Mihaela Popa

Declarația politică se intitulează „8 Martie – Ziua Internațională a Femeii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La data de 8 Martie sărbătorim Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională, denumită și Ziua Internațională a Femeii.

Sărbătoarea a fost oficializată de Organizația Națiunilor Unite în anul 1975, iar ziua de 8 Martie a devenit o zi importantă pentru sărbătorirea realizărilor economice, globale și sociale ale femeilor din întreaga lume. Această sărbătoare a fost percepută mult timp drept moment în care erau afirmate drepturile sociale și politice ale femeilor, precum și progresele făcute în ceea ce le privește.

Iulia Hasdeu spunea: „O femeie are nevoie de geniu și de o mare modestie pentru ca ceilalți să-i tolereze inteligența.”

Femeile românce au dovedit, de-a lungul istoriei, că știu să iasă din anonimat prin excelență în domenii ce aparțineau cu premeditare bărbaților. Putem aici să le amintim pe Elena Caragiani Stoenescu, una dintre primele 10 femei pilot din lume, Smaranda Brăescu, deținătoarea unui record la parașutism neegalat timp de 20 de ani, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu sau prima femeie inginer din Europa, Elisa Leonida Zamfirescu.

Evoluția noastră s-a desfășurat simultan cu cea a femeilor din restul Europei, dar până la un punct. Rolul și statutul femeii au evoluat în timp de la soție și mamă la femeie de succes. Comunismul a izolat femeile românce, le-a depersonalizat în mare măsură și le-a afectat foarte puternic. Femeia a evoluat însă după Revoluția din România, dar nu ne putem bucura de realizări atât timp cât femeile câștigă cu 17% mai puțin decât bărbații și ocupă un procent nereprezentativ de poziții de conducere.

La nivel european, s-au făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalității între femei și bărbați. În România însă femeile sunt prea puțin reprezentate la nivel

decizional. La nivel guvernamental, procentul reprezentării femeilor a scăzut la 6%, față de 19% în anul 2009, în timp ce media europeană a guvernelor naționale este de 25%. La nivel parlamentar, prezența femeilor este de doar 9,76%, față de 10% în mandatul 2004–2008, în timp ce media europeană a parlamentelor naționale este de 24%. La nivelul administrației locale, reprezentarea femeilor în funcția de primar este de 3,5%, în funcția de consilier județean – 12,6%, în funcția de consilier local – 10,8%, în funcția de prefect – 4,7%.

Problematicile egalității de gen și nediscriminării reprezintă concepte esențiale care guvernează societatea în contextul actual. Importanța unei corecte reprezentativități a femeilor în viața politică nu poate fi contestată. Femeile sunt prezente în toate domeniile principale ale societății, de la educație la muncă și sănătate, într-un procent ridicat. Funcțiile de conducere însă sunt deținute de bărbați, ceea ce duce la o subreprezentare a femeilor în aceste domenii. Acestei categorii sociale a venit vremea să i se recunoască drepturile și meritele oriunde s-ar afla.