Stenogramă plen

Dau cuvântul domnului senator Radu Ștefan Oprea, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Oare România competitivă, mai productivă înseamnă România mai bine plătită?”

Distinse doamne,

## Distinși domni,

Guvernul tehnocrat a lansat în dezbatere publică documentul intitulat „România competitivă – un proiect pentru o creștere sustenabilă”.

Tema creșterii economice este o temă ce frământă societatea, căci toți ne dorim ca noi și, apoi, urmașii noștri să avem un nivel de trai ridicat.

Citind și analizând documentul, în calitate de socialdemocrat, încep să am rezerve. Constat că, într-o bruxeleză fără de cusur, autorii ne înfățișează obiectivul de a deveni mai productivi: sistemul de sănătate este esențial pentru o mai bună productivitate economică, educația este, de asemenea, un factor esențial în creșterea productivității, diaspora este importantă în procesul de sporire a productivității.

Ideea care îmi naște cele mai multe semne de întrebare este: „O creștere economică sănătoasă nu se poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România.” Niciunde în cuprinsul proiectului nu se vorbește despre creșteri salariale, iar faptul că documentul nu ia în considerare că o creștere a productivității poate însemna implicit și mărirea remunerației mă îngrijorează. Dar nu mă surprinde, având în vedere nefericita declarație a doamnei ministru Dragu cum că se poate munci și pe doi lei sau dacă nu ne-am aminti amplele discuții despre creșterea salariului minim pe economie și opoziția făcută de actualul Guvern tehnocrat acestui demers inițiat de PSD.

Fraza din document citată mai sus aparține școlii de gândire neoliberale – neoliberalii sunt propovăduitorii austerității, ai tăierilor salariale – și nu ține cont de cei aflați în situație precară și nicidecum de inegalitățile din societate

și, mai ales, de proasta repartiție capital-muncă. Mă întreb, bunăoară: oare ce se întâmplă cu persoanele cu dizabilități, care, în doctrina neoliberală, au un rol marginal, pentru că nu au potențial maxim de productivitate? Care este viziunea documentului cu privire la integrarea acestora pe piața muncii?

De asemenea, mă întreb unde intervine rolul statului social, pentru că în document nu sunt menționate defel politici sociale, nu se oferă garanții cu privire la securitatea socială. Or, știm prea bine că o economie nu poate fi sustenabilă fără un nivel minim de egalitate materială, iar creșterea economică trebuie pusă în serviciul cetățenilor în baza concepției de creștere calitativă, de îmbunătățire a calității vieții oamenilor.

Viziunea 2020 propusă în cadrul proiectului este una foarte generoasă. Citez: „România este țara în care vreau să trăiesc, să muncesc, să-mi cresc copiii și-n care vreau să mă întorc.” Cred că majoritatea românilor va îmbrățișa un astfel de punct de vedere.

Dar trebuie să le reamintesc distinselor doamne și distinșilor domni din Guvern un aspect esențial: faptul că românii au plecat din țară în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit cu sacrificiul părăsirii copiilor sau părinților. Dacă într-adevăr ne dorim ca studenții și lucrătorii din străinătate să se reîntoarcă în România, atunci orice strategie trebuie să aibă în centrul atenției nivelul de trai, prin creșterea salariului în economie, însoțit, bineînțeles, de stimularea productivității și condiții corecte pentru toți cetățenii.

Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-am intitulat declarația mea politică de astăzi „Iancule mare, Bravule tare!”.

Pentru noi, hunedorenii, zărăndenii și moții ardeleni, ziua de duminică, 11 septembrie 2016, este o zi specială, este o zi de suflet, deoarece la Țebea, în județul Hunedoara, comemorăm 144 de ani de la moartea lui Avram Iancu, numit și Crăișorul Munților.

Cum suntem obișnuiți, ca de fiecare dată, sunt așteptați să participe la eveniment peste 10.000 de oameni: copii, tineri, bătrâni, moți din tot Ardealul. Cu tricolorul în piept și cu bucuria în suflet, se întâlnesc și comemorează cu multă mândrie moartea lui Avram Iancu.

Iată câteva elemente din biografia lui Avram Iancu:

S-a născut în 1824 în comuna Vidra de Sus, într-o familie de moți înstăriți. De profesie avocat, la Revoluția din 1848 Avram Iancu făcea parte din intelectualii fruntași din Transilvania, luptători pentru emanciparea socială și națională. Avram Iancu s-a numărat printre inițiatorii și organizatorii adunărilor publice de la Blaj din aprilie, mai și septembrie 1848, cum, de altfel, a fost și conducătorul cetelor înarmate de țărani și mineri din Munții Apuseni, în rândul cărora se bucura de o mare popularitate.

Avram Iancu s-a stins din viață la 10 septembrie 1872 în comuna Baia de Criș, județul Hunedoara, și a fost înmormântat la cimitirul din Țebea, din județul Hunedoara, la umbra Gorunului lui Horea.

La înmormântare au participat foști camarazi de arme, prefecți și tribuni care supraviețuiseră persecuțiilor autorităților austriece. O coloană uriașă de oameni a condus cortegiul funerar de la Baia de Criș la Țebea, iar prohodul a fost cântat de 36 de preoți.

A doua zi după înmormântare, la preotul ortodox de la Țebea s-au prezentat doi moți care au întrebat cât a costat înmormântarea lui Avram Iancu. Aflând suma, cei doi au plătit pe loc cheltuielile de înmormântare, după care au plecat fără să spună un cuvânt. Ei nu au vrut ca mortul lor scump și drag să fie înmormântat pe cheltuiala unui străin care-l dușmănise și-l persecutase. Numele celor doi moți nu se cunosc nici astăzi.

În continuare are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi adresa o declarație politică din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul declarației: „Programul național «Fabricat în România»”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Avem o creștere economică de 6%, cea mai mare din Europa și una dintre cele mai mari din lume în acest moment. Este o veste minunată dacă în spatele acesteia nu s-ar afla o serie de cifre care dezvăluie o fragilitate foarte mare.

1. Nu avem încă date exacte, dar o mare parte din această creștere este generată doar de consum – sau în cea mai mare parte de consum –, creștere datorată majorării

salariale și reducerii fiscalității. Cu alte cuvinte, am dat iama în supermarketuri, malluri și magazinele de electrocasnice. Asta în condițiile în care România, într-adevăr, are unele prețuri de consum la jumătate de preț față de Occident, dar salariul minim este de șapte ori mai mic.

2. În continuare, 4 milioane din cei mai buni lucrători români, ce activează de la agricultură până la industrie și cercetare, lucrează peste granițe. Exodul de creiere și forță de muncă nu dă semne că s-ar opri.

În continuare are cuvântul domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Legea este ordine, iar legea bună este ordine bună”. De altfel, este un citat din Aristotel.

La 1 septembrie a început ultima sesiune a acestei legislaturi parlamentare. Această sesiune este una destul de grea. Este aglomerată cu sute de proiecte de legi restante, ce așteaptă deschiderea noastră pentru a fi soluționate în comisiile parlamentare și votate în plenul Senatului și al Camerei Deputaților.

Cu această ocazie, îndemn toți colegii la un moment de bilanț și de reflecție asupra celor trei ani și jumătate de mandat care au trecut, să reflectăm asupra datoriei noastre ca oameni, în general, și apoi ca politicieni, și nu ca oameni supuși unor directive stricte de partid.

Chiar dacă avem un guvern tehnocrat, nu ar trebui să ne frământăm de lipsa sprijinului politic. Noi trebuie să luăm decizii care să corespundă voinței electoratului. La fel cum mare parte din proiectele începute în 2012 s-au realizat, iar altele încă sunt discutate în comisii. Trebuie să fim foarte atenți la proiectele elaborate de Guvernul tehnocrat cu care vom fi sesizați, pentru a le putea corecta, amenda, în așa fel încât beneficiarilor acestor legi să li se respecte drepturile sau să nu mai fie încărcați cu alte taxe. Nu trebuie uitat faptul că acest Guvern nu a venit să facă reforme economice, ci a venit în contextul unei crize politice. Noi, în calitate de aleși ai cetățenilor din circumscripțiile noastre, avem obligația de a desăvârși promisiunile făcute acestora, celor care ne-au ales drept reprezentanți ai lor, și de a armoniza legislația României după modelul legislației europene.

Suntem conștienți că-n această sesiune vom fi în campanie electorală. Indiferent de rezultatele alegerilor, ar trebui ca acum să lăsăm luptele și interesele personale și de grup deoparte, căci ne aflăm aici pentru un scop mult mai înalt, acela de a oferi românilor o țară de care să fie și să fim mândri.

Vă invit, dragi colegi, să participăm interactiv și omniprezent la actul legislativ, să facem ordine în multitudinea de acte normative cu care suntem sesizați, să conștientizăm necesitatea respectului și nevoia acută pe care o are România de a demonstra românilor și Europei, în același timp, că este pregătită pentru a face față exigențelor normelor europene.

Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul domnul senator Petru Filip, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul tehnocrat fără viziune asupra politicii externe”.

Am luat cuvântul astăzi pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului în care este pregătită sau, mai bine spus, nu este pregătită România pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene la începutul anului 2019.

Preluarea președinției Consiliului Uniunii cu șase luni mai devreme decât ar fi trebuit creează o problemă majoră României, deoarece până în acest moment nu avem obiective clare și nici strategii de susținere a eventualelor obiective.

Responsabilitatea aparține actualului Guvern, care, având un mandat limitat, până la finalul acestui an, a considerat că nu este necesar să pregătească în mod serios România pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii.

Anul 2019 pare unul îndepărtat și probabil că așa a gândit și actualul Guvern, dar pentru a susține în mod activ obiectivele de țară și pentru a atinge obiectivele trebuie să pregătim preluarea președinției cu mult timp înainte.

Sistemul de conducere a Consiliului, stabilit prin Tratatul de la Lisabona, presupune lucrul în grupuri de trei, respectiv țara care deține președinția și următoarele două țări care urmează să o preia. Trioul stabilește obiectivele pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program mai detaliat, pentru șase luni.

Având în vedere acest sistem al trioului, România va fi implicată direct în elaborarea obiectivelor Consiliului încă din 2018, alături de Bulgaria, care va deține președinția, și Austria. După preluarea de către Austria a președinției, trioul va fi completat cu Finlanda, iar în momentul în care România va prelua președinția, Croația se va alătura acestui trio.

Având în vedere aceste elemente, devine foarte clar că România va trebui să-și dezvolte obiectivele până la finele anului 2017, pentru a le putea susține și pune în aplicare.

În continuare are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

## Bună dimineața!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Legat de recentele manifestații ale transportatorilor rutieri, doresc a-mi exprima dezacordul privind creșterea tarifelor RCA atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, considerând că Autoritatea de Supraveghere Fiscală este o instituție care nu mai reprezintă interesele cetățenilor. Faptul că prețul asigurărilor a crescut atât de mult a determinat conducerile asociațiilor profesionale de transport să organizeze acțiuni de protest prin care vor trage un semnal de alarmă asupra situației critice în care au ajuns cei care au afaceri în acest domeniu.

Nici pentru persoanele fizice situația nu este mai bună, având în vedere că pentru un Logan tariful RCA a crescut într-un an cu 51%, iar pentru un autoturism marca Skoda prețul RCA a fost ridicat cu 92%.

Creșterea poliței de asigurări este resimțită din plin și de persoanele juridice. Un exemplu elocvent în acest sens este faptul că firmele care se ocupă cu transportul persoanelor achită pentru un autocar suma de 10.000 de lei pe an. În același timp, deși aceste polițe cresc anual, serviciile companiilor de asigurări lasă mult de dorit în numeroase cazuri.

Tarifele RCA sunt exagerate atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, pentru că instituțiile statului nu și-au făcut treaba și nu au supravegheat modul de stabilire a tarifelor RCA. Și, din păcate, tot cetățenii de rând vor suporta financiar menținerea unui sistem viciat.

Tarifele nu mai pot fi mărite, având în vedere că doar în ultimul an majorarea acestora a fost de 300%. Prin practicarea acestor prețuri, transportatorii vor fi obligați să renunțe la o parte din mașinile pe care le au în dotare și să le tragă pe dreapta, ceea ce va duce la pierderi de locuri de muncă, dar și la afectarea mediului de afaceri. Și, foarte important, aceste firme sunt românești. Și, atunci, urmează fireasca întrebare: distrugem și ce a mai rămas autohton?

O măsură pentru funcționarea în limite normale a acestui sistem ar fi desființarea ASF, având în vedere că sarcinile instituției pot fi preluate de Ministerul de Finanțe, acesta din urmă având organe specializate de control. Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul doamna senator Doina Elena Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Guvernul Cioloș se ia la întrecere cu indiferența Executivului lui Boc privind soarta salariaților din educație și se pare că și câștigă”.

Stimați colegi, În declarația politică a acestei săptămâni doresc să trag un semnal de alarmă asupra modului în care Guvernul lui Dacian Cioloș a decis să diminueze drastic veniturile bugetarilor din educație. Mă gândesc la faptul că nici măcar Guvernul Emil Boc, cel mai insensibil Executiv în privința veniturilor bugetarilor și cel care a luat câte un sfert din salariile acestora, nu a reușit o asemenea performanță negativă împotriva învățământului românesc.

Nu este normal ca mii de angajați din educație – și aici mă refer la personalul didactic auxiliar: secretari, contabili și chiar directori de școli – să se trezească peste noapte cu mai puțini bani, totul după ce Guvernul, prin adoptarea Hotărârii nr. 582/2016, a schimbat sensul de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Dacă Ordonanța de urgență nr. 20/2016 spunea că niciun salariu nu scade începând cu 1 august, ei bine, în învățământ sunt salarii care scad, pentru că prin normele metodologice de aplicare a ordonanței ministerul a redefinit condițiile

de ocupare a unor funcții. În urma acestei decizii, lefurile bugetarilor din educație se diminuează cu sume cuprinse între 200 și până la 800 de lei, bani care îi vor face pe mulți să părăsească sistemul, și așa mult subdimensionat.

În teritoriu, contabilii-șefi refuză să încheie statele de plată pentru salariile lunii august până când situația nu se va rezolva; și sunt și de înțeles. Din cauza cinismului dumneavoastră, este posibil ca în scurt timp să asistăm la proteste din partea celor peste 2.000 de bugetari afectați de această decizie. Ne permitem oare să începem anul școlar cu aceste disfuncționalități în sistem? Cu ce sunt acești oameni de vină că de la Palatul Victoria soarta celor din educație pare simplă și pe roze? Oare a coborât cineva din fotoliile de la Guvern să vadă exact cât și cum muncesc acești oameni?

În continuare are cuvântul domnul senator Dumitru Marcel Bujor, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Ultima sută de metri de mandat”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mai reprezintă un secret pentru nimeni faptul că ne aflăm în ultima sesiune a Legislativului ales în 2012. Ultima sesiune a mandatului 2012–2016 aduce în fața opiniei publice un parlament care a pierdut încrederea alegătorilor. Ultimele sondaje arată că doar 9% dintre români mai privesc cu încredere instituția Parlamentului. Din 2012 și până în prezent încrederea alegătorilor în partide a scăzut și ea până la un minimum istoric de 12%.

Avem în față o agendă legislativă încărcată, proiecte legislative rămase restante din luna iunie și asta reprezintă șansa noastră să dovedim alegătorilor că, în pofida încrederii reduse în parlamentari, noi ne facem datoria cu seriozitate și responsabilitate.

Privesc cu optimism către viitorul Legislativ și îmi doresc să recâștige încrederea românilor în instituția Parlamentului și în parlamentari. De asemenea, îmi doresc ca sistemul sanitar, educațional, justițiar și birocratic să beneficieze de reorganizare și îmbunătățire continuă a calității, a performanței și a eficienței, pentru a ajunge la standarde europene.

România are nevoie de parlamentari dornici să își demonstreze calitățile și aptitudinile în slujba statului, răspunzând adecvat necesității unei guvernări performante. România nu mai poate continua pe calea conflictului între politicieni și a dezbinării, stabilitatea fiind garanția unei guvernări bune, care să răspundă așteptărilor cetățenilor.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare care se apropie cu pași repezi va aduce un element de noutate, și anume acela că alegătorii au devenit sceptici în fața valului de promisiuni electorale care urmează. Nu subestimați electoratul!

Românii își doresc ca votul lor să ajute la construirea unei societăți care să funcționeze, să dispună de locuri de muncă, să poată avea acces la un sistem de sănătate mai performant, iar impozitele și taxele plătite să fie folosite în interesul lor.

Stimați colegi, În încheierea declarației mele politice, le urez înțelepciune viitorilor candidați pentru funcția de senator sau deputat, promisiuni realizabile, responsabilitate, obiectivitate și dorința de îmbunătățire a calității vieții românilor.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

În continuare are cuvântul domnul senator Teodor Atanasiu, Grupul parlamentar al PNL.

„ASF – aceeași conducere, dar asigurări mai mari cu 400–500%”

„Reconstruim încrederea, țintim performanța”, asta stă scris pe prima pagină din Regulamentul de organizare și funcționare al ASF, ce poate fi consultat pe site-ul instituției. Mă întreb: care obiectiv îl vizează creșterea polițelor de asigurare RCA cu 400–500% în decurs de doar un an: reconstruirea încrederii sau țintirea performanței?

Bănuiesc că din același registru tragicomic e și obiectivul pe care instituția și-l trasează pe același site: promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților.

Problema asigurărilor obligatorii pentru autovehicule nu e de ieri, de azi. Însă pare că a atins un apogeu. Când numeroasele drumuri din țară sunt blocate de oameni nemulțumiți – e clar că ai o problemă. Și pe bună dreptate o fac. Indiferent ce activitate economică desfășori, când un cost îți crește cu 400–500% de la un an la altul, poți să ajungi la situația de a trage obloanele. Sau mai e varianta de a crește prețurile, fapt ce afectează întreaga populație.

N-am auzit nici să fi crescut numărul accidentelor, nici să se fi scumpit piesele de schimb, lucru care, poate, ar fi explicat, într-o mică măsură, creșterea aceasta. Așa că se ridică niște întrebări pertinente la care ASF trebuie să răspundă.

Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să înțeleagă că nu e o enclavă. Urmăream ieri posturile de știri care transmiteau informații despre numeroasele proteste ale transportatorilor și am auzit că, fiind solicitați să aibă un punct de vedere pe tema nemulțumirii transportatorilor,

ASF a transmis presei că nu dorește să comenteze pe acest subiect.

Răsfoind presa, în încercarea de a înțelege mai bine problema creșterii prețurilor pentru RCA, am dat de știri de la sfârșitul anului 2015 care seamănă izbitor de mult cu cele de acum. Deși transportatorii erau tot în stradă, iar la Guvern se organiza o întâlnire pentru a se dezbate acest subiect, președintele ASF era plecat din țară, iar vicepreședintele care răspundea de segmentul asigurărilor era în concediu.

În lumina tuturor acestor lucruri, trag și eu un semnal de alarmă și fac un apel la colegii parlamentari pentru rezolvarea acestei probleme. ASF e obligată să rezolve criza asigurărilor, dar, în același timp, și să comunice și să răspundă întrebărilor ridicate. Nu pot să nu semnalez faptul că mai mulți membri din conducerea autorității, printre care președintele, dar și vicepreședintele care răspunde de segmentul de asigurări, au fost numiți în 2014. Ce s-o fi schimbat în doi ani de zile sub același management? Când și-a făcut conducerea instituției bine treaba în stabilirea prețurilor: în 2014 sau acum?

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi prezenta declarația cu titlul „Organizarea alegerilor în diaspora este responsabilitatea integrală a Guvernului”.

Experiențele triste trăite de românii din diaspora la alegerile precedente nu au fost uitate, în condițiile în care mulți dintre ei au întâmpinat mari dificultăți în exprimarea votului. Guvernul Ponta, intenționat sau nu, s-a remarcat printr-o organizare deficitară, dând sentimentul că lucrează împotriva cetățenilor pe care ar trebui să îi reprezinte. Secțiile insuficiente, blocarea votării, închiderea secțiilor de votare au fost doar câteva dintre problemele cu care s-au confruntat cei din diaspora la alegerile anterioare. Ca urmare, românii au depus petiții și au acuzat miniștrii responsabili de organizarea alegerilor care i-au împiedicat să își exercite un drept constituțional.

Dacă la scrutinul anterior erau înregistrați mai bine de 300 de mii de români plecați în străinătate, anul acesta este necesară o organizare corespunzătoare, cu secții de vot suplimentare, inclusiv în alte locuri decât cele din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau institutelor culturale. Autoritatea Electorală trebuie să fie pregătită pentru a face față unui număr mai mare de voturi, atât în secțiile de votare, cât și prin corespondență.

Pe de altă parte, oficialitățile guvernamentale ar trebui să se îngrijoreze, pentru că informația privind înregistrarea opțiunii de vot prin corespondență nu a ajuns la cei mai mulți dintre posibilii alegători din afara țării. În acest sens, este necesar să se găsească cele mai potrivite canale pentru comunicările publice, astfel încât informația să ajungă la toți cei interesați.

În astfel de condiții, considerăm că toate instituțiile implicate în procesul electoral din acest an trebuie să își asume, cu întreaga responsabilitate, rolul pe care îl au și să acționeze pentru asigurarea dreptului la vot al tuturor românilor din străinătate, pentru a evita situațiile critice din anii anteriori.

Prin organizarea unui scrutin civilizat, le arătăm cetățenilor noștri respect și încredere într-un viitor așa cum și-l doresc ei.

Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Liberalii și tehnocrații, la vânătoare de directori membri PSD”.

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurtă, limitându-mă la a prezenta o situație revoltătoare. Veți trage singuri concluziile. În special colegilor liberali le recomand să formuleze concluzii și, dacă nu e prea mult, chiar să ia atitudine, pentru că, alături de tehnocrați – care, chipurile, nu fac politică –, pun în operă aceeași „politică”.

Iată despre ce este vorba. Presa din județul Vaslui a publicat, cu dovezi, o serie de materiale care demonstrează cum liberalii din toate organizațiile locale trebuiau să raporteze la Secretariatul general al PNL cazuri în care membri PSD (cazuri de primar în iunie 2016, președinți de organizație sau alți membri importanți) sunt sau au fost numiți directori de școli. Operațiunea de pârâre a directorilor PSD trebuia finalizată până în data de 2 septembrie.

Presa vasluiană face o legătură interesantă între epurarea directorilor PSD și o declarație a domnului ministru al educației, Mircea Dumitru, care, pe 1 septembrie, argumenta necesitatea reprofesionalizării managementului școlar.

„După 10 ani de intruziune politică în școală, credem că este momentul pentru reprofesionalizarea managementului școlar. În luna octombrie vom organiza concursuri de directori pentru toate unitățile de învățământ, de la grădiniță la liceu. Vom trimite observatori care să se asigure de desfășurarea în condiții de intransigență și corectitudine a acestor concursuri”, spunea domnul ministru al educației, Mircea Dumitru.

Legătura dintre cele două aspecte prezentate este clară. Dar, mai arată presa locală din Vaslui, scenariul a fost copt în laboratoarele PNL, care încă din 24 august ceruse, printr-o adresă cu numărul 77, liderilor PNL, primarilor și altor aleși locali să semnaleze cazurile de numiri de directori PSD la grădinițe, școli și licee.

În continuare are cuvântul domnul senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată-ne ajunși la ultima sesiune parlamentară din această legislatură. Avem în spate patru ani de activitate, patru ani în care, personal, am încercat să fiu cât se poate de activ și să nu-i dezamăgesc pe cei care mi-au acordat încrederea și votul. În domeniile în care am activat, fie că vorbim de sănătate, educație sau probleme ce țin de populație și demografie, am încercat să pun în valoare toată experiența și expertiza mea. M-am străduit să fac legi bune, legi cerute și așteptate de către români.

Nu este astăzi încă momentul pentru a face bilanțul activității mele parlamentare. În ultima ședință a Senatului voi veni în fața dumneavoastră și voi face acest lucru. Este însă un bun prilej pentru a sublinia încă o dată importanța pe care o are această instituție pentru funcționarea democrației din România, pentru funcționarea normală a societății românești.

Din păcate, democrația parlamentară din România rămâne în continuare fragilă și supusă atacurilor. Noi, parlamentarii, putem fi aspru criticați, însă instituția Parlamentului nu trebuie ponegrită și nici desconsiderată. Toți românii trebuie să înțeleagă că fără un parlament puternic nu vom avea niciodată o democrație consolidată. Fără un parlament puternic nu vom putea face legi bune pentru români, nu vom reuși să construim o societate care să privească cu încredere spre viitor.

Peste doar trei luni de zile, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege un nou parlament. Va fi momentul în care românii ne vor spune cât de bine ne-am făcut treaba, cât de mult am reușit să ne ridicăm la nivelul așteptărilor lor.

Am încredere că pe 11 decembrie românii vor ști să aleagă în cunoștință de cauză și, după acest ultim an ratat sub guvernarea tehnocrată, vor da țării o direcție politică clară. România are nevoie de o guvernare legitimă și asumată politic și am convingerea că, prin lista de candidați și programul său, Partidul Social Democrat va reuși să convingă majoritatea românilor că merităm să revenim la guvernare și să continuăm lucrurile bune. Vă mulțumesc pentru atenție.

În continuare are cuvântul domnul senator Ciprian Rogojan, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi vă voi vorbi despre una dintre problemele cu care familiile la început de drum se confruntă în țara noastră. Deși nu pare un lucru important la o primă vedere, lipsa creșelor este una dintre piedicile care sunt puse în fața tinerilor părinți, un lucru care, așa cum vă voi arăta, ridică dificultăți majore și conturează, încă din primii ani de viață ai copilului, imaginea unui stat incapabil să ofere cetățenilor săi, în special copiilor, condițiile necesare pentru ca aceștia să se transforme în membri activi ai societății.

Momentul incipient al acestei probleme îl reprezintă punctul în care concediul de creștere a copilului încetează. Astfel, tinerii părinți se confruntă cu variantele deosebit de limitate pe care le au după încetarea acestei perioade: au de ales între a contracta servicii deosebit de scumpe, de tip babysitting, sau pot să lase copilul cu bunicii. Or, în condițiile în care până și venitul mediu este lamentabil în țara noastră, iar mulți tineri au decis să-și clădească o viață în alte orașe decât cele de baștină, situația este deosebit de dificilă, iar mulți aleg să procreeze cât mai târziu.

Nu este vorba doar despre comoditate, este vorba despre faptul că deficitul de condiții care să încurajeze întemeierea familiilor va produce însemnate efecte chiar la nivel macroeconomic, prin încurajarea progresiei negative a sporului natural. Vorbim despre o Românie în care tinerii sunt din ce în ce mai puțini și poartă povara unui număr din ce în ce mai mare de pensionari.

Haideți să putem să ajutăm tinerele familii și, în același timp, să asigurăm și bunăstarea pieței muncii pe termen mediu și lung.

Vă mulțumesc frumos.

## PAUZĂ

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații în scris și următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Petru Alexandru Frătean, Laurențiu Florian Coca, Ovidiu Liviu Donțu și Nicolae Bădălău;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Marius Pașcan, Marius Petre Nicoară, Traian Constantin Igaș, Paul Ichim, Gavrilă Ghilea, Cristian Daniel Florian;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul senator Mihai Niță;

Declarația politică se intitulează „Icoana țării noi o purtăm în suflet!”.

Sub acest titlu simbolic, prin această declarație de la începutul ultimei sesiuni parlamentare din acest mandat doresc să aduc în Senatul României bucuria și emoțiile pe care le-am trăit în această vară, fiind prezent aproape de oameni în localitățile mureșene la o serie de sărbători de tradiție care pun în valoare zestrea noastră spirituală păstrată de-a lungul veacurilor, oglindind continuitatea, iubirea și respectul oamenilor de pe aceste meleaguri pentru tot ce înseamnă românesc: patria noastră, cultura și obiceiurile, cântecele și jocurile populare, costumul național, limba română și tricolorul.

„Omul sfințește locul”, spune un vechi proverb românesc, și am văzut asta peste tot, de la sărbătorile comunelor, cum au fost cele de la Băla, Band, Iclănzel sau Săulia, de la festivaluri de tradiții populare (spre exemplu: Festivalul „Floricică de pe tău”, de la Fărăgău, Festivalul de jocuri și obiceiuri populare de la Idicel-Sat, Festivalul Internațional de Folclor „Pe Gurghiu, în jos și-n sus”, de la Hodac, sau Târgul Fetelor de la Gurghiu, o sărbătoare păstrată de peste o sută de ani), până la evenimentele de mare anvergură, deja cu tradiție, cum sunt Festivalul Văii Mureșului (a 12-a ediție) și Festivalul Văii Gurghiului (a 11-a ediție). Și acestea sunt doar câteva dintre manifestările culturale ale județului Mureș care, an de an, ne fac să ne întoarcem la rădăcini și să ne spunem povestea noastră, a românilor.

În acest context, mesajul meu este și unul de felicitare pentru oamenii cu suflet mare, primarii și toți cei care s-au implicat în organizarea acestor evenimente, care au însemnat efort și dăruire, dar și unul de invitație pentru oricine de a veni în așezările de pe Valea Mureșului și a Gurghiului sau din câmpia transilvană mureșeană, unde se pot vedea tradiții românești autentice, cântece și jocuri populare în care oamenii locului îți cântă nevoile și bucuriile îmbrăcați în costume populare vechi, de o frumusețe rară, unde se pot gusta bucate tradiționale românești și se poate simți frumusețea locurilor și a oamenilor.

Când îți iubești țara și neamul, nicăieri nu-i mai frumos ca acasă!

Declarația politică se intitulează „Eternele îngrijorări cu riscuri incalculabile ale Guvernului Cioloș referitoare la situația școlilor din România”.

Domnule președinte,

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Peste o săptămână, cu toții vom participa la deschiderea noului an școlar 2016–2017. Mulți dintre noi, în calitate de părinți. Alții, doar în calitate de oficiali ai statului român. Sunt sigur că de la acest eveniment nu vor absenta nici domnul Dacian Cioloș, prim-ministrul României, și nici domnul Mircea Dumitru, ministrul actual al educației naționale. Se știe bine că fiecare început de an școlar reprezintă încă un prilej prin care fiecare oficial al statului încearcă să scoată în evidență cât mai mult realizările Guvernului din care vine. Mă refer la acei oficiali care, de la sine înțeles, se numesc miniștri de resort și, bineînțeles, la șeful Guvernului, prim-ministrul, în speță, în acest moment, domnul Dacian Cioloș.

Însă situația actuală în ceea ce privește învățământul românesc nu poate reprezenta în niciun fel un motiv de laudă sau de mândrie pentru Cabinetul Cioloș. Dimpotrivă! Este unul din motivele de îngrijorare serioasă, care ridică un mare semn de întrebare despre adevăratele intenții, dincolo de pretenții sau vorbe, ale Guvernului Cioloș.

Nu este suficient ca un demnitar de rang înalt al statului să își declare îngrijorarea continuă față de o situație cum este cea din învățământul românesc fără a aduce, în schimb, nimic în plan concret. Pentru că această situație despre care vorbesc acum ține de un aspect insurmontabil, acela al siguranței sănătății și vieții copiilor noștri, în același timp acel demnitar continuând să nu exercite în plan real niciun fel de acțiune și, de asemenea, întreg grupul ministerial pe care îl conduce. Nu de puține ori în ultimii ani, am auzit cu toții extrem de multe critici aduse Guvernului Ponta. Și, nu de puține ori, în ultimele luni ale acestui an am auzit cu toții din ce în ce mai multe critici aduse Guvernului Cioloș, cel care s-a dorit a fi un guvern de sorginte mesianică.

Probabil că puțini cetățeni români știu despre faptul că, dincolo de multele greșeli – poate – ale Guvernului Ponta, în domeniul educației, de-a lungul perioadei cât acest Guvern și-a exercitat mandatul, s-a întocmit și a fost implementat un program, în speță Programul SIIR – Situația instituțiilor din învățământul românesc, în care s-a încercat și s-a și reușit să se prezinte cât mai exact situația aspectului funcțional și necesarul fiecărei instituții de învățământ de pe teritoriul României. Necesar care privește orice detaliu al unei bune și normale funcționări a oricărei școli din țară.

Declarația politică este intitulată „Criza citostaticelor, o criză a rolului și misiunii statului”.

Între respectarea legii de către cetățeni și respectarea legii de către stat, obligația ultimului este superioară primului. Căci cetățeanul, chiar dacă nu poate invoca necunoașterea legii – deși uneori accesul nu este chiar facil –, poate greși, întrucât el are și alte obligații în societate. Spre deosebire de acesta, statul are o singură obligație, și anume să aplice legea. Prin urmare, se consideră de la sine înțeles că trebuie să o și respecte.

De ani de zile, criza citostaticelor s-a cronicizat. Aceasta reapare în fiecare an. Inexistența unor medicamente necesare pentru prelungirea sau salvarea vieții celor peste 800.000 de români afectați de diferite tipuri de cancer pune în dificultate rolul statului. Iar acesta pare că nu-și poate exercita misiunea de a oferi bolnavilor șansa neîntreruptă și permanentă la sănătate. Dacă medicamentele pentru bolnavii de cancer trebuie să fie gratuite, așa cum legea prevede, atunci, în momentul în care acestea nu se găsesc, statul încalcă legea. Acest fapt nu trebuie tolerat prea mult timp, căci sunt în joc viețile oamenilor. Un stat puternic și flexibil, așa cum uneori este etichetat statul român, trebuie să fie pregătit să asigure o anumită predictibilitate pentru aceste medicamente. Chiar dacă problemele apar din vina producătorului sau a distribuitorilor, chiar dacă ele sunt din vina statului, acesta trebuie să fie cu un pas înainte. Însă în această problemă vitală se pare că nu reușește.

Guvernul tehnocrat a venit ca marea speranță pentru români și o să intre în istoria politică contemporană ca marea păcăleală. Au trecut mai bine de nouă luni de când acesta a fost moșit în laboratoarele puterii. În aceste luni pline de promisiuni nu s-au schimbat prea multe. Criza citostaticelor a rămas, la fel ca și tehnocrații la putere, din păcate. Însă ceea ce vreau să subliniez ca parlamentar, conștient de rolul pe care-l am și de atribuțiile legale, este că trebuie să încercăm să închidem acest ciclu nesănătos care apare anual la nivelul medicamentelor pentru bolnavii de cancer. Adică să rezolvăm problema o dată pentru totdeauna. Iar misiunea noastră este să sprijinim Guvernul sau să-l sancționăm atunci când nu-și face treaba sau o face prost. Această criză este unul dintre acele momente când Parlamentul trebuie să preseze Guvernul să rezolve o problemă care afectează viața oamenilor.

Declarația politică se intitulează „Probabil, DNA își mută întregul efectiv la Televiziunea publică...”.

Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Aflăm, aproape surprinzător, că, în sfârșit, DNA a descins, după mulți ani de sesizări, revolte și degringoladă instituțională, și la Societatea Română de Televiziune (SRTV). Arătam, sesizam consecvent încă din 2013, prin interpelări și declarații repetate de la tribuna Senatului, că Societatea Română de Televiziune (SRTV) a ajuns o gaură neagră a banului public. Instabilitatea funcțiilor de conducere de la vârful postului public de televiziune, managementul oneros, consiliile de administrație care legitimează imixtiunea intereselor politicianiste în activitatea acestei instituții și validează risipa și ineficiența organizatorică au plasat TVR într-o criză managerială fără precedent, dar și fără ieșire. Dezinteresul și complicitatea la șubrezirea postului public,

din partea guvernării PSD și a aliaților săi politici, au distrus orice șansă rezonabilă de redresare a SRTV.

Mai mult, incriminam faptul că, deși Parlamentul României a întins o mână binevoitoare și a validat prin încrederea unui vot majoritar programul de redresare economică a SRTV, aprobând printr-un act normativ reeșalonarea, pe o perioadă de șapte ani, a datoriilor fiscale acumulate de TVR (în cuantum de circa 65 de milioane de euro, în 2012), situația managerială a respectivei instituții continuă să se deterioreze irepresibil.

Invocam obsesiv situația economic dezastruoasă, managerial incredibilă care caracterizează, spre pildă, TVR Târgu-Mureș. Pierderi imense acumulate anual: 5,2 milioane de lei în anul 2013 (aproape un milion și jumătate de euro), peste 4,2 milioane de lei în 2014 și aproape 3 milioane de lei până în luna septembrie a anului curent. Pentru aceste aspecte grave, am solicitat imperativ o anchetă internă privind funcționarea acestui studio teritorial, sesizând în acest sens și Curtea de Conturi a României.

Arătam cât de cinic și ipocrit se invocă dramatic în ultimii ani, la nivelul SRTV, povara datoriilor istorice, care la finele anului 2014 se ridica, în total, la circa 700 de milioane de lei (aproape 160 de milioane de euro). Subliniam că, printr-un management defectuos, sarcina datoriilor este în mod iresponsabil suplimentată zi de zi, câtă vreme Televiziunea publică își permite nereformist să acumuleze constant alte noi pierderi, care se ridică la circa un milion de euro pe an pentru un singur studio teritorial, plus penalitățile aferente. La finele lunii iulie 2015, datoria fiscală a SRTV se ridica la 457 de milioane de lei (peste 103 milioane de euro), blocarea conturilor Televiziunii publice fiind din nou iminentă din partea ANAF.

Declarația politică este intitulată „«Cumințenia Pământului» – între moralitatea și obligativitatea publică”. Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

La începutul acestei ultime sesiuni parlamentare a prezentului Legislativ, abordez o temă pe care o consider importantă, fiind și o analiză a realităților instituționale românești.

Este vorba despre campania de strângere de fonduri pentru achiziționarea celebrei sculpturi/opere a lui Constantin Brâncuși, cunoscută sub numele de „Cumințenia Pământului”. Departe este gândul meu de a nu sprijini acest demers național (de altfel, eu făcând donații repetate), dar totuși apar o serie de întrebări legate de faptul că pentru strângerea sumei de 11 milioane de euro statul român, care gestionează banii contribuabililor persoane fizice și juridice, nu a identificat și alte metode de redirecționare din bani publici a sumelor necesare pentru acoperirea prețului pentru această lucrare. Suma de 6 milioane de euro din partea bugetului de stat consider că este insuficientă, în condițiile în care s-au aruncat bani publici de zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate la o serie de proiecte de infrastructură, fie de transport, fie de reformare instituțională, fie de analize ale sistemului social etc.... care au rămas doar pe hârtie. Acești bani nu au fost recuperați de niciun guvern.

În acest sens, pe lângă demersul de mediatizare și de fundraising public pentru „Cumințenia Pământului”, autoritățile guvernamentale ar trebui să treacă pe planul doi o serie de studii care au la bază anumite interese clientelare din partea unui guvern anterior și să identifice o altă sumă necesară în octombrie pentru achiziționarea celebrei opere a lui Brâncuși.

## Stimați colegi senatori,

Nu doresc să par un demagog prin această declarație politică, dar cred că trebuie să avem maturitatea decizională și politică de a trata cu seriozitate anumite valori culturale ale acestei națiuni, peste interese de politici publice cu caracter electoral (care au un impact public vizibil pentru scurt timp).

Este timpul să ne comportăm ca o națiune civilizată europeană și să înțelegem că, atunci când vorbim de patriotism și de valori naționale, trebuie să și realizăm ceea ce vorbim. „Cumințenia Pământului” este o astfel de dovadă de patriotism public care trebuie asumat instituțional și politic! Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Ministerul Afacerilor Interne, factor de echilibru în ultimul trimestru al anului 2016”.

## Stimați colegi,

Ion I.C. Brătianu, liberalul care a cârmuit Ministerul de Interne timp de trei mandate, spunea că adevărata democrație înseamnă cârmuirea poporului prin sine însuși. Dar pentru a se cârmui prin sine însuși trebuie ca statul, prin instituțiile sale, să îi ofere poporului posibilitatea de a-și alege conducătorii în cel mai corect mod cu putință.

Principala instituție care are datoria de a asigura desfășurarea în bune condiții a procesului electoral este Ministerul Afacerilor Interne. Istoria recentă relevă două elemente care se leagă inevitabil între ele: disfuncționalitățile din procesul electoral (atât în țară, cât și pentru românii din afara granițelor) și instabilitatea funcției de ministru de interne (mai ales în anii electorali). Mandatele sunt de foarte scurtă

durată, sub un an cele mai multe, iar în anii electorali chiar și câte cinci miniștri.

Responsabilitățile care cad pe umerii acestui ministru de resort sunt importante și grave, pentru că el va conduce un minister care dispune măsuri pentru menținerea și asigurarea ordinii și liniștii publice în localitățile țării și în zona secțiilor de votare, precum și a securității materialelor necesare votării.

## Stimați colegi,

Ministerul de Interne este unul dintre cele mai importante ministere ale Guvernului. Greutatea funcției pentru mulți s-a dovedit a fi covârșitoare, însă acum timpul este scurt, procesul electoral bate la ușă, numirea unui nou ministru trebuie să se facă cât mai rapid, pentru că mandatul nu îi va fi deloc ușor. Ministrul de interne este primul cosemnatar al actelor normative referitoare la procesul votării și are datoria de a conduce instituția în vederea realizării la termen și în condiții corespunzătoare a sarcinilor ce îi revin în organizarea și desfășurarea alegerilor. Va trebui să conducă un minister care, prin toți angajații săi, va avea responsabilități pe tot teritoriul României în perioada care urmează.

În ultimul deceniu, Ministerul de Interne a fost printre cele mai tranzitate ministere. Funcția de ministru de interne a reprezentat, în această perioadă, demnitatea publică în care plecarea s-a făcut, în dese rânduri, prin demisie.

Declarația politică se intitulează „Septembrie roșu în Sălaj”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Comemorăm în aceste zile 76 de ani de la tragicele evenimente care au degenerat în adevărate masacre împotriva populației românești domiciliate în localități din Ardealul de Nord-Vest, aflate la acea dată în interiorul teritoriului cedat vremelnic Ungariei, în vecinătatea noii granițe trasate la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena.

Documentele epocii consemnează că primele efective ale trupelor horthyste au pătruns pe teritoriul național la 5 septembrie 1940, reușind ca în decurs de numai o săptămână să ocupe și să controleze întreg arealul anexat, de la Carei și Satu Mare până la Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc.

Deși nici unitățile militare române, aflate în retragere, nici populația civilă din zonele vizate nu au opus rezistență înaintării trupelor ungare, la doar trei zile de la pătrunderea pe teritoriul național a armatei de ocupație s-a deschis seria unor atrocități fără precedent împotriva populației autohtone românești, în rândul căreia s-au înregistrat, în numai 11 zile, aproximativ 1.000 de victime. Din nefericire, aproape jumătate dintre persoanele ucise în aceste masacre proveneau din localități ale județului Sălaj.

Ca fiu al acelor meleaguri scăldate în sânge și lacrimi, în memoria sutelor de civili nevinovați asasinați și a miilor de familii îndoliate, voi evoca succint, cronologic, itinerariul sălăjean al morții, așa cum a fost acesta trasat de atrocitățile trupelor horthyste:

Nușfalău, 8 septembrie – au fost masacrați 11 români; Ciumărna, 8 septembrie – 11 români au fost secerați de trupele ungare; Zalău, 9 septembrie – 27 de victime asasinate în propriile case de către soldați maghiari neidentificați; Treznea, 9 septembrie – au fost măcelăriți 87 de români și șase evrei; Ip, 13–14 septembrie – 157 de localnici au fost uciși cu bestialitate; Cerișa, 15 septembrie – un civil român și patru evrei au fost împușcați mortal; Marca, 15–16 septembrie – șase români, trei slovaci și doi evrei au fost secerați de gloanțele armatei de ocupație; Halmășd, 16–17 septembrie – 10 civili asasinați, dintre care șapte membri ai aceleiași familii; Cosniciu de Sus, 16 septembrie – 11 persoane scoase din case și asasinate.

Declarația politică este intitulată „Vin iarăși alegerile. Cu ce se aleg alegătorii?”.

Febra pregătirilor pentru noile alegeri parlamentare a cuprins întreaga țară. De la partidele politice până la colocviile ad-hoc organizate la birturi, discuțiile se axează pe tema principală, privind șansele reprezentanților politici de a ocupa înaltele funcții din forul suprem de conducere a națiunii române. Pentru noi, cei care încheiem actualul mandat de parlamentar, dar și pentru cei care nu mai sunt parlamentari, se impune, în aceste momente, o posibilă și necesară întrebare, venită din partea celor mulți, dar, în egală măsură, din partea fiecăruia dintre noi, cei responsabili pentru prezentul și pentru viitorul României: cu ce se aleg alegătorii în urma acestor alegeri?

A trecut un sfert de veac de când cetățenii români s-au bucurat de eliminarea unui sistem politic totalitar, hotărâți să revină la democrație. La una veritabilă, nicidecum la cea... originală, după cum propunea liderul nou-constituitei puteri a statului. Am reușit, în acești ani, să realizăm acest imperativ al poporului nostru? Trebuie să ținem cont de faptul că acest sfert de secol însemnă o generație de oameni.

Presa liberă, a cărei necesitate nu poate fi pusă la îndoială, relevă în zilele noastre realitatea unui stat corupt. Înșiși unii lideri politici de rang înalt confirmă acest adevăr. După cum afirmă chiar președintele Senatului și al formațiunii politice ALDE, principiul separației puterilor în stat este lezat de anumite grupuri de interese, încălcându-se, în mod direct, aspirațiile cetățenilor la realizarea echității sociale, pentru care s-au jertfit cu sânge nevinovat participanții la evenimentele dramatice din decembrie 1989.

Consider că este de datoria noastră, a celor onorați cu funcțiile încredințate de popor, să analizăm situația existentă, să căutăm și să găsim soluțiile propice realizării dezideratelor exprimate de către electorii care au votat mereu cu credință,

cu disperare (de multe ori) și cu speranța de mai bine pentru toți, nu doar pentru demnitari. Asta trebuie să ne frământe și să ne preocupe mai mult decât calcularea șanselor de accedere la putere, indiferent de configurația scenei politice. Cu siguranță, tot asta așteaptă de la noi și cei pe care-i vom chema din nou la vot. Să mă înșel eu cumva?

Declarația politică se intitulează „Politica făcută cu suflet – principala așteptare a electoratului”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Potrivit Raportului global privind echilibrul de gen 2015, constatăm că femeile reprezintă o jumătate din populație la nivel mondial. Acest lucru însemnă că femeile au dreptul în aceeași măsură în ceea ce privește accesul egal la sănătate, la educație, la putere și la reprezentare politică.

La nivel european, România se numără printre aceste state în care numărul femeilor parlamentar este mult prea mic în comparație cu numărul total de parlamentari, dar și cu proporția femeilor din totalul populației. Aici vorbim despre disponibilitatea partidelor politice de a promova femeile drept candidați și de a le plasa pe locuri eligibile în cadrul listelor electorale.

Chiar dacă organizațiile de femei ale partidelor politice depun eforturi intense pentru a fi reprezentative la nivel decizional în sfera politicii, se constată că după alegerile locale procentajul reprezentării femeilor în administrația publică locală are o tendință de stagnare sau chiar de scădere.

Având în vedere multitudinea și complexitatea problemelor cu care se confruntă organizațiile de femei, se simte nevoia unei echipe care să gândească la nivel macro, care să abordeze cu empatie și suflet greutățile și să identifice posibile soluții corespunzătoare. Trebuie să recunoaștem că este o necesitate care nu se poate neglija.

Este la fel ca atunci când, dacă un act normativ nu este emis atât „în litera și spiritul legii”, cât și cu respectarea normelor lingvistice, cu respectarea „normelor academice în vigoare”, acesta nu are cum să fie interpretat și aplicat corect.

Statul are un rol esențial în promovarea unei reprezentări echitabile a femeilor în politică. Amploarea decalajelor naționale de gen este rezultatul combinat al diferențelor privind atât politicile socioeconomice, cât și politicile din domeniul cultural. Țările pot stabili prioritățile în cadrul acestor contexte economice, politice și culturale proprii. În plus, fiecare guvern trebuie să depună eforturi sustenabile care să se alinieze cu eforturile comerciale, precum și cu eforturile depuse de societatea civilă pentru a stimula creșterea economică, care include atât bărbați, cât și femei. În România știm că legislația în domeniul egalității de șanse nu este suficientă. Actele normative din acest domeniu sunt niște mijloace existente care întăresc statutul femeii lider și recunoașterea drepturilor femeilor.

Declarația politică este intitulată „Securitatea juridică a cetățeanului”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După cum afirmă și Paul Roubier, „securitatea juridică este o premisă a tuturor civilizațiilor, exigența acesteia fiind născută dintr-o necesitate profundă. Ea este scutul juridic împotriva anarhiei”. Din păcate însă, în societate există indivizi, nu puțini, care înțeleg să culeagă numai beneficiile pe care le conferă existența legii, fără a se conforma constrângerilor impuse de aceasta.

Marea majoritate a încălcărilor de lege au loc în sfera „faptului divers”, motiv pentru care aceste probleme sunt de un real interes pentru cei mulți, care trăiesc în deplin respect față de lege. Interes izvorât și din faptul că, prin conduita antisocială a unor persoane, le pot fi periclitate drepturile și integritatea fizică. Dar le poate fi afectată grav și securitatea juridică, concept încă puțin luat în seamă, însă cu profunde implicații de natură morală și materială asupra persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate.

Demersul meu nu este unul punctual. El dorește să atragă atenția, după cum spuneam și anterior, asupra securității juridice a cetățeanului. Mulți dintre cei care „pronunță dreptul” rămân cantonați, aproape în exclusivitate, numai în sfera dreptului material. Se face abstracție de faptul că dreptul implică o ierarhie de valori fără de care consistența sa ar fi greu de explicat. Cu toate acestea, valorile care ghidează dreptul nu sunt de natură exclusiv juridică, dimpotrivă, ele au o dimensiune mai largă, de natură morală și socială.

Astfel, raportându-ne la valorile sociale care orientează dreptul în epoca actuală, putem menționa, alături de justiție, statul de drept, proprietatea, securitatea juridică și altele. În acest context, se poate aprecia cu ușurință faptul că securitatea juridică a cetățeanului este rezultatul protecției

juridice a valorilor sociale, a atributelor persoanei umane. De securitatea juridică trebuie să se bucure cei care respectă legea, având dreptul de a beneficia de relații sociale în care comportamentul celui care nu respectă legea să fie sancționat pe măsură.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție (III)”.

Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10–12% achitări = 70–72% rebuturi profesionale. Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte niveluri ale DNA. Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție. Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore. Procurori anticorupție acuzați de implicare în contrabandă cu țigări. Cum a șantajat SRI un fost procuror-șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort. Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale. Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale. Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și justiției? Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul străin? A ajuns binomul SRI-DNA sub comandă străină? Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA. Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administrarea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În perioada 2005–2013, Direcția Națională Anticorupție a fost condusă de către procurorul-șef Daniel Morar, care a fost numit în fruntea DNA de președintele Traian Băsescu în 2005, la propunerea ministrului justiției de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel Morar a fost propulsat în această funcție, la vârsta de 39 de ani, de la Cluj-Napoca, unde era procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, de către președintele PDL, Emil Boc, care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca și președinte al PDL. Procurorul Morar s-a aflat în siajul PDL și al lui Emil Boc, prin intermediul deputatului PDL Daniel Buda, actualmente europarlamentar, de profesie avocat, care era cumnat cu un coleg și prieten al lui Morar, Florin Maghiar, care a deținut funcțiile de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, precum și al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Despre cariera procurorului Daniel Morar dinainte și din perioada conducerii DNA am prezentat o amplă declarație politică în ședința Senatului din 16.04.2013, intitulată „Procurorul-șef Morar, sluga preaplecată și avocatul principal al președintelui Băsescu”.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegii senatori în sală.

Domnul secretar Mario Ovidiu Oprea o să facă o prezență, pentru a putea verifica cvorumul de ședință.

Bună ziua tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezentă| |---|---| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard||Ilieșiu Sorin|prezent| |---|---|---|---| |Banias Mircea Marius|prezent|Ioniță Dan Aurel|| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Iovescu Ioan|| |Barbu Tudor||Isăilă Marius Ovidiu|| |Bădălău Niculae|prezent|Jipa Florina Ruxandra|| |Bălu Marius||Klárik László Attila|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|László Attila|| |Bereanu Neculai|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Luchian Dragoș|| |Blaga Vasile||Luchian Ion|prezent| |Boagiu Anca Daniela||Marian Dan Mihai|| |Boboc Cătălin||Marian Valer|prezent| |Bodea Cristian Petru||Marin Nicolae|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Markó Béla|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Mazăre Alexandru|| |Bota Marius Sorin Ovidiu||Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Bumbu Octavian Liviu||Mihai Neagu|| |Burlea Marin|prezent|Miron Vasilica Steliana|| |Butnaru Florinel||Mitu Augustin Constantin|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mocanu Victor|| |Cadăr Leonard|prezent|Moga Nicolae|| |Calcan Valentin Gigel||Mohanu Nicolae|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Motoc Octavian|prezent| |Chelaru Ioan||Nasta Nicolae|| |Chiriac Viorel|prezent|Năstase Ilie|| |Chiru Gigi Christian||Neagu Nicolae|| |Chiuariu Tudor Alexandru||Neculoiu Marius|| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Constantinescu Florin||Nicolae Șerban|| |Cordoș Alexandru||Nistor Vasile|| |Corlățean Titus|prezent|Niță Mihai|prezent| |Coste Marius|prezent|Obreja Marius Lucian|delegație| |Costoiu Mihnea Cosmin||Oprea Dumitru|prezent| |Cotescu Marin Adrănel||Oprea Gabriel|| |Crețu Gabriela|prezentă|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Cristina Ioan|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dincă Mărinică||Păran Dorin|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Pelican Dumitru|| |Donțu Ovidiu Liviu||Pereș Alexandru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pop Liviu Marian|| |Dumitrescu Iulian||Popa Constantin|| |Durbacă Eugen||Popa Florian|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Popa Ion|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Federovici Doina Elena|prezentă|Popa Nicolae Vlad|| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Popescu Corneliu|| |Filip Petru|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Geoană Mircea Dan||Rădulescu Cristian|| |Ghilea Găvrilă|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Ghișe Ioan||Rotaru Ion|prezent| |Grapă Sebastian||Saghian Gheorghe|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Savu Daniel|| |Hașotti Puiu|prezent|Severin Georgică|prezent| |Ichim Paul|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Igaș Traian Constantin|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Suciu Matei|| |Șova Dan Coman|| |---|---| |Tánczos Barna|| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|| |Toma Ion|| |Todirașcu Valeriu|| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|| |Verestóy Attila|| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|| |Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan||

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule secretar. Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 6 septembrie, și vă anunț că, din totalul de 156 de senatori, și-au înregistrat prezența 82 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului de astăzi o voi conduce asistat de domnii senatori secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită. Sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii, vă rog să votăm ordinea de zi.

Nu!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă rog să mai încercăm o dată, da?

Vă rog să mai încercăm o dată să votăm ordinea de zi. Îi rog pe toți colegii senatori să-și introducă cartelele. Am deschis votul.

70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Ordinea de zi a fost votată.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30 a fost plenul de declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative, iar la ora 12.00, votul asupra legilor cu caracter ordinar pe care le dezbatem; la ora 13.00, lucrări în comisii.

Sunt comentarii legate de programul pentru astăzi? Dacă nu sunt, vă propun să votăm.

73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul pentru ziua de astăzi a fost aprobat. Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare, săptămâna 12–17 septembrie 2016.

Pentru următoarea săptămână, în urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, ca urmare a informațiilor

referitoare la deschiderea anului școlar, vă propunem următorul program de lucru pentru săptămâna viitoare:

– luni, 12 septembrie, activități în circumscripțiile electorale;

– marți, 13 septembrie: între orele 9.00 și 11.00, activități în comisii; 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 17.00 pentru inițiativele cu caracter organic; 18.15–19.45, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 14 septembrie: programul începe la ora 9.00, până la 10.30, cu declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– joi, 15 septembrie, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 16 și 17 septembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții legate de acest program?

Avem, la punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiativă legislativă care a început să fie dezbătută în sesiunea de aseară.

Mai erau înscriși la cuvânt doamna senator Anghel, domnul senator Motoc și domnul senator Moga.

Vă mențineți intervențiile, doamnelor și domnilor?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

- Da. Procedural.

Atunci, continuăm dezbaterile generale pe acest proiect. Îi dau cuvântul doamnei senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Eu eram pe procedură.

Voiam să spun ca astăzi să-mi aducă domnul secretar de stat articolul de lege care îi permite să emită o ordonanță de urgență în momentul în care nu este urgență, iar în parcursul Parlamentului există o lege în domeniul reglementării ordonanței de urgență. Vreau să-mi aducă lucrul acesta și să mi-l dea.

Mulțumim.

Domnule Motoc, microfonul central, vă rog.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unei inițiative legislative, în fața dezbaterii unei inițiative legislative care se referă la o modificare a Codului fiscal cu referire la eliminarea impozitului pe venit în cazul celor care lucrează în cercetaredezvoltare.

Care este situația de fapt? Există o inițiativă legislativă în dezbaterea primei Camere sesizate și există pericolul ca, fiind în ultima sesiune a acestui mandat, ea să nu ajungă să fie dezbătută și, eventual, aprobată în cea de-a doua Cameră, decizională, și, atunci, Guvernul, ținând seama de importanța pe care fiecare dintre noi o dă acestei decizii, a luat hotărârea de a emite o ordonanță – numărul 32/2016 –, care este deja aplicabilă și care rezolvă această problemă pe care fiecare dintre noi o consideră importantă.

Mai mult decât atât, în conținutul acestei ordonanțe există clarificate multe dintre lucrurile pe care inițiativa legislativă pe care noi dorim să o dezbatem astăzi nu le conține. Și anume inclusiv cine sunt cei care beneficiază în mod direct de prevederile acestei inițiative, respectiv ordonanțe, pentru că inițiativa legislativă este mai puțin detaliată și explicită în legătură cu persoanele care efectiv trebuie să beneficieze. Și anume care sunt aceste persoane? Cele care sunt implicate direct în activitatea de cercetare-dezvoltare.

În aceste condiții, stimați colegi, v-aș ruga să luați în considerare că există o ordonanță care conține mai mult decât conținutul inițiativei legislative dezbătute astăzi și, dacă vom avea anumite elemente pe care am dori să le adăugăm, să o facem în momentul în care se va aduce în Parlament în discuție această ordonanță guvernamentală.

Deci asta este... nu e vorba de a o trimite înapoi. Eu zic să o respingem. Asta este propunerea mea. Să o respingem, pentru că avem deja ordonanța amintită.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, o să-l rog pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, microfonul 9, să încerce să vă răspundă la întrebări.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost câteva sublinieri și întrebări legate de sfera de cuprindere a cercetării și, a doua idee, cea legată de interes.

Într-adevăr, mulțumim tuturor doamnelor și domnilor senatori care au luat cuvântul și care au subliniat același lucru, că este capitală pentru viitorul și dezvoltarea economică a României viitoare activitatea de cercetare științifică, indiferent unde se realizează, în institute sau universități. Și cred că rodul cercetării românești e și faptul că astăzi INS-ul are confirmată cea mai mare creștere din trimestrul II, de 6%, pentru economia românească. Aici sunt și măsurile de stimulare din Codul fiscal, multe, dar, oricum, România continuă creșterea economică ridicată – și e un lucru bun – și de aici și posibilitatea unor venituri suplimentare care să acopere și această facilitate.

Al doilea aspect, legat de sferă și de ordonanță.

Aș vrea doar să evidențiez că Guvernul a păstrat posibilitatea... aceeași concepție ca și în cazul activității de programe pentru calculator, de IT, în sensul că dă posibilitatea și următoarelor guverne, oricăruia, să stabilească condiții foarte detaliate. Prevederea din ordonanță este aproape identică cu cea pentru personalul IT.

Se menționează cercetarea-dezvoltarea aplicativă și dezvoltarea tehnologică, dar se menționează că multe din condițiile stabilite se vor stabili prin ordin comun a patru ministere, ceea ce dă posibilitatea fiecărui guvern, în funcție de programul de guvernare viitor, să stabilească condiții

detaliate. Deci este o facilitate acordată prin ordonanță, deci prin Codul fiscal.

Pe de o parte, s-a păstrat principiul simplității Codului fiscal, de a nu introduce condiții foarte detaliate – număr de proiecte, normă și tot – și, al doilea, de a da posibilitatea ca în fiecare etapă de dezvoltare, în funcție de programele de guvernare, să se schimbe condițiile. Și sunt patru ministere, cred că cele mai importante – Ministerul Educației este primul, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, al Agriculturii și Ministerul Finanțelor –, care stabilesc, atunci când e cazul sau doresc, schimbarea condițiilor pentru acordare.

Mulțumim.

Având în vedere toate aceste precizări și apreciind încă o dată interesul – și mulțumesc, ca cercetător –, interesul pentru cercetare al tuturor, cred că cea mai bună modalitate este de respingere a inițiativei și, dacă sunt necesare noi – așa cum a spus și domnul senator –, dacă sunt necesare alte precizări, pot fi făcute pe marginea ordonanței de urgență, când va veni, și în Senat, și în Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului Ghizdeanu.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vom avea vot asupra propunerii la ora 12.00, astăzi.

Vă rog, înainte de a trece la punctul 2, o intervenție. Domnul senator Coca Laurențiu, microfonul central.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Aș avea o singură rugăminte. Eu știu că ați votat ordinea de zi, dar Grupul parlamentar al PSD vă roagă, dacă este posibil, ca numărul curent 24, L691/24.11.2014, să îl putem aduce mai în față, undeva la 6 sau 7.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, adoptată tacit de Camera Deputaților.

Caracterul legii este organic. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

La propunerea unui grup parlamentar, doriți poziția 24 de pe ordinea de zi de astăzi să o punem pe poziția 6 – am înțeles bine? –, iar 6 devine 7 și se renumerotează.

O să vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să votăm această propunere, dacă sunteți de acord, la propunerea colegilor.

## Modificarea ordinii de zi a fost aprobată.

Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul, domnul președinte al Comisiei Naționale de Prognoză, Ion Ghizdeanu. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul, obiectivul major urmărit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2016 a fost, la acel moment, de a evita riscul ca instituțiile financiare raportoare să nu-și poată îndeplini obligațiile prevăzute în Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA, semnat la București la 28 mai 2015.

Termenul inițial, conform acordului, era 15 mai anul curent, cu consecința aplicării sancțiunii prevăzute de lege, deși respectarea obligațiilor nu era imputabilă acestora. Măsura propusă prin acest act normativ și, evident, prin proiectul de lege consta în prorogarea termenelor de raportare până la data de 31 august 2016.

Menționăm faptul că s-au asigurat cadrul legal și schemele de raportare prin emiterea ordinului Ministerului Finanțelor Publice în baza acestei ordonanțe și s-a realizat raportarea către instituțiile financiare, astfel că România și-a îndeplinit obligațiile către țară. Deci ordonanța în vigoare și-a produs efectele.

Având în vedere acest fapt, adresăm rugămintea ca proiectul de lege privind aprobarea ordonanței să fie adoptat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.00, astăzi.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Microfonul 9.Vă rog.

Ministerul Finanțelor Publice a participat la dezbaterile din cadrul comisiei. În principiu, nu sunt probleme și suntem de acord, în principiu, cu raportul cu amendamente, dar există, din acest punct de vedere, la raport și, evident, la modalitatea... forma inițială a proiectului de lege o problemă în care..., pentru că s-a introdus obligativitatea de a utiliza sisteme moderne de plată pentru toate instituțiile publice și, în special, pentru cele locale.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în situația... duc la majorarea de cheltuieli bugetare, pentru că implementarea sistemelor moderne de plată în instituțiile publice locale înseamnă un efort financiar deosebit.

Având în vedere..., ar trebui măcar prevederi în sensul ca măsurile ce decurg din aplicarea legii să se realizeze în cadrul bugetului aprobat conform legislației în vigoare.

Este o precizare... deci a avea un amendament sau o... la această variantă, acest proiect de lege și, efectiv, la raportul și la amendamentele... raportul cu amendamente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă rog să concentrați, domnule Ghizdeanu.

În concluzie...

Suntem de acord, cu o observație.

Am înțeles.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Viorel Arcaș, senator Viorel Arcaș. Microfonul 7. Vă rog.

La dezbaterile care au avut loc pe parcursul a două ședințe, în 22 iunie și 28 iunie, au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, după cum spunea și domnul ministru, Băncii Naționale a României, precum și reprezentanți ai unor companii de tehnologie și plăți, respectiv MasterCard și Visa Card.

Membrii comisiei au analizat legea trimisă la promulgare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să admită cererea de reexaminare și să adopte raport de admitere, cu amendamente, asupra legii trimise la promulgare.

Amendamentele admise sunt prezentate în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt prezentate în anexa nr. 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Amendamentele respinse nu sunt susținute.

Atunci, vă propun să încheiem dezbaterile generale și vom avea vot la ora 12.00, astăzi. Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, de asemenea, tot domnul Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Vă rog să ne prezentați punctul de vedere. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Sunt și câteva elemente, evident, de tehnică legislativă, dar cel mai important este că are un impact negativ asupra venitului bugetului general consolidat în sumă de 2,2 miliarde de lei în anul 2017 și, după cum se cunoaște, inclusiv prevederile bugetare sau estimările bugetare pentru anul 2017, inclusiv ale Comisiei Europene, arată că, în acest moment, suntem la limita superioară de 3%, prevăzută de tratatul... de Pactul de stabilitate și creștere, ceea ce va necesita o reducere semnificativă a investițiilor, dacă se adoptă această măsură, pentru că depășirea de 3% este interzisă de către Comisie, și noi, ca țară membră, trebuie să respectăm acest prag de 3%.

Deci impactul este foarte, foarte mare, 2,2 miliarde în anul 2017, și acesta este principalul motiv, pe lângă alte elemente de tehnică, pentru care Ministerul Finanțelor Publice nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim, domnule Ghizdeanu.

Din partea inițiatorilor, doamna Anghel, doriți? Că nu mi-ați atras atenția. Sau nu pentru acest punct vreți să interveniți?

Doriți să interveniți? Că nu mi-ați atras atenția și...

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Da.

Nu voi face vorbire prea multă asupra acestei legi, pentru că a mers... a circulat prin Senat.

În general, este o opinie favorabilă și sunt pozitive lucrurile acesta.

Voi citi doar trei-patru fraze din expunerea de motive, lucruri care m-au determinat să purced la acest demers și fapt pentru care vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Este vorba despre bătrânii noștri, seniorii noștri, care nu sunt alții decât părinții și bunicii noștri.

Și spuneam în expunerea de motive că bătrânii noștri nu sunt o masă amorfă, fără identitate, bătrânii noștri au nume și prenume, sunt părinții, bunicii sau străbunicii noștri. Bătrânii noștri au construit o țară. A venit războiul și a distrus-o. Bătrânii noștri și-au îngropat morții, și-au șters lacrimile și au purces la reconstruirea ei. Au plătit daune de război, au acceptat curbele de sacrificiu, au făcut muncă patriotică, au lucrat voluntari pe șantierele patriei și nu s-au plâns. Bătrânii noștri au mâncat salam cu soia, au primit pâine, zahăr, ulei și făină cu porția pe cartelă, au stat în frig, punându-și o haină în plus pe ei, în multe localități distribuția energiei electrice fiind doar de 4 ore pe zi, ani la rând și-au achitat întreaga datorie la FMI de peste 10 miliarde de dolari. Bătrânii noștri nu ne-au lăsat datorii, din contră, au cotizat și din pensiile decente la care sperau. Și nu s-au plâns. Bătrânii noștri au strâns din munca lor în vistieria țării miliarde de dolari. Bătrânii noștri și-au rupt bucătura de la gură ca să ne crească și să nu simțim lipsurile. Și-au cârpit hainele, au făcut economii ca să ne țină la școală sau ca să ne ajute să ne cumpărăm un acoperiș deasupra capului. Bătrânii noștri ne cresc și acum copiii și nepoții, cu dragoste. Și nu se plâng. Strâng din puținul lor 100 de lei s-o dea copilului când pleacă la facultate.

După o muncă de o viață, părinții, bunicii și străbunicii noștri au ajuns bătaia de joc a guvernanților.

Se pare că dumnealor suferă de gerontofobie. Niciodată nu sunt...

Doamna Anghel, ați depășit trei fraze.

Două fraze mai am.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Da?

OK. Bun. Atunci, o să vă dau dumneavoastră cuvântul, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

Microfonul 6.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Citesc trei fraze.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamna Anghel. Microfonul 6.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Poftim?

Dacă doriți să vă susțineți inițiativa...

...când este vorba despre bunicii sau străbunicii noștri. În România, bătrânețea înseamnă sărăcie, izolare și boală.

După pensionare, oricât de tragic sună, moartea devine singura așteptare. Pentru ea, bătrânii noștri se pregătesc așa cum, odinioară, se pregăteau pentru o sărbătoare sau o vacanță.

Deci am vrut să ajung la sufletul dumneavoastră, dar cred că nu trebuia neapărat să vă spun eu lucrurile astea. Le vedeți pe stradă zi de zi sau poate că cei din familia dumneavoastră le simt.

Impozitul pe pensii a fost introdus de domnul Isărescu în 2000. Trebuie să scăpăm de el, pentru că pensia nu este un venit, ci este un drept pentru care pensionarul a cotizat, iar taxa aceea, CASS-ul, a introdus-o domnul Boc, pentru că era criză și, vezi, Doamne, nu erau bani. Trebuie să revenim în limitele absolut legale și constituționale. Pensia trebuie să rămână curată.

Vă mulțumesc.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/15.IX.2016

Vă mulțumim, doamna senator.

O să dau cuvântul acum domnului senator Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, să ne prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au reanalizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa la prezentul raport.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?

Doamna senator Câmpeanu Mariana, microfonul central.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

## Stimați colegi,

Aș vrea, dacă nu vă deranjez prea mult, să fiți puțin atenți, pentru că am să vă dau din nou câteva cifre care ar trebui să stea în atenția dumneavoastră, atât pentru legea pe care acum o discutăm, cât și pentru altă sumedenie de propuneri legislative pe care le avem în discuție de acum înainte.

Aș vrea să vă aduc aminte că deficitul la pensii este de 4 miliarde de euro, 2,6% din PIB, deci aproape egal cu deficitul țării.

Aș vrea să vă reamintesc că propunerea legislativă care prevede 45% valoarea punctului de pensie înseamnă o creștere a deficitului cu 21 de miliarde de lei.

Aș vrea să vă amintesc că a 13-a pensie va însemna în fiecare an 5 miliarde de lei.

Și aș vrea să-mi exprim o părere legată de situația actuală a sistemului de pensii, în care, la ora actuală, valoarea punctului de pensie din contribuții este de 576 de lei. Se plătește 871 de lei. Deci toată această diferență vine de la buget.

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu pensiile este 60%, deci 40% vine de la buget.

Aș vrea, de asemenea, să-mi exprim nedumerirea cum Comisia pentru buget, finanțe a dat întâi două avize de respingere, și acum, în campanie electorală, bineînțeles că dăm un aviz pozitiv.

Și vreau să vă mai spun următorul lucru: pentru cine scutim noi impozitul? Pentru care bătrâni? Pentru că ei au acest impozit scutit. Sunt 3 milioane 800 de mii de pensionari care au sub 1.000 de lei. Pentru cine facem această scutire? Poate, dacă o propunea PNL-ul, înțelegeam, dar dumneavoastră cum acceptați acest lucru? Adică acești bătrâni vor rămâne cu aceeași pensie, iar un pensionar care are 100 de milioane primește în plus la pensie 16 milioane în fiecare lună.

Oare pentru cine faceți această pensie? Pentru dumneavoastră, pentru cei care primesc pensii foarte mari? Știți cât înseamnă acest lucru? 2,2 miliarde pe an.

Doamne, chiar așa ne jucăm cu bugetul țării, cu soarta noastră și a copiilor noștri?

Pentru cine faceți pensia asta scutită de impozit? Cei 3,8 milioane de pensionari au pensie sub 1.000 de lei și nu plătesc impozit.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

S-a mai înscris la cuvânt domnul senator Bodog. Domnule Arcaș, dumneavoastră doriți...?

## **Domnul Viorel Arcaș**

**:**

Da.

## Imediat, da.

Microfonul 3, domnule senator Bodog. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc doar să fac... să îndrept o eroare materială pe care a făcut-o doamna senator. Nu suntem în campanie electorală, discutăm pe acest proiect legislativ de ceva timp și știți foarte bine acest lucru. Asta este prima remarcă pe care doresc s-o fac.

Și a doua remarcă. Doamna senator, nu știu, poate a greșit sau nu, dar a spus că „ar înțelege dacă acest demers ar fi făcut de PNL”. De ce nu-l înțelege dacă e făcut de noi? Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator...

Doamna Anghel, în calitate de inițiator, vă mai dau cuvântul la finalul dezbaterilor încă o dată. Stați liniștită, că v- am văzut.

Domnul senator Viorel Arcaș, microfonul central sau 7?

Microfonul 7. Vă rog.

## **Domnul Viorel Arcaș:**

Aș vrea să-i răspund doamnei senator, să nu mai facă acuzații de genul ăsta, de campanie electorală, la Comisia pentru buget.

Uitați-vă, doamna ministru, că am avut niște amendamente la ultima variantă, ca raport suplimentar, și, în urma amendamentelor, este raport de admitere.

Să faceți acuzații direct, așa, este foarte simplu.

Uitați. Studiați-l.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?

Domnul senator Dobra.

Nu v-a menționat numele, doamnă. Domnul Dobra, mai doriți să interveniți?

Drept la replică.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Este o ordine acum. Imediat, doamna Câmpeanu. Microfonul 2, vă rog.

Domnule Oprea, doriți și dumneavoastră să interveniți?

Mulțumesc, domnule președinte.

Stă în sarcina noastră, și nu de acum, nu de la începutul acestei..., ci undeva de pe la începutul anului, să mai stăvilim un pic noianul de populism pesedist îmbrăcat, uneori, în poezii lacrimogene, alteori în argumente pseudovalide și așa mai departe.

Eu am mai auzit aici poezioare referitoare la, dacă vreți, cățeii din această țară, care trebuiau să umble liberi. Când cățeii au omorât un copil, nu le-am mai auzit.

N-aș vrea ca în baza unor poezioare, la anul, să nu știm să explicăm cum am reușit noi, în Senat, ca și în baza inițiativelor dintr-o singură zi, cum este cazul astăzi, să aruncăm în aer tot bugetul național. Pentru că acesta este interesul astăzi. Bun. Nu este campanie, ăsta este interesul astăzi, să afle oamenii acasă că ar putea primi o sută de lei în plus. Cine? Cei ce au peste 1.050 de lei.

Cu alte cuvinte, dacă puteți, mai opriți-vă și haideți, dacă vreți cu adevărat, să facem lucruri constructive și evolutive și naturale, că și așa sunt aprinse toate semnalele de alarmă în urma măsurilor pe care voi le-ați luat, cu Guvernul Ponta, în urmă cu un an.

2. Toate semnalele de alarmă în legătură cu cifrele și echilibrele bugetare sunt aprinse astăzi și nu vin de la liberali, că ăștia or fi necredibili, vin de la Comisia Europeană, de la Fondul Monetar, de la cine mai vreți dumneavoastră.

Rugămintea noastră e, dacă puteți, mai ponderați un pic populismul ăsta și haideți să lăsăm un buget totuși cuantificabil, verificabil și, mai ales, echilibrat și pentru anul viitor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna Câmpeanu, 30 de secunde Vă rog, microfonul central. Drept la replică.

Am aici cele trei rapoarte făcute de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cel din 31.08.2016, unde vine raportul suplimentar de admitere, cel din 16.06.2016, de respingere, și cel din 21.04, respingere. Pe lângă faptul că aici este o greșeală, nu știu dacă a comisiei sau a celor care au redactat..., impactul scutirii de impozit nu este 2,2 milioane de lei, ci este 2,2 miliarde de lei.

În legătură cu propunerea, era, așa, o mică înțepătură, că PSD-ul întotdeauna spune că-i apără pe cei săraci. Nu-i apărați de data aceasta pe cei săraci, ci pe cei bogați. Era o mică înțepătură și am făcut-o și la adresa PNL-ului.

Mulțumim, doamnă.

Domnule senator Mihai Fifor, doriți să luați cuvântul? La microfonul central, vă rog.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă am să pot vorbi de emoția care m-a cuprins ascultându-l pe domnul senator Dobra. Trebuie să îmi revin,

așa, un pic. Un mesaj înduioșător, un mesaj de suflet, un mesaj cum n-am mai auzit, vreau să vă spun, în Parlamentul acesta, dar care n-are nimic de-a face cu românii și care n-are nimic de-a face cu cei care așteaptă de la noi să îndreptăm niște erori.

Am să-l întreb pe domnul senator: de ce trebuie impozitată pensia? Este un drept câștigat. Și am să o întreb pe doamna senator Câmpeanu: de ce nu m-aș gândi la părintele meu, de ce nu m-aș gândi la bunicul meu, care... Doamna senator, părintele meu este fost profesor. Da? Știți cât are pensie un profesor în România de astăzi? Și vă întreb: de ce ar trebui un profesor pensionar impozitat? De ce ar trebui un învățător pensionar impozitat la pensie? Eu înțeleg că dumneavoastră sunteți calați pe tăieri și ferească-ne Dumnezeu ca din ianuarie să aveți măcar o minimă șansă să guvernați această țară, pentru că știm ce va urma și știm cum reglați dumneavoastră, de obicei, conturile cu România: tăind. Ei bine, n-o să vă lăsăm să faceți lucrul acesta și, ei bine, vom vota această lege pe care o așteaptă atât de multă lume.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnul senator Dincă Mărinică s-a înscris la cuvânt.

Domnule Oprea...

Ați spus că îmi confirmați dacă doriți să luați cuvântul, domnule profesor.

Vă rog. Se pare că ați fost mulțumit de domnul Dobra și n-ați mai dorit.

- OK. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

„Nicule, mai dă-le 100 de lei!”

Asta e imaginea pe care am văzut-o aici, în Senat, astăzi, suprapusă cu cea din 1989, trăgându-l de mânecă și spunându-le: „Nicule, mai dă-le 100 de lei!”

Nu merge. Aduceam o batistă pentru domnul Fifor. Nu merge. Să ne spună de ce plătim impozite. De ce să plătească impozite profesorul, medicul, inginerul, strungarul, electricianul și așa mai departe? Că doar muncește pentru banii aceia, a muncit toată viața lui și va munci. Asta sună a anarhie, curată anarhie, pe de o parte.

Pe de altă parte, mi-aș fi dorit să puneți această întrebare în momentul în care s-a stabilit impozitul pe pensie și ar fi trebuit să-i trageți pe miniștrii dumneavoastră din Guvernul de atunci din care făceați parte și din care făcea parte cu mult elan domnul Victor Ponta, ca să nu mai spun de alții, că o să spuneți că sunt răutăcios.

Astăzi, când stăm de vorbă, constatăm tot felul de inechități. Și o să vă dau un exemplu. În ultima perioadă s-au mărit salariile în zona didactică cu puțin, cu foarte puțin. Și s-au mărit și salariile în zona medicală. Atâta demagogie și anarhie a fost, că, atunci când s-a tras linie – și ați votat cu mult elan muncitoresc –, s-a tras linie, directorii au constatat că nu li s-a mărit cu atâta cât li s-a mărit la profesori, profesorii au constatat că la personalul auxiliar, în speță la medicii din școli, li s-a mărit cu dublu decât li s-a mărit lor, pentru că li s-a mărit de două ori: o dată în zona medicală și o dată în zona învățământului preuniversitar. Și am constatat, pe de o parte, că cei care sunt vârful școlii respective au primit cel mai puțin, cei care sunt coloana vertebrală – cadrele didactice – au primit de două ori mai puțin decât au primit medicii. Să nu mă înțelegeți greșit, vreau să rămână aceleași venituri la medici, dar demagogia nu putem să nu o constatăm, ca și astăzi, când, pe lângă acest proiect legislativ, mai avem unul în învățământ. I-am rugat pe colegii mei să citească Ordonanța nr. 32 să vadă diferența. Păi, dacă vrem demagogie, demagogie până la capăt, că așa am desființat și școlile profesionale, tot spunându-ne: dar de ce elevii noștri, copiii noștri să nu meargă toți la facultate, pentru că sunt toți foarte buni? Și astăzi spunem: știți, avem foarte mulți șomeri, că mulți dintre ei au terminat facultatea și nu au unde să se ducă. E de vină Dumnezeu. Nu. Este de vină cel care a desființat școlile profesionale cu mult elan muncitoresc.

Domnul senator Oprea Dumitru. Vă rog, microfonul central.

Da. Și mai oferea – mă adresez colegului meu Mărinică Dincă –, i se mai oferea românului și o strângere de mână.

Dacă nu ne potolim în acest Legislativ, riscăm să facem un circ național pe bani publici.

Îi rog pe cei de la Comisia pentru buget să judece de o mie de ori și să ia o singură decizie, nu trei total corecte, și una... și ultima incorectă. Domnule, veniți cu fișa financiară, care este obligatorie prin lege. Dacă nu aduceți fișa financiară, cum acoperiți sumele date cu atâta generozitate? Cine s-ar opune dacă ați avea acoperirea financiară a atâtor miliarde, și miliarde și miliarde? Astăzi avem un regal de cereri prin care solicitați binefaceri. Fiți colegi, fiți oameni buni, nu amăgiți oamenii fără să avem fondurile cu pricina, adică ne puneți într-o ipostază, pe cei care încercăm să potolim un astfel de spirit, total neplăcută față de votanți, crezând că numai unii vor să dea cu atâta generozitate sume, iar ceilalți nu vor. Doamna Câmpeanu a spus că un liberal – a fost răstălmăcită – ar face lucrul ăsta în condițiile în care creșterea economică ar fi alta. Și aici pe domnul Ghizdeanu îl contrazic un pic, creșterea economică a României este pe consum, nu pe...

Dați-mi voie, că am citit raportul. Este pe un consum gonflat. Exact cum duduia economia în 2007, cum duduia economia în 2007, la fel duduie acum, dar, luând în calcul indicele de consum, când, în 2007, 60% din cumpărăturile românilor erau din credite... Așa vreți să ajungem?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

S-au mai înscris la cuvânt domnul senator Alexandru Frătean, domnul senator Severin Georgică și doamna senator Andronescu Ecaterina.

Doamna Câmpeanu, mai doriți încă o dată să interveniți?

Imediat. Să le dau șansa și altor colegi să... Da?

Vă rog. Microfonul 3, domnule senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Din păcate, o propunere legislativă absolut corectă din toate punctele de vedere și, mai ales, dintr-un punct de vedere principial. Asist la o dezbatere de un populism și de o abordare, după părerea mea, care depășește limitele onorabile și profesionale necesare unui Senat.

Și îmi cer scuze pentru aceste afirmații și am să vă spun la ce doresc să mă refer. Toată dezbaterea vine și se răsfrânge pe umerii celor mulți, pe umerii oamenilor care câștigă un salariu și care, ulterior, îndreptățit, așteaptă o pensie, justificând, în fapt, impotența unui Guvern incapabil să asigure din activitățile economice și așa subțiri ale acestei țări veniturile drept cuvenite bugetului național. Pentru că, dacă e să vorbim de un deficit, pe pensii sau pe alte bugete, trebuie să știți că, cel puțin pe nivelul pensiilor, întotdeauna a fost un deficit și va fi un deficit, și nu numai în România, ci în toată lumea. Pentru că acesta este sistemul. Și întotdeauna bugetul național a venit și a compensat acest deficit, care nu este catastrofal, câtă vreme noi discutăm de viața a milioane de români. În schimb, aici, din partea pedelistoliberalilor, cel puțin, care susțin în fapt un Guvern și care, la rândul lor, au rezolvat problemele bugetului național nu dându-și de lucru și rezolvându-și temele de acasă de guvernare corectă, ci tăind veniturile oamenilor, nu aud absolut nimic despre ceea ce înseamnă dezvoltare economică, despre ceea ce înseamnă nevoia de a aduce resursele drept cuvenite bugetului național. Și vorbesc aici de eradicarea evaziunii fiscale și de multe alte tipuri de economii negre și alte activități pe care, într-un fel sau altul, le propășim în continuare sub oblăduirea acestui Guvern.

Așa că să încetăm a mai omorî oamenii pentru un buget, acoperind impotența unui Guvern incapabil să asigure resursele acestuia.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Severin Georgică, microfonul central.

## **Domnul Georgică Severin:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În general, pe zona aceasta a pensiilor prefer să nu mă pronunț, pentru că nu cunosc extrem de bine subiectul, dar aici am început să avem o serie de discuții politice și pe mine, din acest punct de vedere, chiar dacă, să spunem, nu sunt cu totul în asentiment cu poziția pe care, să spunem, o parte din colegii mei o au... Și eu îmi pun întrebarea: oare este normal acum să facem niște cadouri de zeci de milioane doamnei Lidia Stanciu? Oare este normal să-l facem fericit cu vreo 25 de milioane pe domnul Zegrean? Și putem să continuăm. Dar, în același timp, trebuie să înțelegem că există o valoare arbitrar stabilită, că există situația când pensionari care au 980 de lei primesc mai mult decât cei care au 1.100. Și, în aceste condiții, cred că poziția socialdemocrată, normal, sănătoasă este aceea de a gândi nu o mărire fără limite... Iertați-mă, nu le duc grija magistraților și mă interesează mai puțin dacă voi avea 15 milioane în plus la pensie, m-ar interesa mai mult milionul acela pe care ar putea să-l aibă profesorii, tatăl lui Fifor și al celorlalți. Și, pentru asta, de bun-simț este să ne gândim la o mărire a plafonului. Nu știu, avem comisii, putem să vorbim de 1.500, 2.000, 2.500 de lei, dar nu duc grija celor care, oricum, au sute de milioane pensie. Să ducem grija celor care chiar au nevoie de acești bani. Trebuie să facem acest gest, indiferent că ne este frică sau nu de unii sau de alții. Vă mulțumesc.

Domnule Oprea, procedură, am înțeles. Vă rog, microfonul central.

Omisiunea nu ajută Parlamentului. Colegul antevorbitor de la PSD a uitat că din 2012 până în 2015, în toamnă târzie, au fost la guvernare. De ce n-ați făcut aceste binefaceri dumneavoastră cât ați avut 80% control pe Legislativ? Și v-ați trezit acum?

Și încă un detaliu. Nu uitați că, pentru cei foarte necăjiți, un om care a fost taxat totdeauna, printr-o proastă promovare a momentului, a oferit acea sumă de ajutor, inclusiv părinților mei și părinților dumneavoastră care aveau 10 lei pe zi. Și au primit 350 de lei. 1.170.000 de oameni au avut o astfel de binefacere. Și este corect...

Domnul senator, care este procedura?

Procedura este asta: nu anulați... nu anulați ceea ce n-ați făcut până acum prin binefaceri electorale.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Sunt și alți colegi înscriși la cuvânt, domnule Oprea. Vă rog frumos să respectăm mai ales doamnele senator.

Doamna senator Ecaterina Andronescu.

Microfonul central, vă rog.

Cum doriți. OK. Bine. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu cred că noi trebuie să pornim de la faptul că aici ne-au trimis oamenii să facem legi pentru ei, și de aceea cred că, în primul rând, responsabilitatea noastră este să-i întrebăm pe cei care se află la Palatul Victoria ce fac în așa fel încât economia să producă, să existe bani și să facem pentru oameni legi bune. Aceasta cred că este o abordare corectă.

De aceea, mi-aș dori ca cei care s-au ridicat împotriva acestor legi să ceară să vină în Parlament cei care sunt responsabili și nu determină niciun leu absorbție din fondurile europene și nu fac în așa fel încât economia României să producă. Aici cred că este secretul pe care merită să-l luăm în dezbaterea unei instituții cu responsabilitatea Senatului.

Și aș mai vrea să adaug aici încă un subiect. Am auzit de nenumărate ori că eu – astăzi nu s-a pronunțat nume – aș fi desființat școlile profesionale. Nimic mai mincinos! Și îmi pare rău, regret că folosesc această sintagmă de la acest microfon. Eu cred că orice senator, indiferent că este jurist sau nu, ar trebui să știe că Legea învățământului este o lege organică și orice formă de școală se înființează sau se desființează prin lege. Acest lucru, această schimbare de lege, în mandatele în care eu am fost ministru, nu s-a produs.

Deci este doar pur și simplu o marotă și o încercare de a arunca mereu în spatele unui om un lucru neadevărat. Cred că ar merita să se uite în lege și să încercăm să stopăm această rostogolire neadevărată, mai ales dacă acest lucru se întâmplă în cel mai important for al României, în Senatul României.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Laurențiu Coca. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să îl atenționez pe prietenul meu Dinică că ar fi avut impresia... să zică „Nicule, ia-le 100 de lei!”. Păi vorbim de ipocrizie, vorbim de demagogie, când, acum câțiva ani, la milioane de oameni, și în mare parte bugetari, li s-au tăiat banii, când am încercat să tăiem pensiile părinților și bunicilor noștri. Demagogie și ipocrizie este asta? Ne întrebați pe noi de ce nu am făcut când eram la putere? Eu vă întreb pe dumneavoastră de ce le-ați tăiat oamenilor banii când dumneavoastră erați la putere? Asta este demagogie și asta este ipocrizie.

Vreau să vă spun că un Guvern a fost în stare să le dea absolut toate veniturile înapoi oamenilor, a fost în stare să crească veniturile oamenilor, ca să nu mai vorbim că sunt mii de profesori în această țară care și-au recâștigat în justiție și au și primit banii care le-au fost luați într-un mod nedrept.

Deci, dragii mei colegi, până să vorbim de demagogie și ipocrizie, haideți să ne gândim de două-trei ori. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Mai sunt înscriși: din nou doamna Câmpeanu și din nou domnul senator Dincă Mărinică.

Drept la replică, dar v-aș ruga să ne încadrăm în 30 de secunde și să încheiem dezbaterile. Vă rog mult de tot.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2 sau central? Unde doriți?

Central. Central.

Stimați colegi, v-ați îndepărtat de la subiect. Am să dau răspunsul care, poate, o să vă lămurească de ce este o greșeală ceea ce se întâmplă.

În legătură cu impozitul, să știți că nu se ia impozit pe contribuțiile de asigurări sociale, acestea se scad și de-abia după aceea se ia impozit.

În legătură cu ceea ce spunea domnul Fifor, sunt de acord cu Domnia Sa, dar este măsura de ridicare a plafonului, pentru că cele, eu știu, 100-200 pe care le-ar lua părintele Domniei Sale înapoi nu se compară cu cele 25-30 de milioane pe care le iau alte persoane.

Deci, din nou, nu este echitate. Și încă o dată vă spun: dumneavoastră vă lăudați că vă adresați celor săraci. Sunt 3.800.000 de pensionari care nu plătesc impozit. Deci ceilalți plătesc. Nu vă adresați săracilor, ci bogaților.

Și vă mai spun încă un lucru. La bugetul de pensii nu a fost deficit tot timpul. Uitați-vă până în 2007 și o să vedeți cum a fost cu deficitul la pensii. Veniturile date înapoi... Ar trebui să nu vă lăudați singuri, că, întâmplător, era un ministru liberal atunci. Și aș vrea să mai spun că, atunci când doamna Rovana Plumb a venit și a propus să crească plafonul la 1.050 de lei și în fiecare an să crească acest plafon cu 50 de lei, noi nu ne-am opus, am fost de acord. Și același lucru vi-l propun și acum. Trebuie ridicat plafonul, în așa fel încât să avem cât de cât echitate în țară. Și de aceea vă propun, dacă sunteți de acord, să trimitem înapoi la comisie această lege, ca să se facă corecțiile de rigoare, că, în rest, nu este nicio problemă, pentru a fi votată. Dar acum nu faceți decât o mare nedreptate și, încă o dată vă spun: nu-i sprijiniți pe săraci, ci pe cei bogați.

Domnul senator Dincă Mărinică, microfonul central, și încheiem dezbaterile.

La final o să dau cuvântul inițiatorului.

Nu știu dacă colegul meu Coca mai este în sală. Am spus-o de fiecare dată. Unui anumit coleg, care era în Biroul permanent în mandatul trecut, îi plăcea să mă șicaneze spunându-mi Dinică. Am spus tot timpul că sunt onorat să mi se spună Dinică. Un mare om de cultură care, din păcate, nu mai este printre noi, purta acest nume, n-am nimic împotrivă să-mi spună în continuare.

Vizavi de acel proverb, „chelul își pune mâna în cap”, aș vrea să spun cu subiect și predicat un lucru, asumat 100%. În anul școlar preuniversitar 2009–2010, cu ministrul învățământului doamna Andronescu, în Guvernul de atunci s-au desființat în anul școlar școlile de care am făcut vorbire. În momentul în care vorbim de acest lucru, astăzi, vorbim și de o campanie susținută de mai bine de un an de zile de revenire la rangul și la statutul pe care-l aveau atunci școlile profesionale. Știu, le schimbăm denumirile, încercăm să le facem licee, le transformăm, le numim altfel. Ideea este că, în momentul de față, asta ne spun și statistica, și istoria și ședințele sau mai precis stenogramele din ședințele de Guvern. Eu nu am spus-o cu subiect și predicat, tocmai pentru a nu deschide subiectul în altă direcție. Așa cum spunea doamna Câmpeanu, ne depărtăm de...

## Domnule senator,

Haideți să revenim la subiectul nostru. Vă rog.

Tocmai cum spune doamna Câmpeanu, ne îndepărtăm de la subiect, bineînțeles, cu scopul de a arăta cât suntem noi de generoși și buni cu cei care ne-au ales, dar, de fapt, facem demagogie 100%, unii dintre noi, cei drept.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Deci dreptul la replică n-ar fi trebuit să vi-l dau, domnule senator. Înțeleg că s-a greșit numele, nu?

Bun.

## Mulțumesc mult de tot.

O să dau drept la replică _... (Intervenție neinteligibilă din sală.)_

O să dau drept la replică doamnei senator Andronescu Ecaterina, pentru că i-a fost menționat numele și l-a solicitat,

după care o să supun la vot propunerea doamnei senator Câmpeanu.

Imediat.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Nu știu care este exact meseria; din câte știu este jurist și cred că orice jurist, indiferent dacă lucrează în Senatul României sau în afara lui, ar trebui să știe că orice tip de școală se înființează sau se desființează prin lege.

Vă rog, indicați legea prin care Andronescu a desființat școlile. Altfel, încetați să proliferați acest neadevăr. Mi-e jenă să spun, să atașez o sintagmă pe care o meritați, fără îndoială. Și, întâi și întâi, încercați să vorbiți despre lucrurile pe care le știți.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator.

La propunerea unui grup parlamentar, prin doamna vicelider Mariana Câmpeanu, avem de supus votului...

Domnule senator, păstrați liniștea în sală, că o să rog un chestor să vă liniștească.

Vă rog frumos.

Avem o propunere, o solicitare pentru retrimitere la comisie.

## **Doamna Mihaela Popa**

**:**

Pe procedură! Este regulamentar.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Imediat doamnă, este regulamentar, pe procedură.

A solicitat un grup parlamentar retrimitere, eu trebuie să

Doamna senator Popa, microfonul central, și doamna senator Anghel, și vă propun să închidem dezbaterile în acest moment.

## Stimați colegi,

Și ca profesor, și în calitate de copil crescut în familie de profesori, acest subiect pot să vă spun că este un subiect de interes național.

De aceea, am o propunere. Noi aveam, de obicei, ora ministrului. Cred că este un lucru important ca doamna ministru de finanțe să vină aici să discutăm despre pensii, să avem o dezbatere clară, să vedem în ce situație este țara în acest moment. Câte pensii speciale suportă? Câte pensii speciale nu suportă? Eu cred că noi, ca senatori, în Senatul României, am putea avea această dezbatere, alături de Guvernul României, cu reprezentanți ai Guvernului României, care cunosc acest subiect, astfel încât populația să fie corect informată.

Aș dori să supuneți această propunere.

Da, această propunere o s-o facem în Biroul permanent al Senatului. Nu are obiect cu dezbaterea pe care o avem acum, doamna senator.

O s-o rog la finalul dezbaterilor pe inițiatoare...

Doamna senator Anghel, microfonul central. Și declar apoi încheiate dezbaterile.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Legea a fost înregistrată în 20 ianuarie. Acum suntem în septembrie. Nu e vina mea că așa de lentă este procedura în Parlamentul României. Deci nu este o lege vizată pentru acest moment.

Mai mult decât atât, doamnelor și domnilor din partea stângă a sălii, dar din partea dreaptă a eșichierului politic, dumneavoastră nu aveți bunici, nu aveți părinți, nu aveți vecini, nu aveți niciun Dumnezeu pe lumea aceasta?

Nu am văzut pe nimeni să spună: trebuie să recuperăm miliardele de euro care au fost furate de către pedeliști pentru campania electorală. N-am văzut pe nimeni să spună: suntem împotriva milioanelor de euro cheltuite de domnul Iohannis pentru a-și repara casa. N-am văzut pe nimeni să spună: suntem împotriva milioanelor de euro cheltuite în vizite aiurea de familia prezidențială în frunte cu a sa primă consoartă. N-am văzut pe nimeni să spună: n-are ce să caute Ministerul de Finanțe cu mâna în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. N-am văzut pe nimeni să spună că normal ar fi să fie ca în Turcia: să avem un cont în care fiecare să depună cotizația lui pentru pensie...

Stimați colegi, Respectați un coleg senator.

...omul să vadă la orice oră și din zi și din noapte câte sute de mii...

Dați-i afară, vă rog frumos!

În 2010, în 2010, domnilor, în județul Olt s-au sinucis șase cadre didactice în momentul în care s-au tăiat salariile. Șase! Vă pasă? Nu, pentru că unii nu sunt oameni, sunt diavoli cu față umană. Eu m-am săturat și eu nu am făcut-o din populism. Și pot să jur lucrul acesta. Am făcut-o pentru că inclusiv mama mea mi-a zis zi de zi: de ce stai în Parlament, de ce plătim asigurări de sănătate, de ce plătim impozit pe pensie? Mama mea fiind cadru didactic.

De ce vă uitați la mine?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu mă uit la dumneavoastră, eu nu văd, ăștia sunt ochelarii de citit.

Vă rog, nu dialogați cu sala.

Mai mult decât atât...

Vă rog să concretizați.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Păi au vorbit atâția, încât lăsați-mă să concretizez în mai multe cuvinte.

În momentul în care s-a introdus în bugetul de pensii pensia aceea pentru agricultori... N-am nimic împotrivă, oamenii o merită, dar trebuia să fie de la bugetul de stat, nu din bugetul de pensii. Pentru că tot vorbim de contributivitate, care este o mare idioțenie în momentul în care nu mai ai 3-4 oameni care să cotizeze pentru unul care ia pensie, dar banii părinților mei unde sunt? Cine i-a păpat? Că sunt sute de milioane în 35-40 de ani în care a cotizat mama mea. Unde-s banii ei?

Nu zău! La Blaga, nu? În campanie electorală, nu? La PDL, nu?

Doamna senator, vă rog, continuați. O să-i rog pe colegi să păstreze liniștea.

Auziți, după ce că nu știți carte _... (Discuții în sală.)_

Este inițiator, e dreptul... Așa consideră dumneaei. La subiect. O rog. Ce să-i fac?

...după ce că nu știți lucruri elementare și principii elementare de drept, după ce că, oameni care vă bateți cu pumnul în piept că sunteți avocați, veniți și spuneți: da de ce plătește profesorul... Păi tocmai. Profesorul a plătit 40 de ani impozit și asigurări de sănătate. Acum, când a ajuns la pensie, nu mai trebuie să mai plătească, pentru că el are un venit când este profesor și un drept la pensie în momentul în care este pensionar. Habar n-aveți. Sau este rea-credință, sau este rea-voință.

Doamna senator, vă rog nu dialogați cu colegii.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

La serviciile secrete și la DNA, care-și iau de miliarde aparatură ca să ne asculte. Acolo sunt banii. Și PNL-ul nu zice nimic. Absolut nimic.

Ei, Doamne!

Haideți să concentrăm, vă rog frumos, doamna senator.

## Domnilor,

Și acum vorbesc cu cei de la PSD, pentru că domnii au demonstrat ce pot, ce simt, și probabil că în campania electorală se vor duce și vor spune: vai, ce rău îmi pare de mata, tanti sau nene de la țară, amărâtul acela neștiind ce face parlamentarul lui. Sunteți aleșii poporului, domnilor, nu sunteți... nu reprezentați statul, reprezentați poporul. Iar poporul amărât... Un pensionar primește o pensie medie de opt milioane nouă sute, iar salariul minim e o mie două sute. Un profesor universitar de la Craiova a calculat coșul minim de consum de 1.600 de lei pe lună. Genocid este împotriva bătrânilor noștri.

Rugămintea mea este să votăm această lege pentru că ne facem o datorie de conștiință, cum spuneam, față de bătrânii noștri, care sunt, de fapt, părinții, bunicii și străbunicii noștri.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative îl vom avea astăzi, la ora 12.00.

Continuăm ordinea de zi cu punctul 5.

Propunerea legislativă privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor...

Explicația votului.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Păi, nu am votat nimic.

Doamna Câmpeanu, sunt la punctul 5. Vă rog să mă... Imediat... Stați să termin de citit.

Așteptați, doamnă.

Punctul 5, Propunerea legislativă – spuneam – privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București–Ilfov.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Vă rog, doamna senator Câmpeanu, microfonul central.

## Stimați colegi,

Vă rog să aveți în vedere că această propunere legislativă – nu mai vorbesc de faptul că nu are prevăzută o fișă financiară – va crea din nou o fragmentare suplimentară în arhitectura sistemului de pensii. S-au introdus aici și categorii de personal militar, care ar face ca această lege să intre în contradicție cu Legea personalului militar și vă rog să trimitem la comisie ca să pună de acord cu MAI... cu Ministerul Forțelor Armate această lege.

Îmi cer scuze că am greșit...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Doamna senator,

Deci solicitați retrimiterea la comisie? Termenul de adoptare tacită este 14 septembrie pentru această propunere. Nu cred că ne-am încadra, dar eu o

Am spus.

64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată. Pentru o săptămână, propunerea legislativă este returnată comisiei.

Continuăm.

Punctul 6 de pe ordinea de zi.

Vă reamintesc că, la solicitarea unui coleg senator, am votat ca la punctul 6 să introducem punctul 24 al ordinii de zi de astăzi, și anume Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschide dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 6.

Este vorba iar de o reparație în privința normei cadrelor didactice. Se aplică legea în funcție de cum sunt resursele și astfel există discriminare. Sunt județe în care profesorii cu 25 de ani vechime și gradul I au reducerea de normă de două ore și fără să piardă la salariu și sunt județe în care nu se aplică.

Sunt școli, în același oraș, în care se aplică și altele în care nu se aplică.

Prin urmare, în Statutul personalului didactic, acela din ’78 sau... nu, din ’98... ’97, așa, al doamnei ministru era acest articol trecut. Noi am zis că facem dreptate până la capăt și măcar cei din învățământul preuniversitar, că despre ei este vorba, măcar atâta dreptate să aibă din partea noastră.

Am depus inițiativa legislativă în 2014. Să nu-mi veniți iarăși cu chestii de populisme și că, vezi, Doamne, am făcut-o pentru campania electorală. Faptul că s-a dus, s-a întors...

Râde cineva.

În fine.

De el sau de situația lui?

Doamna Anghel, vă rog frumos, o să...

Nu, făceam și eu, așa, o paranteză.

Deci este o lege bună, este o lege care se poate aplica; mai mult decât atât, prin această reducere de normă la nivel național se creează 6.000 de locuri noi de muncă în învățământ pentru tinerii care chiar nu au locuri de muncă. Mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnule secretar de stat András Király, Ministerul Educației Naționale, microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Punctul de vedere al Guvernului și al Ministerului Educației este nefavorabil, din următoarele considerente: în momentul de față considerăm că Legea educației este acoperitoare în privința propunerii legislative, fiindcă legea spune un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori profesor pentru învățământul primar, pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acesteia unde nu se pot constitui clase separate, adică se vorbește despre un post de învățător pentru clasa respectivă.

Iar ca amănunt vreau să vă spun că, în momentul de față, cadrele didactice care predau în învățământul primar nu ajung la 18 ore pe săptămână, fiindcă limba modernă, religia, educația fizică sunt predate de profesori.

Așa că, chiar și în clasa a IV-a, numărul maxim pentru care este solicitat un cadru didactic este de 17 ore pe săptămână.

Iar, în privința reducerii normei cu două ore, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 clarifică această problemă spunând că norma didactică de predare, învățare, evaluare, prevăzută la alin. (3) lit. c), d) și e), pentru personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, și pentru cel din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, cu încadrarea în bugetul aprobat.

Deci din aceste considerente s-a formulat punctul de vedere al Guvernului negativ.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Andronescu Ecaterina, președintele Comisiei pentru învățământ, să ne prezinte raportul.

Microfonul 7. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum s-a spus aici, inițiativa legislativă vizează acele cadre didactice care au peste 25 de ani vechime și care pot beneficia de o reducere a normei de predare cu două ore.

Trebuie să fac precizarea că această reducere vine din istorie și are o justificare pe care, poate, n-am avea timpul necesar s-o facem aici. Ea este prevăzută și în actuala lege, cu mențiunea că trebuie să se încadreze în bugetul alocat, de unde au apărut și aceste discrepanțe între județe.

Ca urmare, ceea ce vă propune comisia, adică un vot favorabil acestei legi, se argumentează pe faptul că nu este normal să avem diferențe între județele țării, în condițiile în care norma de lucru săptămânală rămâne de 40 de ore pe săptămână. Ceea ce înseamnă că aceste cadre didactice, care au vechime de 25 de ani, ar putea să aloce și trebuie să aloce, dacă legea trece, cele două ore creșterii calității procesului educativ. Și lucrul acesta cred că este în favoarea calității sistemului de învățământ și nu trebuie să o tratăm ca pe o măsură populistă.

Aș vrea să mai adaug de la acest microfon faptul că, între anii 2009 și 2014, în sistemul de învățământ avem cu 200.000 de elevi mai puțin, în sistemul de învățământ preuniversitar, ceea ce arată că avem și spațiu să adoptăm această măsură, pe de o parte, precum și îngrijorarea legată de cifra demografică a țării. Astăzi România are cea mai mare cădere demografică dintre toate țările europene – și mă bazez pe cifrele pe care Institutul Național de Statistică le promovează.

De aceea, comisia a amendat inițiativa legislativă și vă propune să votați raportul, pentru că a dat un aviz favorabil.

Mulțumesc, doamnă senator. Dezbateri?

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule senator Dobra, vă rog. Microfonul central.

Vă rog mult de tot, domnilor lideri de grup, să-i convocați pe colegi. Se apropie ora 12.00 și vom avea votul pe inițiativele pe care le-am dezbătut. Să-i convocați pe toți colegii senatori.

Vă rog, microfonul 2, domnule Dobra.

Numai... doar atât: să-i confirm doamnei Anghel că putem avea și un ton moderat, decent și chiar respectuos, atunci când propunerile Domniei Sale sunt moderate, decente și respectuoase.

Nu aș vrea chiar de fiecare dată să dau ocazia nemoderat, indecent și nerespectuos să aud, în drept la replică, de la cel mai mic funcționar până la Președintele țării, cum nu fac bine toți în mod indecent, neponderat și nerespectuos.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, doamna Anghel, imediat!

Microfonul central. Drept la replică, 30 de secunde. Domnul Dobra v-a menționat numele.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Ponderat, decent vă spun, domnule senator Dobra, că eu nu știu cum – Doamne, iartă-mă! – v-au votat oamenii pe unii, de ați ajuns în Parlamentul României!

Ponderat, decent vă spun, domnule Dobra, că eu nu știu de ce naiba DNA-ul nu-i ia pe cei care au furat o grămadă de bani, de milioane de euro, pe spezele cățeilor despre care spuneați dumneavoastră că plâng eu pe cadavrele lor!

Ponderat și decent, domnule, vă spun că nu ați avea curajul în fața oamenilor să vorbiți la modul acesta. Profitați de faptul că nu există, ca în Israel, o televiziune a Parlamentului care să prezinte, fără să comenteze, tot! Și din comisii, și din plen! Pentru că, stimate domn, lumea de afară nu ar mai fi ponderată, nici decentă.

O, Doamne! O, Doamne, ce ați păți, dacă ar ști cei de acasă ce faceți dumneavoastră în Parlamentul României, acolo unde unii dintre dumneavoastră ați intrat exact pe ușa din dos: de pe locul 2 și 3! Deci fiți ponderați, domnilor, și decenți!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim.

Legat de propunerea legislativă, la dezbateri generale, dacă sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile...

Mai doriți un drept la replică, domnule Dobra? Considerați oportun să...?

Microfonul 2, pentru domnul senator Dobra. Vă rog.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Ponderat, decent și respectuos vă transmit cumplita mea dezamăgire în cazul acestui drept la replică ce nu a făcut decât să demonstreze că nu e suficientă decență și ponderație aici, în Parlamentul României.

Bravo!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Legat de proiectul legislativ nu mai sunt intervenții? Domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul central.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte, drept la replică...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Ați luat cuvântul ca inițiator. Nu există drept la replică. Nu v-a menționat numele.

Nu v-a menționat numele!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

A zis despre mine..., vreau 20 de secunde!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamna Anghel, vă rog frumos, lăsați colegii să-și exprime punctul de vedere _. (Rumoare în sală.)_

Domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul central.

Continuăm dezbaterile.

O să rog un chestor să o conducă pe doamna Anghel în bancă.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Nu, nu, lăsați-o, că...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Luați loc în bancă, să continue colegul, și imediat vă dau cuvântul.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Da, păi, am invitat-o aici, lângă mine. Dacă nu...

Am rugat-o, nu pot să o oblig!

Vă rog frumos!

Am ascultat inițiativa legislativă, am citit-o, am recitit-o, am ascultat și punctul de vedere al secretarului de stat de la învățământ, m-am mai consultat o dată cu Domnia Sa, după care am pus pixul pe hârtie și am făcut o socoteală simplă: ambii copii îi am în clasele I–IV...

## Mulțumesc frumos!

În momentul în care îi duc la școală, știu că de la ora 8.00 până la ora 12.00 sunt la școală, patru ore, timp de cinci zile. 20 de ore în total în acea săptămână copiii mei stau la școală. Pe lângă faptul că stau cu doamna învățătoare, mai stau un anumit număr de ore și cu alte cadre din acea școală, cu profesori: profesorul de sport, profesorul de religie, profesorul de engleză. Făcând o socoteală

simplă... Sau de franceză, dar fetele mele sunt la engleză. Făcând o socoteală simplă, din cele 20 de ore, cu doamna învățătoare stau 17 ore. Drept urmare, nu cumva acest proiect legislativ este doar pentru a ieși în evidență? Că nu stau niciodată 18 ore! Drept urmare, stau 17 ore. Ce să facem cu acest proiect legislativ?! Plus faptul că una este în clasa I – a trecut în clasa I, pardon – și una în clasa a III-a și orele se diversifică și vor mai intra în arenă și alți profesori pentru alte ore din clasa a III-a, cu atât mai mult din clasa a IV-a. Așa că învățătoarea, la un moment dat, nu va mai avea nici 17 ore, ce vorbim noi de 18?!

Drept urmare, avem un subiect, o maculatură pentru care ne lăudăm și urmează să o votăm, plus sau minus, dar matematica e simplă, e de clasa I.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Doamna Anghel, vă rog. Microfonul central. Vă rog, concentrat.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Concentrat. Și acidu-i concentrat, mai ales cel sulfuric. Arde!

Nu-i de ajuns că ne dă o anumită persoană lecții de drept nedrept, acum s-a băgat și în chestiunile de învățământ!

Sunt cadru didactic de 30 și... de ani, domnule! Știu mai bine ce e bine pentru ei. Și, dacă totuși țineți la copiii dumneavoastră, lăsați cadrele didactice în pace! Unu.

Și, a doua la mână, drept la replică pentru domnul care spunea de indecență.

Domnilor, ați primit, moral, o smetie. Nu ați înțeles. Dumneavoastră trebuie să fiți neapărat făcuți K.O. ca să înțelegeți.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Drept la replică!

Imediat, domnule senator.

Mai sunt intervenții legate de fondul propunerii legislative? Ca să putem închide dezbaterile.

Vă rog, domnule Mărinică Dincă, scurt.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Doamna Anghel, cu toată căldura vă spun...

Cu toată căldura..., evitați să discutați cu mine de moralitate. Doar atât! Cu toată căldura vă spun: nu discutați cu mine de moralitate! Vă rog frumos! Așa cum ați auzit și cum aude întreg plenul Senatului, la acest capitol eu vă sunt prieten și îmi doresc foarte tare să rămân prieten cu dumneavoastră. Și atât!

Legat de acest proiect legislativ, v-am dat un exemplu simplu, practic, pragmatic: din 20 de ore, cât fac copiii mei, trei ore stau alți profesori cu ei, drept urmare învățătoarea rămâne doar 17 ore. Indiferent ce cadru de învățământ vine aici, aritmetica asta o știm toți. Ne-au învățat profesorii noștri la momentul respectiv. Nimeni altcineva nu ne mai poate da o altă lecție, că 20 minus 3 fac altceva decât 17.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul 3.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul și, încă o dată, cred că este bine să ne exprimăm pe lucrurile pe care le cunoaștem.

Un profesor are normă de predare și activități didactice până la 40 de ore pe săptămână. Nu se duce acasă după trei ore, patru ore, câte are în fiecare zi. Dacă cineva nu știe, mai bine nu-i atacă pe profesori pentru lucrurile despre care nu știe cum se fac. O dată!

În al doilea rând, s-a spus de la microfonul de acolo că legea aceasta este maculatură, dar în actuala Lege nr. 1 există această prevedere, doar că scrie negru pe alb că ea se aplică în condițiile încadrării într-un buget alocat. De aceea, în unele județe se aplică, în alte județe nu se aplică. Dacă erați aici, în sală, auzeați că am adus acest argument.

Deci legea aceasta, inițiativa aceasta, încearcă să rezolve problema discriminării. Este simplu și cred că este corect față de toți profesorii care ne-au făcut pe noi oameni să le recunoaștem munca și să nu spunem, așa cum de la cel mai înalt fotoliu al acestei țări s-a spus odată, „Bine, dar voi munciți trei ore pe zi!”.

Da. Mulțumim, doamnă senator.

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, o scurtă precizare voiam să fac.

Dacă avem colegi care cred că un învățător vine la școală odată cu elevii și pleacă odată cu elevii, nu mă miră că avem oameni care socotesc activitatea parlamentară strict la nivelul orelor din plen.

Vă mulțumesc.

Bravo! Bravo!

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Și, de data asta, sunt foarte serioasă, nu mai glumesc: îi cer domnului Mărinică Dincă să spună care ar fi motivele care ar păta moralitatea mea. Altfel, altfel, voi face hârtie către Biroul permanent să-i impună Biroul permanent să spună ce a vrut să spună! Ori își cere scuze acum! Deci nu am ajuns să spunem tot felul de prostii doar pentru că avem acces la un microfon în Parlamentul României.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile generale la această propunere legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, în consecință votul va fi săptămâna viitoare, marți, probabil, la ora 17.00.

Conform programului aprobat de dumneavoastră – dar nu am decis să întrerupem dezbaterile –, este 12.15, vă propun să facem vot pe inițiativele pe care le-am dezbătut astăzi, care au caracter ordinar.

Punctul 1 al ordinii de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise este supus votului dumneavoastră.

- Vă rog să luați loc în bănci.

- Doamnelor și domnilor senatori, vă

Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse nu au fost susținute în plen. În acest caz, vă

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, iar propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

A, a fost retrimisă?!

Nu, n-a fost retrimisă!

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/15.IX.2016

Punctul 5 a fost retrimis, nu acesta.

Repet. Raportul cu amendamente admise este supus votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

63 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 10 abțineri. Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Vă

Acestea sunt proiectele care au fost dezbătute până acum.

Continuăm dezbaterile până la finalizarea programului și vă propun să fiți de acord, prin vot, să votăm după fiecare propunere cu caracter ordinar pe care o dezbatem.

Punctul 6, care acum a devenit punctul 7, ca urmare a introducerii suplimentare a punctului 24, Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnule Ghizdeanu, tot dumneavoastră?

Președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc.

Aș începe cu partea convenită, inclusiv în raport și amendamente, și cu Ministerul Sănătății.

Evident că, din punct de vedere tehnic, prevederile din inițiativă nu sunt de competența Ministerului Finanțelor Publice și înțeleg că există... și discuții au fost și s-au convenit aceste probleme.

Însă Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative, pentru că sunt câteva prevederi care au un impact financiar suplimentar asupra bugetului de stat pentru anul 2017 și, deși este mai mică decât cele care s-au aprobat dimineață, toate fac să ajungem în situația să nu respectăm tratatele internaționale ale României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică din Senat, domnul senator Luchian. Microfonul 5, vă rog.

## **Domnul Ion Luchian:**

Este o lege de reexaminare la solicitarea Președintelui. Despre asta este vorba.

Comisia pentru sănătate publică, cu majoritate de voturi, adoptă un raport de admitere, cu amendamente...

## Pardon!

În data de 7.06.2016, Comisia pentru sănătate publică a reanalizat legea trimisă la promulgare, precum și obiecțiile Președintelui României.

În această ședință, membrii Comisiei pentru sănătate publică au admis în parte cererea de reexaminare și,

în consecință, au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților și se regăsesc în anexa la prezentul raport.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a legii, cerere transmisă de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a legii transmise la promulgare, în sensul însușirii în parte a obiecțiilor formulate în cererea de reexaminare.

- Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul

- fiind prima Cameră sesizată.

- Vă

Punctul 7, devenit 8, de pe ordinea de zi de astăzi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

- Este, de asemenea, o reexaminare la solicitarea

- Președintelui României.

Vă rog, domnule senator Coca, doriți să interveniți?

## **Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

Da.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș dori să-i rog pe colegii noștri, fiind vorba de o reexaminare, o solicitare de reexaminare, să amânăm pentru două săptămâni această lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Retrimitere la comisie! Să amânăm votul... Nu putem să... Deci ne propuneți retrimiterea la comisie pentru două săptămâni?

## **Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

Da, da.

## Am înțeles.

Vă rog frumos să votăm propunerea unui grup parlamentar, de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost aprobată. Legea este retrimisă la comisie pentru două săptămâni. Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 12 din Legea farmaciei nr. 266/2008.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere.

Doamna Ioana Ursu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Microfonul 10, vă rog.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Avem în vedere recentele hotărâri ale Curții de Justiție, respectiv Hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-570/2007, C-571/2007, Blanco Perez și Chao Gomez, după care hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene C-367.

Ca atare, nu susținem propunerea legislativă din completare și susținem raportul de respingere al comisiei. Mulțumim.

Dau cuvântul domnului senator Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate. Microfonul 5, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22.06.2016, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, tocmai pentru motivele pe care le-a anunțat și doamna ministru secretar de stat.

Astfel încât, Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9 de pe ordinea actuală, devenit 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 800 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamnei secretar de stat în Ministerul Sănătății, Ioana Ursu. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc.

Titlul XVIII din Legea nr. 95/2006 transpune deja prevederile Directivei 2001/83/CE.

Totodată, prin Legea nr. 67/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2015 privind reforma în domeniul sănătății a fost prorogat termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor art. 800 alin. (2) până la data de 31.12.2016.

Având în vedere aspectele prezentate, susținem adoptarea raportului de respingere al comisiei de specialitate.

Mulțumim.

Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian. Microfonul 5, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere a propunerii legislative pentru motivele care v-au fost aduse la cunoștință.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Vă

Punctul 10, devenit 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Tiberiu Trifan.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciem că propunerea legislativă aflată în discuție la punctul 10 ar contribui la debirocratizarea și simplificarea formalităților privind ieșirea din țară a minorilor de cetățenie română care au împlinit vârsta de 14 ani și care au primit consimțământul în acest sens din partea părinților sau a reprezentanților legali. Față de cele de mai sus, vă rugăm să... susținem acest proiect legislativ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru politică externă, domnul senator Petru Filip. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu trei amendamente admise.

De fapt, amendamentele s-ar dori să rezolve o chestiune pe care noi am considerat-o posibil a se întâmpla – mă refer la admiterea călătoriei copiilor sub 14 ani peste frontieră fără însoțitor – și pentru că în acest moment în spațiul european situația..., mă rog, în multe cazuri, nu aș vrea să spun că ar putea sută la sută din cazuri să ducă spre realități greu de controlat. Și nu vreau să intru în alte amănunte sau în alte discuții pe această temă.

Propunerea noastră – prin amendamentul de fond – era ca acest proiect legislativ să aibă ca prevedere specială ca această călătorie a copiilor sub 14 ani să se facă sau să fie acceptată fără sau cu acordul părinților, fără însoțitor – pentru că, de fapt, asta este tema –, numai pentru călătoria cu avionul.

Cu alte cuvinte, pentru călătoria cu avionul, în acest moment, există un sistem de control și la partea de _check-in_ , cu însoțitor, și la partea de primire, la aeroportul de destinație, de către părinți sau de către tutore, în unele situații, a copilului care călătorește. Mă refer la copiii sub 14 ani. Deci principalul amendament la acest aspect se referă.

Propunerea legislativă a fost analizată și în alte comisii. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia juridică, aviz favorabil, Comisia pentru administrație, aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului, aviz favorabil, Comisia românilor de pretutindeni, de asemenea, aviz favorabil.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule președinte. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Vă

Vă

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 11, devenit 12, Propunerea legislativă privind completarea art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, actualizată.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Tiberiu Trifan. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Apreciem că implementarea demersului legislativ ar avea ca efect înlesnirea călătoriei minorului cu dublă cetățenie, dar, în același timp, considerăm că trebuie să se asigure protecția minorului însoțit în străinătate, având în vedere că în România minorului i se asigură măsuri de protecție speciale, proporțional riscului crescut de vulnerabilitate față de o situație de trafic.

Adoptarea unei asemenea soluții legislative, astfel încât minorii să poată călători însoțiți de unul dintre părinți sau de un însoțitor adult, fără a fi nevoiți să prezinte declarația celuilalt părinte sau declarațiile ambilor părinți, chiar dacă se face dovada dublei cetățenii, ar putea crește riscul de expunere a minorului asupra unei situații de trafic.

Față de aceste aspecte, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru politică externă, domnul senator Petru Filip. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Raportul de respingere nu se bazează neapărat pe oportunitatea efectivă a acestui proiect de lege, ci pe faptul că, în urmă cu ceva luni, Senatul a adoptat un proiect de lege similar, este vorba de Legea nr. 179/2016, care este în acest moment în circuit la Camera Deputaților.

De aceea, raportul comisiei este unul de respingere și solicităm plenului adoptarea raportului de respingere, repet, pentru că există o propunere legislativă similară, trecută de Senat și aflată la Cameră în procesul de legiferare. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, devenit 13, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat în Ministerul Muncii și Familiei, doamna Iolanda Stăniloiu. Microfonul 10, vă rog. ## **Doamna Iolanda Mihaela Stăniloiu** – _secretar de stat în_

_Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Poziția Guvernului este următoarea: conform prevederilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 263 din 2010, potrivit cărora, pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care au contribuit la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă, care se majorează cu 0,5%, se aplică și în cazul persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 care solicită recalcularea pensiei pentru limită de vârstă prin valorificarea stagiilor realizate după pensionare.

În concluzie, se poate constata că și persoanele pensionate conform Legii nr. 3/1977 beneficiază de majorarea punctajelor obținute în perioada stagiului de cotizare realizat după pensionare.

Adoptarea prezentei propuneri legislative în forma propusă ar institui un tratament discriminatoriu, în primul rând, între persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 și cele pensionate ulterior, și, în al doilea rând, între femeile și bărbații pensionați pe Legea nr. 3/1977.

Drept urmare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, respectiv Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Având în vedere aceleași argumente, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, propunerea are caracter organic.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, devenit 14, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, doamna secretar de stat Iolanda Stăniloiu.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii apreciază că timpul petrecut de părinți alături de copii reprezintă cea mai eficientă și simplă metodă de a forma și consolida o relație sănătoasă copil-părinte și, în considerarea atribuțiilor care le revin în domeniul protecției drepturilor copilului și familiei, atât ministerul, cât și Guvernul susțin prezenta propunere legislativă.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă și familie, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să precizez faptul că toate instituțiile avizatoare au dat avize favorabile, inclusiv Guvernul României, așa cum s-a precizat; de asemenea, faptul că în discuțiile din comisie s-a remarcat ideea cum că această propunere este cu mult mai bine-venită decât multe altele care solicită zile libere nelucrătoare pe diverse motive.

În unanimitate de voturi, a fost adoptat un raport de admitere, pe care îl supunem dezbaterii și adoptării plenului Senatului.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim, domnule senator. Dezbateri.

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În general, nu sunt un mare susținător al declarării la foc automat și noi, în Senat, am avut foarte multe inițiative legislative în sensul acesta, al declarării ca sărbători legale...

De această dată susțin cu multă hotărâre adoptarea acestui proiect legislativ și eu consider că o zi specială în care familia să poată fi reunită și copilul să se afle legal, oficial și în acea zi în centrul atenției familiei și părinților este o chestiune extrem de bine-venită.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu făceam această intervenție, dar doresc să o fac dintr-o anumită perspectivă, pentru că este o ocazie foarte bună să arătăm că sunt, din păcate, în România, foarte mulți copii ai căror părinți lucrează în străinătate și care..., în perspectiva educației pe care o primesc alături de părinți, există mari, mari carențe.

Pe baza acestei observații, sunt de acord că o astfel de zi, într-un astfel de context, care, deja, este destul de amplu manifestat în România, este benefică. Lucru pentru care și eu o susțin, deși, ca să vă spun foarte sincer, sunt în asentimentul antevorbitorului meu, facem câteodată exces în ceea ce privește aceste festivisme, dar, în realitate, aici vorbim despre o situație gravă în România. Nu se iau măsuri în acest sens și poate că o astfel de ocazie ar fi, cel puțin, momentul în care și unde să se vorbească despre această situație.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

Prin grija doamnei președinte Biró, Comisia pentru drepturile omului a organizat o întrevedere cu foarte mulți copii pentru a discuta dacă această lege este oportună, dacă există un interes la profesori, dar mai ales la copii, care au fost întrebați direct ce părere au despre această inițiativă legislativă. Nu au fost 10, au fost sute. Și vreau să vă spun că ne-au impresionat răspunsurile lor. Motivarea aproape unanimă a fost: ne bucurăm pentru că stăm mai mult cu părinții. Este același lucru pe care l-a spus și reprezentanta Guvernului.

În calitate de inițiatori, evident, noi susținem această propunere.

Mulțumesc.

Doamna senator Popa.

Vă rog, înscrieți-vă mai devreme la cuvânt, ca să aibă timp colegii mei să vă identifice.

Microfonul 2. Doamna senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este un moment important să aducem aici în dezbatere, în plenul Senatului, problema familiei în România. Dacă astăzi aprobăm această lege, poate că pe viitor ne gândim la o lege coerentă privind creșele, privind indemnizația, privind concediul atunci când un copil până în 5 ani sau până în 7 ani sau până în 12 ani este bolnav și ce se întâmplă cu mama (sau cu unul dintre părinți), dacă are dreptul să stea alături de copil. Sunt întrebări, dar și răspunsuri pe care noi trebuie să le găsim aici.

Astăzi Institutul Național de Statistică ne anunță că avem cu 111.000 mai puțini oameni în România, ceea ce este un mare semnal de alarmă. Am putea spune că aproximativ cu 30 de comune medii mai puțin anul acesta.

Deci, încă o dată, îi felicit pe toți și consider că este o inițiativă bună.

Mulțumim, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Deci nu mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Vom avea vot asupra acestei propuneri săptămâna viitoare, având caracter organic.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Sănătății, Corina Pop. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Stimate domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Serviciile medicale cuprinse în propunerea de modificare și completare a art. 227 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, a art. 237 din Legea nr. 95, republicată, sunt prevăzute deja în cadrul serviciilor medicale acordate în asistența medicală primară de specialitate ambulatorie și în spital, în condițiile contractuluicadru și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, conform art. 238 din Legea nr. 95, republicată.

Având în vedere aspectele menționate, stimate domnule președinte și stimați domni și doamne senator, Guvernul nu susține promovarea prezentei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

Microfonul 5, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru motivele expuse de doamna secretar de stat, membrii Comisiei pentru sănătate publică, la data discutării acestei legi, au ajuns la concluzia să vă propună pentru această lege un raport de respingere.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Practic, și-a pierdut obiectul.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Vă

Punctul 15 de pe ordinea de zi, devenit 16, Propunerea legislativă privind...

Imediat!

Propunerea legislativă privind activitatea de prevenție în sănătate.

Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.

Domnule președinte,

În numele Grupului liberal, vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie, fiind și o inițiativă a Partidului Național Liberal.

Pentru o perioadă de...?

Două săptămâni?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Două săptămâni. Stimați colegi,

Vă rog să votăm propunerea Grupului PNL – o

Punctul 16 de pe ordinea de zi, devenit 17, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne, Tiberiu Trifan.

Microfonul 10. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În opinia noastră, înjumătățirea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce ar diminua substanțial eficiența preventiv-educativă a măsurii sancționării, generând o frecvență sporită și chiar o persistență în săvârșirea unor fapte contravenționale.

De asemenea, măsura propusă, tot în opinia noastră, nu este de natură a asigura creșterea gradului de încasare a amenzilor aplicate la regimul circulației pe drumurile publice, acest deziderat putând fi realizat prin simplificarea modalității de încasare a sumelor provenite din amenzile aplicate la regimul circulației pe drumurile publice.

Față de aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect legislativ. Mulțumesc.

Mulțumim.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi și energie, domnul Petru Ehegartner. Dumneavoastră citiți sau domnul...?

Da.

## Dumneavoastră.

Care ne va reprezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru apărare.

Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reluat în dezbatere propunerea legislativă în ședința din 22 iunie anul acesta.

Având în vedere argumentele expuse în ședință, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

În consecință, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun plenului Senatului, spre dezbatere, raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

Eu vă atrag atenția că se abordează o procedură totalmente greșită și văd că mai există în următorul caz tot o asemenea abordare, și anume modificări la ordonanțe. Modificări, dacă se fac, se fac la legi, nu la ordonanțe. Ordonanțele au avut un scop, ele au avut o procedură, o traiectorie legislativă. Nu venim noi după ce... ordonanța s-a adoptat cu texte de modificare a acestor ordonanțe. Din punct de vedere strict pe reglementare legislativă, e greșit.

Pe partea cealaltă, ați simțit dumneavoastră că s-a îmbunătățit ceva în circulația din România? Ați simțit dumneavoastră că există mai multă civilitate pe drumurile publice? Ați văzut dumneavoastră diminuarea cazurilor de conducere sub influența alcoolului?

Eu nu văd decât o majorare și asta înseamnă că în politica... nu... contravențională, de data aceasta, lucrurile nu trebuie să fie diminuate, pentru că nu avem de ce să diminuăm termene în așa fel încât să ușurăm cazurile respective. Dacă omul acela a încălcat legea, suspendarea este, în ceea ce se numește logica lucrurilor, un termen de reflecție de care el are nevoie.

Cred eu că această modificare a ordonanței face parte tot din zona populistă a campaniei electorale.

Mulțumim. Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.

Oftez și mă minunez. Dacă citim măcar una, două, trei... ziceți... ale Consiliului Legislativ...

Rapoarte.

Poftiți?

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/15.IX.2016

Rapoarte ale Consiliului!

Rapoarte. Vedem foarte clar ce se spune acolo. Că, în momentul în care te duci să modifici, te duci până la cel originar, fie ordonanță, fie lege. Deci spui: lege de modificare a ordonanței care a fost aprobată prin legea cutare și...

Cum să nu ai voie să modifici ordonanțe, domne’?! Cine ne interzice nouă să modificăm ordonanțe?! Doamne!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamna senator.

Mai sunt intervenții legate de propunerea legislativă? Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Merge?

Nu merge?!

A mers?!

Haideți, vă rog, să refacem. De la domnul Oprea înțeleg că nu a funcționat.

Vă rog, stimați colegi, să revotăm raportul suplimentar. Deschid votul.

52 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Vă

Vă propun să încheiem ședința plenului Senatului de astăzi.

O declar închisă.

## **Din sală:**

Nu merge.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943698]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 125/15.IX.2016 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei