițiile în care o serie de oficiali europeni afirmă deschis eșecul multiculturalismului, liderii administrației publice din Oradea țin să-și confirme lipsa de conectare la realitățile europene ale momentului printr-o decizie care aduce grave deservicii culturii regionale. Prin deciziile lor recente, anumiți politicieni resuscitează principalele pericole ale politicilor multiculturale. În primul rând, acestea se referă la folosirea drepturilor minorității culturale ca mijloc pentru realizarea obiectivelor geopolitice. Aceste pericole pot fi depășite doar prin asigurarea unui echilibru între multiculturalism și civism.

Într-o perioadă în care prim-ministrul britanic David Cameron se vede obligat să recunoască eșecul politicii tolerante față de multiculturalismul de stat și afirmă clar faptul că „s-a făcut o greșeală atunci când au fost încurajate culturile să trăiască separat”, anumiți decidenți politici din Bihor pretind segregarea pe criterii etnice a instituțiilor de cultură.

În urma a patru hotărâri adoptate cu majoritate de voturi la 27 ianuarie 2011, într-o ședință a Consiliului Județean Bihor, Teatrul de Stat Oradea, Teatrul de Copii și Tineret „Arcadia” și Filarmonica de Stat au fost restructurate. Pretextul l-a constituit nevoia de reducere a schemelor de personal. În realitate, fără a se înregistra diminuări semnificative ale schemelor de personal, au fost constituite alte trei instituții după cum urmează: Filarmonica de Stat – care a rămas doar cu orchestra simfonică –, Instituția de spectacole „Iosif Vulcan” – alcătuită din Ansamblul Folcloric Oradea, secția română a fostului Teatru de Stat și secția română a fostului Teatru „Arcadia” – și Instituția de Spectacole „Szigligeti Ede” –, alcătuită din Ansamblul Folcloric „Varod”, secția maghiară a fostului Teatru de Stat și secția maghiară a fostului Teatru „Arcadia”.

În urma unor calcule politice clientelare ale PNL și UDMR Bihor, se dă curs unui proces deosebit de periculos prin care este întreruptă brutal o tradiție de mai bine de jumătate de secol, în care instituțiile de cultură orădene au lucrat împreună fără discriminări, respectând modelul comunitar cosmopolit.

## Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Ipocrizia în politică” și se referă la poziția oscilantă a opoziției manifestată față de articolele privind drepturile minorităților prevăzute în Proiectul legii educației naționale, dezbătut la momentul actual în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat pentru raport suplimentar.

Dată fiind consecvența admirabilă cu care doamna senator PSD Olguța Vasilescu simte să taxeze politic ca fiind antiromânești drepturile minorităților prevăzute în Legea nr. 1/2011 privind educația națională și date fiind reacțiile contradictorii recente vizavi de același subiect, manifestate de către colegii senatori din opoziție, membri în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pun sub semnul întrebării și al lipsei de credibilitate reacțiile neunitare ale senatorilor PSD, PNL, respectiv PC, cu privire la minoritățile naționale.

Să fie lipsă de comunicare sau de coordonare politică? Nu aș putea să mă pronunț și nu îmi explic virajul recent marcat de opoziție la nivelul dezbaterilor din comisie pe Legea educației. Astfel, opoziția și-a manifestat aprobarea și votul pentru prevederile privind predarea istoriei și geografiei în limbile minorităților, respectiv predarea limbii române după programe școlare și manuale speciale, elaborate pentru minoritatea respectivă, poziție ce contrastează cu fanfaronada politică naționalistă ce a dominat discursul mediatic de dezaprobare din sesiunile parlamentare trecute și care continuă în perspectiva adoptării Legii privind statutul minorităților.

Pot să înțeleg o eventuală tentativă de seducție politică a UDMR-ului, pe fondul fragilității și imposturii actualei opoziții. Pe de altă parte, mă întreb cât de relevantă și substanțială este acum, în al doisprezecelea ceas, susținerea PSD–PNL față de drepturile minorităților, de altfel promulgate în actuala Lege nr. 1/2011, în condițiile în care, anul trecut, aceiași colegi senatori erau mandatați – în termeni imperativi, obligați – să nu susțină sub nicio formă atari prevederi, să nu colaboreze cu mine.

Ar fi de dorit o reacție din partea admirabilei mele colege, senator de Dolj, care să mă ajute să înțeleg această schimbare de atitudine politică, reflectată prin aruncarea la coș a principiilor naționaliste de către partidul din care face parte în acest moment. Să fie marcată de dinamica schimbărilor dorite, care anulează, în fapt, principiile nerespectate, dar clamate până la saturație?

Declarația politică se intitulează „21 Martie – Ziua Mondială a Sindromului Down”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o lume în care fiecare ființă este unică, este important să considerăm diferența nu ca pe o deficiență față de un standard anume, ci ca pe o calitate, care trebuie pusă în valoare pentru a trăi mai bine împreună.

Ziua de 21 martie, desemnată Ziua Mondială a Sindromului Down, reprezintă o zi de conștientizare globală asupra dificultăților pentru îmbunătățirea vieții persoanelor cu Sindrom Down, dar mai ales o zi în care avem cu toții responsabilitatea de a găsi soluții pentru a susține copiii cu Sindrom Down și familiile acestora.

În prezent, în România există aproape 30.000 de persoane diagnosticate cu Sindromul Down. Simptomele Sindromului Down variază larg de la copil la copil. Cu sprijin adecvat însă, aceștia pot trăi o viață normală. Majoritatea persoanelor cu Sindrom Down învață să meargă și să vorbească și foarte mulți copii cu acest sindrom urmează cursurile școlilor publice, trec cu succes examenele școlare și trăiesc o viață de adult deplină.

Avem datoria să-i ajutăm pe copiii cu Sindrom Down, dar și pe toți copiii cu nevoi speciale, pentru a se putea integra în societate. Avem nevoie de o legislație privită în ansamblu, coerentă, astfel încât să facă posibilă intrarea acestor copii în societate, pe un drum egal cu al celorlalți, și să nu mai existe acea marginalizare a copiilor cu nevoi speciale.

De aceea, la nivel local, am inițiat un grup de lucru pentru a putea modifica legislația persoanelor cu dizabilități. Rolul politicienilor trebuie să fie unul de implicare efectivă în schimbarea mentalității oamenilor prin proiecte și acțiuni comune, care să conducă la diminuarea dificultăților cu care se confruntă copiii cu dizabilități și familiile acestora.

În acest sens, am organizat împreună cu tinerii democratliberali din Iași o acțiune caritabilă pentru copiii cu Sindromul Down. Participanții la această acțiune au adus cu ei câte o jucărie, care a fost donată acestor copii cu ocazia Zilei Mondiale a Sindromului Down.

Astfel de evenimente ajută la sensibilizarea opiniei publice cu privire la problemele pe care le întâmpină persoanele cu Sindrom Down, oferă un sprijin familiilor acestora, care de cele mai multe ori luptă singure pentru drepturile copiilor lor, dar și dezvoltă în rândul tinerilor noștri spiritul de solidaritate și îi face să descopere bucuria de a dărui.

Declarația politică este intitulată „Iresponsabilitatea opoziției naște monștri”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Săptămâna trecută, opoziția a dat dovadă de cea mai gravă formă de infantilism politic și demagogie naționalistă, semn clar că înfrățirea organizațiilor PSD și PRM din Ilfov nu a fost un simplu accident local.

Mai exact, deși în ziua moțiunii depuse pe Codul muncii tema principală, cum era și normal, trebuia să fie proiectul de lege asumat de Guvern, opoziția a deturnat centrul atenției spre o temă naționalistă nejustificată. De ce alianța socialistă de opoziție a apelat la această strategie, când mai degrabă ar fi trebuit să-și susțină propria moțiune? Ei bine, sunt multe răspunsuri posibile: fie nu aveau argumente pentru cele susținute, fie au văzut că moțiunea e un eșec care nu a strâns nici măcar 10.000 de sindicaliști în stradă, fie au încercat să compromită relațiile dintre UDMR și restul coaliției aflate la guvernare.

Iată deci, dragi români, armele politice pe care alianța socialistă, zisă și USL, și le-a ales în încercarea de a câștiga viitoarele alegeri: demagogia, xenofobia și naționalismul deșănțat, incapabilă fiind de un discurs centrat pe nevoile reale ale cetățenilor.

Ceea ce este însă grav este că acest circ mediatic s-a dorit să inflameze toată țara, putând angrena în jocul său ieftin, dar periculos, relațiile cu Ungaria, relații consolidate cu greu în ultimii ani, dar devenite un adevărat model european de cooperare interstatală.

Astfel, printr-o dovadă clară de subiectivism politic și o traducere dinadins greșită a declarațiilor unui lider politic străin, liderii opoziției au cerut președintelui, premierului și Parlamentului să condamne vehement unele declarații ale premierului ungar Viktor Orbán, pe care de fapt acesta nici nu le făcuse. Ba mai mult, au reproșat președintelui și Guvernului lipsa unor reacții politice în cazul Libiei.

Păi cum vreți, domnilor din opoziție, să guvernați țara, când dați dovadă încă de pe acum de erori și subiectivism diplomatic?

Despre prima eroare nici nu are rost să mai amintesc, deoarece atât ministrul de externe, audiat de comisiile Parlamentului, cât și ambasadorul Ungariei au explicat care a fost adevărata natură a incidentului pe care opoziția și-a construit isteria naționalistă. Poate că, într-adevăr, doar soția domnului ambasador ar trebui să-și ceară scuze pentru limbajul folosit și confuzia creată, dar asta ține strict de etica diplomatică, și nu de președintele Băsescu.

Declarația politică se intitulează „Îmbătrânirea activă – de la provocări la beneficii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știm cu toții că România, ca și celelalte țări ale Uniunii Europene, se află în plin declin demografic, fenomen care afectează toate sferele societății, are consecințe pe termen mediu și lung și poate reprezenta un potențial risc la adresa securității naționale.

Conform prognozelor în materie, implicațiile economice ale declinului demografic și ale schimbării structurii pe vârste vor fi și mai vizibile în țara noastră după anul 2025, când populația activă se va reduce treptat și grupele „mai bătrâne” vor intra în cadrul populației vârstnice. Diminuarea populației active va determina o schimbare a raportului total de dependență economică și sarcina economică a populației active va crește.

Deși inevitabil, procesul de îmbătrânire a populației este, în același timp, lent și predictibil și, prin urmare, gestionabil.

Singura soluție de adaptare durabilă a societății la fenomenul îmbătrânirii demografice este promovarea îmbătrânirii active, ceea ce presupune, pe de o parte, crearea condițiilor pentru valorificarea potențialului fizic, social și mental și pentru participarea populației, pe întreg parcursul vieții, în comunitate și societate și, pe de altă parte, asigurarea, pentru persoanele vârstnice, a protecției, securității și îngrijirilor adecvate.

Conceptul de îmbătrânire activă, așa cum a fost definit și promovat de Organizația Mondială a Sănătății, are trei componente esențiale – sănătate, participare și securitate. Transpunerea lui în practică presupune acțiunea convergentă a unui ansamblu de factori economici, sociali, culturali, susținută prin decizie politică și printr-un cadru legislativ corespunzător.

Sunt necesare adaptarea și armonizarea politicilor în domeniile sănătății, muncii, familiei, protecției sociale, educației, dar și măsuri specifice în sectoare precum transporturile, locuințele, dezvoltarea rurală și urbană și altele. Este necesară, de asemenea, o schimbare de mentalitate în măsură să întărească solidaritatea intergenerațională.

Declarația politică este intitulată „Ziua Francofoniei”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Aduc în fața dumneavoastră, astăzi, subiectul legat de francofonie.

Colectivitatea statelor vorbitoare de limbă franceză constituie popoarele francofone. Așadar, state care au limba de lucru, limba oficială sau de cultură franceza sărbătoresc în fiecare an, pe 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei.

Pe noi, românii, Franța și cultura franceză ne-au influențat foarte mult de-a lungul timpului. Tineri intelectuali români au luat în trecut, și iau și astăzi, drumul Franței pentru a-și perfecționa studiile.

Franța a „iluminat” mereu cultura universală. Am avut și avem personalități culturale de origine română care scriu în limba lui Voltaire – cazurile cele mai cunoscute fiind ale lui Eugen Ionesco și Emil Cioran. Există numeroase familii mixte, care, de asemenea, constituie un nucleu important în legătura dintre România și Franța, iar evenimentele culturale, de la expoziții la concerte, de la simpozioane la proiecții de filme, care au loc în țară în această perioadă, dedicate francofoniei, sunt o punte de legătură și de cunoaștere. Țara noastră este astfel profund legată de valorile francofone.

Organizația Internațională a Francofoniei este organismul care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reunește state și guverne de pe cinci continente: 53 de state și guverne cu statutul de membru cu drepturi depline, două cu statutul de membru asociat și 13 cu statutul de observator. Consolidarea acesteia este continuu necesară.

România a intrat în Mișcarea Francofonă în 1991, cu statutul de observator, iar doi ani mai târziu a devenit membru cu drepturi depline. Țara noastră a preluat președinția francofoniei în cadrul celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei, desfășurat la București în septembrie 2006.

Franceza este limba oficială a 32 de țări de pe cinci continente, este una dintre limbile oficiale folosite de zeci de organizații internaționale – printre care Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Crucea Roșie, Organizația Internațională a Comerțului, _Amnesty International_ , Interpol sau Comitetul Olimpic Internațional – și este a doua limbă străină predată în școli, după limba engleză.

Declarația politică se intitulează „Și a fost a opta!”. În ziarul „Adevărul” din 17 martie, în legătură cu dezbaterile de la moțiunea de cenzură pe Codul muncii, editorialistul Grigore Cartianu a scris: „S-a întâmplat a opta minune a lumii: legendarul absentagiu Crin Antonescu a fost văzut ieri în Parlament! (...) Șocul a fost total, căci Antonescu trece pe la Senat mai rar decât Bin Laden pe la «Al-Jazeera»! Ajuns eroic la microfon, după ce și-a ratat somnul de frumusețe, urmașul Brătienilor s-a ouat o mărgică, zicând: «Aveți curajul, domnule Boc, să ne cereți nouă socoteală cu privire la liberalism numai pentru că ați avut un dialog social fructuos și ați primit o binecuvântare din partea domnului Patriciu și a domnului Cartianu?»”.

Asta să fi reținut „prezidentul de carton” din dezbaterile pe Codul muncii? Că Patriciu și Cartianu i-au dat binecuvântarea lui Emil Boc și astfel s-a format patrulaterul Patriciu – Cartianu – Botiș – Boc?

Despre primii doi nu vreau să vorbesc acum, am făcut-o din plin cu alte prilejuri. Am însă și eu aceeași bănuială despre ultimii doi: ministrul Botiș e pe mână cu premierul Boc și s-au înțeles să adopte un Cod al muncii mult prea liberal pentru gusturile odihnite ale închipuitului Antonescu. Pare că l-au lovit tare rău la lingurică spusele lui Patriciu din „Adevărul”.

Sunt de acord că apariția absolut intempestivă a celui poreclit în Parlament „meteoritul” a fost și un fel de exorcizare. Să te numești Crin Antonescu și să discuți despre Codul muncii este ca și cum „Ucigă-l toaca” ar discuta despre tămâie sau Liviu Dragnea ar conferenția despre corectitudinea, onestitatea și transparența administrării banului public!

Se spune că doar cine muncește greșește. E clar: Crin Antonescu nu va greși niciodată. Cu privire la Dragnea, el „a muncit din greu”, împingându-i pe alții să greșească numai în beneficiul său, iar acum respectivii se calcă pe picioare la ușa DNA. Până când? Până când vor spune tot ceea ce știu. Așa să le ajute Dumnezeu!

Și, uite-așa, a fost a opta! A opta moțiune de cenzură împotriva lui Emil Boc, și nicidecum... a opta minune a lumii!

PS 1. Apariția lui Antonescu la Parlament nu poate fi încadrată ca... vreo minune a lumii. Adevăratele minuni ale lumii, odată apărute, au rămas să dăinuie mii și mii de ani, or, în acest mandat de senator, la voturile finale din plen, Antonescu a „dăinuit”, ca prezență, doar 1,2%! La comisii, nici atât. Nu sunt de acord nici cu porecla de „meteorit”, pentru simplul motiv că meteoritul, atunci când cade pe Pământ, lasă o urmă, face o groapă undeva. Crin Antonescu nu face nimic, nici măcar... umbră.

Declarația politică este intitulată „Responsabilitatea Parlamentului României”.

Stimați colegi,

Am decis să fac această declarație ca un răspuns la ceea

ce s-a petrecut miercuri, în ziua votării moțiunii de cenzură. După cum bine știți, colegul nostru, domnul Puiu Hașotti,

a solicitat ca ordinea de zi să fie completată cu o declarație politică a Parlamentului care se referea la afirmațiile premierului Ungariei cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. Domnul Hașotti a propus adoptarea de către Parlament a unei declarații prin care să se exprime indignarea și stupefacția față de conținutul iredentist și antiromânesc al mesajului premierului ungar Viktor Orbán. Intervenția domnului Hașotti a dus la discuții nefondate și nesusținute de argumente reale, prelungind timp de trei ore ședința, fără niciun rezultat concret.

Este foarte grav să acceptăm și să tolerăm astfel de ieșiri în Parlamentul României, ieșiri care ne pot afecta grav imaginea în plan extern.

După cum a explicat atunci și premierul României, domnul Emil Boc, mesajul premierului ungar a fost tradus greșit și, în plus, cei care l-au citit au făcut adăugiri personale. S-a încercat de fapt o diversiune în vederea răsturnării Guvernului, prin introducerea unei divergențe între PDL și UDMR.

Trebuie să fim responsabili și să tratăm cu maximă atenție astfel de declarații, care pot duce la tensiuni interetnice în plan intern și extern. Parlamentul nu poate să voteze astfel de declarații fără a avea toate informațiile și analizele de la forurile competente. Declarația premierului ungar trebuia mai întâi analizată și interpretată corect de cei de la Ministerul Afacerilor Externe, apoi dezbătută și discutată în Comisiile pentru politică externă ale celor două Camere și, în final, s-ar fi putut discuta în plenul reunit.

Nu ne putem pripi, nu putem compromite imaginea Parlamentului României, stat membru al Uniunii Europene, pe plan extern numai de dragul jocurilor politice interne. Un gest similar nu s-a mai înregistrat niciodată în Parlamentul României și este de dorit ca de acum înainte să dăm dovadă de responsabilitate în declarațiile pe care le facem de la tribuna Parlamentului.

Declarația politică se intitulează „Blocați ușile, închideți balcoanele, otrăviți fântânile! Vin românii peste PDL!”.

Stimați colegi,

Am construit declarația politică de astăzi în jurul persoanei doamnei Roberta Anastase. E o slăbiciune personală și îmi asum asta.

Era prin luna aprilie a anului trecut, într-o ședință de birou permanent la Camera Deputaților, și în discuție se aducea oportunitatea păstrării gardului împrejmuitor al Parlamentului. Stenograma ședinței respective face toți banii. Vedem acolo cum, înflăcărată susținătoare a ideii de construcție, în general, doamna Roberta Alma Anastase propune o soluție marca PDL: „Să-l dărâmăm!”. I se aduc o serie de contraargumente, i se pun în față câteva potențiale dificultăți, dar nimic nu o sperie pe doamna de fier a Camerei Deputaților. Să-l dărâmăm și gata!

Mai sperios din fire, Adrian Năstase încearcă să tempereze elanul distrugător. Noi nu suntem o adunătură de fricoși – e mesajul subtil al doamnei Anastase, îmbrăcat frumos în amestecul de cuvinte: „Acum, eu sunt convinsă că putem să abordăm acest subiect profesionist și luând în considerare nevoia unei deschideri a Parlamentului către cetățeni, și nu consolidarea unei eventuale temeri a noastre față de oameni.” În rezumat: PDL iubește poporul și poporul iubește PDL!

N-a trecut însă multă vreme și PDL a găsit înțelept să nu-și mai țină sub obroc iubirea de popor. Pe cale de

consecință, președintele partidului, domnul Traian Băsescu, i-a anunțat pe români în frumoasa zi de joi, 6 mai 2010, că, din prea multă iubire, le taie salariile cu 25% și pensiile cu 15%. Consecințele vă sunt cunoscute: greve, oameni prăbușiți, români îmbulzindu-se să fugă din țară, medici și profesori umiliți, militari călcați în picioare, disponibilizări de-a valma, gesturi disperate, culminând cu cel al lui Adrian Sobaru, de la sfârșitul anului trecut. Ceea ce ne aduce înapoi la Roberta Anastase.

Consecventă de felul ei, președintele Camerei Deputaților a ținut cu tot dinadinsul să iasă din nou în evidență. Și dacă la moțiunea de cenzură din decembrie 2010 a chemat câteva sute de jandarmi, polițiști și trupe antitero ca să-i apere pe parlamentarii PDL de „dragostea” poporului suveran, acum a procedat ca o profesionistă: a interzis, cu de la ea putere și apoi cu votul reprezentanților majorității, accesul oamenilor la balcoanele sălii de plen. „Din motive de securitate, pentru ca evenimente tragice să nu se mai întâmple”, zice doamna Anastase.

Declarația politică este intitulată „Unde duc delăsarea și îngăduința românească?”.

Președintele Traian Băsescu, prim-ministrul Emil Boc și ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi nu au avut nicio reacție la mesajele cu iz revizionist și iredentist transmise maghiarilor din Transilvania de premierul ungar Viktor Orbán, de vicepremierul Zsolt Semjén și de președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, cu prilejul zilei de 15 martie, proclamată și sărbătorită ca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Ba mai mult, au acuzat opoziția de inflamare naționalistă, iar, ulterior, au înghițit pe nemestecate gălușca ambasadorului Ungariei la București, Oszkár Füzes, care a încercat să dreagă busuiocul declarând că soția sa, Erzsebet Bajtai, care a prezentat mesajul premierului Ungariei la manifestarea organizată la Târgu-Mureș de Partidul Civic Maghiar, Consiliul Național Secuiesc și Mișcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate, a adăugat câteva versuri dintr-un poem al lui Sándor Petőfi și câteva cuvinte proprii (sau „din inimă”, după cum s-a exprimat consoarta plenipotențiarului ungar). Ulterior, s-a stabilit că soția ambasadorului Ungariei a adăugat și versuri ale criminalului de război Albert Wass, care a fost condamnat în 1946 pentru crime de război împotriva românilor și evreilor din Ardealul de Nord și care este înregistrat cu acest statut la Muzeul Holocaustului din Washington. Or, numai invocarea unor versuri incitatoare și ofensatoare aparținând lui Sándor Petőfi, cunoscut drept un poet șovin, antiromân, și lui Albert Wass, criminal de război dovedit împotriva românilor, constituie un afront grav la adresa românilor și a statului român.

Cert este că mesajul transmis de soția ambasadorului Ungariei la București conține referiri la autonomia și stăpânirea Ardealului, precum și la așa-zisa nedreptate făcută Ungariei prin Tratatul de la Trianon. Or, în aceste condiții, autoritățile române ar fi trebuit să solicite imediat clarificări din partea Ambasadei Ungariei la București și a Guvernului de la Budapesta, pentru a stabili în ce calitate a prezentat soția ambasadorului maghiar mesajul premierului Orbán și adăugirile din Petőfi, Wass și „din inima sa”, având în vedere că nu are niciun rang diplomatic, precum și cine a mandatat-o să transmită astfel de mesaje.

Declarația politică se intitulează „Extremismul maghiar și spiritul european”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Încă din perioada imediat următoare Revoluției din 1989, minoritatea maghiară din România a pus la grea încercare sentimentele de nesfârșită toleranță pe care i le arată

populația majoritară a țării. Românii au privit cu ușoară detașare cum grupuri ale etniei maghiare căutau să-i stârnească prin tot felul de manifestări potrivnice, adesea ofensatoare sentimentului lor național, niciodată etalat însă cu ostentație sau într-o formă care să-i lezeze pe locuitorii țării veniți din alte părți ale globului. Au trecut cu vederea, acceptând cu o ușurință ce se va dovedi în viitor de-a dreptul criminală, de parcă nu se găseau în propria lor țară, cum n-au făcut alte popoare, spre exemplu slovacii, acțiunile susținute de separare, de izolare a maghiarilor de restul populației țării.

Românii n-au mai fost lăsați să intre în anumite instituții, în școli și grădinițe, construite de ei înșiși pe teritoriul propriei țări, sau să-și plimbe copiii în anumite locuri de joacă, iar mai târziu n-au fost angajați în firmele cu capital maghiar.

Am așteptat să se liniștească și să revină la un comportament normal, întâlnit pretutindeni într-o Europă tot mai unită, urmașii înfierbântați de nostalgii imperiale ale honvezilor amiralului fără mare, dar, în loc să conștientizeze diferențele de abordare a problemelor conviețuirii în același spațiu geografic, ungurii forțează nota, demonstrând că nu doresc să facă minimul de efort pentru a înțelege că atitudinea tolerantă, orientată spre înțelegere și dialog, adoptată de români, este incomparabil mai acceptabilă și mai adecvată realităților momentane decât cea aleasă de organizațiile extremiste ale minorității maghiare, fie și numai din punct de vedere al normelor europene.

Președintelui României, domnul Traian Băsescu, i s-a cerut pașaportul, în scris, când a intrat într-un spațiu național, în așa-zisul Ținut Secuiesc, poate pentru a-i afla naționalitatea. Gestul revizionistului ungur care a exprimat această cerință este oricum incalificabil, chiar dacă n-a fost sancționat oficial în niciun fel. Erau și sunt prea importante voturile parlamentarilor maghiari pentru ca președintele țării să-și poată permite pierderea lor, dacă se manifesta ca un român veritabil.

Declarația politică este intitulată „Poziții interne și externe”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii ani, și asta cu precădere după suspendarea președintelui Traian Băsescu din 2007, clasa politică românească a ajuns la un consens, lucru rar, ce-i drept, pentru noi în ultimii 20 de ani. Acest consens viza necesitatea revizuirii atribuțiilor pe care le stipulează Constituția pentru Președintele României.

Președintele, odată jucător, s-a văzut, cu precădere în a doua parte a mandatului său, izolat la Cotroceni, motiv pentru care a găsit ca principal mijloc de acțiune constituirea unor comisii respectabile, sub egida cărora au fost realizate rapoarte, asumate de președinte, ca răspuns al acestuia la principalele neajunsuri.

Unul dintre aceste rapoarte viza și necesitatea reanalizării regimului politic și constituțional din România, un raport serios, care prezenta, pe scurt, principalele căi instituționale pe care decidenții politici le pot urma în intenția acestora de redesenare a mecanismului de funcționare și organizare a puterilor statului.

Altfel spus, asumarea unor roluri, a unor funcții de către Președintele României presupunea, implicit, asumarea unui tip de regim politic. Singura precizare care a venit însă în ultima vreme a fost cea legată de posibilitatea ca actualul președinte să renunțe la ultima parte a mandatului său, în vederea recuplării mandatului președintelui cu cel al parlamentarilor.

Ceea ce trebuie menționat însă este faptul că actualul președinte a fost mai degrabă preocupat de modificările ce vizau relația sa cu ceilalți actori politici, în special cu Guvernul, deoarece relația sa cu Parlamentul a fost una cointeresată, doar în momentul când era adusă în discuție suspendarea președintelui pentru încălcarea spiritului legii fundamentale.

Trebuie reliefat, prin lipsa de reacție a Președintelui României, faptul că, într-adevăr, suntem conduși de un om politic care savurează cu precădere mizele mici, care nu are capacitatea de a acționa la nivel supranațional.

Președintele care are o relație privilegiată doar cu partidul politic pe care l-a păstorit, oficial, până în 2005, și neoficial și

Declarația politică se intitulează „O Românie neputincioasă în fața dezastrelor”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am asistat cu toții, cel puțin mediatic, la drama prin care a trecut recent poporul japonez. Cu toții îi compătimim pe bună dreptate, însă puțini se gândesc cum ar fi dacă s-ar produce un asemenea cutremur în România. În sens peiorativ, putem spune că avem câte un cutremur zilnic, și vom mai avea încă, atâta timp cât Emil Boc va mai fi prim-ministru, deoarece el în fiecare zi ia cel puțin câte o decizie proastă, cât să producă câte un cutremur în conștiința poporului român.

Dacă e să ne luăm după ultimul sondaj dat publicității, reiese că 9 din 10 români nu îl doresc pe Emil Boc în fruntea Guvernului, ceea ce ar putea echivala, după exemplul cu cutremurele de mai sus, cu faptul că avem și noi în fiecare zi un cutremur de 9 grade pe scara Richter.

Revenind la problemele noastre, stau și mă gândesc la faptul că, dacă România nu este deocamdată o zonă cu intensitate seismică, nu aș dori să mă gândesc ce efecte ar putea avea un cutremur de 6-7 grade pe scara Richter, în condițiile în care clădirile noastre sunt construite cum sunt construite, drumurile sunt fie cârpite, fie sunt asfaltate cu asfalt de slabă calitate. Cum ziceau unii cetățeni zilele trecute, noi ne bazăm pe principiul că nouă nu ni se poate niciodată întâmpla, însă un cutremur nu se poate prevedea decât cu câteva secunde înainte. Problema cutremurelor e bine că nu există deocamdată în România, însă noi avem în România o altă problemă, care se repetă în fiecare an, de parcă ar fi spectacol cu ediție sau activitate sezonieră. Este vorba despre inundații, ce revin în fiecare an cu aceeași amploare.

De câțiva ani încoace, tot reconstruim din bugetul de stat casele și gospodăriile afectate de inundații, lansăm campanii mediatice de strângere de fonduri, iar dacă stăm bine să ne gândim, suntem precum Sisif din mitologia greacă. Acei oameni ale căror case se reconstruiesc în fiecare an pot spune și se pot „lăuda” retoric la bătrânețe cât de multe case au avut ei de-a lungul vieții. S-a comunicat de ani de zile lipsa digurilor de apărare pe malurile râurilor, însă statul alocă bani pentru telegondole portocalii, pârtii de schi, concerte sau „frunze”.

Declarația politică este intitulată „Milioanele lui Boc cumpără, ca de obicei, voturile”.

- Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Cu doar două zile înainte de moțiunea de cenzură, Guvernul, plin de zel și brusc preocupat de țară, a alocat 90 de milioane de euro comunităților locale. O formulă clasică pentru un troc politic împământenit în dictatura portocalie.

Astfel, în timp de gravă criză economică și de lipsuri pentru români, s-au alocat – eminamente politic – bani pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive în mediul rural, bani de care PDL va profita cu prisosință, atât timp cât se află și de data aceasta pe lista principală a beneficiarilor.

Alocarea s-a asigurat din fonduri constituite din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru acoperirea cheltuielilor de execuție a lucrărilor de investiții prevăzute în cererile de finanțare „declarate eligibile”, după cum se arată în hotărârea de guvern.

Stimați colegi,

Nu se poate comenta faptul că se acordă aceste fonduri pentru o finalitate cu nimic rea, dar ceea ce este de comentat și trebuie comentat este momentul în care Guvernul a adoptat această hotărâre.

În condițiile în care multe dintre lucrările incluse în respectiva hotărâre așteptau de multă vreme o mână de ajutor din partea Guvernului, iar numeroase altele se află pe lista de așteptare pentru o perioadă nedefinită, putem noi crede în buna-credință a lui Boc și a companiei, când numai cu două zile înainte de votarea moțiunii de cenzură ce îi periclita serios poziția se alocă acești bani?

Cum se face că numai în astfel de situații-limită „veșnicul premier Boc” se trezește cuprins de grija pentru țară și demonstrează tuturor că bani există? Mult mai puțin însă și bunăvoință!

În această țară s-a tăiat tot ce putea fi tăiat, s-au retras toate avantajele binemeritate și ajutoarele pentru români. Încontinuu se vorbește de sacrificii, de disponibilizări și de conștientizarea perioadei prin care trecem. Toate acestea sunt doar vorbe aruncate în vânt, mesaje de influențare a populației, trucuri ieftine de psihologie inversă și, de ce să nu recunoaștem, prostirea pe față a unui întreg popor ajuns la limita de subzistență.

Declarația politică este intitulată „Boc nu dă doi bani pe nimic, dar dă bani în teritoriu”.

A devenit deja de notorietate modul în care Guvernul Boc folosește banii la dispoziția sa, ca și cum ar fi ai săi, proprii, pentru cumpărarea de „indulgențe” populare, atunci când se apropie funia de gât. Cu doar două zile înaintea testului pe care Executivul trebuia să-l dea înaintea Parlamentului cu ocazia dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, în „Monitorul Oficial al României” a apărut o hotărâre de guvern prin care s-au alocat 90 de milioane de euro pentru mai multe județe din țară. Dintr-odată, cu toată criza resimțită din plin de noi toți și mai ales de edilii locali, mai ales de-ai noștri, care se văd mereu în situația disperată de a nu putea să-și ducă la îndeplinire nici pe sfert programul electoral pentru care au fost votați de populație, Guvernul a alocat primăriilor fonduri de 386 de milioane de lei pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive în mediul rural, favoritele acestei generozități suspecte fiind, după cum bine vă imaginați, tot unitățile administrativ-teritoriale ale PDL, că doar nu era să li se facă primarilor noștri „un dar de nuntă”, doar pentru că au rămas fideli aceleiași „mirese”.

Și, ca să nu lase loc la speculații, explicația identificării bruște a acestor fonduri, demnă de un prestidigitator abil, constă în „exploatarea TVA” prin defalcarea unor sume destinate acoperirii cheltuielilor de investiții la lucrările prevăzute în cererile de finanțare declarate eligibile. Vă imaginați că premiile pentru eligibilitate au fost acordate în același mod simplu, prin eliminarea de pe listă a proiectelor pe care le-au avut primarii PSD.

Astfel de hotărâri, după cum susțineam și la început, au mai fost aprobate de Guvern atât anul trecut, cât și pe întreg parcursul anului 2009, când tot sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost încredințați mai multor primării, preponderent tot de la PDL, pentru finanțarea unor cheltuieli curente și de capital.

Cu toată abilitatea, care nu este nici măcar un apanaj al inteligenței, ci al unei șmecherii ieftine politicianiste, Guvernul Boc mai are doar zile numărate. Chiar dacă este un fel de campion de o tristă celebritate al supraviețuirii celor mai multe moțiuni de cenzură din Europa de Est, Emil Boc este contestat atât din interior, cât și din exterior. Fidel în exces președintelui țării, premierul riscă să rămână în istoria României drept una dintre cele mai jalnice figuri politice.

Declarația politică se intitulează „Ministrul educației sancționează dascălii din România pentru curajul de a-și cere drepturile legale”.

## Stimate doamne și stimați domni,

Nu au trecut nici două săptămâni de la ultima mea declarație politică ce viza sistemul de învățământ din România și iată că sunt nevoit din nou să vin în fața dumneavoastră și a cetățenilor pe care îi reprezentați în Parlamentul României pentru a semnala și pentru a lua poziție în fața unor abuzuri pe care actualul ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului, domnul Daniel Petru Funeriu, le săvârșește împotriva dascălilor acestei țări.

Începând de săptămâna trecută, profesorii din mai multe județe protestează și sunt în stradă nemulțumiți de faptul că domnul ministru Funeriu refuză să le acorde drepturile salariale legale aferente lunii februarie. Unii dintre ei nu și-au primit deloc salariile, alții au fost nevoiți să accepte salarii diminuate chiar și cu 70% față de cât li se cuvenea de drept.

Cele mai ample mișcări de protest spontan au avut loc în județele Suceava și Botoșani, dar am primit semnale ale unor cazuri similare și din județele Arad și Giurgiu, și nu întâmplător în aceste locuri, pentru că aici au fost cei mai mulți profesori care au avut curajul să meargă în instanță pentru a-și cere drepturile tăiate de Guvernul Boc, iar instanțele de judecată le-au dat dreptate. Numai că inspectoratele școlare din subordinea domnului Funeriu refuză, la comanda Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, să semneze statele de plată pentru luna februarie, motivând că ele au fost calculate cu sumele rezultate din sentințele judecătorești.

Un inspectorat școlar ajunge astfel să interpreteze în mod arbitrar o sentință judecătorească și să-și aroge dreptul de a supralegaliza o hotărâre a justiției! Despre ce fel de stat de drept mai putem vorbi în aceste condiții? Unde s-a mai întâlnit ca o autoritate a statului să nu se mai supună legii și să refuze punerea în aplicare a unor sentințe definitive și executorii?

Că există rea intenție și premeditare din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o dovedesc acțiunile sale premergătoare izbucnirii acestor proteste spontane din partea profesorilor.

Declarația politică se intitulează „Binefacerile și pericolul energiei nucleare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Problemele grave apărute la Centrala nucleară Fukushima, în urma recentului cutremur și a tsunami-ului

care au lovit Japonia, ne-au făcut pe toți să reflectăm cu mult mai multă seriozitate asupra a ceea ce însemnă pericolul nuclear și inamicul nevăzut, dar extrem de periculos, pe care-l reprezintă substanțele radioactive.

Tragicele evenimente din Japonia au declanșat dezbateri la nivel mondial cu privire la siguranța centralelor nucleare, o problemă care interesează în cel mai înalt grad și românii, în contextul în care Centrala nucleară de la Cernavodă se află amplasată la o distanță relativ mică de zona seismică Vrancea.

De-a lungul timpului, catastrofele nucleare de la Three Mile Island, Cernobâl și, mai nou, Fukushima au fost tot atâtea semnale de alarmă care au întărit mesajul celor care susțin că, indiferent câte măsuri tehnice de protecție s-ar lua, energia nucleară nu este cu adevărat sigură, iar o dereglare, fie ea și minoră, poate însemna un dezastru uman și ecologic, cu mii sau zeci de mii de morți, și contaminarea radioactivă a terenului pe distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.

În ultimele zile, la nivel mondial, s-au dat publicității informații îngrijorătoare, dar ni s-a spus că, de fapt, Complexul nuclear de la Cernavodă a fost proiectat să reziste la cutremure de opt grade pe scara Richter și că România nu este la fel de activă seismic ca Japonia, dar în 1977 am avut experiența unui cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade, care a ucis sute de persoane și a distrus zeci de mii de clădiri.

După cum am aflat cu toții de la specialiști, tehnologia folosită la Cernavodă este de tip CANDU, reactorul funcționează cu uraniu natural și folosește apă grea ca moderator al reacției de fisiune, dar și pentru răcirea reactorului, ceea ce înseamnă diferențe majore de tehnologie față de Centrala de la Fukushima. Aceste date tehnice nu ne liniștesc însă câtuși de puțin, pentru că nu trebuie să fii specialist ca să înțelegi că, indiferent de tehnologia utilizată, o explozie la o centrală nucleară înseamnă o catastrofă pe termen scurt, mediu și lung, iar în domeniul nuclear, mai mult decât în oricare altul, efectul unei explozii locale, indiferent de amplasarea centralei, în oricare țară, este cu certitudine unul mondial.

Declarația politică este intitulată „Banii portocalii – mită legală în an electoral”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

De doi ani de zile, puterea împarte din vistieria statului bani pentru colegiile PDL–UDMR–UNPR. Departe de vreo împărțire înțeleaptă, banii portocalii reprezintă un fel de mită legală. Nu suntem în an electoral, dar, așa cum știm, la PDL vor fi alegeri, deci putem vorbi despre campanie în interiorul PDL.

Acum două săptămâni, Guvernul a alocat 386 de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii și ridicarea unor baze sportive în mediul rural. Nu mică mi-a fost mirarea să aflu că, din nou, Iașiul a fost lăsat la coadă, și nu pentru că parlamentarii PSD, cei care lucrăm în Parlament, nu ne luptăm la diverse instituții pentru fonduri, ci pentru că, în general, culoarea politică a județului nu este aceeași cu a celor ce împart banii.

Alte județe precum Suceava sau Bacău au primit bani dublu față de Iași, lucru ce ar trebui să nu convină nici parlamentarilor PDL. Județul Iași este unul dintre cele mai importante județe din țară, primul județ ca număr de locuitori după municipiul București, dar, în același timp, o zonă săracă, care trebuie să fie finanțată.

Iașiul a beneficiat de doar 2,8 milioane de lei, ceea ce reprezintă nici măcar un procent din totalul sumei alocate de Guvern. Prin comparație, în Suceava au ajuns 12,6 milioane de lei, Bacăul a primit 3,1 milioane de lei, Neamțul a primit 3 milioane de lei. Sub Iași există doar trei județe: Brăila – cu 1,6 milioane de lei, Sibiul – cu aceeași sumă, Giurgiu – sub 600.000 de lei.

Nu este prima dată când județul pe care îl reprezint în Parlamentul României se află la coada clasamentului privind finanțările guvernamentale. De foarte multe ori, banii s-au îndreptat spre județe din țară mult mai mici ca suprafață și populație față de județul Iași.

În ultimii doi ani, unitățile administrative ale PDL figurează pe lista principalilor beneficiari. În afara criteriului politic, nu există un alt criteriu. Banii nu s-au dat pe proiecte strategice, în funcție de dezvoltarea anumitor zone sau de nevoile stringente ale unor județe. Banii s-au alocat discriminatoriu, în funcție de apartenența politică a primarilor. Mai exact, cele 259 de milioane de lei destinate lucrărilor de infrastructură au fost alocate preponderent primăriilor conduse de PDL (91,4 milioane de lei pentru 161 de unități).

Declarația politică se intitulează „Lucrătorul român, pus să muncească cu ziua. Caracterul antisocial și contraproductiv al noilor prevederi ale Codului muncii”.

Dintre toate variantele de contracte de muncă, mai bună, atât pentru angajatorii care-și doresc salariați competenți, performanți, loiali și ordonați, cât și pentru angajații care se doresc profesioniști, motivați și realizați, este varianta contractului pe perioadă nedeterminată. Spiritul în care se acționează în Uniunea Europeană în privința relațiilor de muncă este tocmai angajarea permanentă.

De mai mulți ani, Academia Română ne vorbește despre necesitatea reprofesionalizării României, dar Guvernul actual, prin noile modificări ale Codului muncii, merge în direcția unei și mai accentuate deprofesionalizări a țării. Pentru că cine mai investește în propria excelență profesională, la ce ar mai folosi aceasta, dacă Guvernul actual dă întâietate contractelor muncii cu ziua, cu noaptea, muncii temporare, de probă și pe perioade determinate?

Din acest punct de vedere, modificările la Codul muncii se dovedesc tributare unei gândiri rudimentare, retrograde, contraproductive. Ele mențin forța de muncă la stadiul de muncă necalificată, slab calificată și slab productivă, muncă prestată cu ziua și pe perioade scurte, temporare și de probă, muncă și mai prost plătită.

E adevărat că în țările mai dezvoltate din Europa și în Statele Unite ale Americii sunt, păstrând proporțiile, mult mai multe contracte de muncă temporară decât la noi, dar acestea sunt economii primitoare de forță de muncă străină. Contractele pe perioade determinate sau pentru lucrări temporare s-au înmulțit pentru a fi mai ușor angajați muncitorii străini. Guvernul Boc transformă salariații români în muncitori străini la ei în țară. Nemții, austriecii, spaniolii, englezii, italienii au, de regulă, contracte pe perioadă nedeterminată, străinii care lucrează la ei au contracte de muncă temporară. Actualul Cod al muncii prevede munca temporară, cu timp parțial, pe perioadă determinată și pe perioadă nedeterminată, este un cod suplu, flexibil, reglementează la nivel european relațiile de muncă, a fost adoptat prin consens cu partenerii sociali și cu avizul Internaționalei Muncii, garantează drepturile și interesele angajatorilor și angajaților. Este un cod bun, și nu putea rămâne așa, pentru că tot ce este bun trebuie stricat de această guvernare incompetentă și rău intenționată.

Declarația politică se intitulează „Guvernul s-a reîntors la propaganda de până în 1989, raportând cifre ale șomajului în scădere, într-o țară unde sărăcia se acutizează de la o zi la alta”.

Guvernul României trebuie să înceteze practicile cincinale sau propaganda de tip comunist de a umfla sau de a coborî în mod exagerat cifrele, astfel încât „să dea bine” la normă.

Am aici în vedere situația de-a dreptul dilematică în care sunt puși directorii agențiilor de șomaj, obligați să raporteze cifre ale ratei șomajului de un cinism feroce.

Este vorba de un algoritm care nu ia în calcul aspectul emoțional al problemei, ajungându-se, astfel, la o situație absurdă, de neimaginat.

Ce poate crede un tânăr aflat de zece luni în căutarea unui loc de muncă, atunci când citește comunicatele oficiale în care se spune că la el în județ rata șomajului a scăzut cu nu știu câte procente?

El știe cel mai bine ce înseamnă ușile trântite în nas de atâția angajatori, care caută cu disperare să își reducă până la „cota de avarie” numărul de salariați din cauza presiunilor fiscale care apasă pe umerii lor. Mai mult, Guvernul Boc poate fi prins cu „ocaua mică” prin propriile raportări.

Dacă privim global rata șomajului la nivel național, observăm, în medie, o scădere cu mai bine de două puncte procentuale începând cu luna iunie 2010, fapt care se contrazice în mod flagrant cu „povestea restructurărilor” pe care același Guvern a dispus-o.

Când domnul Boc vorbește de restructurarea din sistemul public, toată lumea se gândește la o rată a șomajului în creștere în cea de-a doua parte a anului 2010, dar se remarcă o scădere. Să înțelegem de aici că personalul bugetar a fost imediat absorbit de economia privată? Nu are cum, același număr de angajați, 4,5 milioane, era și în vară, același număr apare și acum. Atunci, nu putem trage decât două concluzii: fie personalul restructurat a plecat la muncă în străinătate, ceea ce într-o mică măsură este valabil – medici și profesori au ales alte state, unde să le fie respectată meseria –, fie nu au existat niciun fel de restructurări în realitate, ci doar raportări, așa, ca pentru urechile FMI.

Declarația politică se intitulează „Bani pentru partid”.

Domnul Emil Boc are o plăcere evidentă pentru a fi pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă. Cum altfel am putea interpreta nonșalanța cu care acest mic om de stat alocă banii doar pentru clientela politică a partidului pe care încă îl conduce?

Un exemplu concret și recent: Hotărârea Guvernului nr. 192 din 2 martie 2011 alocă fonduri pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural pe anul 2011. Nicio surpriză, în Bihor doar o singură comună dintre cele ce primesc bani nu are primar PDL sau UDMR.

Știm cu toții că cine împarte parte își face, dar și în acest caz nesimțirea celor din PDL a întrecut orice măsură. Nu numai că banii aceștia sunt dați preferențial, dar ei sunt dirijați cu dedicație clară pentru clientela politică de partid. Din nou. Credeți că este întâmplător faptul că în majoritatea acestor comune lucrările de execuție au fost câștigate de firmele prefectului de Bihor?

Cu mult tupeu, Guvernul PDL pare să recunoască în România doar existența comunelor unde sunt primari portocalii și verzi. Și uite așa, peste 50% din localitățile Bihorului, care au primari PNL și PSD, sunt pedepsite pentru că nu au votat oameni puși doar pe căpătuială.

Este evident că pentru cei din PDL banul este mai presus de cetățean, dar de ce ne așteptăm ca oamenii promovați de Traian Băsescu să aibă rușine și bun-simț? „Peștele de la cap se-mpute”, spune înțelepciunea populară. Și uite la Emil Boc... și fudul, și nesătul...

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Țara în care primarii împart contracte prietenilor și în care Avram Iancu este spânzurat de funcționarii publici”.

Se întâmplă iar și iar: primarii PDL din toată țara încheie contracte, pentru diverse servicii, cu firme prietene sau chiar cu administratori care sunt rude cu aceștia. Primăria ClujNapoca nu face excepție și Partidul Național Liberal a atras atenția de fiecare dată când s-au acordat contracte fără licitație sau când s-a încălcat flagrant Legea achizițiilor publice.

Vreți să știți continuarea demersurilor noastre? Vă mărturisesc că și eu aș vrea. Nimeni nu răspunde, nimeni nu dă socoteală pentru banii publici irosiți și toți se ascund în spatele hățișului birocratic, care îi acoperă generos. Aici vin și fac apel la toți colegii mei parlamentari pentru susținerea inițiativelor care duc la deblocarea funcționării instituțiilor statului, pentru că, uneori, să obții o aprobare este o adevărată probă de foc. Suntem țara campioană, după toate probabilitățile, la birocrație.

Tot în spatele acestor reglementări stufoase se ascund și cei care ar trebui să-l tragă la răspundere pe cel care a batjocorit un simbol național, spânzurându-l în public pe Avram Iancu. Vorbim despre un funcționar al statului român, plătit din banii contribuabililor români, locuitor al României, stimați colegi. Sunt convins că, dacă un astfel de gest ar fi avut loc în Ungaria, la ora actuală ar fi fost un întreg scandal diplomatic.

Nu încurajez rezolvarea în forță a diverselor cazuri de iredentism, însă nu pot tolera nici capul plecat, nici lipsa de reacție și de respect la adresa istoriei noastre. Suntem datori să apărăm memoria acestor eroi ai neamului, dincolo de responsabilitatea instituțională, care îi obligă pe cei de la putere să ia atitudine.

Mai adaug aici că respectivul funcționar nu este la prima abatere, fiind același cetățean al României care îi cerea pașaportul președintelui Traian Băsescu la intrarea în ceea ce numea Ținutul Secuiesc.

Suntem, așadar, în țara în care nimeni nu răspunde pentru faptele sale, cu excepția românilor simpli, fără protecția partidelor de la putere.

Declarația politică este intitulată „Premierul-erou și mimarea depolitizării”.

Doamnelor și domnilor senatori,

De mai bine de doi ani, președintele Băsescu și Guvernul pe care îl girează din umbră încearcă să-și argumenteze seria de legi aberante, pe care le impune – aproape în totalitate – prin asumarea răspunderii, prin necesitatea imperioasă a reformării statului. În realitate, singurul obiectiv al clanului Boc–Băsescu–PDL este conservarea puterii cu orice preț, prin mimarea unor măsuri așa-zis reformiste, de restructurare a instituțiilor statului. Nu doresc să insist asupra unor legi de importanță covârșitoare pentru români – cum ar fi cea a pensiilor, a educației, a salarizării și, mai nou, Codul muncii –, elaborate în ritm heirupist, fără dezbateri serioase și consultări temeinice cu partenerii sociali, doar de dragul de a bifa așa-zisa reformă. ## Stimați colegi,

Chiar dacă cei aflați acum la cârma României ne acuză de populism și demagogie pe noi, cei aflați astăzi în banca opoziției, eu cred că orice om de bun-simț din această țară își dă seama că așa-numitele măsuri de reformare a statului din temelii – cum îi place lui Traian Băsescu să sublinieze –, ei bine, ele nu au decât un singur rezultat, care devine pe zi ce trece mai evident, adică eliminarea dreptului la viață decentă al românilor.

Și, pentru a rămâne tot în zona faptelor „eroice” ale premierului Boc, aș dori să mă opresc asupra unui subiect căruia, deși mass-media i-a consacrat spații ample, merită să-i acordăm atenția cuvenită. Este vorba despre situația deconcentratelor. Nu cred să existe țară a UE în care să se fi înregistrat un asemenea haos ca în România în ceea ce privește conducerea instituțiilor deconcentrate.

Iată de ce mă văd obligat să reamintesc faptul că, în anul 2009, un număr de aproximativ 5.000 de șefi ai agențiilor deconcentrate din teritoriu, fie că vorbim despre case de pensii, direcții sanitare, agricole sau finanțe publice, au fost demiși, pe criterii exclusiv politice, pe baza unei ordonanțe guvernamentale, aceștia rămânând fără drept de semnătură. Ulterior, mulți dintre aceștia și-au câștigat în instanță dreptul de a fi repuși în funcție. În mod paradoxal, s-a ajuns ca într-un an de criză economică profundă să fie plătiți din banul public doi-trei directori pentru o singură instituție. Pe cale de consecință, s-a creat o degringoladă și printre angajați, aceștia fiind puși adesea să îndeplinească sarcini uneori contradictorii, trasate de fiecare director în parte. Și, chiar dacă acea ordonanță a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, haosul persistă.

Declarația politică este intitulată „TVA redus la alimentele de bază – răspunsul la criza alimentară”.

Scumpirea alimentelor este un fenomen global. Banca Mondială avertizează constant asupra acestei situații care amenință echilibrul social din peste jumătate din statele lumii.

În condițiile în care veniturile au scăzut constant în ultimii doi ani, ca efect al inflației, creșterii TVA și reducerilor salariale din sistemul bugetar, procurarea hranei reprezintă un obiectiv tot mai greu de îndeplinit pentru peste 80% din români.

Folosind standardele europene, 18 milioane de români se zbat la limita sărăciei. Pentru 18 milioane de români, orice scumpire la pâine, lapte, zahăr sau ulei devine o povară financiară insuportabilă. România avea potențialul de a rezista acestor influențe globale. Dacă s-ar fi aplicat un regim fiscal diferențiat pentru alimentele de bază și dacă resursele agricole naționale ar fi fost eficient exploatate, cetățenii români nu ar fi fost vulnerabili la această criză alimentară planetară.

În anul 2006 am depus în Parlament primul proiect de reducere a TVA pentru alimentele de bază. De cinci ani explic diferitelor guverne care au condus România că o asemenea măsură ar asigura atât menținerea unor prețuri rezonabile pentru alimente, cât și reducerea economiei subterane. Este o măsură liberală și socială, pentru care voi continua să mă lupt până când va fi pusă în practică.

În acest moment, se estimează că peste 50% din piața uleiului și laptelui este nefiscalizată. La pâine, cifra este încă mai mare, tinde spre 70%. Dacă am atrage această piață subterană în zona fiscalizată, veniturile în PIB ar putea crește cu cel puțin un miliard de euro. Majoritatea statelor din Uniunea Europeană aplică TVA diferențiat pentru alimente. Marea Britanie are TVA zero pentru alimentele de bază, Cehia – 5,7%, iar Germania – 7%. Toate aceste state au înțeles că alimentele trebuie să fie accesibile, au înțeles că o fiscalizare redusă asigură venituri bugetare semnificative.

Așadar, reducerea TVA-ului la alimentele de bază pe întreg lanțul de produs nu este, în primul rând, o măsură de protecție socială, ci o soluție inteligentă și extrem de necesară pentru reducerea economiei subterane și pentru creșterea veniturilor la buget. Totodată, nu trebuie neglijat rolul psihologic al unei asemenea măsuri, care poate încuraja consumul și poate reda încrederea românilor într-un viitor mai bun.

Declarația politică se intitulează „Reforma în sănătate – epicriză de etapă”.

## Doamnelor și domnilor,

Am ales titlul „Epicriză de etapă” inspirându-mă din lumea medicală, unde în evoluția și tratamentul unei boli cronice sau cu spitalizare îndelungată se fac evaluări de etapă. Cu această ocazie, se analizează cum a evoluat boala la procedurile terapeutice aplicate. Nu am intenția de a lămuri afirmația „sănătatea ca o boală”, deoarece expresia „clinică” este mult prea evidentă și nu necesită un studiu de finețe. Am să consemnez doar câteva particularități.

Specialiști în domeniul istoriei consemnau faptul că cine nu-și cunoaște istoria riscă să-și repete greșelile – mă ajută la prima idee:

În istoria României, undeva la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, pe vremea Regelui Carol I, sistemul sanitar era total descentralizat, la latitudinea aleșilor locali. Concluzia acelor vremuri a fost că aleșii locali nu aveau pregătire în domeniu, nu înțelegeau lumea medicală și luau decizii aleatorii, inclusiv cu amestec politic. Minți mai luminate din acele vremuri, sub aceeași domnie, și-au dat seama că sănătatea, într-o anumită componentă, este de interes național și au căutat o coordonare națională, cu implicare financiară locală.

În zilele noastre, după entuziasmul inițial al multor decidenți locali, președinți de consilii județene sau primari, se constată că realitatea este cu totul alta. Guvernul, în mărinimia lui, a „achitat” în cele mai multe cazuri fără să evalueze în profunzime situația datoriile unităților sanitare și le-a cedat administrațiilor locale. Abia acum decidenții locali constată că nu au suport financiar atât din bugetul local, care a fost redus drastic, prin alocațiile bugetare și prin alocările de la buget în perioadă de criză, iar alocările prin bugetul CNAS au scăzut în aceeași măsură.

Majoritatea spitalelor deja înregistrează arierate la plată și datorii. Gestul instinctiv al decidenților locali a fost, în majoritatea cazurilor, de a aranja examenele pentru „specialiști independenți”, cu carnet de partid la ei. Nu a contat priceperea în domeniul managerial, echidistanța și calitatea, ci predominant suportul politic. Prima grijă a acestora, de preferință frustrați că nu au evoluat în ierarhia profesională, a fost să înceapă o campanie de reorganizare a sistemului sanitar nu pe percepte de eficiență, ci pe percepte de control propriu și de aranjare a viitorului profesional.

Declarația politică este intitulată „Despre «spânzurarea» eroilor naționali și modalități de a proteja demnitatea națională”.

Stimați colegi,

Nu sunt pentru prima dată în fața dumneavoastră pentru a aduce în discuție limitele soluțiilor pentru rezolvarea tensiunilor interetnice ale Transilvaniei postcomuniste.

Revin într-un moment sensibil al acestor relații interetnice, la aniversarea evenimentelor din martie 1990 de la TârguMureș și la câteva zile de la incidentele din Miercurea-Ciuc și cele cauzate de unii oficialii maghiari la sărbătorirea Zilei Naționale a Ungariei din 15 martie.

Atacarea repetată a simbolurilor naționale, încetățenirea unui discurs segregaționist, escaladarea unui discurs antiromânesc și revizionist, toate acestea se suprapun încercărilor de peste două decenii pentru limitarea urmărilor conflictelor dintre unguri și români.

Nu ajută acestui deziderat depoziția diverșilor lideri politici maghiari de la Budapesta, care au făcut din problema revizionistă o politică electorală.

Nu ajută nici lipsa unei distanțări clare și ferme a reprezentanților politici ai maghiarilor din România față de aceste manifestări.

Întreținerea, cel puțin la nivel discursiv, a unei situații conflictuale între românii și maghiarii din Transilvania nu ajută sub niciun aspect traiul împreună al maghiarilor și românilor pe aceste meleaguri.

Incidentul din județul Harghita, unde o efigie a lui Avram Iancu, importantă figură a istoriei românilor din Transilvania, a fost spânzurată în cadrul spectacolului dedicat comemorării Revoluției maghiare de la 1848, este ultimul din rândul unor acțiuni care, cu violență de discurs, încearcă să rescrie istoria acestor meleaguri, accentuând episoadele violente, într-un efort de dezbinare care nu poate decât să lase urme ofensatoare pe obrazul comunității românești din Transilvania.

Sunt un suporter al libertății de expresie și, considerând-o parte esențială a procesului democratic, nu pot decât să privesc cu distanța cuvenită astfel de evenimente, îngăduind libera exprimare a celor ce s-au manifestat în piața din Miercurea-Ciuc.

Declarația politică se intitulează „Interesul național trebuie să aibă în vedere și interesul local”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

În urmă cu un an, mă adresam ministrului sănătății cu o întrebare apărută din problemele ridicate de cetățenii Colegiului senatorial numărul 1 din județul Galați, și anume problema desființării Spitalului de boli cronice din localitatea Ivești. Pe acea vreme, unitatea spitalicească nu fusese încă transferată administrativ către Consiliul Județean Galați și se vorbea tot mai mult despre desființarea ei.

Iată că de o lună, după publicarea de către Ministerul Sănătății a listei unităților spitalicești propuse pentru comasare și reorganizare, se propune transformarea unității spitalicești de la Ivești în cămin de bătrâni. În luna mai a anului 2010, la întrebarea adresată ministrului Cseke Attila, mi se preciza că „ministerul nu a luat nicio decizie radicală privind desființarea sau transformarea în unitate medicosocială a Spitalului din Ivești”. Acum însă ea este propusă, după cum spuneam, pentru transformare în cămin de bătrâni.

Au existat numeroase discuții și dezbateri pe tema dată, dar vocea celor care beneficiază de serviciile unității spitalicești din Ivești nu a fost deloc auzită.

Vin astfel și solicit public factorilor de decizie să țină cont de nevoile celor care locuiesc în zonă și să ia în cunoștință de cauză decizia cea mai bună, decizia care să aibă la bază o fundamentare venită din teritoriu, nu una făcută pe genunchi, în birourile ministerului.

Din cele observate ca dorință a autorității județene care are în administrare actualul spital din localitatea Ivești, înțeleg că se dorește transformarea lui în unitate medico-socială, formă mult mai avantajoasă pentru locuitorii din zonă, dar și ca administrare pentru consiliu. Așadar, aș dori ca decizia reorganizării să aibă la bază cele transmise de autoritățile publice, care cunosc cel mai bine situația din teritoriu.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă, Proiectul de hotărâre

privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului. Domnul senator Toma dorește să intervină.

De la microfonul central, vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Începând cu data de astăzi, 21 martie anul curent, îmi anunț demisia din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

De asemenea, tot începând cu data de astăzi, voi activa ca senator independent.

- Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Revenim la ordinea de zi, la raportul Comisiei pentru regulament.

Domnul președinte Constantin Dumitru, doriți să prezentați raportul comisiei? Microfonul 7, vă rog

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în data de 17 martie 2011 și a luat în dezbatere modificarea Regulamentului Senatului și punerea de acord a acestuia cu deciziile Curții Constituționale.

În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că Regulamentul Senatului nu a mai fost schimbat din 2005 în ceea ce privește completările și modificările aduse prin decizii ale Curții Constituționale.

Modificările și completările aduse regulamentului au fost înscrise în anexa nr. 1, care face parte integrantă din Proiectul de hotărâre a Biroului permanent.

Au fost depuse și amendamente care au fost respinse, și sunt înscrise în anexa nr. 2, și amendamente admise, conform anexei nr. 3.

În timpul ședinței au fost dezacorduri în privința multor altor amendamente, care vor fi rediscutate în viitoarea ședință – și aș da un exemplu: art. 30, 32, 45, 46. De asemenea, aș vrea să vă informez că sunt, într-adevăr, multe dintre articole declarate neconstituționale. Practic, în locul lor nu există nimic. Am căzut de acord ca, împreună cu Comisia pentru regulament din partea Camerei Deputaților, să inițiem chiar un proiect de lege sau să modificăm legea răspunderii ministeriale în ceea ce privește activitatea comisiilor de anchetă, pentru că sunt multe lucruri care rămân în aer. Efectiv, înființezi o comisie de anchetă și, de fapt, nu ai ce ancheta sau nu ai ce controla.

În final, în unanimitate, comisia a fost de acord cu un raport de admitere a proiectului de hotărâre.

Aș vrea, domnule președinte și stimați colegi, să mai fac o singură precizare. S-a strecurat o eroare materială, îmi pare rău. Este, dacă vreți, vina mea, mi-o însușesc. La punctul 17 din anexa nr. 1, art. 76 alin. (1): „Orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară în limitele competențelor sale materiale”. În anexă e scris „în urma componențelor”.

Deci înlocuirea cuvântului „componențelor” cu „competențelor”, că așa este corect. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Eroarea a fost corectată în materialul distribuit. Deci la art. 76 alin. (1) „(...) limitele competențelor sale materiale” este textul cel corect.

Intervenții sau alte comentarii pe marginea acestei propuneri?

Evident, propunerea se materializează într-o hotărâre a plenului Senatului României, care se adoptă cu votul majorității colegilor noștri.

Pe parte procedurală, domnul președinte dorește să ne mai comunice elemente suplimentare. Vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

Era vorba de citirea efectivă a proiectului de hotărâre, dar cred că trebuie un vot de lege organică. Probabil că atunci când vom da votul pe legile organice vom da citire acestei hotărâri.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Putem considera că procedura de publicitate a fost îndeplinită prin distribuirea materialului și prin faptul că, în urma sugestiei de săptămâna trecută, s-a acordat un termen suplimentar, tocmai pentru a putea fi siguri că toate grupurile parlamentare, toți senatorii, toți membrii Comisiei pentru regulament sunt de acord cu propunerile avansate.

Înțeleg că această formulă este agreată de plenul Senatului, există consens.

De aceea, vă supun...

Domnul senator Miron Mitrea a ridicat săptămâna trecută... E-n regulă...

Felicitări! Este un lucru bun, am reușit să adaptăm regulamentul nostru multiplelor modificări făcute prin jurisprudența Curții Constituționale și prin evoluția dezbaterii noastre instituționale.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarea inițiativă legislativă:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a zonei „Delta Dunării”.

Rămâne termenul de dezbatere inițial.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Domnul secretar de stat dorește să intervină? Vă rog.

Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Cu tot respectul pentru părerile, aproape întotdeauna pertinente, ale colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să-mi permiteți ca, din partea Guvernului, să transmit solicitarea de respingere a solicitării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Există mai multe argumente, dar nu o să mă refer la toate. Voi prezenta doar câteva și aș vrea ca, în baza lor, să respingeți această solicitare. Cu alte cuvinte, legea să-și continue traseul pe varianta Senat – primă Cameră sesizată, Camera Deputaților – Cameră decizională.

În primul rând, vreau să vă reamintesc că această ordonanță simplă a fost dată în baza Legii nr. 274/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și că, la momentul abilitării Guvernului de a emite ordonanțe simple, deși s-a menționat expres domeniul de reglementare, cel pe care îl discutăm astăzi, nimeni, nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nici plenul Senatului, nici plenul Camerei Deputaților, nu a depus amendamente, considerând că nu este posibil așa ceva.

În al doilea rând, vreau să fac precizarea că tot ce a însemnat domeniul reglementării cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, în toți anii de la Revoluție încoace, a fost reglementat prin ordonanțe simple, nu așa cum spune Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – și vă aduc aici mai multe exemple: Ordonanța Guvernului nr. 86/2003, Ordonanța Guvernului nr. 38/2004, Ordonanța Guvernului 64/2004, și lista este foarte lungă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

2. Proiectul de lege privind unele măsuri speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011.

Este susținere pentru primul proiect de lege? Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi mult mai scurt de această dată.

Primul proiect de lege pe care-l susținem pentru a obține dezbaterea în procedură de urgență este un proiect de lege care-și propune să omagieze victimele fascismului și comunismului din România, ca regimuri totalitare, în baza declarațiilor și recomandărilor unor foruri internaționale, și, în particular, să omagieze victimele regimului comunist din România, prin asumarea de către statul român a obligației morale de a consacra două zile comemorative: 23 august și 21 decembrie.

Vă rugăm, stimate doamne și stimați domni senatori, să fiți de acord cu aprobarea dezbaterii în procedură de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cu 56 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență pentru Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România a fost aprobată.

Al doilea proiect de lege, domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu acest proiect de lege, încep prin a spune că, începând cu trimestrul al doilea al anului 2010, în Ministerul Administrației și Internelor a fost demarat un amplu proces de modernizare și eficientizare structurală, având la bază principiile descentralizării, debirocratizării și eficienței, obiectivul major al acestui proces fiind creșterea capacității operaționale.

Vreau să vă spun că proiectul de lege nu tratează aspecte care privesc măsurile necesare pentru reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, având în vedere că o astfel de problematică este acoperită de legislația în vigoare și se referă exclusiv la instituirea unor măsuri speciale pentru încadrarea în bugetul acordat Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011.

Vă mulțumesc și vă rog să fiți de acord cu dezbaterea în procedură de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2011 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 ianuarie 2005, pentru finanțarea Proiectului de restructurare a transporturilor.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi în plenul Senatului are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Vreau să spun că, conform acestui Acord de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de restructurare a transportului, ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2005, se aloca inițial o sumă de 149 de milioane de dolari pentru Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, 75 de milioane de dolari pentru CFR și un milion de dolari pentru „Metrorex”.

Perioada de rambursare a împrumutului este 15 aprilie 2010 – 15 octombrie 2021.

În urma revizuirii de către BIRD a portofoliului de împrumuturi în vederea anulării sumelor netrase din împrumuturile considerate problemă, a fost anulată o parte din acest împrumut, începând cu data de 31 iulie 2009. Este vorba de 120 de milioane de dolari americani.

Printr-o scrisoare datată 21 mai 2010, BIRD a propus o nouă reeșalonare a împrumutului, pe care colegii din comisia de specialitate au agreat-o, motiv pentru care au întocmit un raport favorabil, fără amendamente.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind participarea României în calitate de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru pentru Construcții Navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris la 6 septembrie 2007, respectiv la 6 iulie 2009.

Domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 8.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind participarea României, în calitate de membru cu drepturi depline, la Grupul de Lucru pentru Construcții Navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris la 6 septembrie 2007 și la 6 iulie 2009.

Prin scrisoarea datată 6 septembrie 2007, adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, secretarul general al OCDE a invitat România să participe la acest Grup de Lucru pentru Construcții Navale...

Domnule secretar de stat, cred că lucrurile sunt destul de clare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

...Guvernul României a acceptat.

Punctul de vedere al Guvernului a fost agreat și de comisia de specialitate, motiv pentru care vă rog să fiți de acord cu adoptarea lui.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raport de admitere, fără amendamente, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt comentarii, intervenții?

Mulțumesc foarte mult.

Este prezentă și doamna ministru Boagiu.

Înțeleg că este un proiect de lege important pentru calea ferată.

Dacă nu sunt alte comentarii,

Nu a funcționat?

Reluăm votul.

Vă cer scuze pentru mica sincopă tehnică.

O secundă, reluăm votul acum.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

## Mulțumim.

Este o agendă foarte densă, vot final, legi organice. De aceea, încercăm să comprimăm puțin, acolo unde nu sunt dificultăți.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

În unanimitate, raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Actelor finale ale Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații (WRC-07) din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007.

Domnule secretar de stat Iliescu, foarte succint. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conferința Mondială pentru Radiocomunicații a dezbătut problematica utilizării frecvențelor radio la nivel mondial și a satisfacerii dezvoltării rapide a domeniului și lărgirii sectorului tehnologiei informaționale și de comunicații.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare tocmai ratificarea actelor finale ale acestei conferințe. Vă mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Comisia a întocmit, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Nu sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre România și Bosnia și Herțegovina, semnat la Sarajevo la 18 iunie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre România și Bosnia și Herțegovina privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin semnarea acestui protocol s-a actualizat cadrul juridic bilateral prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea unor relații bilaterale susținute cu Bosnia și Herțegovina, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene.

Proiectul de lege vine, prin adoptarea dumneavoastră, să ratifice acest protocol.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia.

Domnule senator Borza, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

În unanimitate, raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la București la 27 septembrie 2010, la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin semnarea acestui protocol adițional s-a actualizat cadrul juridic bilateral prin care România și Uruguay mențin relațiile bilaterale susținute, satisfăcând exigențele Comisiei Europene și relațiile foarte bune de până acum.

Vă rugăm să aprobați acest protocol adițional prin adoptarea proiectului de lege aflat în dezbaterea Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară.

Senatul este Cameră decizională.

În unanimitate, raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții,

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Îl rog pe domnul secretar de stat să ne spună volumul de schimburi pe care-l avem cu Uruguay, din anul 2009 și din anul 2010.

Mulțumesc.

Departamentul comerțului... Cum se spune... în franceză, _roughly_ , cam cât este?

Domnule secretar de stat, microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Respect foarte mult întrebarea domnului senator și mi se pare corect.

Permiteți-mi să răspund, vă rog.

Am venit să susțin acest proiect de lege în locul colegilor de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Îmi pare rău că nu pot să vă dau – sunt dublat de colegii de la Ministerul Finanțelor Publice –, că nu am această informație. Mi se pare corectă întrebarea.

Vă promit că voi reveni cu un răspuns și aș vrea să vă cer permisiunea, domnule președinte, să amânăm votul asupra acestui proiect de lege până săptămâna viitoare, când, răspunzându-i domnului senator, să puteți să votați în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul secretar de stat Iliescu intră deja în politica mare. Văd că știe să întoarcă o situație oarecum nefavorabilă.

Iată limitele delegării de competență la nivelul statului! Îndrăznesc, totuși, să vă sugerez să acordăm un vot cu privire la acest proiect de lege. Evident, răspunsul va fi furnizat.

Domnule senator Rușanu, doriți să așteptăm până săptămâna viitoare?

reciproc al părților contractante, modalitatea de intrare în vigoare.

Doresc, încă o dată, să fac precizarea că este un protocol pe care și domnul senator Rușanu – dacă-mi amintesc bine –, în calitate de membru al comisiei pentru reformă economică – dacă greșesc, îmi cer scuze, dacă este membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital –, este un om care cunoaște foarte bine prevederile din această zonă.

Așa cum România a venit și a reactualizat prin proiecte de lege protocoalele pe care le are cu toate țările din afara Uniunii Europene, așa s-a întâmplat și aici.

Nu este un exercițiu formal, este un exercițiu corect, care necesită explicații și are nevoie de cunoașterea tuturor amănuntelor din partea domnilor senatori.

Doresc să fac, pe această cale, de la tribuna Senatului, afirmația următoare: nu-mi place să vin să susțin proiectele din partea colegilor din alte ministere.

S-a întâmplat ca la ședința de astăzi atât ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, cât și cei doi secretari de stat, altădată erau trei sau patru în alte guvernări, nu au putut veni, fiind plecați cu diferite misiuni în țară sau în străinătate. Apreciez însă, și din punctul meu de vedere, orice întrebare care vine din partea dumneavoastră în mod sigur conduce la găsirea celor mai bune soluții și, pe cale de consecință, și a unui vot în cunoștință de cauză.

Da?

Dacă doriți, atunci avem nevoie de o propunere formală din partea unui senator, pentru a amâna dezbaterea noastră pe această temă.

Microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc.

Solicit argumente pertinente și cifre pentru votarea acestui protocol.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Argumente pertinente pentru dezbaterea acestui protocol. Domnule secretar de stat, microfonul 8.

## **Din sală**

**:**

Trebuie actualizată obligația statelor membre în a adopta măsurile necesare!

Da.

Nu o să folosesc argumentele colegei mele de la Ministerul Finanțelor Publice. Așa cum se cunoaște foarte bine, toate protocoalele semnate de România cu țări care se află în afara spațiului Uniunii Europene trebuie ratificate și aduse la exigențele Uniunii Europene.

Principalele prevederi propuse în acest protocol adițional se referă la amendarea acordului pe următoarele direcții: excepția privind limitarea acordării tratamentului nediscriminatoriu, tratamentului național și tratamentului națiunii celei mai favorizate, în cazul avantajelor ce decurg din apartenența la o uniune vamală economică sau monetară, piață comună sau zonă de comerț liber, posibilitatea amendării acordului prin consimțământul

Simt nerăbdare din partea senatorilor.

Domnul senator Rușanu, apoi vom trage o concluzie cu privire la acest text.

Microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Într-adevăr, întotdeauna celelalte ministere, și Ministerul Finanțelor Publice, și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, când era vorba de aceste protocoale de evitare a dublei impuneri și de alte asemenea lucruri, într-adevăr, era o formalitate, dar pentru această formalitate, totuși, dacă nu ministrul, măcar secretarul de stat al ministerului, care coordonează departamentul respectiv, venea și susținea acest lucru. Acum văd că nici măcar nu s-au obosit să fie aici prezenți, să susțină măcar formal aceste lucruri.

În aceste condiții, nu cred că noi trebuie să ne formalizăm. Ne formalizăm și așteptăm prezența secretarului de stat, dacă nu a ministrului, care să susțină aceste reglementări.

Supun atenției reportarea votului final cu privire la acest proiect de lege pentru săptămâna viitoare, în prezența unui reprezentant al instituției de resort. Cred că este colegial și față de domnul ministru Iliescu, care, evident, este pus într-o situație ușor inconfortabilă de această absență.

Vă propun să reluăm votul cu privire la acest proiect de lege lunea viitoare, la proxima ședință de plen. ( _Discuții în sală.)_

Programăm pentru miercuri, săptămâna aceasta, dacă există prezență din partea ministerului de resort. La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război.

Doamna ministru Boagiu, colega noastră, se află printre noi și va susține – de la microfonul 9 – punctul de vedere al ministerului pe care îl conduce.

Vă rog.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu** _– ministrul transporturilor și infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, permiteți-mi să le mulțumesc colegilor pentru votul acordat anterior, referitor la prelungirea termenelor în acordul BIRD.

În ceea ce privește proiectul de ordonanță pe care îl susțin astăzi, aș vrea să fac câteva precizări:

El s-a născut datorită faptului că, în urma evaluărilor pe care le-am făcut anul trecut, am constatat că, în ciuda faptului că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este un soi de contabil – dacă vreți –, plătește doar facilitățile de transport acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor, s-a născut un fenomen, un fenomen care devine de necontrolat, și anume acela al unor decontări pe care le fac fraudulos firmele de transport, și am să dau și exemple în acest sens.

Practic, cota fraudării, așa cum am calculat-o noi, pe bază de deconturi neconforme cu realitatea, este de peste 50% în acest moment.

Procedura de decontare, care este o procedură strict contabilă – dacă vreți, cu permisiunea dumneavoastră, am să arăt doar un dosar, așa arată un dosar de decontare pe o singură lună –, este foarte greoaie și este imposibil să verifici fiecare factură care vine la decont. Mai mult, diferențele dintre sumele plătite către operatori și prestațiile reale au început să nu poată să fie evaluate.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia a întocmit raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond?

Domnule senator Bădescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un alt card, un card care, de data aceasta, este adresat exclusiv pensionarilor. Ce uită doamna ministru să spună aici este faptul că această aparatură, implementarea unui astfel de program, care, din punctul meu de vedere, nu va duce la eradicarea fenomenului, incubă costuri suplimentare, care se vor reliefa în prețul de cost al transporturilor, în ceea ce va deconta ministerul.

În fapt, este vorba de o situație care este la mine în colegiu, vă dau un exemplu, în comuna Cosminele, care este un capăt de rută. Cel care transportă cetățenii trebuie să monteze, pe microbuzul cu care transportă acești oameni, un aparat conectat în permanență la internet – asta am aflat la ședința Comisiei economice, industrii și servicii, când ne-a fost prezentat acest proiect de lege. Costul acestui aparat va fi suportat de operatorul de transport. Ei bine, doamnelor și domnilor, în comuna Cosminele nu există nici semnal GSM și nu există, în consecință, nici posibilitatea conectării online a acelui mijloc de transport.

O altă chestiune este că acest card este, la fel ca și celelalte bilete de până acum, transmisibil. Nu-l împiedică nimeni pe operatorul de transport să ia un card de la un pensionar și să-l pună pe acel cititor de câte ori are nevoie.

Doamna ministru uită să spună că astfel de cititoare de carduri trebuie montate în toate gările din România, în toate autogările, în toate mijloacele de transport și nu cred că poate astăzi să ne spună că prin astfel de investiții costul transportului se va micșora și că nu se va reliefa în prețul de cost pe care urmează să-l suporte ceilalți beneficiari ai transportului public. Din punctul meu de vedere, în fond, este vorba despre un alt program prin care PDL încearcă să servească clientela de partid.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Comentarii?

Întâi un comentariu din partea domnului senator Prodan, apoi doamna ministru va răspunde în final. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă întrebam, împreună cu o parte dintre colegii din teritoriu, transportatori, când o să reușim să curmăm acest fenomen. Ce prezenta doamna ministru aici se întâmplă în realitate. Transportul este făcut teoretic. Se colectează cupoane de la pensionari și se decontează aceste cupoane. Datoria Ministerului Transporturilor și Infrastructurii față de transportatori este atât de mare, încât nici nu știu când va putea fi achitată. Indiferent cât de mult vor costa aceste aparate, de undeva trebuie să pornim. Nu se vor monta aparatele de citit aceste carduri în transportul comunal. Este vorba de transportul pe curse lungi: Oradea–București, Suceava–București, Constanța–București, Timișoara– București. Noi aici trebuie să intervenim.

Pensionarii fiți convins, stimate coleg, că nu vor avea curajul să transmită aceste carduri, pentru că vor exista și măsuri în această lege, care vor spune ce consecințe trebuie să suporte cel care dă acel card. Chiar dacă transportatorul va trebui să implementeze, această măsură este bine-venită. Într-un fel, trebuie să facem ordine în acest sistem, mă bucur că există această inițiativă și îi felicit.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Rugămintea mea este să încercăm să optimizăm activitatea. Mai sunt 10 minute, avem și vot final de dat astăzi.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, apoi doamnei ministru, care vrea să intervină. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. În primul rând, aș vrea să fac o mențiune.

A ajuns destul de greu în Parlamentul României și în Senat, în primul rând, ca primă Cameră sesizată, acest proiect de lege, pentru că prima grijă pe care am avut-o a fost aceea legată de cum vom face aceste verificări, astfel să nu creăm un disconfort cetățenilor onești, celor care beneficiază de aceste facilități.

Nu vă ascund faptul că din partea asociațiilor de transportatori a venit o propunere, pe care am respins-o, și anume aceea ca fiecare pensionar, văduvă de război sau veteran de război să meargă să deconteze cu biletul la sediile ARR sau oriunde ar putea – au fost diverse versiuni –, ceea ce am respins, pentru că scopul era să facem un bine cetățenilor beneficiari, și nu sunt doar pensionarii, repet, sunt și veteranii de război, și văduvele de război, astfel încât oamenii aceștia să nu trebuiască să fie supuși unei proceduri mult mai birocratice decât este cea de astăzi. Deci principalul beneficiar este cetățeanul onest.

Pe de altă parte, există și ceilalți beneficiari, care sunt operatorii de transport, tot onești, pentru că, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat anul trecut în momentul în care am început să plătim datoriile restante, a trebuit să plătim în cuantum egal tuturor firmelor, fără să știm care au fost oneste și care au fost neoneste. Unele au făcut transport corect și, în loc să-și primească banii, au trebuit să suporte, până la urmă, o partajare cu celelalte, care au binevoit să facă doar deconturi frauduloase, și v-am dat dovada puțin mai devreme, doar pe unul dintre controalele pe care le-am făcut.

Nu în ultimul rând, cel care câștigă este și statul român. Cum spuneam puțin mai devreme, costurile estimate de noi sunt între 5 și 10 milioane de euro, dar prin această măsură urmează să facem o economie de circa 60% din sumele decontate anual de către firmele de transport, ceea ce înseamnă între 200 și 250 de milioane de lei anual.

Eu cred că prin acest sistem chiar punem ordine în ceea ce se întâmplă. Poate nu vom reuși 100%, că întotdeauna se găsește câte o persoană inventivă, dar asta nu înseamnă că, dacă supraveghem, sistemul nu poate fi ținut sub control, iar sumele care se aruncă sistematic, până la urmă, pe geam, fără un sistem de control bine pus la punct, să fie salvate și duse în bugetul de stat pentru alte scopuri pe care le avem. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Temerea aceasta, că de aici ar fi un trafic de carduri, poate să dispară foarte simplu. Cititorul de card poate să aibă un simplu buton, care costă aproape nimic, cu amprentă digitală, și este simplu _. (Rumoare și discuții în sală.)_

Vă rog tare mult, documentați-vă de când laptopurile au un ceva adăugat și costă câțiva cenți.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am rugămintea doar să nu vă legați de agricultură, atâta tot vă rog, că după aceea deraiem ședința noastră. Doamna ministru Boagiu, vă rog.

Microfonul 9.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Proiectul de lege are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Rog, atenția dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă solicit o prelungire cu 15 minute a programului nostru de lucru. Avem legi organice în continuare. Nu cred că este un efort prea mare, deși avem și partea radiodifuzată.

Urmează două proiecte de lege cu caracter organic, legate de Academia de Științe Agricole și Silvice, apoi o serie de voturi finale pe inițiativele legislative pe care le-am dezbătut săptămâna trecută.

Dacă sunteți de acord cu această minimă prelungire de program, v-aș sugera să mergem în ordinea pe care o avem în fața noastră, cu rugămintea de a avea o discuție cât mai compactă cu putință, ca să epuizăm voturile organice de astăzi.

În aceste condiții, vă mulțumesc pentru înțelegere.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 31 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Doamna ministru Boagiu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc colegilor și pentru votul anterior, și pentru prelungirea programului.

Pe scurt, au existat foarte multe întârzieri în proiectele de execuție de autostrăzi. Colegii știu că am avut probleme și pe Nădlac–Arad, și pe Arad By Pass, din cauza existenței pe traseul proiectelor de interes național a terenurilor aparținând Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Prin prezentul proiect de lege se urmărește ca anumite terenuri, necesare realizării obiectivelor de investiții de interes național din domeniul transporturilor, să poată fi date în administrația altor subiecte de drept administrativ, altele decât instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare de drept public, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998, fapt care ar conduce la executarea mult mai rapidă a proiectelor de autostrăzi, a proiectelor prioritare pentru România și, bineînțeles, ar conduce la inexistența întârzierilor în cheltuirea banilor pe care îi avem la dispoziție din acordurile de împrumut, ceea ce s-a mai întâmplat anterior. Aici, ținând cont că am menționat Nădlac–Arad și Arad By Pass, practic, dintr-o astfel de întârziere s-a întârziat cu contractul circa doi ani.

Acesta este scopul proiectului de lege și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Un raport favorabil, prima Cameră sesizată, lege organică.

**Din sală**

**:**

Bravo!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Miraculos de expeditivi.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la raportul comisiei și la proiectul de lege.

Cu 104 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamna Boagiu are un secret în obținerea de voturi masive în Senat.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Reexaminare la cererea Președintelui României. Domnule secretar de stat Barna Tánczos, microfonul 10.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Se propune stabilirea regimului juridic al suprafețelor de teren din domeniul public al statului, aferente construcțiilor, proprietatea unităților de cercetare-dezvoltare, respectiv ștergerea datoriilor acumulate de aceste instituții.

Legea este în reexaminare.

Punctul de vedere al Guvernului este de susținere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

O cerere de reexaminare îndreptățită, cu modificări care sunt cuprinse în amendamente. Raport favorabil.

Prima Cameră decizională.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Prima Cameră nu este decizională!

Primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu sunt alte intervenții... Este un subiect important, fără îndoială.

## **Din sală:**

Nu este regulamentar! E reexaminare...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Ba da.

Pe procedură, domnul Dumitru Constantin. Este un subiect pe care l-am mai discutat. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Am dat un vot pentru cererea de reexaminare a președintelui și am încheiat. Noi am votat legea cu altă ocazie.

Nu. Îmi cer scuze. La votul zdrobitor în favoare, nu cred că sunt alte considerente. În momentul în care s-a venit cu amendamente de modificare pe baza acestei cereri de reexaminare, pentru a opera aceste amendamente în corpul textului, staff-ul Direcției legislative ne sugerează că aceasta este tehnica legislativă de urmat.

Domnul senator Constantin Dumitru.

Microfonul 3.

Domnule președinte,

Cred că va veni vremea să lămurim și acest aspect în Regulamentul Senatului.

Nu există amendamente la cererea de reexaminare a președintelui. Există cerere de reexaminare...

Asta ați votat în urmă cu câteva secunde.

...și stop: o votez sau o resping, altă soluție nu există, dar pentru că am fost în ultima perioadă într-o chestiune din aceasta ambiguă, vă promitem că vom rezolva această problemă în Comisia de regulament.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă aduc în atenție că la Legea ANI, de exemplu, la o cerere de reexaminare a președintelui s-a mers pe amendamente.

Din punctul meu de vedere, eu sunt deschis oricărei formule, dar pentru a putea să fim siguri că textul pe care îl trimitem la „Monitorul Oficial al României” spre promulgare este un text care nu are hibe din punct de vedere al tehnicii legislative, insist în a vă supune votului proiectul de lege cu

modificările incluse în raportul cu amendamente, pe care l-ați votat.

S-a votat!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să reluăm, practic, este același vot, pentru a putea fi siguri că nu...

Da.

Nu...

Vă rog, domnul senator Rădulescu.

Domnule președinte, primul vot pe care l-am dat a fost pe cererea de reexaminare.

Dacă vreți să vorbiți puțin mai aproape de microfon...

Primul vot pe care l-am dat a fost pe cererea de reexaminare, care a fost aprobată prin vot organic. Cererea de reexaminare cerea respingerea legii, deci, implicit, s-a respins și legea. Dacă doriți un vot explicit, atunci supunem acum la vot legea, fiindcă prima dată noi, Camera aceasta, am acceptat legea printr-un vot explicit, și dacă doriți un vot la fel de explicit și pentru respingerea ei, putem vota acum.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Eu am înțeles din votul dumneavoastră anterior că se dorește o amendare a acestei legi, pentru a putea să se răspundă unui anumit tip de preocupare.

Rog și echipa noastră legislativă să ne dea un punct de vedere pentru a putea să rezolvăm acest subiect.

Vă reamintesc că am votat un raport de admitere cu amendamente admise.

Reluăm lucrările.

Vă rog să vă reluați locurile în sală.

Rog și Grupul parlamentar al UDMR să-și ocupe locurile în sală.

Vă mulțumesc.

În urma consultării cu liderii, cu Guvernul și cu specialiștii noștri, formula pe care v-o propunem este votul pe proiectul de lege, cu modificările conținute în amendamentele din raport. Subiectul a întrunit consensul celor cu care ne-am consultat.

Stimați colegi,

Rog, atenția dumneavoastră o secundă.

Avem deosebita onoare să salutăm în plenul Senatului României delegația Comisiei pentru economie, agricultură și transporturi din Senatul Republicii Cehe, condusă de președintele comisiei, domnul senator Jan Hajda. Salutul nostru și sentimentul nostru de prietenie pentru colegii noștri senatori din Republica Cehă!

Pentru încă câteva minute, vă supun atenției votul final al textele organice pe care le avem în mapa noastră de astăzi. Sunt termene cu adoptare tacită și aș insista să facem un efort de câteva minute.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2010 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate, republicată.

Reluăm votul.

Vă reamintesc că proiectul de lege are caracter ordinar. Este reluarea votului final.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2010. Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Un singur vot pentru raportul comisiei și proiectul de lege. Lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

Punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Legea este organică.

Vă

Listă!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii de grup.

Vă propun transformarea acestui proiect de lege într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Aceleași condiții ca și la proiectul de lege precedent, se reia votul.

Punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului și pentru modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Vă propun transformarea acestui proiect de lege într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare.

Este un text pe plan extern.

Cu 78 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și pentru prorogarea unor termene.

-

Vă propun transformarea într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2010 privind stabilirea sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și abrogare a directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

Punctul 23 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă

Vă

## **O voce de la balcon:**

Rușine! Rușine, PDL!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

51 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, o abținere...

Rog să încercăm să avem o atmosferă normală în Senatul României.

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi. Vă

Listă pentru liderii de grup.

Punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Vă

Încheiem aici segmentul dedicat legiferării.