Mihai Niță

Declarația politică este intitulată „Vin iarăși alegerile. Cu ce se aleg alegătorii?”.

Febra pregătirilor pentru noile alegeri parlamentare a cuprins întreaga țară. De la partidele politice până la colocviile ad-hoc organizate la birturi, discuțiile se axează pe tema principală, privind șansele reprezentanților politici de a ocupa înaltele funcții din forul suprem de conducere a națiunii române. Pentru noi, cei care încheiem actualul mandat de parlamentar, dar și pentru cei care nu mai sunt parlamentari, se impune, în aceste momente, o posibilă și necesară întrebare, venită din partea celor mulți, dar, în egală măsură, din partea fiecăruia dintre noi, cei responsabili pentru prezentul și pentru viitorul României: cu ce se aleg alegătorii în urma acestor alegeri?

A trecut un sfert de veac de când cetățenii români s-au bucurat de eliminarea unui sistem politic totalitar, hotărâți să revină la democrație. La una veritabilă, nicidecum la cea... originală, după cum propunea liderul nou-constituitei puteri a statului. Am reușit, în acești ani, să realizăm acest imperativ al poporului nostru? Trebuie să ținem cont de faptul că acest sfert de secol însemnă o generație de oameni.

Presa liberă, a cărei necesitate nu poate fi pusă la îndoială, relevă în zilele noastre realitatea unui stat corupt. Înșiși unii lideri politici de rang înalt confirmă acest adevăr. După cum afirmă chiar președintele Senatului și al formațiunii politice ALDE, principiul separației puterilor în stat este lezat de anumite grupuri de interese, încălcându-se, în mod direct, aspirațiile cetățenilor la realizarea echității sociale, pentru care s-au jertfit cu sânge nevinovat participanții la evenimentele dramatice din decembrie 1989.

Consider că este de datoria noastră, a celor onorați cu funcțiile încredințate de popor, să analizăm situația existentă, să căutăm și să găsim soluțiile propice realizării dezideratelor exprimate de către electorii care au votat mereu cu credință,

cu disperare (de multe ori) și cu speranța de mai bine pentru toți, nu doar pentru demnitari. Asta trebuie să ne frământe și să ne preocupe mai mult decât calcularea șanselor de accedere la putere, indiferent de configurația scenei politice. Cu siguranță, tot asta așteaptă de la noi și cei pe care-i vom chema din nou la vot. Să mă înșel eu cumva?

În principiu, Parlamentul – instituția fundamentală a statului – este constituit, în urma scrutinului electoral, din elita națiunii. Numai cei a căror virtute morală, profesională și politică a fost demonstrată anterior alegerilor ar trebui să-și asume răspunderea pentru misiunea apăsătoare de a conduce destinele unei țări. Suntem noi aceia sau clasa politică are nevoie de o primenire veritabilă, clamată în discursurile politice și în cele politicianiste? În momentul actual, Parlamentul este, cu adevărat, cea mai importantă instituție din stat? Îmi pun retoric această întrebare, dată fiind situația în care, după cum am constatat cei mai mulți dintre noi, ingerințele altor instituții ale statului obstrucționează uneori buna desfășurare a activității Legislativului. Iată de ce, cred eu, ar fi necesar ca apropiata campanie electorală să conțină, între componentele primordiale, referințe la puterea efectivă acordată acestei instituții responsabile pentru codul de norme prin care se guvernează țara.