Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 decembrie 2014
Dezbatere proiect de lege · respins
Ovidiu Liviu Donțu
Discurs
Declarația politică se intitulează „1 decembrie 2014 – un moment de claritate și adevăr”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
„Această unire românească n-ar avea nicio valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăși conștiința noastră despre necesitatea ei, despre caracterul său sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înțelege o mulțime de lume, o condiție pentru existența însăși a poporului nostru.” (Nicolae Iorga)
Acum două zile, am sărbătorit 96 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, actul care a marcat desăvârșirea statului unitar român și care ne-a devenit peste zeci de ani nouă, celor de acum, Zi Națională.
Știu, stimați colegi, an de an, această sărbătoare a neamului și țării românești ne oferă tuturor prilejul manifestării bucuriei, al declarațiilor diverse și, mai ales, al unei atitudini care, în restul anului, din păcate, e prea puțin vizibilă.
Dincolo de orice interpretări pe care le-am da unui asemenea moment, un lucru este sigur: 1 Decembrie 1918 nu ar fi avut loc fără ca absolut toată clasa politică a acelor vremuri și toți românii să lase deoparte interesele personale în favoarea celui național superior. Iar pentru aceasta a fost nevoie de unitate, coeziune și conștiință unitară de neam, ceea ce a însemnat implicarea desăvârșită a fiecărui român în parte. Și, pentru că tot vorbim de un moment de desăvârșire unitară a conștiinței române, îmi permit să rememorez o dată recentă în care această conștiință și-a făcut simțită din plin prezența – 16 noiembrie 2014.
Iată un moment istoric, aș spune, în care un adevăr pe care poate majoritatea îl uitasem sau îl omisesem, nemaifiind atenți la singurul lucru care a contat dintotdeauna, este acela că puterea politică vine tocmai din cea socială.
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Folosindu-mă de această punte peste timp, care nu este doar o sintagmă sau o metaforă, și coborând în vremurile noastre, pot spune cu certitudine că, în general, după o campanie electorală și, în mod special, după aceea pentru cea mai înaltă funcție în stat, există necesitatea firească a bilanțului și a reevaluării, cu atât mai mult cu cât rezultatele par a nu fi fost favorabile acelui candidat care a mers până la capăt în cursa finală, dar care pot afirma că, deși în poziție secundă, ocupă același loc important ca și cel care a fost ales, iar în câteva cuvinte vă voi explica de ce.
Partidul Social Democrat este cel mai longeviv și stabil partid din România și, în același timp, creatorul și reprezentantul întregii stângi din țara noastră.
Reprezentarea polului de stânga a fost subliniată cu prisosință acum doi ani, când românii au desemnat un parlament cu majoritate social-democrată și un guvern social democrat. Dincolo de orice alianță sau uniune, stânga românească a fost și rămâne eterogenă și poate că nu în imaginea politică, din păcate, așa cum se întâmplă acum, însă, cu siguranță și cu certitudine, în girul reprezentativ primit de la români.