Alexandru Cordoș

Declarația politică este intitulată „Votul prin corespondență – încercarea de fraudare a alegerilor viitoare”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Recent, „The Gallup Organization Romania” a efectuat pentru Fundația „Soros” un sondaj privind proiectul votului prin corespondență.

Conform unei percepții larg împărtășite la nivelul mediilor politice și al opiniei publice din țara noastră, Proiectul de lege privind votul prin corespondență se bucură de tristul renume de a fi una dintre cele mai controversate inițiative legislative ale PDL.

Cum a fost posibil să se contureze o asemenea percepție? Explicația este foarte simplă și este legată de suspiciunile foarte serioase care planează asupra acestui demers, considerat ca fiind conceput special pentru a asigura partidului „portocaliu” voturile de care ar avea nevoie pentru a câștiga alegerile legislative viitoare, adică pentru a „întoarce” în favoarea sa un vot popular previzibil nefavorabil, ca să nu spun catastrofal, la urne.

Argumente în acest sens? Nenumărate, din păcate, unul dintre ele fiind furnizat chiar de inițiatorul respectivului proiect de lege, care, erijându-se într-o veritabilă „Cassandra” a vieții politice interne, promitea în avans, în discursul de susținere a propriei candidaturi la funcția de prim-vicepreședinte al

PDL, cel puțin „un milion de voturi” la viitoarele alegeri legislative.

Față de suspiciunile grave legate de modalitățile în care ar putea fi manipulat votul cetățenilor la scrutinul de anul viitor, considerăm că sondajul amintit era oportun și necesar pentru a ne edifica asupra percepției în domeniu a cetățeanului, adică tocmai a aceluia din partea căruia se așteaptă votul și care are, cel puțin într-un stat de drept, dreptul legitim de a ști ce se va întâmpla cu votul său.

Potrivit sondajului Gallup, 59% din români spun „Nu” propunerii de introducere a votului prin corespondență, în timp ce doar 24% sunt de acord cu inițiativa, iar 16% nu au nicio opinie.

76% din cei care au răspuns „Nu” se tem de o fraudă electorală, iar la întrebarea dacă sunt sau nu de acord cu votul prin internet, 63% au răspuns negativ, și doar 21% sunt în favoarea acestei măsuri.

Mai îngrijorător este faptul că doar 11% din români consideră că pot vota liber și peste 46% din cei intervievați „nu sunt de acord” cu afirmația că alegerile sunt corecte și consideră că rezultatul alegerilor nu este decis de votul cetățenilor.

În ceea ce privește modalitatea de vot, majoritatea populației sprijină ferm votul uninominal, în defavoarea celui pe liste: 56% din respondenți preferă să voteze o singură persoană, în timp ce 21% cred că ar trebui să voteze o listă de persoane.

Doamnelor și domnilor,

Ce concluzii putem trage din acest sondaj?

În primul rând, suntem obligați să constatăm un fapt extrem de grav: la peste 20 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, românii nu au încredere în unul dintre principalele instrumente ale oricărei democrații funcționale: alegerile libere și corecte!