Stenogramă plen

Bună dimineața! Începem sesiunea declarațiilor politice.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 7 decembrie 2011.

Lista declarațiilor politice este la cei doi colegi secretari. Conduc ședința astăzi împreună cu domnii secretari ai Senatului Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu.

Pentru început, îi dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al PSD. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „La Vaslui, Moș Nicolae a adus doar nuielușa falimentelor”.

Cert lucru, domnule ministru al economiei, comerțului și mediului de afaceri Ion Ariton, Moș Nicolae nu iubește deloc Vasluiul. De altfel, nici Guvernul din care faceți parte nu ne dă prea multe dovezi de dragoste, anul care se încheie fiind unul negru pentru economia, comerțul și mediul de afaceri din această parte a țării. Om fi fost noi, vasluienii, atât de obraznici, încât de Moș Nicolae să nu primim decât o nuielușă? Permiteți-mi să am dubii. Nu am fost nici mai cuminți, nici mai obraznici decât românii din alte zone, dar un lucru vă pot spune: mai stresați, mai săraci și mai... falimentați cu siguranță am fost!

Pe ce mă bazez, domnule ministru, când vă spun toate acestea? Pe statistici. Sunt date care vă stau la dispoziție și din care reiese că anul 2011 a fost unul negru pentru mediul de afaceri vasluian. În locul prosperității veșnic promise și niciodată atinse, firmele locale au „gustat” din plin din pâinea suspendărilor de activitate, au intrat „voioase” în incapacitate de plată.

La noi, „dezvoltarea” despre care se tot vorbește prin birourile ministerelor se traduce printr-un lanț nesfârșit de falimente. Este de ajuns să spun că, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie, 1.166 de societăți au dispărut de pe piață. Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, 204 firme și-au suspendat activitatea și două societăți au fost dizolvate. În aceeași perioadă, alți 802 agenți economici au fost radiați din Registrul Comerțului.

E mult, e puțin? Cifrele sunt mincinoase, domnule ministru, pentru că ele nu vor vorbi niciodată despre dramele micilor întreprinzători, care au încercat, nu-i așa?, să trăiască mai bine, dar nu au fost lăsați.

Economia județului Vaslui este departe de ce vorbiți dumneavoastră. Oamenii de afaceri continuă să se confrunte cu efectele negative ale crizei financiare, iar lipsa unor măsuri reale de sprijinire a mediului de afaceri, scăderea consumului și devalorizarea monedei naționale au contribuit din plin la creșterea numărului de falimente.

De altfel, domnule ministru, nici 2010 și nici 2009 nu au fost mai buni. În acești doi ani, mediul de afaceri local a pierdut nu mai puțin de 5.297 de societăți. Pentru județul Vaslui, care are o economie bazată în mare parte pe IMM-uri, volumul falimentelor a fost fatal, având consecințe direct asupra pieței forței de muncă. Din acest motiv, județul pe

care îl reprezint în fața dumneavoastră s-a instalat atât de „confortabil” pe primul loc în topul județelor cu cea mai mare rată a șomajului raportată la populația activă.

Ei bine, domnule ministru, oamenii din acest colț de țară îl mai așteaptă, încă, pe Moș Nicolae. Poate să vină și mai târziu, dar vă rog din suflet, de data aceasta, fără nuielușă! Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator David – Grupul parlamentar al PDL – să prezinte, la rândul Domniei Sale, declarația politică. Se pregătește domnul senator Prunea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am intitulat declarația de astăzi „Despre bugetul nostru pentru anul 2012”.

Am considerat utilă prezentarea din săptămâna trecută, în care am făcut o scurtă incursiune pe un teren teoretic, care, doar în aparență, nu are nicio legătură cu subiectul declarației politice de astăzi. Și iată de ce.

După cum deja se cunoaște, doi dintre pilonii pe care s-a sprijinit întocmirea proiectului de buget pe 2012, invocați în repetate rânduri de șeful Executivului, sunt prudența și responsabilitatea, alături de echilibru și investiții pentru crearea de noi locuri de muncă.

Se poate lesne observa că primii doi au o consistentă componentă subiectivă, care nu s-a regăsit nici pe departe în deciziile celor care au guvernat țara în anii anteriori, azi aflați pe banca opoziției, de unde clamează cu candoare că prezentul proiect de buget nu face decât să sporească sărăcia în România.

Nu mă încumet nici pe departe să zic că în anul ce vine românii vor fi mai bogați, ori mai puțin lipsiți de griji. Nu mă poate opri nimeni să afirm însă că bugetul viitorului an, împreună cu măsurile luate în ultimii doi ani, nici pe departe aplaudate, au contribuit la plasarea României dincolo de riscul colapsului financiar.

Din textul proiectului nu se poate trece cu vederea că, potrivit prognozelor, riscul recesiunii va continua să se mențină și anul viitor. Potrivit acestora, media datoriilor publice guvernamentale la nivel comunitar va crește la 84,9% din PIB, în vreme ce în țara noastră el va fi 35,8%, ceea ce-i asigură României un onorabil loc 5 din 27.

Potrivit acelorași prognoze făcute de instituțiile financiare din țară și de peste hotare, România ocupă locul 4 din Uniunea Europeană la creșterea economică și datoria publică și locul 11 la deficitul bugetar.

Chiar dacă ne-am îndepărtat binișor – cu ce sacrificii, o știm cu toții – de orbita colapsului financiar de genul celui din Grecia, Portugalia, Spania, Italia chiar, situația în care ne aflăm ne obligă să fim prudenți și responsabili. Drum de întoarcere la neutralitatea de dinainte de 2007, ca să nu mai vorbesc de cea de dinainte de 1989, nu are cum să existe. Este adevărat, prețul pe care va trebui să-l suportăm – nu singuri, spre norocul nostru – nu va fi mic. Efectele sale vor fi diminuate, repet, prin prudență și responsabilitate, la care aș adăuga mai multă cumpătare și înțelepciune din partea tuturor, inclusiv a acelora pe care eu îi consider doar colegi, și nu adversari.

Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Nicolae Dănuț Prunea – Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o „Guvernul Boc și ieșirea din criză”.

După Revoluția din decembrie 1989, democrația a ajuns să fie greșit înțeleasă și aplicată în România, mai ales în domeniul economic și social. S-a apreciat, prin vocea primministrului din acea vreme, că statul renunță la posibilitatea intervenției sale în economie pentru a regla procesele respective, când ele evoluează necorespunzător. Așa, opțiunea pentru revoluția liberală a fost aleasă – sau impusă –, deși efectele ei nu s-au evaluat nicăieri niciodată.

Sub președinția domnului Traian Băsescu, în locul unui guvern eficient, capabil să redea statului locul său just de reglementator și operator optim în sânul națiunii române, s-a ales varianta vinderii acoliților a atribuțiilor lui cu rezonanță economică și socială și a finanțării, din bani publici, a unor interese private ale apropiaților de PDL. Nu-i de mirare că sub Guvernul Boc a dispărut formula, atât de utilizată în alte țări cu piață liberă, a garanțiilor de stat pentru credite private necesare agenților economici.

Această orientare către clientela politică trebuie abandonată, pentru ca sistemul să se restructureze și să se înscrie într-o logică legiuitoare și, în același timp, protectoare. Or, administrația PDL, formată din oameni, în majoritatea lor, de partid, departe de a fi profesioniști într-un domeniu, remarcați în colectivitatea din care fac parte îndeosebi prin erori profesionale cu rezonanță națională, trebuie să decanteze responsabilități și competențe pentru ca țara să nu se afunde și mai adânc în criză.

Violența cu care pături largi ale populației resimt efectele crizei a arătat că eventualele competențe ale guvernanților trebuie să se manifeste în domeniul economic și îndeosebi în subsistemul financiar-bancar. Criza în România este mai mult decât o criză economică, motiv pentru care depășirea ei presupune o adevărată revoluție, pentru ca sistemul economic, cu componenta sa financiar-bancară, să dobândească capacitatea de a curăța economia și, de altfel, țara de imperfecțiunile care au dus la actuala criză generalizată din România.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică „Ziua Constituției și necesitatea reabilitării”.

Stimați colegi,

Pe data de 8 decembrie a fiecărui an românii sărbătoresc Ziua Constituției, o zi care, în afară de câteva manifestări organizate de către cei direct interesați, trece, de cele mai multe ori, neobservată de către cetățenii de rând și de către noi toți, de altfel. Într-o țară în care civismul a atins cote de avarie, o astfel de zi ar trebui marcată ca fiind una extrem de importantă. În condițiile în care conștiința publică lasă și ea mult de dorit, este păcat că legea fundamentală a țării nu capătă atenția pe care o merită.

Cu toții, indiferent de statut, facem apel la Constituție ori de câte ori ne simțim nedreptățiți sau vrem să dăm un exemplu, fie el pozitiv sau negativ.

Mai tragică însă decât letargia care a cuprins întregul popor român este atitudinea celor care ar trebui, au datoria și responsabilitatea să o facă, să apere această lege de căpătâi pentru orice stat.

În vremurile în care Constituția a devenit facultativă pentru putere, mă întreb, stimați colegi: ce le mai putem cere celor pe care-i reprezentăm și, în special, unde se mai regăsește statul?

Zilele acestea sunt marcate de discuțiile aprige privitoare la comasarea alegerilor, o inițiativă apărută la foc automat, prin măsuri de tip heirup, care, asemenea multor alte inițiative ale puterii, calcă de-a dreptul în picioare... aceeași Constituție.

Stimați colegi,

Un stat de drept nu poate beneficia de întregul său statut și de deplinele sale prerogative atunci când tocmai Constituția este cea care este eludată prima.

Să ne aducem aminte de toate evenimentele istorice care au creat statul român, de numeroasele sacrificii și de luptele care au avut drept scop o Constituție democratică, care să fie respectată la adevărata valoare.

Ironia unei sorți amare face ca exact aceia care se băteau altădată cu pumnii în piept să trateze această lege mai rău decât ca pe o fițuică de importanță neglijabilă și caracter opțional.

Această atitudine complet neglijentă și disprețuitoare la adresa Constituției României nu face altceva decât să anuleze statul, în definitiv, să ne anuleze pe toți, ca cetățeni.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL – să prezinte declarația politică. Se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Declarația de astăzi are titlul „Radicalizarea USL e o tactică prin care pierdem cu toții”.

Odată cu schimbarea de putere în principalele partide de opoziție, noii lor lideri s-au gândit să-și întărească cu orice preț legitimitatea. Discursul lor politic a devenit mult mai strident, încercând astfel să capitalizeze și nemulțumirile românilor afectați de criză. Deși nu au domolit contestările din propriile partide, iar sondajele nu le mai sunt la fel de favorabile, continuă cu același tip de agresivitate. În ultimul timp, capul de afiș a fost ținut de încercarea de suspendare a președintelui, au urmat amenințările lui Crin Antonescu cu retragerea din Parlament, dacă vor fi comasate alegerile, și cea mai deplasată declarație este cea a domnului procuror Ponta, care promite băgarea PDL în pușcărie.

Așadar, conform USL, șeful statului ar trebui suspendat fiindcă susține prudența bugetară, dar planurile de desființare a unui întreg partid li se par perfect democratice și constituționale liderilor din opoziție, lideri care, parcă dinadins, vor să confirme la fiecare pas eticheta, pusă de un alt lider de-al lor, de imaturitate, care li se atribuie perfect.

Cel mai îngrijorător este însă contextul în care acești doi oameni se manifestă. Este vorba de o societate puternic tulburată de valurile crizei, suprasaturată de scandal și zgomot inutil. De aceea, țipetele acestor două persoane vor face mai puțin rău guvernanților. Cei mai afectați vor fi însă românii, siliți să plătească acest circ al virulenței, la fel cum vor plăti propriile lor partide, uzate într-un război absurd.

Mai este doar un an până la alegeri. Din păcate, unii mai cred că vociferările de acest fel vor ține loc de argumente și că românii pot fi convinși că trăiesc într-o dictatură portocalie, din care doar socialismul liberal i-ar mai putea scoate – prin suspendări de partide, de Parlament și băgarea inamicilor politici în pușcărie. Iar ca totul să fie și mai bizar, USL își pregătește acest delir politic prin propagarea spaimei de fraudare a alegerilor, exact cum făcea, ani în urmă, PRM-ul, al cărui președinte era un alt corifeu furibund al opoziției.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Vasile Nedelcu – Grupul parlamentar progresist.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Reforma spitalelor încetinește”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat cu tristețe că reforma spitalelor din România a încetinit în ultima perioadă. Ba mai mult, dacă în alte domenii precum educația efectele reformei au început să se vadă, aici nu avem, din punctul meu de vedere, niciun rezultat viabil.

La un moment dat, a început descentralizarea. Câteva zeci de unități spitalicești au fost închise, urmând ca ele să fie transformate în aziluri de bătrâni. Au fost atunci proteste ale oamenilor, discuții interminabile, promisiuni și planuri de viitor, care mai de care mai frumoase. Am rămas, din păcate, cu spitale închise, pentru că nu am auzit de deschiderea vreunui centru pentru persoanele de vârsta a treia într-o astfel de locație în care odată a fost un spital.

Pacienții continuă să vină cu medicamente și pansamente de acasă, dacă vor să fie tratați așa cum trebuie. Spitalele, în continuare, se confruntă cu probleme când vine vorba de tratamente, oamenii bogați continuă să ia calea străinătății pentru a se trata, în timp ce săracii merg cu teamă să-și aline suferințele trupești.

Singurul „beneficiu” al descentralizării spitalelor, efectuată de către fostul ministru al sănătății, a fost schimbarea managerului spitalului de către factorul politic, indiferent cum s-a numit el, ba mai mult, cum este cazul de la Teleorman, în care este o dispută acerbă între președintele Consiliului județean și prefect pentru a ajunge la butoanele de control ale managementului spitalelor din zonă.

Se vorbește în continuare de tot felul de licitații trucate în sistem, care continuă să îmbolnăvească medicina românească din punct de vedere moral. Acestea determină mărirea costurilor pentru materialele sanitare și alimente până la 300%, și nimeni nu sesizează acest aspect.

Peste 80% din fondurile alocate de Casa de Asigurări de Sănătate sunt folosite pentru plata salariilor, în unele situații numărul de ore suplimentare ale cadrelor medicale depășind numărul orelor efective din luna respectivă. Medicii de familie eliberează necondiționat rețete compensate și gratuite, introducând voit sau nevoit farmaciile în faliment, neexistând un control al fondurilor alocate pentru aceasta.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Îl rog pe domnul senator Adrian Țuțuianu – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația politică.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Bugetul PDL pentru 2012 – sărăcie extremă, într-un stat polițienesc”.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la proiectul bugetului de stat și al asigurărilor sociale pentru anul 2012, pentru că, față de apologeții portocalii de la televizor care ne explică în multe vorbe și puține idei cum vor reforma țara pe acest buget, există opinii mult mai numeroase și mai fundamentate în sensul criticării argumentate a proiectelor. Și nu știu de cine ar trebui să ținem cont: de intențiile prostești și bolnave ale unui guvern incompetent de a trece criza adâncind sărăcirea populației cu venituri medii și mici, la schimb cu salvarea clientelei politice, sau de evaluările unor profesioniști care atrag atenția asupra unor derapaje evidente?

Mai întâi, o chestiune de principiu. Deși Legea finanțelor publice prevede că bugetul trebuie să ajungă pe masa Parlamentului până la 15 octombrie, domnul Boc nu are nicio treabă, el nu vede, nu aude și nu i se pare importantă o întârziere de câteva săptămâni. Și nu e prima dată când nu se respectă termenul legal de către acest Guvern. La fel a făcut în anul 2009, la fel a făcut în anul 2010, la fel face și acum. I se pare o chestiune banală să nu se disciplineze și să nu ofere, măcar sau mai ales acum, în perioadă de criză, disciplină și claritate în viziunea bugetară.

Pe cât de grav aspectul, pe atât de secundar devine atunci când discutăm pe fondul proiectului de buget, și apelez la profesioniștii anume pregătiți și îndreptățiți să facă evaluarea și monitorizarea independentă a politicii fiscale a Guvernului – Consiliul Fiscal, care și-a făcut publică, în urmă cu două săptămâni, opinia cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2012. Nu fac decât să enumăr câteva dintre observațiile derivate din materialul întocmit de Consiliul Fiscal:

– revizuire descendentă semnificativă a proiecției inițiale de creștere economică pentru anul 2012; balanța riscurilor este înclinată mai degrabă în direcția unei creșteri economice mai reduse;

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog să prezinte declarația politică pe domnul senator Mihail Hărdău – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Romeo Nicoară.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Declarația mea politică se intitulează „Despre inginerii de suflete sau subfinanțarea cercetării științifice”.

Declarația mea politică de astăzi se înscrie mai puțin în sfera politicului, cât mai cu seamă în sfera cercetării științifice, reprezentând, totodată, și un omagiu adus Societății Politehnice din România, care a aniversat recent 130 de ani de la înființare.

Fără a cădea în patima mitologizării inginerului, specifică regimului de tristă amintire, trebuie să reamintesc că inginerul, destul de răspândit ca specie și printre colegii din Parlament – 158 de ingineri, dintr-un total de 471 de parlamentari –, respectiv printre membrii Guvernului – 17 ingineri, dintr-un total de 53 de miniștri și secretari de stat –, se opune frecvent retoricii facile și conjuncturale printr-un spirit practic și aplicat. Se spune că omul rațional se adaptează la lume, în timp ce omul irațional se încăpățânează în încercarea de a-și adapta lumea la sine, astfel că orice progres depinde, în esență, de omul irațional. Eu însumi vreau să cred că fac parte din tagma „încăpățânaților”, inginer de profesie, animat fiind de dorința constantă de creație științifică și tehnică, de folosire a ingineriei ca mijloc și viziune de dezvoltare economică și socială durabilă.

Societatea Politehnică din România a sărbătorit în această săptămână 130 de ani de la înființarea sa, în 6/18 decembrie 1881, în sala de așteptare din Gara de Nord, sub președinția colonelului-inginer Ștefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. În cadrul ședinței inaugurale, 34 de membri fondatori l-au desemnat ca președinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcției liniei ferate Buzău – Mărășești, prima linie de cale ferată românească și evenimentul catalizator care a stat la baza ideii unei Societăți Politehnice. Printre membrii săi de început se numără figuri proeminente cum ar fi: Spiru Haret, Nicolae Dabija, Anghel Saligny sau Aurel Vlaicu, pentru a mă limita la câteva personalități.

Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, Societatea Politehnică este recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883 este declarată persoană morală și juridică. Cu sediul în aceeași clădire impunătoare de pe Calea Victoriei, inaugurată în 1928, Societatea Politehnică și-a adus contribuția legislativă semnificativă la elaborarea Legii corpului tehnic, a Legii pentru păstrarea titlului de inginer, respectiv la înființarea Colegiului Inginerilor, garantând astfel titlul și exercitarea profesiunii de inginer.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Romeo Florin Nicoară – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, pentru a prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Avizarea bugetului de stat pe 2012 în comisiile parlamentare – o mascaradă a actualei puteri”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În fiecare an, adoptarea bugetului de stat de către Parlament este un moment de dezbateri aprinse între putere și opoziție. Într-o democrație normală, acest lucru este absolut firesc. De altfel, rolul opoziției este acela de a controla guvernanții și de a se asigura că aceștia nu abuzează de puterea pe care o dețin, însă în România nici măcar acest drept legitim nu mai este respectat.

Felul în care bugetele de miliarde de euro ale ministerelor au primit avize pe bandă rulantă din partea comisiilor parlamentare este de-a dreptul rușinos, mai ales când vorbim despre cea mai importantă lege a anului viitor, în condițiile unui an extrem de dificil pentru țara noastră, cel puțin din punct de vedere financiar. Disprețul total afișat față de reprezentanții opoziției în comisii a fost mai mult decât evident: întrebările adresate miniștrilor de către reprezentanții puterii au fost pure formalități sau adevărate laudatio, menite să ne arate cât de talentați sunt reprezentanții Executivului în recitarea de poezii învățate de cu seară. Timpul alocat răspunsului la întrebările din comisii a fost, în dulcele stil clasic, preferențial. De pildă, doamnei ministru Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului, i-a fost acordată nici mai mult nici mai puțin decât o oră și 20 de minute în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pentru a-și susține bugetul aferent, aceasta fiind mai degrabă o conferință de presă susținută la Parlament. Ca să nu mai spunem că, în rest, timpul alocat fiecărui ministru a fost relativ scurt, până în 30 de minute, insuficient pentru ca toți membrii comisiilor de specialitate să poată interveni. Aproape că nici nu a fost timp pentru întrebări stânjenitoare.

Spre exemplu, bugetul Ministerului Administrației și Internelor a fost adoptat în mai puțin de 30 de minute în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc.

Domnule senator Emilian Frâncu – Grupul parlamentar al PNL –, vă rog să prezentați declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Țara noastră – colonia bancară a Europei”.

Sistemul bancar european este foarte aproape de a se confrunta cu o criză acută. Implicit, sistemul bancar român se va afla în dificultate. Criza politică, cauzată de primul partid aflat la guvernare care a determinat agravarea situației economice a României, a avut, bineînțeles, consecințe și asupra sistemului bancar român. Guvernul României, odată cu încheierea contractului extrem de păgubos cu Fondul Monetar Internațional, intenționează să privatizeze și singura bancă românească comercială mare care nu se află în mâinile capitalului străin.

Între timp, în Europa, aproape toate băncile austriece, germane, spaniole, irlandeze, indiferent că erau private sau de stat, au primit injecții de capital și credite garantate de guvernele lor. României, practic, i s-a interzis această variantă, în urma semnării contractului cu Fondul Monetar Internațional, toate acestea în condițiile în care majoritatea țărilor preferă să controleze cel puțin jumătate din propriul sistem bancar.

Guvernul României, disperat să pună mâna pe banii celor de la Fondul Monetar Internațional și să mascheze incompetența privind gestionarea crizei, nu a luat în calcul protejarea sistemului nostru. Ar fi trebuit să ia exemplul Canadei, țară recunoscută ca având cel mai solid sistem bancar din lume, poate și datorită politicii duse în acest domeniu, o politică dură impusă străinilor, cărora nu li se permite să controleze băncile. Menționăm că, practic, situația lor este opusă situației din țara noastră. Nouă nu ni se mai permite să ne controlăm propriile bănci.

Mulțumim, domnilor Traian Băsescu și Emil Boc!

Consecințele nu au întârziat să apară. Recent, băncile austriece, ce dețin în România o treime din activele sectorului bancar, au anunțat că își vor limita finanțarea către subsidiarele din Europa de Est, inclusiv România. Desigur, această decizie o să ne afecteze puternic economia și sistemul bancar, noi fiind integral dependenți de capitalul străin, cum am mai spus. Ca să nu menționăm și cele șase bănci elene din România, ce dețin aproape 20% din active.

Mulțumesc. Nu doriți să depuneți? În regulă.

Îi dau cuvântul domnului senator Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Agricultura – un domeniu care trebuie să fie revitalizat” Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Nu mică mi-a fost mirarea să constat că se fac din ce în ce mai multe gafe într-un domeniu în care ar fi trebuit să afirm cu tărie că ne pricepem, și anume agricultura. Să luăm pe rând evenimentele care m-au condus la o asemenea concluzie.

În primul rând, Guvernul Boc va împrumuta bani de la Trezorerie pentru a plăti ajutoarele către fermieri, pentru că Ministerul Agriculturii nu a fost în stare să aducă în țară acești bani. Este vorba de un total de 1,3 miliarde de lei, aproximativ 311 milioane de euro, cu care Comisia Europeană și Guvernul de la București se obligă să-i ajute pe fermierii români loviți de criză, sub forma ajutoarelor de stat. Jumătate din cele 311 milioane de euro trebuia asigurată de Guvernul României, jumătate de Uniunea Europeană, iar acești bani ar fi trebuit deja să fie în conturile ministerului. Banii ar fi trebuit să ajungă la fermieri în acest an. Termenul este stabilit de Comisia Europeană și expiră la 31 decembrie 2011. Dacă Guvernul nu respectă acest termen, ajutoarele către fermieri sunt pierdute.

Comisia Europeană a aprobat aceste ajutoare acum șapte luni. Ce au făcut în acest timp guvernanții? Pentru că banii nu au ajuns unde trebuie și sunt slabe speranțe să ajungă până la finalul anului. Guvernanții noștri au stat cu mâinile în sân, așteptând să pice banii din cer. Nici pomeneală să muncească pentru a-i primi. Astfel, domnul Tabără se laudă că ministerul pe care îl conduce este unul dintre ministerele care au absorbit o sumă mare de bani. În realitate, în acest an, numai pe sectorul fermierilor, Ministerul Agriculturii a semnat un număr de 21.731 de contracte, în valoare de 775.091.949 de euro, contracte cu decizie de finanțare. Dintre acestea, a făcut plăți doar pentru 10%, adică 75.803.542 de euro, acoperind un număr de 16.314 contracte cu decizie de finanțare.

Este cel mai prost an din 2008 în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. Proiectele ce trebuiau finanțate și care se refereau la sprijinirea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor de subzistență, la modernizarea exploatațiilor agricole, îmbunătățirea infrastructurii agricole și silvice, crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, încurajarea activităților turistice, renovarea și dezvoltarea satelor au toate șansele să se ducă pe apa sâmbetei. La fel și banii.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Încheiem aici partea de declarații politice.

Au mai depus în scris declarații politice domnii senatori:

– Sorin Fodoreanu, Toader Mocanu, Augustin Humelnicu, Marian Rasaliu, Florin Mircea Andrei, Alexandru Mocanu, Petru Filip, Mihai Niță, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Ioan Mang, Iulian Bădescu, Constantin Tămagă, Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Cornel Popa, Marius Nicoară, Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Aceste declarații politice fac parte integrantă din stenograma ședinței.

Declarația politică se intitulează „România deține președinția Biroului Internațional pentru Expoziții (BIE)”.

Declarativ, obiectivele de politică externă ale României, în concordanță cu interesele naționale și cu statutul României de membru în structurile europene și euroatlantice, au în vedere creșterea vizibilității țării noastre și contribuția continuă la eforturile multilaterale de întărire a cooperării internaționale și de soluționare a problematicilor ridicate de globalizare, de dezvoltarea rapidă a societății umane și, nu în ultimul rând, de actualul context economic mondial.

În acest sens, doresc să subliniez importanța activității României în cadrul Biroului Internațional pentru Expoziții (BIE), ca una dintre cele mai vechi și numeroase organizații internaționale, ce funcționează încă din 1928 și care are, în prezent, 157 de state membre.

Mișcarea expozițională internațională se angajează, ca mișcare globală, în a promova activ valorile culturale, științifice și tehnologice, servind drept canal de comunicare pentru promovarea dezvoltării economice și a schimburilor internaționale, facilitând interacțiunea și cooperarea între țări, fiind o excelentă oportunitate de diplomație publică.

România a participat, după 1989, la toate expozițiile mondiale și internaționale organizate sub egida BIE: Sevilia, Spania – în 1992, Taejon, Coreea de Sud – în 1993, Lisabona, Portugalia – în 1998, Hanovra, Germania – în 2000, Aichi, Japonia – în 2005, Zaragoza, Spania – în 2008 și Shanghai, Republica Populară Chineză – în 2010, cu efecte certe de promovare a valorilor și specificului național în rândul publicului larg și la nivelul comunității internaționale.

Folosesc acest prilej pentru a transmite mesajul meu de felicitare pentru câștigarea de către România a președinției Biroului Internațional pentru Expoziții, pentru un mandat de doi ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă doi ani, la data de 23 noiembrie 2011, cu ocazia celei de-a 150-a Adunări Generale a organizației internaționale.

În acest sens, îmi exprim încrederea că deținerea președinției acestei prestigioase organizații va contribui la o bună vizibilitate și expunere mediatică internațională pentru România.

Declarația politică este intitulată „Să chibzuim mai bine banii publici”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă supun astăzi atenției un subiect extrem de important, care a fost dezbătut în repetate rânduri și sub diverse forme în ultimele zile atât de către noi, cât și de către mass-media: comasarea alegerilor și implicațiile acestei comasări.

Este un subiect cu greutate, ce naște, așa cum din nefericire ne-am obișnuit, numeroase polemici, scenarii, acuzații și discuții aprinse, însă, dincolo de aceste activități cotidiene ale opoziției, care sunt vizibile în detrimentul unei politici a priorităților populației, este datoria noastră să luăm decizii ce țin cont de contextul economic național și european.

Am fost acuzați, în primul rând, de o înșelare a democrației, de transformarea regulilor de bază ale acesteia și de alte astfel de teorii conspiraționiste menite să inducă nesiguranță în rândul electoratului.

Să nu uităm, stimați colegi din opoziție, că democrația nu ne împinge să luăm decizii care să afecteze situația economică și nivelul de trai al populației. Democrația nu trebuie să fie bazată pe decizii care nu au acoperire în economie și care, pe fondul instabilității economice a bătrânului continent, să ducă în viitor la adoptarea unor măsuri de austeritate, pe care, vă asigur, cetățenii nu le-ar prefera în schimbul alegerilor, indiferent de orientarea politică.

Comasarea alegerilor este o necesitate pentru asigurarea stabilității economice. Doar în acest fel vom putea scurta perioada campaniei electorale și, implicit, vom putea reduce cheltuielile pentru alegeri. Nu este vorba de 1-2 euro, ci de reducerea cu aproape jumătate a costurilor de personal, de la 43 la 22 de milioane de euro, ca urmare a înființării și funcționării unor birouri electorale ale secțiilor de votare comune.

Dacă faceți o paralelă între acest sistem de alegeri și ceea ce s-a întâmplat la alegerile trecute, vă veți convinge singuri că această „lipsă a democrației” de care ne acuzați este, de fapt, una dintre numeroasele măsuri pe care Guvernul Boc le ia pentru a asigura stabilitatea economică.

Declarația politică se intitulează „USL dorește blocarea bugetului României”.

Distinse domnule președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni senatori, Domnilor miniștri,

După cum bine știți, a debutat deja dezbaterea în comisii a proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Se conștientizează, sper, că fără aprobarea celor două proiecte vom începe anul următor cu un handicap financiar ce va fi greu de redresat ulterior. Deși experiența ultimilor ani ar fi trebuit să ne învețe pe toți că, odată aprobat la timp bugetul de stat, cunoaștem cum să ne drămuim cheltuielile astfel încât să facem economie, constat cu surprindere că stimații colegi din USL s-au depășit pe ei înșiși, depunând nu mai puțin de 8.000 de amendamente.

Ținând cont de această cifră, nu pot să trag decât două concluzii: fie colegilor din PSD și PNL nu le pasă că am reușit să aducem țara în echilibru financiar după ani grei de criză, și vor acum s-o ducă spre prăbușire din nou, fie vor, pur și simplu, să blocheze adoptarea celor două bugete.

În ceea ce privește primul aspect, putem crede că cei din USL au impresia că banii țării se pot întinde în scop electoral după cum vor ei, pentru a onora promisiuni aberante sau care nu-și au locul în aceste vremuri grele. O lume întreagă se luptă cu recesiunea, iar dumneavoastră, stimați colegi din USL, cereți bani cu nemiluita pentru lucruri pe care, de altfel, ar fi putut să le facă primarii dumneavoastră atrăgând fonduri europene. Așadar, vreți să dați dovadă de populism și, când acest lucru vi se refuză, reproșați Guvernului că blochează investițiile.

Însă știți oare că în 2012 România va avea cel mai mare procent din PIB alocat investițiilor din toată Uniunea Europeană? Știți că rata șomajului din țara noastră este cu 2% sub media europeană? Atunci de ce solicitați, de exemplu, prin amendamentele depuse, blocarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii? Acest program înseamnă bani investiți în țară, în locuri de muncă și atragere de investitori.

Referitor la al doilea aspect, cel al încercării de a bloca pur și simplu adoptarea bugetelor, este clar că cei din USL asta vor să facă. Altfel nu se explică numărul uriaș de amendamente depuse. Cât va dura oare analizarea celor 8.000 de amendamente de către comisii și cum vor fi dezbătute acestea în plenul Parlamentului? Este aberant că cineva ar putea crede măcar că ar putea fi citite toate acestea.

Declarația politică este intitulată „Cu o opoziție dualistă, viitorul României poate fi compromis”.

Distinse domnule președinte,

## Onorat prezidiu,

## Stimați senatori,

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, vreau să salut de la această tribună adoptarea ieri, de către Senat, cu unanimitate de voturi, a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, document aprobat anterior și de Camera Deputaților.

Vă reamintesc că astăzi și mâine miniștrii de externe ai țărilor membre NATO se vor întâlni la Bruxelles în vederea „calmării” relațiilor cu Rusia, după ce aceasta s-a declarat recent împotriva amplasării scutului antirachetă în Europa.

E regretabil faptul că Rusia pare că nu înțelege încă faptul că Războiul Rece s-a încheiat, însă eu continui să sper că argumentele raționale și angajamentele ce vor fi prezentate de Alianța NATO partenerilor ruși vor dezamorsa această relație tensionată din ultima perioadă dintre cele două mari puteri politico-militare.

De asemenea, sper că aceste ultime ieșiri în scenă ale Rusiei au fost mai mult cauzate de situația electorală din țară, și nu este o politică de stat, pentru că deja avem o criză economică mondială care ne îngrijorează suficient pentru ca lumea să-și mai pună și problema unor conflicte militare. Nici nu vreau să mă gândesc unde vom ajunge dacă ne vom trezi cu un conflict proaspăt în Iran, și acesta este un motiv în plus de a accelera punerea în aplicare a Acordului românoamerican antirachetă.

Adoptarea cu unanimitate de voturi a proiectului de lege privind amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României reprezintă un succes al clasei politice românești și un succes al României, ca ansamblu, și de aceea felicit și opoziția pentru seriozitatea de care a dat dovadă în acest caz.

Din păcate, ca vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, nu pot să laud USL-ul și când vine vorba de partea economică, pentru că prin cele câteva mii bune de amendamente depuse la bugetul de anul viitor nu dovedesc decât o neseriozitate crasă. În condițiile în care în Europa se anunță faptul că Germania, Austria, Finlanda, Franța, Luxemburg și Olanda și-ar putea pierde ratingurile AAA, deci efectiv chiar și Fondul European pentru Stabilitate Financiară și-ar putea pierde ratingul maxim, în mod cert moneda euro ar avea probleme serioase și, în consecință, chiar Uniunea Europeană, în general.

Declarația politică se intitulează „Ajutor de stat pentru mineri”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Guvernul a decis alocarea de ajutoare de urgență în sumă totală de 8 milioane de lei pentru minerii disponibilizați, printr-o hotărâre aprobată în ședința din 6 noiembrie 2011. Ajutoarele vor fi acordate pentru 900 de familii de mineri de la exploatările miniere Petrila, Paroșeni și Uricani, care urmează să își înceteze activitatea conform Hotărârii Guvernului nr. 772/2011.

În comunicat se menționează că „actele normative aprobate prevăd acordarea de ajutoare de urgență persoanelor disponibilizate, care să asigure, până la găsirea unui loc de muncă sau desfășurarea de activități independente aducătoare de venituri, un suport financiar care să prevină riscul excluziunii sociale”.

Ministrul muncii va aproba suma efectivă acordată cu titlu de ajutor pe baza propunerii cuprinse în anchetele sociale efectuate de agențiile pentru prestații sociale județene în a căror rază teritorială își au domiciliul familiile minerilor disponibilizați.

Domnul prim-ministru Emil Boc a declarat că Guvernul va identifica soluții interne pentru a achita plăți compensatorii minerilor disponibilizați, până la aprobarea ajutorului de stat de către Uniunea Europeană, menționând faptul că a discutat deja cu conducerea Ministerelor Finanțelor, Muncii și, respectiv, Economiei, pentru a fi găsite soluții de achitare a plăților compensatorii.

Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament al Consiliului, care ar permite acelor state membre interesate să acorde ajutoare pentru funcționarea minelor de cărbune numai în cadrul unui plan de închidere definitivă, iar punerea în aplicare a acestuia ar fi strict monitorizată. Orice ajutor pentru închidere trebuie să fie condiționat de prezentarea de către statul membru a unui plan de măsuri adecvate, de exemplu în domeniul eficienței energetice, de energie regenerabilă sau captarea și stocarea carbonului, pentru a atenua impactul negativ asupra mediului.

Scopul propunerii este de a pune capăt subvențiilor de funcționare a minelor necompetitive. În schimb, orice subvenții de la stat ar trebui să meargă din ce în ce mai mult către finanțarea consecințelor sociale și de mediu, prin închiderea acestor mine. Regulamentul propus se referă, mai ales, la huilă. Lignitul este o formă diferită de cărbune, care nu poate primi subvenții de funcționare. Producția de huilă în Uniunea Europeană este mică în comparație cu cererea, Uniunea Europeană depinde de importuri pentru mai mult de jumătate din utilizarea acesteia în centralele electrice.

Declarația politică este intitulată „Adio, dar rămân cu tine!”.

În urmă cu vreo zece zile, Victor Ponta, susținut îndeaproape de Crin Antonescu, pierdeau lamentabil președinția Senatului în favoarea PDL, după ce vreo două săptămâni au susținut, „de-a proasta”, că acest lucru nu se va întâmpla. Concomitent cu acest „război” pierdut înainte de a începe, cei doi „comici vestiți” ai politicii anunțau o altă acțiune epocală a tristei noastre opoziții: suspendarea președintelui Băsescu, urmată de demiterea lui prin referendum. De o săptămână, s-a „fâsâit” și cu suspendarea. Ieri, penibilul Victor Ponta anunța că acum dorește să strângă 5,2 milioane de semnături de la cetățenii României pentru demiterea președintelui, după care, în fraza următoare, adaugă cu seninătatea celor internați la Poroschia, Socola ori Voila că, de fapt, semnăturile, indiferent câte sunt, nu pot ajuta cu nimic la suspendare... (?!)

De fapt, cei doi lideri n-au fost capabili până acum să explice credibil, măcar pentru „consumul” intern al USL, ce rost avea suspendarea lui Băsescu, concomitent cu înlocuirea lui Geoană cu Blaga! Cum nu le-a reușit nici cu păstrarea președinției Senatului și nici cu suspendarea lui Băsescu, acum vor să rupă inima târgului cu una și mai gogonată: demisia din Parlament a tuturor senatorilor și deputaților PSD – PNL – PC!

La 29 septembrie 2011, senatorul PNL Cornel Popa a vorbit pentru prima oară, explicit și clar, despre o demisie colectivă din Parlament a tuturor parlamentarilor USL. „Voi propune colegilor din PNL și USL ca, de luni, să începem, pe bune, o grevă parlamentară, iar apoi să ne dăm demisia în bloc din acest Parlament, care este tot mai lipsit de democrație”, a declarat senatorul liberal.

La 3 octombrie 2011, Crin Antonescu preia din zbor ideea colegului Popa și afirmă: „Trebuie să recurgem la formule mai radicale de protest, și părăsirea Parlamentului ar fi una dintre ele.”

Victor Ponta a fost ceva mai prudent și a lăsat să se înțeleagă că lui și PSD-ului nu le-ar conveni un gest atât de radical, afirmând: „De multe ori am și eu impulsul ăsta. Să nu credeți că este o plăcere să stai în Parlament alături de doamna Anastase sau că ți se dezvoltă mintea sau intelectul ascultând-o pe Anastase, însă dacă n-am fi acolo foarte multe dintre furăciunile și ticăloșiile lor nu le-ați putea afla.”

Declarația politică se intitulează „Finanțarea educației – element vital în dezvoltarea societății românești”.

Educația reprezintă unul dintre factorii-cheie care contribuie în mod decisiv la dezvoltarea unei societăți. Nu există societate civilizată și prosperă din punct de vedere economic și cultural care să nu acorde o atenție deosebită acestui domeniu. Deși criza economică europeană face ravagii în rândul țărilor puternice ale bătrânei Europe, educația nu trebuie abandonată. Indiferent cât are de gând să ne macine nervii această criză economică, sistemul educațional trebuie administrat cu grijă.

România are nevoie să investească în educație. Toate rapoartele Ministerului Educației arată că sistemul de educație este subfinanțat și că există o nevoie naturală de a suplimenta deficitul. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este nevoie de resurse financiare. Toate guvernele care s-au succedat au clamat că societatea românească nu poate funcționa cu o educație subfinanțată. În fiecare an au fost discuții, dezbateri aprinse, nemulțumiri cu privire la procentul din PIB alocat acestui domeniu de importanță națională. Pe bună dreptate, căci avem nevoie de o alocare mai ridicată. Problema rămâne aceeași, a identificării de resurse.

Ca România să intre în clubul select al țărilor care alocă un procent semnificativ din PIB pentru educație, este nevoie de mai mult decât o realocare sau o reașezare a împărțirii bugetare. Este nevoie de creștere economică și de creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Întrebarea legitimă care se pune ar fi: de unde să scoatem bani pentru finanțare pe vreme de criză? Cu o creștere economică mică, dar mult mai bună ca unele state europene falimentare, singura șansă de a crește veniturile la bugetul de stat o reprezintă diminuarea evaziunii fiscale. Ar fi una dintre măsurile pe termen scurt, mediu și lung care ar aduce bani în plus la bugetul de stat. Astfel, ar fi mai mulți bani pentru educație.

Atât în 2011, cât și în 2012, bugetul educației reprezintă aproximativ 4% din PIB, un procent relativ egal cu cel din 2010. Dacă ar fi să facem o comparație cu media țărilor europene, vom regăsi un procent de 5,1% din PIB. Republica Slovacia alocă 3,8% din PIB, reprezentând cea mai mică pondere din țările Uniunii Europene. În schimb, la polul opus, Danemarca alocă 8% din PIB. Vecinii noștri unguri alocă 5,4%, pe când cei bulgari alocă 4,2%.

Declarația politică este intitulată „Moțiunea lui Sisif”.

Uniunea tripartită condusă oarecum de tandemul Antonescu – Ponta funcționează. Anevoie, dar funcționează. Nu este clar cât de armonios concubinează cele trei partide, dar... ambii lideri „se simpatizează”, după cum dădea asigurări domnul Ponta. Așadar, dumnealor sunt simpatici.

Cel mai simpatic ni s-a părut a fi junele Ponta, atunci când ne-a cadorisit cu postul de șef al Senatului. A respectat datina străbună, dăruind celor dragi un cadou de sărbători. Îi mulțumim și să-și țină obiceiul, chiar dacă generozitatea sa este altfel percepută de către unii colegi useliști. De pildă, domnul Vanghelie zice că șeful său n-a făcut o treabă chibzuită și că, de fapt, tocmai a reușit să strice socotelile Uniunii. Acum, asta e! Dar vorba seniorului Ion Iliescu: „Tinerii ăștia sunt mai pripiți, cum ajunge unul șef, vrea să-i dea afară pe ceilalți.”

După ce l-a aruncat din partid pe fostul său șef, junele Ponta și-a aruncat ochii peste gard, curios să vadă cum iese lumea în stradă prin Franța, Grecia și Belgia, revoltată împotriva unui proiect de lege reformatoare „despre care nici nu se știe dacă va fi bună”.

Bravos, nene Iancule! Păi vrei să ne momești și pe noi? Explică-ne, mai întâi, care este logica nemulțumirii față de o lege despre care încă nu se știe dacă va fi bună sau mai puțin bună. Un lucru despre care nu știi nimic trebuie criticat doar pentru că este făcut de altcineva? Să avem pardon, dar asta seamănă a invidie. Acum ne explicăm de ce liderul pesedist nu e niciodată de acord cu inițiativele Coaliției aflate la putere, criticând tot ce facem noi.

Spre deosebire de simpaticul său copreședinte al uniunii socialiste, președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că soluția pentru ieșirea din criză a României și schimbarea acestei puteri e suspendarea președintelui Traian Băsescu. Obsesia lor cu suspendarea este veche, cred că au învățat-o pe de rost și gâștele de pe marginea șanțului, obsesie pe cât de ponosită, pe atât de zadarnică și care va mai bântui somnul useliștilor până când vor ieși la pensie.

Dacă Victor Ponta zice că proiectul obsesivei suspendări trebuie pus în operă „când va avea șanse de reușită”, mentorul său spiritual, domnul Iliescu, preciza că „suspendarea ar trebui făcută după ce apare o nouă configurație a Parlamentului”. Probabil că președintele de onoare avea în vedere noua configurație produsă prin instalarea domnului Blaga la șefia Senatului. Deci acum e momentul! Vorba aia: aveți echipă, aveți valoare!

Declarația politică se intitulează „Comasarea alegerilor dăunează grav democrației din România”.

Declarația mea politică de astăzi pornește de la inițiativa Guvernului de a comasa alegerile locale cu cele parlamentare. Vineri, Ministerul Administrației și Internelor a și lansat spre dezbatere publică un proiect de lege pe această temă. Înțeleg însă că această inițiativă guvernamentală nu are și girul partidelor din Coaliția de guvernământ. Mai înțeleg că Executivul condus de Emil Boc dorește să-și asume din nou – pentru a câta oară! – răspunderea pe o altă versiune a Legii electorale. Înțeleg că nu mai înțeleg nimic, și cred că, de fapt, acesta a și fost scopul guvernanților. Toate aceste mișcări și inițiative urmăresc, după părerea mea, bulversarea opiniei publice și deturnarea atenției de la problemele grave ale guvernării PDL.

Suntem în perioada de dezbatere a Legii bugetului de stat, iar Guvernul Boc, în loc să dea explicații despre modul în care a conceput acest buget dezastruos pentru români și atât de profitabil pentru clientela PDL, aruncă această fumigenă, încercând să deturneze atenția opiniei publice.

În acest sens, proiectul elaborat de funcționarii din ministerul domnului Igaș este o piatră de încercare: Ministerul Administrației și Internelor a aruncat piatra în baltă pentru ca noi să ne chinuim s-o scoatem și să avem despre ce discuta. E o fumigenă, o șmecherie tipic pedelistă, prin care se încearcă manipularea cetățenilor.

Nu am să insist asupra șopârlelor din acest proiect legislativ. Au făcut-o deja alții: jurnaliști, comentatori sau specialiști în legislație electorală. Nu pot însă să nu observ un lucru: nesancționarea unor fapte de corupție electorală și reducerea pedepsei maxime pentru acest tip de infracțiune sunt opțiuni cel puțin ciudate pentru un Cabinet care se laudă în fiecare zi la televizor că va combate frauda electorală. Sau mă întreb: cum rămâne cu reforma statului și reducerea numărului de parlamentari, când proiectul Ministerului Administrației și Internelor prevede creșterea numărului de mandate?

Pentru mine, aceste exemple sunt dovezi clare, așa cum am mai spus-o și cu altă ocazie, că acțiunile Cabinetului Boc mint mult mai mult decât vorbele Cabinetului Boc.

Declarația politică este intitulată „Bugetul, alegerile și calamitatea”.

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Săptămâna aceasta parlamentară este marcată de amendarea Legii bugetului de stat și celei a asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. Două proiecte de lege a căror constituționalitate este îndoielnică, croite după ideea „merge și așa”, iar dacă nu sunteți multumiți, tot nu aveți ce face.

Proiectul bugetului de stat pe anul viitor nu face altceva decât să arate cât de mare este dorința de a câștiga alegerile din partea acelora pentru care a mai rămas o singură variantă: lipirea cu superglue de scaunele puterii. Altfel, nu îmi explic de ce instituții care nu sunt în primul eșichier al nevoilor cetățenilor au bugete doldora, pe care nimeni nu le poate justifica pertinent, decât într-un singur fel – pregătirea alegerilor viitoare.

Instituții care oricum nu au înregistrat o activitate remarcabilă au nevoie pentru la anul de sume și mai mari. Enumăr dintre „fruntașe”, de pe lista halucinantă a puterii: Curtea de Conturi – ca să facă, probabil, cât mai multe rapoarte favorabile –, Consiliul Concurenței – unde sunt acțiunile concrete? –, Agenția Națională de Integritate – întrevedem, cumva, niște fonduri alocate pentru dosarele făcute la foc automat? –, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – no comment –, Ministerul Afacerilor Externe – pentru îmbunătățirea imaginii românilor din afară, nu vă gândiți la secțiile de votare –, Serviciul Român de Informații – pentru personalul care ne servește pe toți, evident! – etc.

Contabalansarea ar veni din partea unor instituții și ministere cel puțin la fel de importante, stimați colegi, dar pentru care nu s-a considerat de cuviință că trebuie alocate sume mai mari. Se mai poate aștepta și după alegeri, nu?

Nu mai vorbesc aici despre faptul că aceste instituții se află sub control parlamentar, unul care, teoretic, este minunat, practic, lipsește cu desăvârșire, într-o țară în care Constituția însăși a devenit opțională.

Mai avem nevoie de dovezi cum că alegerile de anul viitor se pregătesc temeinic de către așa-zisa Coaliție de guvernare? Că nici măcar nu se mai chinuie să-și ascundă intențiile și că aceste alegeri cu miză fantastică pentru ei s-au transformat într-o luptă de gherilă, din care scapă cine aplică mai bine și fără scrupule legea supraviețuirii?

Declarația politică se intitulează „Un neîngenuncheat”. În vara anului 1970, Alexandru Bulgăre, român din Basarabia, fost combatant al Armatei Române în Al Doilea Război Mondial, se afla la București, la invitația unor rude. A solicitat o audiență la Nicolae Ceaușescu. Cui să se plângă un român despre necazurile românilor basarabeni – și erau destule! –, dacă nu Președintelui românilor? Ei mai păstrau în amintire imaginea acelui președinte curajos, care îi înfruntase pe sovietici în 1968.

Ceaușescu nu l-a primit, dar i s-a propus să lase memoriul la Cancelaria Consiliului de Stat. De aici, memoriul a ajuns la securistul-șef Ion Stănescu – după 1989, secretar al PSM, partidul lui Ilie Verdeț – și ulterior la șeful KGB-ului sovietic, Iuri Andropov.

Foarte curând, odată întors la Chișinău, Alexandru Bulgăre este arestat, alături de alți trei „complotiști”: Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu. Toți cu aceeași acuzare: propagandă cu scopul de subminare a puterii sovietice. Au urmat ani grei de pușcărie, în Siberia. Ieșiți din lagăr, pe trei dintre aceștia îi regăsim, la sfârșitul anilor ’80, în Mișcarea de Eliberare Națională.

Alexandru Bulgăre, devenit președinte al Asociației Victimelor Regimului Totalitar Comunist și al Veteranilor Armatei Române, va plăti însă cu viața gestul patriotic din 1970. Acuzat pe nedrept de colaborare cu KGB-ul sovietic, el moare în 2003, în urma unui infarct.

Dincolo de dramatismul situației în sine, declarația mea de astăzi dorește să sublinieze destinul tragic al lui Gheorghe Ghimpu, nimeni altul decât fratele lui Mihai Ghimpu, cunoscutul politician de la Chișinău, președintele Partidului Liberal din Republica Moldova.

Hăituit și el fără milă, după 12 ani de lagăr în Siberia, Gheorghe Ghimpu moare, la 13 noiembrie 2000, într-un ciudat accident de mașină. Circumstanțele accidentului n-au fost niciodată lămurite, dar nu este lipsită de interes informația că dispariția lui a survenit numai la câteva zile după ce a solicitat Federației Ruse – succesoarea de drept a URSS – despăgubiri de 10 miliarde de dolari pentru ocuparea Basarabiei timp de 50 de ani.

Declarația politică este intitulată „Votul prin corespondență – încercarea de fraudare a alegerilor viitoare”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Recent, „The Gallup Organization Romania” a efectuat pentru Fundația „Soros” un sondaj privind proiectul votului prin corespondență.

Conform unei percepții larg împărtășite la nivelul mediilor politice și al opiniei publice din țara noastră, Proiectul de lege privind votul prin corespondență se bucură de tristul renume de a fi una dintre cele mai controversate inițiative legislative ale PDL.

Cum a fost posibil să se contureze o asemenea percepție? Explicația este foarte simplă și este legată de suspiciunile foarte serioase care planează asupra acestui demers, considerat ca fiind conceput special pentru a asigura partidului „portocaliu” voturile de care ar avea nevoie pentru a câștiga alegerile legislative viitoare, adică pentru a „întoarce” în favoarea sa un vot popular previzibil nefavorabil, ca să nu spun catastrofal, la urne.

Argumente în acest sens? Nenumărate, din păcate, unul dintre ele fiind furnizat chiar de inițiatorul respectivului proiect de lege, care, erijându-se într-o veritabilă „Cassandra” a vieții politice interne, promitea în avans, în discursul de susținere a propriei candidaturi la funcția de prim-vicepreședinte al

PDL, cel puțin „un milion de voturi” la viitoarele alegeri legislative.

Față de suspiciunile grave legate de modalitățile în care ar putea fi manipulat votul cetățenilor la scrutinul de anul viitor, considerăm că sondajul amintit era oportun și necesar pentru a ne edifica asupra percepției în domeniu a cetățeanului, adică tocmai a aceluia din partea căruia se așteaptă votul și care are, cel puțin într-un stat de drept, dreptul legitim de a ști ce se va întâmpla cu votul său.

Potrivit sondajului Gallup, 59% din români spun „Nu” propunerii de introducere a votului prin corespondență, în timp ce doar 24% sunt de acord cu inițiativa, iar 16% nu au nicio opinie.

76% din cei care au răspuns „Nu” se tem de o fraudă electorală, iar la întrebarea dacă sunt sau nu de acord cu votul prin internet, 63% au răspuns negativ, și doar 21% sunt în favoarea acestei măsuri.

Declarația politică se intitulează „Cum ne explică Udrea de ce Băsescu e «C/cocoș»”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Urmăream mai zilele trecute în mediul online cum o distinsă doamnă ministru nu prididește să-l ridice în slăvi pe Băsescu, „omul politic curajos” fără de care România cu siguranță s-ar da de ceasul morții.

E drept, mitul curajului președintelui nostru nu e de ieri de azi, iar Elena Udrea nu dă nicidecum un exemplu de originalitate în demersurile ei slugarnice. L-a avut drept sufleur tocmai pe Băsescu, care ne explica mai lunile trecute, priponit tocmai la Eforie Nord, cum este el unul dintre politicienii curajoși ai Europei, deoarece s-a luat la trântă cu statul social. Știți dumneavoastră, statul acela în Constituția căruia stă scris, ca de altfel în toate constituțiile statelor europene, că principala îndatorire a lui este aceea de a-și proteja și ocroti cetățenii, de a le oferi certitudini, siguranță și locuri de muncă. Prin contrast, ceilalți președinți sunt niște terchea-berchea fricoși, din simplul motiv că n-au îmbrățișat și ei principiile unui stat după chipul și asemănarea lui Băsescu: nu al cetățenilor, ci al președintelui! Un stat antisocial, un stat care abdică de la însăși rațiunea sa de a fi: aceea de a deservi interesele cetățenești.

Dacă n-ar fi atât de revoltător pentru bunul-simț, ar fi cu siguranță amuzant să privești cum Elena Udrea laudă cu atâta râvnă curajul și bărbăția lui Băsescu, dar deoarece cunosc atât de bine realitățile și durerile cu care se luptă zi de zi românii, nu pot să nu mă gândesc cu amar: halal curaj!

Pot să știu și eu cine anume a fost chemat să achite nota de plată a „curajului” domnului Băsescu? După ce te-ai văzut cu sacii în căruță, după ce ai furat și ai împărțit pomeni pe la toate administrațiile locale portocalii care au dovedit că au vână de hoți, poți să tai în stânga și-n dreapta din pensiile și salariile românilor de rând și să te dai curajos! După ce Boc a îndesat sumedenie de bani pe gușa unui pușcăriaș ca Apostu, poate striga plin de curaj: „Prudență! Prudență!” Că doar așa e de bonton la FMI!

Știm, dumnealui și, de altfel, întreg PDL-ul sunt jucători adevărați! Ne-au dovedit-o din plin în numeroase rânduri. Dar sunt jucători la cacialma, iar scorul nu a fost niciodată zero la zero, așa cum lasă Udrea să se înțeleagă.

Declarația politică este intitulată „Educația românească, în mâna hazardului”.

Declarația ministrului educației Daniel Funeriu, potrivit căreia este mulțumit cu bugetul primit pentru anul 2012, consfințește faptul că învățământul românesc este lăsat la voia întâmplării.

În condițiile unei reduceri drastice, ale unui buget ridicol de mic, cel care decide vremelnic destinele educației în România este liniștit, relaxat chiar. Nu cere mai mult și nu pretinde respectul cuvenit la masa negocierilor pentru buget.

Mă gândesc că nici pretențiile la adresa sistemului nu vor fi foarte mari. Există o lege a compensației, în definitiv, nu-i așa? Primești, în schimb, cam tot atât cât dai...

Nu pot înțelege până unde merge servilismul și suficiența unora, dacă impulsul de a fi pe placul șefului de partid este mai puternic decât acela de a-ți respecta fișa postului. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât postul este unul de decizie într-un domeniu vital pentru România.

Cum este posibil ca, în pline proteste ale celor din sistem, ministrul educației să nu ceară bani mai mulți, să pretindă că sunt suficienți cei pe care s-au îndurat alte ministere să-i lase? Sunt atâtea școli în care copiii învață în frig sau altele închise pentru că pur și simplu nu pot funcționa.

Este evident că nu pot avea speranțe pentru fondurile pe care le-am solicitat pentru Grupul Școlar Sanitar „Vasile Voiculescu” din Oradea sau pentru Colegiul Economic „Partenie Cosma”, aflat într-o situație critică și în imposibilitatea de funcționare, așa cum am precizat în solicitarea trimisă ministerului. Copiii care învață aici au avut singurul sprijin în Primăria Oradea, care a alocat fonduri din bugetul propriu, dar care pot fi folosite doar pentru construcția unui corp de clădire cu 24 de clase, insuficiente pentru toți elevii înscriși aici.

Este inutil să mai cer demisia ministrului sau măcar să arate puțină responsabilitate. Pot, în schimb, să cer colegilor mei senatori să accepte amendamentele care cer suplimentarea bugetului educației.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Moțiune pentru siguranța noastră. Punct și de la capăt”.

Stimați colegi,

Ieri am avut de votat moțiunea simplă îndreptată împotriva ministrului de interne. Din păcate, rezultatul îl girează în continuare pe Traian Igaș în fruntea internelor și lucrurile își continuă cursul.

Deznodământul era previzibil, însă vreau să mai subliniez aici, încă o dată, că noi, opoziția, ne păstrăm convingerea că siguranța națională este în pericol.

Lista gafelor ministeriale ale domnului Traian Igaș este lungă, așa cum ați remarcat, însă declar aici, în fața dumneavoastră, că nu-l consider pe Domnia Sa vinovat.

Într-o firmă privată, când unui angajat i se încredințează o misiune care îl depășește, primul tras la răspundere este managerul de proiect sau șeful direct al celui în cauză. Așadar, mi-aș dori să aud cum motivează domnul Emil Boc gafele celui căruia i-a încredințat cheile internelor, adică o misiune mult prea grea și peste competențele fostului nostru coleg.

Nu a răspuns premierul nici pentru celelalte alegeri greșite, mult prea multe pentru un singur Cabinet, așa că nu mă aștept la reacție nici astăzi. De altfel, ne-am obișnuit cu modul acesta de a fi guvernați: după modelul „câinii latră, ursul trece”. Din păcate!

Însă fiecare minister pe care îl lasă în mâna unui om nepotrivit ne costă pe noi foarte mult.

Luați exemplul de față: siguranța publică este un sistem construit în timp, gândit pe marginea unor strategii clare, unde nu există loc și timp de bâlbe. Ce s-a ales de acest sistem? Aproape praful, pentru că mai este foarte puțin până când chiar va trebui să ne facem singuri dreptate, pentru că nu vom mai avea la cine să apelăm.

Nu pot accepta, stimați colegi, scuza folosită până la saturație a economiei la bugetul de stat. Această economie se poate face și cu cap, pe baza unor analize, nu doar cu telefon de la partid și cu marea prioritate de a păstra în sistem protejații ministrului, rudele sau obligațiile acestuia.

Ultima decizie din categoria celor care ne vor aduce economie la bugetul de stat este comasarea alegerilor. Românul este sătul, credeți-mă, de minciuna asta. Și nu mă mir, pentru că domnul Igaș face economie de 20 de milioane de euro, dar va plăti probabil dublu pentru noul soft necesar alegerilor comasate. Spuneți-mi cum se explică acest lucru!

Declarația politică se intitulează „Erori ale bugetului de stat și ale bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2012”.

Proiectele bugetului de stat și bugetului de asigurări sociale pe anul 2012 conțin trei erori majore:

1. Încalcă Legea responsabilității fiscal-bugetare

nr. 69/2010 – articolele 9, 20, 22.

2. Sunt bazate pe supraestimarea masivă a gradului de

absorbție a fondurilor europene.

Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. 8 decembrie – Ziua Constituției”.

Stimați colegi,

Acum 20 de ani, românii au adoptat, prin referendum național, Constituția României. Ziua de 8 decembrie consfințește această pagină din istoria poporului român ca fiind sărbătorită drept Ziua Constituției.

Această zi nu numai că readuce în memoria colectivă evenimentele din decembrie 1989, care au dus la destrămarea regimului totalitarist comunist, dar evocă și transformările sociale și politice care au avut loc de-atunci. Diferitele abordări privind Revoluția din 1989, atât în interiorul țării, cât și în exteriorul ei, nu puteau să nu influențeze și modul de a analiza Constituția română din 1991.

Necesitatea adoptării unei noi Constituții după Revoluția din decembrie 1989 a decurs în mod logic din faptul că, prin amploarea și caracterul său, aceasta a impus o transformare radicală a societății în ansamblul ei, a guvernării ei, a stabilirii unui raport de forțe echidistant între puterile statului de drept.

Năzuințele celor care au luptat în acele zile de sângeros decembrie 1989 au fost cele de instaurare a unei democrații stabile, de restructurare a instituțiilor statului pe temelii noi, solide, ale valorilor unui stat de drept, independent. Ei au apărat cu piepturile goale drepturile și libertățile cetățenești ale românilor și garantarea lor de către o justiție onestă și intransigentă.

În acest context a fost elaborată Constituția din 1991, într-o concepție modernă, cadru juridic fundamental pentru organizarea și funcționarea statului și a societății pe principii democratice, reinstaurând democrația parlamentară și pluralismul politic în România, după o întrerupere de jumătate de secol.

În 2003, Constituția a fost modificată. S-au eliminat anumite restricții, s-au introdus anumite drepturi și prevederi și au fost schimbate articole care intrau în contradicție cu statutul de viitor membru al Uniunii Europene și cu cel de membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Chiar și după revizuirea din 2003, Constituția continuă să își dezvăluie limitele. Acestea sunt determinate, în primul rând, de numărul mare de neclarități și ambiguități pe care le conține textul său. Numeroase sunt și solicitările adresate Curții Constituționale, pentru a interpreta o soluție sau alta... ## Doamnelor și domnilor,

Profit de această zi aniversară pentru a vă supune atenției necesitatea revizuirii Constituției, astfel încât să fie eliminate disfuncționalitățile la nivelul tuturor instituțiilor statului și să ne putem conecta la instituțiile democratice europene.

Și în 1991, și în 2003, au existat tendințe ideologice contradictorii care au influențat procesul de elaborare, respectiv de modificare a acestui act fundamental care organizează societatea la nivel național. Este normal ca revizuirea Constituției să fie privită cu neîncredere și îngrijorare, ca o amenințare la echilibrul și stabilitatea statală, dar este de datoria noastră să oferim poporului român informațiile și motivațiile acestei acțiuni. De asemenea, nouă ne revine misiunea de a veghea ca acest proces să se deruleze în interesul strict al națiunii.

Desigur, revizuirea Constituției este un moment important, consistența politico-juridică presupune o responsabilitate uriașă pe care întreaga Românie trebuie să și-o asume, presupune un grad ridicat de implicare a tuturor specialiștilor în drept constituțional, a întregului eșichier politic și, nu în ultimul rând, a întregii societăți civile.

Îl rog pe domnul senator Țuțuianu să încerce să facă prezența.

|**Domnul Adrian Țuțuianu:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>absent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu|Guvern<br>absentă<br>absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|absent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|absent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent|

|David Cristian|absent| |---|---| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|absent| |Fekete-Szabó András Levente|absent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|absent| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|absent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail|prezent<br>prezent| |Humelnicu Augustin Daniel<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile|absent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent| |Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel|prezent<br>prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|absent| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Mitrea Elena|absentă| |Mitrea Miron Tudor|absent| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|absent| |Mocanu Toader|prezent| |Moga Nicolae|absent| |Mustățea Vasile|absent| |Mutu Gabriel|absent| |Necula Marius Gerard|absent| |Nedelcu Vasile|absent| |Nicoară Marius Petre|absent| |Nicoară Romeo Florin|prezent| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Nistor Vasile|absent| |Niță Mihai|absent| |Onofrei Orest|prezent| |Oprea Dumitru|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Panțuru Tudor|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Pereș Alexandru|prezent| |Pintilie Vasile|prezent| |Plăcintă Sorina Luminița|absentă| Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif absent Severin Georgică prezent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila concediu medical Voicu Cătălin prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

76 de colegi sunt prezenți. Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Declar deschisă ședința de astăzi a plenului Senatului. O voi conduce împreună cu domnii secretari Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu.

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Sunt comentarii la ordinea de zi?

Nu sunt comentarii la ordinea de zi.

Vă prezint proiectul programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 12–18 decembrie 2011.

Luni, 12 decembrie, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii, ora 13.00 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camera Deputaților, ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare, ora 16.00 – ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2012.

Marți, 13 decembrie 2011, până la votarea proiectelor de lege, începând cu ora 9.00, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea și adoptarea

Proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2012. Sunt observații?

Până la sfârșit, am spus, până se adoptă bugetul. Mulțumesc.

Exact ceea ce am discutat în Biroul permanent.

Înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi, domnul senator Cinteză dorește să facă o declarație. Vă rog.

## **Domnul Mircea Cinteză:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urmă cu câteva zile am fost ales în Consiliul Colegiului Medicilor din Municipiul București. Această poziție este incompatibilă cu funcția de parlamentar, așa încât declar că îmi dau demisia din funcția de parlamentar, începând cu vineri, 9 decembrie 2011.

Vă mulțumesc pentru toți anii în care am lucrat împreună în cele mai bune condiții și în care am fost mândru că fac parte din această instituție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trebuie să formalizăm și programul de lucru pentru astăzi.

O să avem dezbaterea proiectelor de lege până la ora 12.30. Vot final pe toate legile – ordinare și organice –, între 12.30 și 13.00.

La punctul 3 din ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre pentru înființarea Comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România.

Am înțeles de la colegii lideri ai grupurilor parlamentare că nu au ajuns la nicio înțelegere pe această temă. Vă rog, domnule senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să vă informez – în mod corect, apreciez eu – că n-am avut o discuție pe această temă. Poate ceilalți lideri au avut. Ieri, problema care s-a ridicat a fost că nu avem anexat la ordinea de zi – sau la dosarul nostru – materialul. Astăzi constatăm că nu ne-am înțeles.

Rugămintea este, dacă vrem totuși să avem o discuție pe această temă, să ne întâlnim liderii, fără să mai cerem pauză, fără să mai întrerupem lucrările, și să tragem o concluzie. Altfel, așa cum ați constatat și dumneavoastră, interpretarea, ceea ce a ajuns în spațiul public este că Senatul se opune și că nu dorește recuperarea acestei datorii.

Dacă Biroul permanent a dat atunci aprobare, eu cred că va trebui să mergem mai departe. Deci eu propun ca în minutele următoare să ne întâlnim, liderii, aici, într-o lojă, în dreapta sau în stânga, și să tragem o concluzie.

Cred că este foarte bună propunerea dumneavoastră și o să rog colegii lideri de grup să aibă această discuție, iar dacă nu ajungeți la nicio concluzie, până când veți ajunge la o concluzie, să nu o mai trecem pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi avem aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Este respins de Camera Deputaților luna aceasta. Inițiatorul?

Vă rog, domnule ministru. Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

## _Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte,

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

În ultimele rapoarte ale Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele României realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, se rețin următoarele: „Capacitatea inspecției judiciare ar trebui consolidată și concentrată mai mult pe cazurile disciplinare. În timp ce sunt inițiate puține anchete disciplinare _ex officio_ , o parte considerabilă din activitățile Inspecției Judiciare sunt destinate răspunsului la plângeri și investigații individuale cu privire la acuzațiile sau calomniile publice la adresa magistraților.”

Proiectul de lege pentru care vă solicităm dezbaterea în procedură de urgență vine tocmai să întărească forța acestei instituții – Inspecția Judiciară.

Vă mulțumesc și vă rog să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc mult, domnule secretar de stat Iliescu.

Biroul permanent al Senatului a și ținut cont, anticipat, de solicitarea dumneavoastră și a și decis ca raportul comisiei să fie gata luni. Deci cred că va fi un consens la acest punct.

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență.

Vă rog să mai votăm o dată, suntem mult mai mulți în sală.

Rog și liderii de grup să voteze.

Deci supun încă o dată votului procedura de urgență. Domnilor senatori, vă rog mult să votați.

Repet, este vorba despre un proiect de lege extrem de important pentru Raportul pe MCV, una dintre cele trei legi.

Biroul permanent, în unanimitate, a și luat această măsură, practic, dar trebuie să o formalizăm.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Din partea inițiatorului, vă rog. Nu este.

Trecem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea art. 16 din Legea nr. 13/2007 privind energia electrică.

Inițiatorul nu este.

Trecem mai departe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă – și simt nevoia să fac prezentarea pe care ar fi trebuit să o facă inițiatorul, care însă nu a venit în Camera decizională să-și susțină propunerea –, așa cum spuneam, această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul schimbării subordonării și modului de finanțare a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Astfel, se propune ca CNCAN să fie condusă de un director general și să fie supusă controlului parlamentar, prin comisiile de specialitate ale celor două Camere. În prezent, CNCAN este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și este coordonată de prim-ministru.

Din capul locului doresc să afirm punctul de vedere al Guvernului, care nu susține această inițiativă, este împotriva ei, chiar dacă raportul suplimentar formulat ieri este unul de susținere a acestui proiect de lege.

O să-mi permit, foarte pe scurt, să vă dau câteva argumente.

În prezent, conform punctului 11 din anexa nr. 1 a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, CNCAN funcționează în subordinea Guvernului și este finanțată integral de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, veniturile proprii vărsându-se integral la bugetul de stat.

Precizăm că Legea nr. 329/2009 a fost promovată ca o măsură în scopul reducerii efectelor crizei economice și îndeplinirii obligațiilor ce rezultau din Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România.

Această măsură este susținută și de principiul unității bugetare, reglementat de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice”.

Din această perspectivă, atragem atenția asupra faptului că prin adoptarea măsurilor prevăzute de inițiativa legislativă s-ar crea un precedent ca și alte instituții să-și modifice forma de finanțare, din finanțare integral de la bugetul de stat în finanțare integral din venituri proprii, care este netransparentă. Și vă aduceți foarte bine aminte modul în care se cheltuiau bani la instituții care nu erau în subordinea Guvernului și, mai mult decât atât, o asemenea măsură ar limita capacitatea Guvernului de a stabili anumite priorități.

În consecință, încă o dată reiau ceea ce spuneam în debutul intervenției mele, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Borza, raportul comisiei, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport comun suplimentar, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia economică, industrii și servicii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională, iar raportul comun suplimentar este unul de admitere, cu amendamente. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale, puncte de vedere? Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Practic, următoarele trei inițiative legislative au obiect asemănător, și anume subordonarea unor instituții, de reglementare..., inițiativa legislativă pe care-o discutăm se referă la înființarea autorității de reglementare a activităților din domeniul nuclear, iar următoarele la comunicații. Doresc să se subordoneze Parlamentului aceste autorități.

Eu cred că experiența pe care o avem dovedește că, în realitate, noi nu ne putem ocupa de aceste autorități. Singurul lucru pe care-l putem face este să numim un manager politic. Nu cred că este bine. Aceste autorități cred că trebuie să rămână independente, să-și facă activitatea cum și-au făcut-o și până acum.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu putem susține acest proiect de lege și nici pe următoarele. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea dorește să ia cuvântul. Microfonul 2.

Observ că, în ultima perioadă, cât mai multe elemente de tip strategic sunt duse într-o zonă a informațiilor publice, pentru că CNCAN are sub control informații clasificate.

Infrastructura de acolo este una cheie, de interes strategic, și vă aduc și un alt argument: Parlamentul României încearcă să se transforme într-un executiv pentru cât mai multe domenii, implicit acestea de interes strategic, ceea ce consider că nu este corect.

În astfel de condiții, aș fi întrebat inițiatorii dacă atunci când au venit cu proiectul de lege au adăugat, conform normelor de tehnică legislativă, și fișa financiară. Pe ce vă bazați atunci când spuneți că se poate susține, că are la venituri mai mult decât ar fi cheltuielile? Este o obligație a inițiatorilor și aș vrea să aud punctul lor de vedere.

Mulțumesc. Domnul senator Dobra.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este o chestiune absolut întâmplătoare inițiativa legislativă, ci ea încearcă să remedieze sau să aducă legislația românească la nivelul legislației în domeniu a altor țări.

Deci nu suntem singura țară care... Aproape toate țările din lume au asemenea structuri, care nu sunt în structura Guvernului. Nu are nicio treabă CNCAN-ul cu producerea de energie electrică la „Nuclearelectrica”. Poate doar să încurce, dar nu merge să producă energie electrică. Nu are nicio treabă cu cei care-și achiziționează mijloace care folosesc izotopi în spitale sau în altă parte, ci doar controlează. Ea este o instituție care reglementează, prin ordine și norme, activitatea de funcționare a unor structuri din economia națională sau din sistemul funcțional al țării: sănătate, produsele din energie electrică și altele. Deci despre asta este vorba.

Vă rog să vă uitați la sistemul de funcționare din Statele Unite ale Americii. CNCAN-ul lor nu are nicio legătură cu Guvernul american. Asta nu înseamnă că acolo nu funcționează bine.

Uitați-vă în Europa, să vedeți că este același lucru. Recomandările EURATOM sunt ca această instituție să aibă o cât mai mare independență. Or, în situația actuală, se pare că nu, iar datele care sunt la dispoziție – și unele din ele sunt la dispoziție publică – dovedesc că funcționează cum funcționează.

Asta nu înseamnă că dacă trece la Parlament lucrurile se vor îmbunătăți, dacă măsurile pe care le vom lua, de stabilire a unei structuri de conducere eficiente și corecte, nu vor fi luate în condițiile cele mai bune. Deci problema care se pune este că noi încercăm să armonizăm legislația românească cu legislația altor țări în domeniul acesta, deci nu vrem să luăm de la Guvern nimic, nu vrea nimeni. Cel puțin, când am gândit-o în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nu am gândit că vrem să luăm pe cineva din altă parte sau că vrem să încălcăm nu știu ce lege.

Legea nr. 329/2009 a fost, la momentul potrivit, o chestiune de comasare a unor instituții și a unor agenții, ca să se reducă numărul agențiilor. Nu a avut nicio legătură cu o redefinire într-o anumită măsură. Măsura s-a luat pentru că se formase un număr impresionant de agenții și de structuri paralele în stat, și Guvernul României de atunci a avut curajul să le coaguleze cât de cât pe cele care erau și care se potriveau să fie coagulate. Nu s-a coagulat în niciun caz CNCAN-ul. CNCAN-ul a rămas la fel. Prin Legea nr. 11/1996, s-a stabilit să fie la premier și așa a rămas până acum. Sigur că da, noi trebuie să judecăm chestiunea aceasta și să vedem cum putem să facem, dar, în situația de acum, eu v-aș ruga să mă credeți, nu funcționează bine și, câteodată, nu funcționează chiar în interes național.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean. Se pregătește domnul senator Meleșcanu. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am pretenția că sunt un specialist în domeniul energiei nucleare, însă în chestiuni europene mai știm câte ceva și, pe de altă parte, m-am consultat acum, pe loc, cu colegii inițiatori care, din păcate, nu pot fi prezenți – sunt activități simultane.

Există următoarea problemă: există o directivă europeană care, din 22 iunie 2011, trebuia implementată de România, dacă am înțeles bine.

În situația aceasta, constatăm, în primul rând, că suntem într-o mare întârziere.

În al doilea rând, această directivă stabilește un principiu, cel al garantării independenței instituției care reglementează, și în speță vorbim de CNCAN, față de Guvern, care gestionează Centrala nucleară de la Cernavodă. Or, în situația în care legislația actuală subordonează, practic, CNCAN-ul premierului și Guvernului, această situație juridică încalcă directiva și principiul pe care directiva europeană îl stabilește.

Avem de-a face cu o situație în consecință. CNCAN-ul, din ce mi se spune, nu a mai eliberat din luna februarie 2011 autorizații pentru cumpărarea pieselor de schimb la centrala nucleară. Este o situație extrem de serioasă.

Soluția pe care inițiatorii o propun este o soluție care să asigure acel grad de independență a instituției care reglementează, potrivit directivei europene. Aici nu este o chestiune de bătălii politice sau de imaginație, este o chestiune de principiu.

Eu vă sugerez să tratăm cu foarte mare atenție și seriozitate acest subiect și să luăm o decizie corectă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Meleșcanu, microfonul 2. Se pregătește domnul senator Șerban Mihăilescu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu cred că toate argumentele în favoarea acestei inițiative legislative la care nu sunt coautor, ca să nu se creadă că este o pledoarie _pro domo_ , au fost spuse. Argumentul cel mai important este punerea în aplicare în legislația noastră a directivei europene, dar al doilea argument, de bun-simț și de tehnică de guvernare, este faptul că autoritatea de reglementare și de control nu poate să fie supusă aceluiași for care face și activitatea, care ar trebui să ducă la îndeplinire recomandările acesteia.

Din punctul meu de vedere, proiectul de lege, așa cum a fost amendat de cele două comisii – la care și noi am avut o dezbatere foarte aprinsă uneori –, este, la ora actuală, un proiect de lege care răspunde și necesității de adaptare a legislației române la legislația europeană, dar mai ales răspunde unei nevoi stringente de a face din CNCAN ceea ce a fost: un organism de reglementare care să funcționeze. Și subliniez acest aspect, pentru că principala problemă pe care o avem este tocmai faptul că el nu funcționează.

În fine, nu ultimul argument pe care voiam să-l spun, dar care s-ar putea să aibă semnificația lui, este faptul că acest proiect de lege a fost introdus după ce a avut loc unul dintre cele mai mari accidente din istoria industriei nucleare. Este vorba de Centrala de la Fukushima din Japonia. Cu acea ocazie am discutat și noi în comisie, am invitat și reprezentanții instituțiilor de specialitate și este evident că avem nevoie, atunci când este vorba despre supravegherea și despre crearea unui cadru foarte serios administrativ de supraveghere a activităților nucleare, de o instituție independentă, pentru că, până la urmă – și aș vrea să răspund unor argumente –, faptul că este pusă sub egida Parlamentului nu o face vulnerabilă la chestiunile politice, pentru că nu este o chestiune politică atunci când vorbim despre siguranța nucleară, și toți care suntem în această sală suntem conștienți că dacă se întâmplă ceva ne afectează, indiferent de ideologia noastră, indiferent dacă suntem liberali, socialiști sau liberali și socialiști în același timp.

Este un element esențial pe care l-am avut în vedere, și cred că Parlamentul trebuie să dea semnale că ne preocupă și pe noi ceea ce se întâmplă cu sănătatea oamenilor, ceea ce se întâmplă în viitor.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Se pregătește domnul senator Radu Berceanu. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Nu cunosc foarte bine situația de la această instituție. Văd că unii colegi o știu la mare amănunt, ceea ce înseamnă că ea generează o energie pozitivă.

Ceea ce știu însă este că Parlamentul a dovedit mult timp și multe legislaturi o slabă capacitate de a coordona instituțiile care-i sunt în subordine.

Vă dau exemple câte doriți. Sunt instituții, al căror nume nu vreau să-l pronunț, care sunt numai în subordinea Senatului și nu am reușit să facem absolut nimic din punct de vedere al coordonării, nominalizării, al bugetului etc. Sunt instituții care sunt în subordinea ambelor Camere, și care au conturile blocate, executate într-un mod absolut aiurea – nimeni nu spune nimic, cu implicații grave –, și am tăbărât acum pe această chestiune într-o țară care este pe primele locuri în lume în materie de siguranță nucleară.

Nu vom accepta, din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar progresist – și m-am consultat cu colegii mei –, niciun fel de trecere a unei instituții din afara... Poate să rămână independentă cum vrea, dar vă repet, cu prevederi ca fiecare comisie parlamentară să numească nu știu ce șef de secție... Numai lista de personal nu mai trece prin Parlament. Acesta este un blocaj care va urma clar și, bineînțeles, o luptă politică ca la balamuc, care contrazice în totalitate luările de cuvânt privind independența.

O instituție devine independentă dacă ține cont de toate reglementările europene. În Europa, știm foarte bine, că am trecut prin această situație, IT-ul din subordinea Parlamentului era promovat de cinci tipi de acolo, care credeau că IT-ul nu se va dezvolta în Europa decât dacă instituțiile sunt în subordinea Parlamentului. Am făcut această greșeală, unele chiar au rămas și au dispărut, nici nu mai știe lumea de ele. Dacă vreți, la capitolul memorii, pot să vă spun o grămadă de năzbâtii, dar vă rog frumos, indiferent de ce instituție este, măcar să ne ocupăm de acelea pe care le avem în subordine.

Adăugarea unei noi instituții în subordine și mai ales cu niște prevederi..., cu așa-zisele amendamente, care sunt absolut de neconceput, dar mă rog, nu-mi permit mai mult, nu are niciun rost. Puteți s-o întoarceți la comisie, puteți s-o aduceți, nu avem ce face cu instituții tehnice în subordinea Parlamentului. Nu are niciun fel de legătură, iar noi nu avem nicio expertiză, pentru că nu devenim specialiști în activități nucleare în funcție de mandatul pentru care am fost aleși. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Berceanu. Microfonul 2, vă rog. Se pregătește domnul senator Cseke Attila.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am avut și eu în subordine CNCAN-ul vreo trei ani de zile, în perioada 1997–2000, când se afla în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului de atunci, Ministerul Economiei acum, care, de altfel, are în subordine și centrala nucleară.

Sigur că poate fi considerată un soi de incompatibilitate, deși la vremea respectivă nu au apărut probleme, și probabil că, într-adevăr, este mult mai bine să fie într-o altă subordonare.

Dar sunt perfect de acord cu domnul Șerban Mihăilescu că instituțiile care sunt în subordinea Parlamentului sunt, carevasăzică, vorba lui nenea Iancu, în subordinea nimănui, pentru că noi niciodată nu am reușit să ne ocupăm într-adevăr de ele, chiar de instituții care au ceva legătură cu activitatea legislativă, cu preocupările obișnuite ale Parlamentului sau ale uneia dintre Camere. CNCAN-ul nu face parte din această categorie, respectiv este o instituție profund tehnică, și nu cred deloc că vom găsi o soluție prin care, într-adevăr, această subordonare să fie reală, efectivă.

Aș încheia prin a spune că, sigur, sunt de acord cu domnul Meleșcanu că siguranța nucleară este o chestiune care nu este deloc politică, și nu prin conotații politice se slăbește sau se întărește această siguranță nucleară. În schimb, persoanele care conduc siguranța nucleară, respectiv CNCAN-ul, vor crea foarte multe pasiuni politice. Eu după câte știu așa, destul de vag, și acum este o luptă micuță, așa mai mare sau mai mică, la scara respectivă, între cine urmează să conducă cât de curând CNCAN-ul. Dacă trece în subordinea Parlamentului, atunci va fi mai simplu să fie dat X la o parte, ca să vină Y sau invers, și nu cred că este menirea noastră să intrăm într-o astfel de chestiune.

Cred că trebuie să mergem pe soluția de a lăsa ori în subordinea Guvernului această instituție, ori de a o relua într-o ședință a comisiilor reunite, pentru că până acum au discutat cele două comisii așa, cumva, fiecare separat, și nu neapărat argumentele dintr-o parte și din alta au fost auzite. Poate o ședință comună pe această temă a celor două comisii reunite ar putea să determine o soluție cu care să se vină în fața plenului și care să fie relativ acceptabilă.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Cseke. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Chiar acest subiect n-ar trebui să fie o bătălie politică – și sunt de acord cu domnul senator Corlățean aici –, pentru că este o problemă de concepție. Și eu cred că trebuie să fim cu toții conștienți că parlamentele vin și pleacă, guvernele vin și pleacă. Noi, într-o asemenea discuție, trebuie să fim principiali.

Cred că pot pune și eu întrebarea: câte dintre aceste instituții care sunt în subordinea sau aparțin de Parlamentul României funcționează cât de cât eficient? Nu văd cum această instituție ar putea funcționa eficient în subordinea Parlamentului.

Dar am venit la microfon ca să vă spun, pentru că domnul senator Meleșcanu a amintit de problema din Japonia, și sunt unii colegi cu care am avut onoarea de a fi coleg în Guvern la momentul respectiv. Pot să vă spun că a fost o ședință de guvern specială pe această discuție, inclusiv cu invitați de la CNCAN, și mi-am închipuit, acum, văzând această dezbatere, cum ar fi fost această discuție în Parlamentul României. Nu spun că toată presa și toată opinia publică și societatea românească aveau de pus întrebări Guvernului, care, conform Constituției, este organul care conduce administrația publică din România. Și eu cred că este o reglementare bună. Încă o dată, guverne vin și guverne pleacă, eu discut despre concepție, nu discut despre Guvernul actual sau despre orice alt Guvern.

Vă dați seama cum s-ar fi desfășurat această dezbatere în Parlament? Ar fi venit cei de la CNCAN, ne-ar fi prezentat o situație cu privire la Cernavodă, pentru că aici era discuția, dacă la noi se poate întâmpla ceva similar și care ar putea fi efectele unui cutremur devastator cum a fost în Japonia. Fiecare partid politic s-ar fi dus la microfon și ar fi exprimat un punct de vedere, poate am fi ajuns și la vot și am fi votat ceva. Și ce ar fi ieșit? Care ar fi aici efectul sau concluzia pentru opinia publică românească? Am putea noi să-i liniștim pe oamenii aceștia din țară că, domnilor, nu sunt probleme?

Eu cred că pe asemenea chestiuni strategice trebuie să vorbim de o singură forță, de o singură mână, de reglementarea actuală care dă această posibilitate sau această atribuție Guvernului.

Mulțumesc, domnule senator. Pe procedură, domnul Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Realmente, dezbaterea este importantă, este extrem de utilă și mă bucur că nu sunt contradicții cu iz politic.

Eu aș avea o propunere procedurală și un comentariu de fond care să susțină totuși această propunere.

Propunerea este să retrimitem la comisie pentru un termen suplimentar acest proiect de lege.

Vreau să fac însă un comentariu de fond.

Pentru că în general, și din intervențiile colegilor senatori de la putere, și din opoziție, totuși, cred că suntem cam în aceeași zonă a necesității garantării independenței acestui organ de reglementare și este bine să fim în cunoștință de cauză atunci când discutăm acest subiect...

Îmi cer scuze că citez într-o formulă mai puțin clasică, dar această Directivă 2009/71/EUROATOM a Consiliului stipulează în articolul 5 alin. (2), într-o manieră extrem de clară, anumite lucruri. Și spune: „(...) autoritatea de reglementare competentă este separată funcțional” – subliniez, separată funcțional – „de orice alt organism sau organizație, instituție care se ocupă de promovarea sau utilizarea energiei electrice, pentru a garanta independența efectivă în procesul de luare a deciziilor de reglementare”.

Termenul de implementare – am făcut o greșeală – inițial a fost 22 iulie 2011, neimplementarea directivei atrage riscul procedurii de infringement. Deci vorbim despre o necesitate de a găsi o soluție destul de rapidă, care să asigure independența.

Vă asigur că nu există nicio preocupare pentru – unul dintre colegii senatori menționa că există o preocupare – cine

face numirile, cum face numirile, nu în acest sens au fost intervențiile noastre, pentru că dacă ar fi fost în acest sens, am fi putut menționa faptul că actuala conducere este asigurată de un fost senator, profesor de geologie, care nu are nimic de a face cu domeniul și care a fost numit politic.

Problema este foarte simplă, cred că este o confuzie în termenul de subordonare. Ceea ce cere directiva este o separare funcțională, subordonarea față de Parlament nu este într-un sens administrativ clasic, nu noi trebuie să luăm controlul acestei instituții, dar putem să facem controlul parlamentar prin cele două comisii, și este o chestiune care asigură independența, dar asigură și un control parlamentar.

Vă mulțumesc mult, domnule senator.

Dacă în aceste condiții mai doresc domnii..., domnul senator Greblă nu dorește, domnul Severin dorește. Domnule senator Severin, vă rog. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mă voi referi strict la problema de specialitate, au fost persoane care cunosc mult mai bine problematica.

M-am decis să solicit cuvântul pentru că un onorat coleg a încercat să ne explice aici ce grav ar fi dacă problematica CNCAN-ului ar ajunge să se dezbată în Parlament, dând senzația că Parlamentul, este, așa, un fel de turmă care nu are nicio treabă cu nimic, și că noi nu am fi în stare să ne facem datoria față de cei care ne-au trimis aici să fim responsabili.

Mi se pare un semnal deosebit de grav dat de un parlamentar chiar fost membru al Guvernului și, în același timp, îmi explic de ce sunt ani de zile de când n-am mai dezbătut rapoartele SRI, SIE și ale altor instituții care se găsesc în subordinea Parlamentului.

Cred că ar trebui să ne luăm responsabilitățile de parlamentari extrem de serios și în același timp să ne dăm seama că avem și răspunderi și să înțelegem că pilonul democrației este Parlamentul, și nu Guvernul. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Vă propun să încheiem aici discuțiile. Este o problemă serioasă, dar și discutăm de o oră problema aceasta.

Până la urmă sunt două propuneri, cred eu, extrem de bune, venite din partea domnului Corlățean, pe procedură, și indirect din partea domnului senator Meleșcanu.

Vă propun retrimiterea la comisiile de specialitate, care, de data aceasta, să lucreze împreună și cu reprezentanții Guvernului, urmând ca până la sfârșitul acestui an să avem un raport într-adevăr comun și bine documentat al comisiilor respective.

Nu este cvorum!

Nu a întrunit numărul de voturi.

Solicităm prezența!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mergem atunci la vot după ora 12.30.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Să verificăm cvorumul!

Da, facem încă o dată prezența, vă rog, poate vin colegii de pe hol, de la cafea.

Vă rog, domnule Țuțuianu, facem încă o dată prezența.

|**Domnul Adrian Țuțuianu:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezentă<br>absent| |Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|absent<br>Guvern<br>delegație<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon|absent<br>prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever|Guvern<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|absent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|absent<br>prezent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent|

Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György absent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan absent Greblă Toni absent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin absent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe absent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin absent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule secretar,

Suntem în cvorum, că au mai venit, plus cei de la comisie sunt prezenți.

Suntem în cvorum. Vă rog să luați loc.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură!

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi, Au fost puncte de vedere diferite.

Eu cred că există șanse ca la comisie să se facă o armonizare a acestor puncte de vedere. Nu cred că trebuie să ne opunem retrimiterii la comisie. Eu v-aș propune chiar mai mult: să retrimitem la comisie și să fixăm un termen de două săptămâni sau în prima săptămână după ședințele în care dezbatem Legea bugetului de stat, sau în primul plen după ședințele în care dezbatem Legea bugetului de stat să fie introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege, și să rezolvăm problema, să mai avem un raport de la comisie. Câtă vreme putem să armonizăm niște puncte de vedere, ar fi păcat să nu retrimitem proiectul de lege la comisie.

Un termen, aceasta era completarea pe care voiam să o fac: termen de două săptămâni.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Într-adevăr, propunerea mi se pare extrem de corectă și rog și colegii din Grupul parlamentar al PDL să țină cont de ea.

Într-adevăr, vă propun să retrimitem proiectul de lege la comisie, urmând să primim raportul – comun, de data aceasta, cu participarea inclusiv a reprezentanților Guvernului – la o săptămână după finalizarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale.

Declarăm încheiate oricum și pentru astăzi dezbaterile pe acest proiect de lege, îl retrimitem la comisii.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010.

Inițiatorul este prezent?

Vă rog.

Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o chestiunea care, probabil, va genera discuții intense în Senat astăzi și privește statutul juridic al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, autoritate care, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 22/2009, este autoritate publică autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, dar, potrivit dispozițiilor din acest act normativ, numirea președintelui și a celor doi vicepreședinți ai autorității se face de către Președintele României, la propunerea Guvernului.

Această prevedere de la art. 11 alin. (1) din actul normativ vine în contradicție cu însuși statutul juridic al acestei autorități, controlul parlamentar incluzând, fără a se limita la aceasta, înseși procedurile de numire și revocare a conducerii.

Argumentul nostru este confirmat și de faptul că în România funcționează alte autorități autonome cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar, cum ar fi Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, unde, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2002, respectiv, potrivit Legii nr. 32/2000, președinții și vicepreședinții sunt numiți de către Parlament, în ședință comună, la propunerea comisiilor de resort din cele două Camere.

Opinăm că numirea președintelui și a vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații trebuie făcută de către Parlament, la propunerea comună a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților și a Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, pentru a asigura reglementări unitare în ceea ce privește numirea conducerii autorităților autonome cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar.

De asemenea, propunerea noastră legislativă vine să întărească stabilitatea și independența Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații prin introducerea unor incompatibilități în ceea ce privește persoanele care pot fi numite în funcția de președinte și vicepreședinte.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului – microfonul 9 –, domnul secretar de stat Fecioru.

## **Domnul Marius Constantin Fecioru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Referitor la această propunere legislativă, Guvernul nu susține această propunere, și voi detalia de ce se întâmplă acest lucru.

În perioada 2004–2008, au fost schimbări legislative care au avut ca principal scop schimbarea conducerii Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații de la acel moment, fapt pentru care, în 2008, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru România, cu privire la independența autorității.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 și a legii, la începutul anului 2009, respectiv sfârșitul acestuia, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a primit statutul de autoritate de reglementare independentă atât ca management, cât și financiar, iar Comisia Europeană a ridicat procedura de infringement declanșată, considerând că, la acel moment, erau asigurate premisele independenței autorității.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnul vicepreședinte Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este Cameră decizională, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar raportul comisiei este de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Mai sunt puncte de vedere? Domnul senator Berceanu, microfonul 2.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu am ascultat cu atenție ce a spus și domnul Severin. Într-un fel, probabil că are dreptate, și atunci, cu această ocazie, voi propune – nu neapărat pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru CNCAN sau pentru alte instituții care sunt în subordinea Parlamentului, ci pentru toate instituțiile aflate în subordinea Parlamentului, pentru a ne arăta preocuparea pentru felul în care lucrează aceste instituții și pentru a marca subordonarea lor față de Parlament – ca nimeni din aceste instituții să nu aibă salariul mai mare decât cel al unui parlamentar...

, care parlamentar este și ales... și așa mai departe.

Dacă vom face acest lucru, veți vedea că vor veni foarte rapid vreo 62 de inițiative legislative de trecere a acestor instituții din subordinea Parlamentului în cu totul și cu totul alte subordini, oricare ar fi ele, numai în subordinea Parlamentului nu.

Pentru că, până la urmă, sunt în subordinea Parlamentului, au un soi de autonomie financiară care sună cam așa: noi colectăm niște bani din niște taxe, care sunt taxe ale statului român, prin autoritatea respectivă. Nu muncește autoritatea respectivă să ia banii aceia. Aceasta îi ia în numele statului român. Dar fiindcă ia foarte mulți bani – în cazul acesta, de la operatorii de radio, telefonie și așa mai departe, în alte cazuri, de la cei care folosesc substanțe sau manipulări nucleare, și așa mai departe, sunt tot felul de instituții care colectează –, ei spun: noi avem la dispoziție niște sume foarte mari, noi facem aceste sume – ceea ce, repet, nu e adevărat – și, având aceste sume mari, ne facem niște salarii pe măsură, facem niște cheltuieli pe măsură... Cred că parlamentarii ar trebui...

Le sugerez domnului senator Severin și celorlalți colegi să facă o vizită la aceste instituții subordonate Senatului, la oricare dintre ele, ca să vadă cam cum arată lucrurile acolo și, după toate acestea, dacă mergem pe ideea de subordonare și facem un proiect de lege în care toate instituțiile subordonate Parlamentului să aibă o grilă de salarizare în care șeful instituției să aibă salariul cel mult egal cu salariul unui parlamentar, atunci, într-adevăr, această

subordonare va fi una care începe să fie efectivă, iar atunci vom vedea cum stăm cu imparțialitatea, cu lipsa de implicare și așa mai departe.

Cred că, dacă vrem, într-adevăr, să fim corecți, putem să avem o serie întreagă de instituții subordonate Parlamentului – poate ar fi mai bine ca unele să fie subordonate Camerei Deputaților și altele să fie subordonate Senatului, pentru că, altfel, până facem noi ședințe comune și comisii comune și până ne înțelegem acolo, instituțiile respective sunt subordonate nimănui, așa cum am spus mai înainte și cum cred cu tărie că sunt în momentul de față –, dar putem să mergem pe această direcție și o să vedeți că sunt zeci de instituții care sunt subordonate Parlamentului, punem lucrurile la punct, și atunci toată lumea va fi foarte fericită.

Mulțumesc. Domnul senator Vosganian, microfonul 2.

Vorbesc de aici, pentru că nu este un punct de vedere personal, ci este doar o reacție la un alt punct de vedere.

Eu aș vrea să oprim acest tip de discuții, pentru că ele, deși vin dintr-un anumit năduf, nu fac bine nici pentru educarea noastră și a celor care ne ascultă, și nu fac bine nici pentru modul în care trebuie să înțelegem rolul instituțiilor într-un stat.

Așadar, noi zicem că salariile din administrație sunt normale și trebuie să le coborâm pe celelalte până acolo, nu zicem că salariile din administrație sunt mici și, ca să avem o elită în administrație, trebuie să le ducem pe acestea mai încolo.

Mă întreb cum ar arăta o astfel de măsură, în care guvernatorul băncii centrale din România ar avea 800 de euro net pe lună. Cred că am fi unici în Europa, noi, ca țară, în situația în care am începe să dăm astfel de salarii pentru oamenii de această factură.

De aceea, eu zic să oprim aici acest tip de discuții, pentru că eu cred că ar trebui ca pentru toți cei care reglementează și care au o astfel de răspundere să nu mai aplicăm această grilă populistă, care ne-a dat atâta bătaie de cap în 2009 și în 2010, iar acum asistăm la spectacolul dezagreabil în care Guvernul cheltuiește sute de mii de euro ca să găsească oameni care să aibă salariul lunar de 20.000 de euro, după ce timp de doi ani ne-au împuiat capul că șefii de la „Hidroelectrica” și „Nuclearelectrica” trebuie să aibă 800 de euro pe lună.

De aceea, domnule președinte, eu zic că pierdem vremea cu astfel de discuții despre cine conduce Banca Centrală, cine reglementează asigurările, cine reglementează piața financiară, cine reglementează eterul patriei prin Consiliul Național al Audiovizualului. Toți specialiștii de acolo trebuie să ne facă cinste și trebuie să fie salarizați pe măsură. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Un scurt drept la replică, domnul senator Severin.

L-am ascultat cu atenție pe onorabilul coleg, domnul senator Berceanu.

Vă mulțumesc și îmi amintesc cu plăcere că, probabil, sunteți unul dintre cei mai vechi, dacă nu cel mai vechi parlamentar, pentru că ați prins și CPUN-ul. Și domnul senator Vosganian... În consecință, mi se pare foarte trist cum dumneavoastră ați asistat la atrofierea atribuțiilor și prestigiului Parlamentului în toți acești 20 de ani, pentru ca acum, în actuala viziune prezidențială, în viziunea multora, Parlamentul să devină o cârpă de șters. Și, cu atât mai mult, pentru că suntem în preziua Zilei Constituției, sincer îmi pare rău că un parlamentar de talia dumneavoastră a simțit nevoia să spună că Parlamentul nu este capabil totuși să-și îndeplinească menirea. Este trist.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Toni Greblă, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că este și o neînțelegere și, din această cauză, există o încrâncenare în pozițiile unora dintre colegii noștri. Neînțelegerea provine din faptul... cui trebuie să se subordoneze acele autorități de reglementare.

Uniunea Europeană este foarte atentă la funcționarea acestor entități de reglementare pe diverse domenii de activitate și recomandă întotdeauna ca acestea să se bucure de autonomie funcțională. Nu subordonarea este cea pe care trebuie s-o avem noi în vedere – și de aici pasiunile respective –, ci în ce cadru acele entități de supraveghere și reglementare pot să aibă o autonomie funcțională care să le ferească de posibile ingerințe din exterior în activitatea lor. Preocuparea noastră ar trebui să fie, în principal, nu cine îi numește, cui prezintă raport, ci ce garanție avem că, după ce sunt numiți și își încep activitatea, ingerințele în activitatea lor sunt mai puțin grave.

Din acest punct de vedere, eu cred că Parlamentul este instituția care îi asigură acelei autorități – în cazul nostru, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – cea mai mare autonomie funcțională posibilă. Colegii senatori sau deputați nu pot să intervină în activitatea directă a acelei instituții. Dacă este subordonată unui organ al administrației, atunci cel care i-a numit și răspunde de activitatea lor poate să intervină mult mai mult în activitatea acelui organism, motiv pentru care noi susținem ideea că aceste autorități ar trebui să fie sub coordonarea Parlamentului, iar componența, selecția, desemnarea membrilor conducerii acestor autorități să fie făcute în așa fel încât criteriul politic să lipsească sau să fie printre ultimele calități pe care trebuie să le aibă membrii care compun acele structuri.

Repet, solicitarea Uniunii Europene, a Comisiei, inclusiv procedura de infringement, se referă la asigurarea autonomiei funcționale, în niciun caz nu ne spune Uniunea Europeană în subordinea cărui organism să fie.

Din această cauză – sigur, este și punctul meu de vedere, este și al partidului pe care îl reprezint –, noi considerăm că în coordonarea Parlamentului, autonomia funcțională a acestor autorități de reglementare este mult mai bine apărată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc și eu.

Avem oaspeți, cred că sunt copii din județul Buzău, pentru că îl văd pe domnul senator Ion Vasile.

Să-i salutăm și pe dânșii, și pe doamnele profesoare care îi însoțesc.

Eu cred că am discutat mult. O să-i dau cuvântul ultimului vorbitor pe această problemă, domnul senator Șerban Mihăilescu, după care inițiatorului, și încheiem discuțiile generale.

Vă rog, domnule senator.

Dacă am ajuns la un consens – ca să completez ce a spus domnul senator Berceanu –, această chestiune ar trebui s-o facem și din patru în patru ani, pentru că fiecare parte și-ar dori ca în ceilalți patru ani, când ajunge la putere, să schimbe aceste chestiuni, să facă alte reglementări.

Vreau să reamintesc distinșilor colegi referitor la această problemă a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații: noi am adus-o în procedură de infringement, noi am stat cu ea șase luni în acest Senat – și mă bucur că s-ar putea ca, în ultimul an, să nu mai fim o frână în cadrul colaborării –, iar acum vrem să o luăm de la capăt, creându-ne o nouă procedură de infringement. Pentru toți colegii: nu suntem în procedură de infringement pe această problemă, în acest moment.

Legat de rapoartele comisiilor, cu tot respectul, domnule președinte, comisiile care ne cer să nu mai vorbim pe motiv că salariile sunt mici vin cu niște amendamente care..., iertați-mă, norocul este că nu vor apărea niciodată în Monitorul Oficial.

Vă citez un amendament unic pe care nu l-am citit până acum, nu l-am văzut niciodată, din raportul care s-a citit astăzi.

Deci... Iertați-mă, fără ochelari nu pot să citesc.

„Nu pot fi soți, rude ori afini, până la gradul al treilea – cei care urmează să fie vicepreședinte și președinte – cu Președintele României, cu președinții Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului și nu se pot înrudi între ei.”

Repet, dumneavoastră, comisia, ați modificat textul: „Nu pot fi soți, rude ori afini până la gradul al treilea cu Președintele României, cu deputații, senatorii, membrii Guvernului și nu se pot înrudi între ei.”

Dacă vă uitați în toate reglementările din această țară, de 20 de ani, niciodată nu sunt asemenea năzdrăvănii într-o reglementare privind incompatibilitățile cuiva. Ori o retrimitem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne prezinte un punct de vedere față de o asemenea noutate, ori intrăm în continuare în derizoriu, punând incompatibilitățile în funcție de persoanele care ne convin sau nu ne convin.

Deci, dacă se practică asemenea metode, normal că discuțiile pot atinge orice fel de punct cardinal. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Inițiatorul, domnul senator Țuțuianu, microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Problema pe care o dezbatem astăzi nu e una politică și propunerea pe care noi am făcut-o nu vizează chestiuni care să privească actuala conducere a autorității. Chiar comisia, pentru a înlătura o asemenea posibilitate, a prevăzut că mandatul actualei conduceri – președinte, vicepreședinți – se duce până la capăt, adică pe o perioadă de cinci ani. Acesta este un prim aspect.

Al doilea aspect. Și eu susțin teza domnului senator Severin aici. Parlamentul trebuie să-și exercite rolul constituțional pe care îl are, iar dacă suntem serioși, dacă ne gândim serios la evoluția acestei instituții fundamentale într-o democrație, atunci trebuie să vedem că trebuie să ducem atribuțiile nu doar pe zona de legiferare, ci și pe zona de dezbatere politică și de control al unor instituții și autorități. Abia atunci suntem cu adevărat Parlament și abia atunci ne respectăm statutul pe care ni-l conferă Constituția României.

Al treilea lucru, pentru domnul senator Mihăilescu.

Interdicțiile de tipul acesta, domnule senator Mihăilescu, sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 – bănuiesc că vă ocupați atunci de acest lucru – și prin Legea nr. 32/2000. Prima reglementează statutul juridic al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. Nimeni nu a contestat că această categorie de incompatibilități ar fi una cum ați calificat-o dumneavoastră. Eu cred că este o categorie de incompatibilități gândită serios. În al doilea rând, Legea nr. 32/2000 se referă la statutul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Al treilea lucru: nu ne paște nicio procedură de infrigement. A fost o discuție generată tocmai de persoane. Noi discutăm aici despre ceea ce ne spune Comisia Europeană printr-o directivă din 2002 și ne spune că singura modalitate de a stopa încălcarea dreptului comunitar o reprezintă adoptarea unui act normativ care să asigure stabilitatea și independența. Noi, aici, n-am afectat stabilitatea și venim să creștem independența autorității.

Dați-mi voie să vă spun că eu nu văd că ar fi independentă, atâta timp cât numirea se face la propunerea Guvernului de către președinte. Și, în ultimă instanță, vă întreb dacă este logic să spunem că o instituție este subordonată parlamentar, dar numirile și revocările din funcție le face, la propunerea Guvernului, Președintele României.

Mulțumesc. Declar încheiate...

Vreau să spun și eu ceva...

Am spus că declar încheiate înainte...

Vă mulțumesc mult.

Domnule, câte un reprezentant al fiecărui grup... vorbim

de o oră, din nou, cu tot respectul pe care vi-l port. Există un amendament respins. Se susține? Nu se susține. Votul, după ora 12.30.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul Fecioru. Vă rog. Microfonul 9.

Guvernul nu susține nici această inițiativă legislativă, tocmai din aceleași considerente pe care le-am prezentat la punctul anterior.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Îmi face plăcere să anunț, de data aceasta, un grup de copii din județul Brăila. Domnul senator Rotaru îi însoțește.

- Să-i aplaudăm și pe dânșii.

Vă mulțumim mult.

Raportul comisiei, domnul vicepreședinte Borza. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Raportul este de respingere. Mulțumesc.

Dezbateri generale. Mai sunt puncte de vedere de exprimat? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul se dă după ora 12.30.

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iliescu. Vă rog.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține soluția propusă de comisia de specialitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a întocmit un raport de admitere, cu amendamente, tocmai pentru că el rezolvă problema pusă prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.609/2010, prin care a fost declarată neconstituțională prevederea de la alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ.

Reiau ideea, suntem de acord cu raportul comisiei și mulțumim pentru soluția identificată.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte Toni Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Curtea Constituțională a constatat că ceea ce, la un moment dat, părea o preocupare bună, și anume în contenciosul administrativ să existe o cale extraordinară de atac, revizuirea, dacă nu era acordată o anume prioritate în aplicare dreptului comunitar pentru niște chestiuni care țineau de termenele în care trebuia comunicată, redactată, respectiv, atacată hotărârea... Curtea Constituțională a declarat textul neconstituțional.

Inițiatorii au vrut să pună de acord textul neconstituțional cu prevederile dreptului comunitar.

În urma consultărilor, inclusiv cu Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, în unanimitate, că este preferabil să fie eliminat în întregime textul alin. (2) al art. 21 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că noi avem în legislație deja trecută obligația pentru instanță, instanțele de cenzură, care trebuie să verifice dacă hotărârile recurate au fost pronunțate cu încălcarea sau nu a principiului priorității dreptului comunitar.

Drept urmare, având în vedere și avizele favorabile, și faptul că atât Ministerul Justiției, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, și CSM-ul au fost de acord cu această propunere, vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte Greblă. Puncte de vedere din partea senatorilor?

Nu sunt.

Votul îl dăm după ora 12.30.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și în cazul propunerii legislative precedente, discutată în plenul de astăzi al Senatului, Guvernul României susține raportul de respingere formulat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, tocmai pentru că această propunere legislativă este neconformă cu Constituția României, așa cum s-a reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 302/2011.

Reținem ideea că Guvernul susține raportul de respingere, formulat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, motiv pentru care vă rugăm și pe dumneavoastră să faceți la fel.

Mulțumesc.

Puncte de vedere din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Scuzați-mă, domnule președinte.

Domnul președinte Greblă, raportul comisiei.

Comisiile avizatoare au dat avize favorabile.

Guvernul României, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii au fost de acord cu soluția propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a inițiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria celor organice, iar Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor generale sunt puncte de vedere ale domnilor senatori?

Nu sunt.

Votul, după 12.30.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Domnul deputat Taloș este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Timiș. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se ca programele oferite publicului de radiodifuzorii cu servicii generaliste de televiziune să rezerve săptămânal cel puțin 120 de minute pentru emisiuni cu conținut cultural sau educativ.

Față de acestea, menționăm că Legea nr. 504/2002, așa cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2008, conține prevederi armonizate cu dispozițiile Directivei Parlamentului European și a Consiliului, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

Serviciile media audiovizuale sunt, în egală măsură, servicii culturale și servicii economice. Totuși, impunerea unor condiții și limite privind conținutul programelor difuzate de către radiodifuzori nu se circumscrie domeniilor coordonate și reglementate de directivă.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul președinte Sergiu Nicolaescu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis avizul negativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aviz negativ.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere proiectul de lege în cursul ședințelor sale din 10, 19 aprilie și 3 mai anul curent. A hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 8 voturi pentru și un vot împotrivă –, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Radu F. Alexandru. Se pregătește domnul senator Severin.

În aceste condiții, cred că nu trebuie să creăm un precedent periculos, pentru că vedem foarte bine cum, în actualele derapaje de la democrație, ne vom trezi poate că, profitând de o majoritate care decide tot, se va stabili să avem 120 de minute de omagii săptămânale. Am avut, de curând, un omagiu extraordinar cu Eliade și Cioran. Ni-l amintim cu toții. S-ar putea să avem obligativități de acest gen. Așa că rog toți colegii care se mai gândesc la ideea de libertate a presei să respingă acest proiect de lege și să găsim metode economice prin care să stimulăm televiziunile să promoveze emisiunile culturale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

- Nu v-a pomenit numele, domnule senator Radu Alexandru

- Feldman.

Bine, vă rog, un minut.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Într-adevăr, în cadrul comisiei discuțiile au fost extrem de vii și toți membrii comisiei, cu o singură excepție, au susținut necesitatea acestor reglementări, dată fiind precaritatea și puținătatea timpului alocat unor emisiuni culturale și educative pe toate posturile de televiziune.

Este important de reținut punctul de vedere al CNA-ului, al Consiliului Național al Audiovizualului, care arată că aceste reglementări propuse de inițiativa legislativă sunt perfect compatibile atât cu acquis-ul comunitar, cât și cu legislația națională.

Ca atare, rog insistent toți colegii să dea un vot favorabil pentru această inițiativă, care, firește, nu înseamnă decât o picătură de apă în pustiul, cel puțin cultural, care domină posturile de televiziune.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Domnul senator Severin. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă s-a votat cu 8 voturi pentru și unul împotrivă. Votul împotrivă mi-a aparținut și îmi mențin opinia și acum, și aș dori să o susțin în plen.

Dincolo de ideea subliniată foarte clar de colegul Radu F. Alexandru, a necesității unor programe culturale în cadrul televiziunilor comerciale din România, lucru la care subscriu, apare un aspect mult, mult mai grav: ingerința administrativă a statului în libertatea editorială a posturilor de televiziune private. De cea de stat nu mai vorbesc, cred că nu e nevoie să vorbim despre Televiziunea Română acum.

Deci sunt de acord, trebuie să stimulăm...

De exemplu, o metodă de stimulare ar fi ca pe perioadele când se transmit emisiunile, pentru ponderea emisiunilor culturale să existe o diminuare a impozitului pe care-l plătesc aceste televiziuni. Dar ca o instituție a statului să stabilească că o televiziune este obligată să transmită unul, două, trei, 120 de minute un anumit program – și nu vorbim despre programe culturale –, încălcăm drepturi extrem de importante ale libertății presei.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doar o precizare.

Vreau să spun foarte clar tuturor celor prezenți că este o inițiativă legislativă a unui deputat PNL, a unui membru al coaliției USL. Nu este o inițiativă legislativă a PDL-ului, care încearcă să intervină cu brutalitate în politica editorială. Vreau să vă reamintesc că activitatea și funcționarea tuturor posturilor de radio și de televiziune din România este reglementată printr-un cadru legislativ. Nu intervenim în politica editorială. Vorbim doar de schema generală de funcționare, nu de politică editorială.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și cred că ne oprim.

Așa este când...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar două observații: libertatea presei nu înseamnă tabloidizare. Libertatea presei înseamnă mult mai mult, și anume, în primul rând, posibilitatea să poată să facă contracte de publicitate instituțiile respective, liber, neîngrădite, ziariștii să aibă salarii mari și să nu mai fie obligați, la un moment dat, să-și caute loc de muncă. Aceea este adevărata libertate a presei, când ei pot să-și exprime liber gândurile.

Așa cum s-a spus – amândoi colegii au dreptate –, este corect că nu este bine să se impună anumite norme, limite în politica editorială a unor posturi, dar aici nu este vorba despre acest lucru. Este vorba doar de a promova, într-un fel, în strategia acestor posturi – și impulsionarea acestora ca să promoveze mai mult – elementele culturale. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Frâncu. Dacă mai dorește, domnul senator Severin.

Reamintesc un principiu de bază al amendamentului la Constituția Statelor Unite ale Americii: mult mai important este dreptul dumneavoastră de a mă înjura, decât... Eu prefer să mă lupt pentru dreptul dumneavoastră de a mă înjura, decât să vă opresc să faceți acest lucru.

În același timp, eu mă bucur că în cadrul USL putem să avem dezbateri de idei, ceea ce în alte părți nu se întâmplă.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Inițiatorul, domnul deputat Socaciu, este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Timiș.

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, în sensul instituirii obligației de a se utiliza procedeul dublajului în limba română în cazul operelor cinematografice străine.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În punctul de vedere al Guvernului sunt sintetizate toate opiniile factorilor care au fost sesizați să se pronunțe asupra acestei inițiative legislative.

Opiniile sunt negative, iar noi apreciem că argumentul protejării identității naționale nu se realizează prin promovarea acestei inițiative legislative.

Drept urmare, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu, vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul României nu susține propunerea legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului ne-a transmis aviz negativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, aviz negativ.

În ședința din 13 septembrie 2011, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor – 5 voturi pentru și o abținere –, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## Vă mulțumesc mult.

Sunt puncte de vedere ale colegilor senatori? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.

## Am să fiu foarte scurt.

Suntem în perioada globalizării, care produce și efecte pozitive, și negative. Se spune că de globalizare poți să fugi, dar nu poți să scapi. Așadar, această inițiativă legislativă este un atentat asupra fenomenului de globalizare, la schimburile interculturale.

Este ca și cum pe Don Quijote l-am îmbrăca în costum popular românesc pentru a-l admira în stilul nostru. Zău, este o glumă!

Mulțumesc.

Mai sunt alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după 12.30.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 56 și art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva?

Da, vă rog, domnule senator Frâncu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre modificarea a două articole din Legea nr. 215/2001.

În ultimul timp, spre cinstea lor, parlamentarii încearcă să elimine formulările ambigue din legislație și să elimine posibilitatea interpretării legilor, să vină cu texte clare care să poată fi aplicate. Același lucru l-am încercat și noi. Deci suntem inițiatori de la toate grupurile parlamentare și dorim ca sintagma „de îndată”, care apare de mai multe ori în Legea nr. 215/2001, legată și de primari, și de consilierul local, să fie înlocuită cu sintagma „48 de ore”, ca să nu mai permită interpretări. Au fost cazuri când a durat și o lună de zile de la suspendarea unui primar sau a unui consilier până când s-a comunicat acest lucru.

Guvernul a făcut două observații pertinente, ni le-am însușit și, în acest moment, credem că inițiativa legislativă poate să fie votată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Într-adevăr, în punctul de vedere transmis cu privire la forma inițială a propunerii legislative, Guvernul precizează că nu susține adoptarea acesteia, pentru mai multe considerente, și propune și o modalitate de reglementare. Aceasta a fost avută în vedere în cadrul comisiei și, în forma prezentată de comisie, propunerea legislativă poate să fie acceptată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Belacurencu, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința din 1 noiembrie 2011, a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un raport suplimentar de admitere, cu două amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Günthner, la dezbateri generale. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Colegii prezintă aici, prin această inițiativă legislativă, o problemă de o mare actualitate. Din păcate, tot mai mulți primari ajung în situația implacabilă de a fi arestați, iar procedurile de suspendare lasă de dorit. Probabil, când a fost inițiată această lege, nu s-a crezut că se vor crea astfel de situații.

Totuși, inițiativa legislativă în sine vine să intervină, practic, pe niște proceduri ale justiției. Inițiativa legislativă, în forma inițială, prin care dispune justiției să comunice în loc „de îndată”, în „48 de ore”..., nu cred că este corect ca noi să intervenim pe aceste proceduri. Dar forma în care a fost adoptată de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului cred că este o formă corectă, prin care se stabilește limita de 48 de ore pentru prefect pentru a emite ordinul de suspendare și pentru a comunica arestarea și suspendarea primarului. Cred că este o formă care se poate adopta. De altfel, aceasta a fost și poziția Guvernului.

De aceea, noi susținem adoptarea în forma prezentată în raport, cu amendamentele care au fost adoptate. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Günthner.

Mai sunt luări de cuvânt?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea alin. (3) și (4) ale art. 57 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă o să-mi permiteți, pentru că urmează foarte multe propuneri legislative de modificare a Legii nr. 215/2001 și a

Legii nr. 393/2004, o să prezint doar succint care este poziția Guvernului, pentru că suntem de acord, în majoritatea cazurilor, cu rapoartele propuse de comisie și vom intra, dacă doriți, pe dezbateri, doar dacă este cazul.

Cu referire la acest proiect de lege, Guvernul nu susține adoptarea. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul secretar Belacurencu.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, întrunită în ședința sa din 12 aprilie 2011, a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Puncte de vedere ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale...

Domnule senator Günthner, scuzați-mă, nu v-am văzut. Vă rog.

Sunteți de acord, cred. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt de acord.

Din punct de vedere tehnic, Guvernul a explicat de ce nu este corect ca viceprimarul să fie ales de către primar.

Eu aș vrea să explic că, din punct de vedere politic, momentul alegerii viceprimarului este unul deosebit de important în cadrul Consiliului local, pentru că este momentul în care se formează majoritatea care va susține, practic, inițiativele primarului. Deci viceprimarul este bine să fie ales de o majoritate care se constituie în cadrul Consiliului local, iar aceasta se constituie tocmai la momentul alegerii viceprimarului.

Sigur, situațiile sunt foarte diversificate în relațiile dintre primari și consilierii locali, dar problema generală este aceasta: este important ca în Consiliul local să se formeze o majoritate care alege primarul și care va asigura bunul mers al lucrurilor în comunitatea respectivă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Günthner. Alte poziții nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

Punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu este.

Este prezent, dar nu mai susține. Mă bucur.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 9.

Vot, după ora 12.30.

La punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată.

Din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu votul celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Mulțumesc mult. Există un amendament...

Nu există, mă scuzați, nu există un amendament respins. Punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 45 și 97 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, doamna chestor Irina Alexe.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și negativ de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere. Are caracter de lege organică.

Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Puncte de vedere ale colegilor senatori? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc. Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat și ea un aviz negativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Are caracter de lege organică.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Sunt poziții ale colegilor senatori la dezbateri generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

La punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor este cineva?

Niciun coleg deputat nu este prezent.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc mult.

Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Stimați colegi,

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat negativ această propunere legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu votul celor prezenți, în reuniunea din 21.06.2011, să adopte un raport de respingere.

Are caracter de lege organică.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc mult. Sunt poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

La punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva?

Nu este niciun coleg deputat.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Există temei legal pentru ca propunerea inițiatorului să poată fi materializată.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc mult. Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 21.06.2011, a hotărât, cu votul celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Puncte de vedere sunt? Da.

Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

Am urmărit mult timp să-l prind la masa Guvernului pe domnul ministru al justiției, cum, de altminteri, am urmărit ca să fie lângă secretarul de stat de la interne. Și o să întrebați de ce?

Pentru ca un senator al României să le aducă salutul de respect pentru un gest politic extraordinar: doi dintre demnitarii care au avut puterea să se desprindă de Guvern pentru a participa la acest act istoric, când Regele s-a adresat Parlamentului României.

Felicitări, stimați colegi!

Mulțumesc mult, domnule senator.

Dacă nu sunt alte poziții, declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

La punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorul nu este. Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc mult. Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ acestei propuneri legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu votul celor prezenți, a adoptat un raport de respingere, pe care-l propune plenului Senatului.

Are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule secretar. La dezbateri generale sunt puncte de vedere? Nu sunt.

Vot, după ora 12.30.

La punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Da.

Domnule senator Pașca, vă rog. Microfonul 6, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem de acord cu respingerea acestui proiect de lege, pentru că problema a fost rezolvată, adoptându-se un alt proiect de lege, inițial.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Urmăm totuși procedura.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Și noi suntem de acord cu respingerea. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat, prin votul membrilor săi, un raport de respingere pe care-l supune aprobării plenului.

Mulțumesc mult. Dezbateri generale încheiate. Vot, după ora 12.30.

La punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc mult.

Domnule vicepreședinte Belacurencu, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat, prin votul celor prezenți, un raport de respingere, pe care-l supune dezbaterii plenului Senatului.

Are caracter de lege organică.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Puncte de vedere ale domnilor senatori sunt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

La punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Nu.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe, vă rog.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Stimați colegi,

Vă informez că proiectul de lege a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ și favorabil de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, pe care-l supune aprobării plenului Senatului. Are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc. Poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

La punctul 23 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.

Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe, vă rog.

Mulțumesc. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc mult.

Domnule secretar Belacurencu, vă rog.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a acestui proiect de lege.

Are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, îl invit la microfonul central pe domnul senator Țuțuianu. Vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit dintr-o rațiune foarte simplă: avem în dezbatere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului un proiect de lege inițiat de Guvern pentru modificarea Legii nr. 215/2001, și am avut astăzi pe rolul Senatului cel puțin patru, cinci inițiative legislative care privesc aceeași problemă, respectiv modalitatea de înlocuire a consilierilor locali și județeni care și-au pierdut apartenența la partidul politic pe lista căruia au candidat și blocajele create în activitatea consiliilor locale și județene. Unele au fost aduse în fața dumneavoastră și cu ocazia dezbaterii moțiunii simple de ieri.

Problema este cu adevărat importantă, pentru că, în practică, se întâmplă următorul lucru: partidele politice retrag calitatea de membru unei persoane care are calitatea de consilier local sau consilier județean, în baza dispozițiilor Legii nr. 393/2004 art. 9 lit. h), iar consiliile locale sunt blocate prin următoarele modalități: fie secretarul refuză să întocmească sau este pus de către primar să nu întocmească raportul respectiv, fie primarul nu pune pe ordinea de zi a Consiliului local constatarea validării acelui post de consilier local sau județean, fie se supune la vot o chestiune care ține exclusiv de voința partidului politic care a promovat respectiva persoană.

Nici în proiectul pe care-l avem în dezbatere la cele două comisii Guvernul nu a găsit soluția optimă și vom avea în continuare aceleași situații de blocaj.

Am spus ieri, repet și astăzi, mai mult pentru că este o chestiune de democrație să respectăm drepturile aleșilor locali, în județul Dâmbovița sunt 40 de consilieri locali și județeni care s-au judecat și se judecă în continuare pentru a intra în consiliile locale pe listele partidelor, în special de opoziție. De ce? Pentru că puterea ține să mențină majorități în care sunt incluși cei care au fost excluși din partide. Și lucrul acesta se va repeta de fiecare dată.

Eu invit Ministerul Administrației și Internelor să găsească o soluție. Eu sugerez chiar și varianta revenirii la procedura de validare a mandatelor de către instanțe, care ar elimina, să spunem, subiectivismul politic în această chestiune, dar în niciun caz nu poate fi acceptată teza procesului-verbal încheiat de către secretarul unității administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

O să dați răspunsul, doamna Alexe, după ce ia cuvântul domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este, într-adevăr, o chestiune de care noi ne lovim în practica administrației cu toții, la nivel local, și, din acest punct de vedere, cred că ar fi util să găsim înțelepciunea politică necesară pentru a reglementa corect până la capăt această instituție, iar propunerea mea către colegii din comisiile de specialitate care examinează – nu noi, cei de la politică externă – din punct de vedere juridic este să găsească o modalitate de a legifera cu aplicabilitate odată cu noul mandat al aleșilor locali, după viitoarele alegeri, pentru a ieși din logica dezbaterii politice din 2012.

Pe de altă parte, atunci când avem o instituție care se aplică prin efectul legii, deci de drept, rămâne aceeași veche discuție a organului care constată, și de aici blocajele. Există soluții și, colegial, pot avea și eu – dacă acceptă colegii! – unele sugestii, dar vreau să vă fac o propunere în plen. Deosebirea dintre norma juridică internă și cea de drept internațional este că cea internă are eficacitate pe baza structurii trihotomice – ipoteză, dispoziție și sancțiune –, pe când norma internațională nu are sancțiune, și, de aici, o anumită vulnerabilitate a normei de drept internațional.

Prevedeți, vă rog, o sancțiune foarte clară pentru cei care opun un obstacol la constatarea de drept prin efectul legii dacă doriți să conferiți eficacitate acestei norme. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Microfonul 9, pentru răspuns, doamna chestor Irina Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, avem acest proiect de lege în dezbaterea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Chiar ieri am discutat cu domnul președinte Toni Greblă și cu domnul președinte Necula să ne aplecăm, în perioada imediat următoare, pe acest proiect de lege și să găsim cele mai bune soluții, pentru că administrația este pentru toți cetățenii, indiferent de culoarea politică.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.00.

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe. Vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Domnul secretar Belacurencu.

## Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere, pe care îl supunem dezbaterii plenului Senatului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Puncte de vedere.

Domnul senator Günthner, Grupul parlamentar al UDMR. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, este o inițiativă legislativă veche, încă din 2009, de doi ani și jumătate se plimbă prin Parlamentul României. Este o încercare de betonare pe post, practic, a viceprimarilor. Cred că este o inițiativă care s-a amânat, fiindcă nu-și are locul.

În situația în care viceprimarul este ales de o majoritate care asigură, până la urmă, guvernarea în localitatea respectivă, cred că este normal ca acea majoritate să păstreze posibilitatea de a-l schimba dacă nu-și face treaba sau, în situația în care se formează o altă majoritate, viceprimarul să poată fi numit de noua majoritate.

De aceea, cred că este bine să respingem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale, Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Guvernului, microfonul 9, doamna Irina Alexe.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege, suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Domnul secretar Belacurencu.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că în legătură cu acest proiect de lege Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a trimis un aviz negativ, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât adoptarea unui raport de respingere, pe care îl supune aprobării plenului Senatului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc. Poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorului, domnul senator Frunda? Nu este aici.

Doamna Irina Alexe, vă rog, din partea Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât adoptarea unui raport de respingere în legătură cu această propunere legislativă, pe care îl supunem dezbaterii plenului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Puncte de vedere ale domnilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor – un coleg deputat –, este prezent cineva?

Nu este.

Din partea Guvernului, doamna chestor Irina Alexe. Microfonul 9.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul secretar Belacurencu.

Comisia a hotărât adoptarea unui raport de respingere, pe care îl supunem dezbaterii plenului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Poziții ale dumneavoastră? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30. Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale. Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.

Din partea Guvernului – microfonul 9 –, doamna chestor Irina Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu.

Aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât adoptarea unui raport de respingere, pe care îl supune dezbaterii dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Puncte de vedere ale domnilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnul deputat Buda este prezent? Nu este.

Microfonul 9, din partea Guvernului, doamna Irina Alexe. Vă rog.

Mulțumesc.

Nici acest proiect de lege nu este susținut de Guvern. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu.

Proiectul de lege a primit un aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar. Poziții din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc să ia cuvântul. Vă rog, domnule senator David. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o problemă veche în județul Timiș, cu privire la comuna Valcani – care a fost înființată, nu reînființată, prin reorganizarea comunei Dudeștii Vechi –, legată de proprietățile comunei Valcani.

Guvernul nu agreează, din ce știu până la această oră, problema respectivă ca fiind rezolvată, întrucât sunt niște lucruri de clarificat încă. Și, împreună cu ceilalți colegi inițiatori, vă rog să acceptați totuși să o retrimitem la comisie, să avem iar discuții cu reprezentanții Guvernului, să vedem dacă găsim o soluție juridică de rezolvare și să revenim, după aceea, în plen, fiindcă suntem Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Din partea Guvernului, doamna Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu propunerea de retrimitere, să discutăm, să găsim soluția, pentru că, așa, legea apare ca fiind retroactivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu, microfonul 7.

Cred că nu sunt impedimente să fie retrimis proiectul de lege la comisie.

Mulțumesc. Domnul senator Robu, vă rog. Microfonul 2.

După care vă rog să fiți atenți, că voi supune votului retrimiterea la comisie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă asigur că intervenția este total alta decât cea pentru care mă pregătisem. Eu am crezut că lucrurile sunt foarte clare aici și chiar nu înțeleg de ce vrem să mai retrimitem acest proiect de lege la comisie.

Este vorba despre o eroare care s-a întâmplat la un moment dat. Aceste două comune, Valcani și Dudeștii Vechi, există de mult. Au fost unite în 1968 și apoi s-au reînființat. Problema este cu un teritoriu care nu este locuit și care nu este acum în granițele lui istorice, așa cum a fost în 1968. Acest teritoriu aduce venituri la bugetul local. Aducerea lui la comuna Valcani, căreia i-a aparținut istoricește, este cel mai firesc lucru, nu se mișcă niciun alegător, niciun om dintr-un loc în altul. Nu este oare firesc să facem dreptate?

Se judecă acei oameni de vreo 10 ani, până s-a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul că nu este de competența puterii judecătorești, ci de competența puterii legislative, scrie textual în ultima hotărâre, pentru că s-a făcut, la momentul reînființării comunelor, o eroare de încadrare în legislația de înființare de comune, nu în cea de reînființare de comune, cum ar fi fost corect.

Despre asta este vorba. S-a discutat în comisie, s-a paradiscutat, am fost prezent acolo și chiar vreau să mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnului președinte, pentru abordarea pozitivă de acolo. A fost aviz favorabil și acum văd că vreți să mai tergiversăm, că despre altceva nu cred că mai poate fi vorba.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Robu. Îl invit la microfon pe domnul senator Bîrlea. Microfonul 2.

Aici avem de-a face cu o chestiune eminamente tehnică. În experiența mea m-am lovit de un contencios de acest gen. Ar fi fost normal ca atunci când s-a înființat comuna și a dobândit personalitate juridică să existe niște schițe de teren care să facă parte din lege. În condițiile acestea, este justificată logic retrimiterea la comisie, ca, între timp, experții tehnici să aducă o hartă reală, și atunci comisia ar propune ca anexa să facă parte din legea de înființare. Este o chestiune de procedură și nimic altceva.

Vă mulțumesc.

Vă rog să fiți atenți, vă rog să luați loc, domnule senator Radu F. Alexandru și ceilalți colegi...

Domnul senator David. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Văd că noi, inițiatorii, nu avem același punct de vedere referitor la retrimiterea sau nu la comisie a acestei inițiative legislative.

Retrag ceea ce am propus mai devreme, retrimiterea. Să intrăm pe vot final și asta este.

În regulă.

Am înțeles.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.30.

Mă bucur că cei doi colegi își dau mâna.

Ați prezentat raportul, domnule senator Belacurencu, la punctul 30?

## **Domnul Trifon Belacurencu:**

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de admitere pentru acest proiect de lege, raport pe care îl

Vă mulțumesc. Deci vot, după ora 12.30.

Trecem la punctul 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea creșei.

Declar deschise dezbaterile generale. Din partea inițiatorului este cineva prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Irimie. Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă și este de acord cu raportul de respingere. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și a Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, unul dintre cei doi colegi.

Domnule senator Belacurencu, vă rog.

Stimați colegi,

Comisiile sesizate pentru raport – Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – au hotărât adoptarea unui raport de respingere, cu majoritate de voturi, raport pe care îl supunem dezbaterii plenului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc. Sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Votul, după ora 12.30.

Rog colegii lideri de grup să facă un apel.

Prezența este bună, dar cred că mai sunt încă suficienți colegi afară.

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.

Domnul secretar de stat Irimie, din partea Guvernului. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă și este de acord cu raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, este vorba despre o inițiativă legislativă din anul 2005. Aici am avut de luat în discuție un raport suplimentar, de reexaminare a raportului inițial de respingere a fondului. Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport suplimentar de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Puncte de vedere ale colegilor? Domnul senator Ichim, microfonul 1, vă rog.

Nu am de comentat față de ceea ce s-a propus, numai că avem o situație particulară, despre care trebuie să vă informez.

Proiectul de lege este din 2005, a avut un raport de respingere și nu a fost trecut prin plen. Între timp, s-a depus un nou proiect de lege referitor la kinetoterapeuți, care a plecat, de data aceasta, dinspre Senat spre Camera Deputaților. Țin să vă spun, cu tot avizul negativ – și rețin, atunci era și domnul premier în sală –, a trecut cu majoritate de voturi spre Camera Deputaților, numai că acea inițiativă legislativă stă de un an și ceva la Camera Deputaților.

Deci suntem într-o situație destul de păcătoasă. E adevărat că proiectul de lege care a plecat spre Camera Deputaților este upgradat și mult adaptat la ceea ce se întâmplă azi. Și mai rețineți încă un lucru: la vremea respectivă, kinetoterapeuții nu erau în nomenclatorul de meserii. La ora actuală se află.

Concluzie: nu avem decât să respingem această inițiativă legislativă, pentru că avem un proiect de lege la Camera Deputaților, dar acea inițiativă legislativă trebuie finalizată după aproape doi ani de zile în care stă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte puncte de vedere.

Domnul președinte Rotaru, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să completez ceea ce a spus domnul senator Ichim, în sensul că respingerea inițială a fost dată ca urmare a nepunerii de acord a acelui act normativ cu reglementările Uniunii Europene.

Între timp, a fost elaborată propunerea respectivă și iată că suntem în 2011, după șase ani, și nu avem o lege a kinetoterapeuților, în condițiile în care reglementările Uniunii Europene sunt clare și există și o directivă în acest sens, pe care noi nu o respectăm astăzi.

Deci este corectă observația domnului senator de a se impulsiona și de a se emite un asemenea act normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Alte poziții nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale. Dragi colegi, Este exact ora 12.30.

Vă propun să trecem la votul asupra inițiativelor legislative pe care le-am dezbătut astăzi.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale

pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- abținere, raportul a fost respins.

-

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

- Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Cu 87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat, deci proiectul de lege a fost respins. Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

- Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

-

- raportul a fost adoptat.

- proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 56 și art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea alin. (3) și (4) ale art. 57 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar proiectul de lege a fost respins.

Punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Colaborează foarte bine puterea cu opoziția astăzi.

Punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 45 și 97 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 18 din ordinea de zi, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

- Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

- Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

-

- abținere, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 23 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

- Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

-

- abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale, Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

- Senatul este Cameră decizională.

- raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

- Senatul este Cameră decizională.

-

Punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice. Senatul este Cameră decizională.

-

Punctul 29 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea creșei.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 32 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Punctul 33 din ordinea de zi...

- Nu l-am dezbătut.

- Vă mulțumesc mult pentru ziua de astăzi. Spor la lucru în comisii!

Biroul permanent al Senatului – ne reunim luni, ora 14.00,

după ședința Birourilor permanente reunite.

Vă mulțumesc mult.

Declar încheiate lucrările ședinței de plen de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591448]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/16.XII.2011 conține 48 de pagini.**

Prețul: 14,40 lei