Stenogramă plen

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, să dea citire listei alfabetice a Senatului.

Doamnelor și domnilor colegi,

Bună ziua tuturor celor prezenți și tuturor celor care vor ajunge!

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|prezent|

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/17.III.2011

Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György delegație Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent

Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, Stimate colege, Vă rog să vă ocupați locurile în sala de plen. Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 7 martie 2011.

Voi fi asistat în conducerea ședinței de către colegii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Până în acest moment, și-au înregistrat prezența 79 de colegi senatori. Suntem, astfel, în cvorum de ședință.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a vă putea supune votului și deciziei dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

Se caută antrenor la „Steaua” în spatele sălii de plen! Vă mulțumesc foarte mult.

Programul de lucru este programul obișnuit pentru o zi de luni.

La primul punct din ordinea de zi sunt înscrise declarațiile politice.

Va deschide seria declarațiilor politice domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Gheorghe David:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația pe care o voi prezenta astăzi în fața dumneavoastră am intitulat-o „Timișoara – capitală europeană a culturii”.

Consiliul Local Municipal Timișoara și Primăria Timișoara au decis ca orașul de pe Bega să-și depună candidatura pentru ca să devină capitală europeană a culturii. Nu este însă singurul oraș din România sau din țările comunitare care și-a exprimat dorința obținerii acestui drept. Altfel spus, între candidate va fi o veritabilă competiție.

Din capul locului trebuie spus că, înainte de orice, organizarea unei astfel de manifestări presupune cheltuieli substanțiale atât în perioada premergătoare, cât și pe parcursul desfășurării. Banii ar urma să fie prinși în bugetul local, dar, înainte ca acest lucru să se întâmple, foarte important este și acordul Guvernului României. Este unul dintre principalele motive care m-au determinat să vă rețin atenția prin intervenția mea

În susținerea candidaturii mă bizui pe o serie de argumente de netăgăduit, pe care le voi expune succint în continuare, chiar dacă multe dintre ele sunt bine cunoscute de dumneavoastră.

De-a lungul celor aproape opt secole de când a fost atestată documentar, Timișoara s-a impus nu doar la nivel național și internațional printr-o serie de evenimente istorice, dar și, deopotrivă, prin prestații de prestigiu pe plan științific și cultural.

Din prima categorie mă rezum să amintesc că, deși vreme de peste un secol și jumătate a fost ocupată de turci, Timișoara a continuat să fie o fortăreață redutabilă în fața eforturilor otomane de extindere spre estul european. O dovadă de netăgăduit o reprezintă confruntarea din perioada 1716–1717, bătălie în urma căreia turcii au fost definitiv alungați, iar orașul, ca de altfel întregul Banat, a intrat sub oblăduirea Coroanei Austriece.

Au urmat decenii la rând de dezvoltare economică intensă, materializată în apariția de manufacturi și fabrici, Fabrica de bere, din 1718, cea mai veche din țară, fiind doar un exemplu. Prin amenajările hidrotehnice care au avut ca efect reducerea drastică a suprafețelor ocupate de mlaștini și prin canalul Bega, navigabil, Timișoara s-a apropiat foarte mult de Europa.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmat de domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Paradoxul depolitizării învățământului sub mandatul ministrului Funeriu”. Stimate doamne și stimați domni,

Încă din prima zi a mandatului său, actualul ministru al educației, domnul Daniel Petru Funeriu, nu a contenit să pozeze în marele cavaler depolitizator al învățământului românesc. Domnia Sa încearcă să-și facă un titlu de glorie din lupta cu politica din școli și universități.

În declarația mea politică de astăzi aș dori să demasc fariseismul și ipocrizia acestui ministru, care una declară la televizor și în ziare, și alta face în biroul său ministerial.

Exemplele se găsesc cu duiumul. Primul se referă, dacă mai țineți minte, la acel concurs cu cântec organizat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru ocuparea postului de director general al Bibliotecii Centrale Universitare. Ministrul Funeriu a mers atunci până acolo încât, sub stindardul depolitizării, a modificat metodologia de concurs, pentru ca apropiata sa, o tânără PDL-istă cu susținători puternici în partid, să câștige concursul. Așa-zisul concurs a declanșat o serie de proteste din partea asociațiilor de bibliotecari, care, într-o scrisoare adresată ministrului educației, cereau chiar anularea concursului. Toate solicitările lor au rămas însă fără niciun ecou, ministrul Funeriu și PDL și-au menținut pe post directorul numit politic.

Un alt exemplu de depolitizare marca Funeriu este prevederea din Legea educației prin care directorii de școli au fost obligați să renunțe la funcțiile politice deținute în partide. De ce a trebuit ca ei să facă acest pas? Pentru ca până când vom avea format corpul managerilor experți în învățământul preuniversitar să fie numiți directori cu detașare pe posturile pe care aceștia le ocupă astăzi. Cine face aceste numiri? Inspectorii școlari generali, numiți eminamente pe criterii politice. Adică directorii să renunțe la funcțiile politice pentru a fi numiți în funcții de inspectorii școlari generali, lideri locali ai PDL. Așa înțelege domnul Funeriu că trebuie să producă depolitizarea. Depolitizează directorii socialdemocrați și liberali, iar de inspectorii PDL-iști se face că uită.

Mulțumesc, domnului senator.

Domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Emil Boc a intrat în campanie”. Este evident pentru mine că Partidul Democrat Liberal a început deja campania electorală pentru alegerile din anul 2012, având două strategii paralele: una gândită din perspectiva guvernării și alta din perspectiva opoziției, pentru că observ deja o strategie pentru varianta în care, la acel moment, nu va mai fi la putere. Amintesc aici încercarea de a introduce votul prin corespondență.

Tot la campanie electorală încadrez desele referiri și declarațiile publice ale prim-ministrului, de exemplu, la așa-zisele majorări salariale sau la ieșirea din criză și relansarea economică.

Nu pot asista însă la tot spectacolul oferit de același prim-ministru, care vrea să lupte cu politizarea funcției publice, uitând că inițiativa aceasta aparține Uniunii SocialLiberale. De altfel, domnul Boc a condus Guvernul în ultimii ani și nu înțeleg ce l-a oprit până acum să spună stop numirilor pur politice în funcțiile publice.

Faptul că, mai nou, sunt preluate idei ale opoziției nu poate decât să mă bucure, dar, în același timp, aștept recunoașterea drepturilor de autor, care nu sunt ale PDL-ului.

Recomand, așadar, liderului de la Palatul Victoria să nu adopte tonul unui revoltat de pe margine, critic la adresa funcționarilor implicați politic, pentru că Domnia Sa este poate primul care ar trebui sancționat pentru faptul că a introdus ideea de angajament de fidelitate pentru salariații Corpului de control al primului-ministru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Lucrurile stau însă cu totul altfel. Este nevoie doar de o analiză onestă a documentului pentru a înțelege beneficiile sale. Există, de pildă, o prevedere privind stabilirea timpului suplimentar de muncă peste cele opt ore normale. Ea se va face de către angajator, cu acceptul angajatului, în anumite perioade de timp, mai ales pentru activitățile sezoniere. În felul acesta, se vor asigura atât flexibilizarea programului de lucru, cât și securizarea locurilor de muncă, direcții strategice ale Uniunii Europene. Se va încuraja apoi cumulul de joburi part-time pentru cei care sunt dispuși să-și ofere competențele la mai multe firme, lucru aproape imposibil până acum pentru o persoană care dorea să aibă statut de angajat.

Se critică faptul că angajatorii vor fi tentați să încheie doar contracte de muncă pe perioade determinate, însă, prin introducerea criteriilor de performanță și prin angajarea unor oameni calificați, nicio firmă nu va avea interes să angajeze pe perioadă determinată, mai ales când pot să apară oferte de contracte pe perioadă nedeterminată de la alte firme.

Pe lângă aceste amănunte, mai trebuie spus că noul Cod al muncii nu este de fapt o invenție. În realitate, se înregistrează modificări esențiale ale Codului muncii din 2003, fiind adaptat la noile condiții ale pieței forței de muncă. În plus, așa cum au remarcat și unii analiști din presă, proiectul alternativ propus de USL este identic în proporție de 80% cu cel propus de Guvern. Și atunci, de ce atâta ipocrizie? Doar de dragul voturilor? Reprezentanții USL chiar nu văd că organizațiile patronale și piața muncii au nevoie urgentă de aceste modificări? Sau poate că văd, dar e mai avantajos, electoral, să fie contra, fără să înțeleagă că România nu mai are timp de jocuri politice pe spatele unei economii sleite de puteri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Codul muncii – nou prilej de ipocrizie pentru USL”.

Toate partidele acceptă, cel puțin la nivel declarativ, necesitatea creșterii eficienței muncii în România. Este de notorietate și faptul că vechiul Cod al muncii conține prevederi care afectează serios activitatea firmelor și flexibilitatea angajărilor. Totuși, în momentul în care Executivul vine cu modificări însemnate în această direcție, după alte douăsprezece modificări anterioare – deci, menționez, după alte douăsprezece modificări anterioare –, populismul opoziției devine mai puternic decât orice considerent economic.

Evident, unealta cea mai uzitată în acest sens este înspăimântarea oamenilor. Mai ales PSD-ul vehiculează scenarii apocaliptice în care mii de angajați ar fi dați afară și abuzați de patronii răuvoitori. În acest circ s-au prins și unii lideri sindicali, speriați că-și vor pierde din influență. Oportuniști, liberalii critică și ei proiectul, lepădându-se încă o dată de orice idee de dreapta, iar astfel de reacții vin de la niște personaje care au pretenția că ar relansa economia peste noapte, dacă ar ajunge la putere.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Doamna Elena Mitrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Ziua cadourilor otrăvite”.

Observând cum sunt sărbătorite zilele importante și chiar Ziua Națională a României în ultimii 2-3 ani, am ajuns la concluzia că ar trebui să nu ne mai bucurăm, să le sărim din calendar, așa cum fac americanii apartamentelor care ar urma să aibă numărul treisprezece.

Puterea actuală alege zilele cele mai importante din viața și istoria românilor pentru a le face cadouri otrăvite.

De Ziua Națională a României, când armata a fost pusă să-și dea onorul sieși, și nu reprezentanților aleși ai țării, militarilor rezerviști și în retragere li s-a anihilat statutul militar, li s-au luat gradele și pensiile militare.

De 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, militarii au fost aduși în situația de a protesta vehement când se cânta Imnul național și când președintele Băsescu își rostea discursul omagial, tot pentru nedreptățile care li se făceau printr-o aberantă Lege a pensiilor, trecută prin fraudă la Camera Deputaților.

Anul trecut, de Ziua Copilului, Guvernul Boc a început o îndârjită luptă împotriva indemnizațiilor și a mamelor care decid să-și crească și să-și educe copiii până la doi ani, așa cum de Ziua Învățătorului Guvernul a anunțat restrângeri de activitate, desființare de școli și tăierea salariilor cu 25%.

Acum, de 8 Martie, Ziua Femeii, în locul cuvintelor frumoase adresate femeilor și fetelor din toată țara, Guvernul le dă o nouă veste proastă: angajarea răspunderii pe niște modificări aberante la Codul muncii.

Ce le așteaptă pe femei în urma adoptării acestor modificări? Munca cu ziua și cu noaptea, munca temporară, contracte pe perioadă determinată, munca de probă.

Femeile vor fi ținute în perioada de probă nu 90 sau 120 de zile, ci până când vor găsi, eventual, un patron care le va trece din perioada de probă la munca cu ziua, cu noaptea, la munca temporară sau pe o perioadă determinată.

În economiile dezvoltate sunt mai multe contracte pe perioadă determinată și cu muncă temporară pentru a face față femeilor și bărbaților din țări străine care migrează pentru un loc de muncă. Guvernul Boc, prin modificările aduse Codului muncii, transformă femeile românce ocupate în muncitoare străine.

Dar aceasta nu este singura veste proastă. Acest nou Cod al muncii creează cadrul legal pentru ca femeile să fie ținute la muncă nu opt ore pe zi sau 40 – 48 de ore pe săptămână, ci atât cât vrea angajatorul. Prin aceasta, abuzul sau voința arbitrară în relațiile de muncă devine literă de lege.

Dacă bărbații din Guvern, cei din partidele de guvernământ, asta vor să dăruiască femeilor de ziua lor, mă întreb de ce femeile din structurile puterii se mulțumesc să aprobe astfel de măsuri cu efecte dezumanizante și reprobabile. Mă gândesc de ce domnul președinte, domnul prim-ministru, domnii miniștri și parlamentarii nu-și întreabă soțiile, fetele, prietenele despre ceea ce le pregătesc prin Codul muncii. Este ceea ce ele doresc cu adevărat? Sau poate domnii se gândesc la faptul că măsurile de afectare a demnității femeilor care muncesc nu le privesc și pe soțiile, fiicele, prietenele și colegele dumnealor, ci sunt dictate doar celor care nu au putere sau care nu au soți la putere?

Prin această declarație, țin să protestez alături de milioane de femei ocupate sau în căutarea unui loc de muncă la noi în țară. Nu pot fi de acord cu modul în care femeia urmează să fie tratată la locul de muncă. Nu susțin modificările Codului muncii și, dacă ele vor fi promulgate, atunci când voi avea posibilitatea, voi milita pentru abrogarea lor.

Și pentru că o pot face în modul cel mai sincer, transmit tuturor femeilor din România la mulți ani și o primăvară frumoasă, pentru ziua de mâine!

Vă mulțumesc.

Mulțumim mult, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator Diaconu.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-am grăbit la microfon pentru ca nu cumva să se golească și sala – puțină cât este. Asta este! Singura cale de a comunica este asta.

V-am mai zis, vă mai zic și astăzi. Dacă citim istoria politicii românești, mă rog, în orice caz, în epoca modernă, interbelică măcar, putem citi și vedea că au existat mari discursuri în Parlamentul României. Diferența dintre acele discursuri și ceea ce, ca practică, ca procedură, ca să folosesc un termen local, facem astăzi este exact asta, exact doza de atenție pe care o dăm fiecare celuilalt, fiecare celui care încearcă să comunice cu ceilalți prin această metodă denumită procedural „declarație politică”.

Iată declarația mea politică.

M-am trezit azi-dimineață..., am făcut focul... cu lemne, ca să coste gazele ceva mai puțin..., am reparat câte ceva prin casă, clanțe, uși, pentru că ele, mai ales când sunt noi – cumpărate acum o lună –, se strică într-o veselie. Am niște clanțe vechi pe care le-am primit de la o doamnă care mă admira, prin 1971–1972, și care mi-a donat vreo 10-20 de clanțe de la o demolare a casei sale, cu ivăre cu tot. Funcționează și azi acele clanțe.

Mai târziu, am plecat în oraș. Aveam niște treburi de făcut. Am fost la Teatrul „Nottara” – pe care, chiar dacă sunt incompatibil, continui să-l conduc cât pot eu de bine –, după aceea am vrut să înscriu o mașină ARO 10, pe care o dețin – iată și declarația mea de avere, în clipa asta –, să o schimb de pe un fel de firmă de familie, pe care o făcusem în urmă cu trei ani, când exista acel cunoscut impozit de 1,5%, mai apoi 3% pentru firmele mici de tot – nu le zic altfel, nici măcar mici și mijlocii, ci mici de tot. Pe această firmă, în clipa în care mi se întâmpla să joc într-un film românesc, treceam acel contract prin această firmă. Mă rog, mărunt. Ei, a trebuit să o desființez în urmă cu câteva luni, pentru că nu mai suportam, nu aveam cum să plătesc impozitul forfetar sau minimal, cum vreți, va stabili istoria sau vor stabili specialiștii.

Ei, această mutare a mașinii de pe un număr pe celălalt a însemnat ziua mea de muncă astăzi. A trebuit să plătesc, ca și dumneavoastră, trei taxe. Acele amărâte trei taxe – cu sume foarte mici, de altminteri – trebuie plătite la instituții diferite, care au sedii diferite, fiecare în alt sector al acestui București nebun – nu pot să-l denumesc altfel –, ceea ce înseamnă probleme de parcare, probleme de timp, de grabă..., cu ochii pe ceas, ca să nu întârzii la Parlament.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că este cu aprobarea domnului lider Hașotti. Orice referință istorică este filtrată de către liderul grupului.

Domnul senator Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Avem și alți împărați romani pe care îi putem introduce fără mari dificultăți în conversația noastră politică.

Domnul senator Udriștoiu. Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Recensământul locuințelor și al populației 2011 – informare corectă, informații de calitate”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică încearcă să continue și să dezvolte o temă pe care am lansat-o în luna octombrie anul trecut, recensământul 2011 al locuințelor și al populației din România.

După cum știți, Subcomisia pentru populație și dezvoltare se implică activ în promovarea și susținerea acestui eveniment, pornind de la considerentul că orice strategii și orice politici, indiferent de domeniu, au nevoie de o fundamentare statistică solidă, dacă dorim să fie realiste și să aibă efecte durabile. Mai mult, impactul recensământului din 2011 va depăși granițele naționale, contribuind la definirea locului și importanței României în contextul european.

Eu sunt convins că demersurile noastre nu au rămas fără ecou în rândul colegilor parlamentari. Din păcate, sprijinul parlamentar, deși indispensabil, nu va avea efectele dorite în lipsa unei înțelegeri corecte și a unui răspuns adecvat din partea populației, și eu, aici, aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra modului în care a fost prezentat acest eveniment în mass-media. Nu mică mi-a fost surprinderea să constat că recensământul 2011 al locuințelor și al populației este privit drept o chestiune facultativă, un fel de tichie de mărgăritar de care chelul, adică autoritățile din România, chiar s-ar putea lipsi sau care ar putea fi amânată pentru vremuri mai bune.

Fără a intra în detalii tehnice, dați-mi voie să amintesc că, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să realizeze recensământul populației și al locuințelor în anul de referință 2011, iar în termen de 27 de luni de la încheierea anului de referință au obligația să pună la dispoziția Eurostat datele finale, validate și agregate.

Prea puțin s-a vorbit în presă despre importanța strategică a rezultatelor recensământului, despre faptul că datele și informațiile obținute vor sta la baza viitoarelor politici economice ale României, dar și a unor politici și mecanisme decizionale europene care ne privesc în mod real pe toți.

Vă mulțumesc, domnule senator. În continuare, domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Legalizarea sclaviei prin adoptarea Codului muncii”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Astăzi, Guvernul s-a întrunit în ședință pentru a definitiva ultima formă a Codului muncii, urmând ca mâine să-și angajeze răspunderea în Parlament.

La sfârșitul lunii martie, angajații și angajatorii vor lucra conform unor norme – spune puterea – flexibile. N-aș vrea să mă refer foarte mult la demersurile dubioase pe care actuala putere le-a făcut pentru a aproba noul Cod al muncii, în detrimentul românilor și sub presiunea unor companii și organisme străine.

Este o poveste cu final trist. Discuțiile puterii cu sindicatele și patronatele au eșuat. Se insistă pe unele prevederi care vor transforma România într-o țară sclavagistă. Prevederile conform cărora patronul îl poate da afară pe angajat la orice oră din zi și din noapte, fără ca acesta să aibă de ales, creșterea programului de lucru la peste 8 ore sau majorarea săptămânii de lucru de la cinci la șase zile, plata muncii suplimentare cu același salariu – diminuat, în cazul bugetarilor – transformă statul român dintr-o democrație cât de cât funcțională într-o sclavie modernă.

Dacă ar fi pus preț măcar pe democrație, puterea ar fi trebuit să-și treacă propria lege cu avizul Consiliului

Economic și Social, din care fac parte lideri ai sindicatelor și patronatelor, și cu dezbateri și discuții în Parlament.

Da, se poate face observația că pe vremea Guvernului Năstase, la finalul anului 2002, Codul muncii a fost trecut tot prin angajarea răspunderii. Da – am să răspund –, dar atunci a existat o largă dezbatere și, mai ales, acceptul explicit al tuturor.

S-au experimentat anul trecut tot felul de prevederi anapoda, plecând de la impozitarea fără noimă a IMM-urilor, până la reducerea salariilor bugetarilor. În acest an, puterea mai face un experiment pe spinarea tuturor angajaților și angajatorilor. Este o lovitură puternică, greu de suportat.

## Stimați colegi,

Noul Cod al muncii nu poate fi o garanție că vom avea investiții străine. Mai degrabă, noul Cod al muncii reprezintă o modalitate prin care companiile străine mută șomajul din țările dezvoltate în România. În aceste țări, măsurile de protecție socială sunt multiple, dezvoltarea sindicatelor, apreciabilă, ceea ce face ca, în caz de criză, activitatea întreprinderilor să nu poată fi oprită. Cum în Uniunea Europeană există o liberă circulație a produselor, a forței de muncă și a capitalului, o multinațională care are puncte de lucru și în țări dezvoltate, și în România va funcționa după un fel de principiu al vaselor comunicante. Dacă sistemul legislativ în ansamblu are aceeași putere în ambele țări, firește, și nivelul șomajului este comparabil, dar dacă o țară rămâne cu un sistem legislativ puternic, iar alta trece la un sistem legislativ slab, este evident că nivelul șomajului va crește în țara cu sistem legislativ mai slab sau forța de muncă va migra în statul cu sistem mai bun, și de aici toate avantajele pentru statul respectiv.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit să prezinte declarația politică.

Rog liderii grupurilor să ne comunice dacă mai există și alți colegi înscriși. Din situația pe care o avem rezultă că un număr de colegi doresc să depună în scris declarațiile politice.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Etapele PDL-ului pentru o mai bună fixare a slujitorilor săi în funcțiile publice. Astăzi Codul muncii, mâine Legea nr. 188/1999”.

și cum, oare, ne putem debarasa de controlul instituțional pe care această „caracatiță” l-a dobândit?

Nu pot să nu mă întreb, de asemenea: cum este posibil ca drepturile a milioane de români să fie călcate cu nonșalanță în picioare, doar pentru ca o mână de oameni să profite?

Poate că sunt întrebări naive, dar sunt serioase semnale de alarmă față de această dictatură, care, pe zi ce trece, devine din ce în ce mai periculoasă și creează precedente sub pretextul asumării răspunderii, care apare, ca prin minune, de fiecare dată când Guvernul vrea să-și impună interesele. Iar dacă în acest moment este proiectul Codului muncii, mâine va fi atât de mult discutata și importanta Lege nr. 188/1999, unde, mai mult ca sigur, Guvernul se va dovedi încă o dată responsabil în a-și impune și fixa interesele meschine și oamenii-marionetă.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

În ciuda nemulțumirilor și a doleanțelor sindicaliștilor, în ciuda apelurilor făcute de către opoziție, eternul Guvern Boc a mai făcut dovada unui nou gest de iresponsabilitate maximă și de indiferență crasă la adresa românilor. Acest Guvern își dorește angajarea răspunderii asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, deși el nu este capabil să-și asume nimic și, din ce am trăit cu toții pe propria piele până acum, singura răspundere pe care și-a luat-o în serios și la care muncește asiduu este aceea a decimării poporului român și a dovedirii continue că drepturile acestuia nu contează.

PDL, partidul stat în stat, al cărui președinte conduce cu atâta sârguință Guvernul, a avut și are o singură preocupare, aceea de a-și fixa cât mai bine reprezentanții și acoliții în funcții-cheie, în funcții publice, neținând cont de nimic și eludând legea cu fiecare ocazie. Astfel, de ani de zile, vedem cum oameni fără pregătire, străini de profesionalism și cu dosare dubioase au ajuns să conducă instituții, să beneficieze de favoruri și să strângă averi. Singura calitate a acestora este obediența oarbă la ordinele partidului stat în stat, cotizarea la vistieria partidului și urmărirea exclusivă a întăririi PDL în dauna cetățenilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Ultimul coleg înscris astăzi la declarații politice este domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi se intitulează „PDL – o «boală»”.

Creșterea economică anunțată de premier este, de fapt, o creștere pur coafată statistic, aflată în marja de eroare a oricăror situații macroeconomice statistice, ce nu face decât să adâncească decalajele dintre bogați și săraci.

Se poate, într-adevăr, constata o creștere a prețului la combustibil, energie și gaze, o creștere semnificativă a costurilor percepute populației pentru serviciile publice de sănătate și educație, o creștere a prețului la medicamente, o creștere a datoriilor statului către farmacii și o creștere a prețului la materiile prime.

Spre exemplu, industria alimentară a înregistrat o creștere de numai 75% în luna ianuarie a acestui an față de luna ianuarie a anului trecut.

Toate aceste creșteri economice, prezentate cu surle și trâmbițe de actuala guvernare, sunt în realitate rezultatul unei creșteri economice care este resimțită pozitiv doar de clientela politică a PDL și reprezintă în practică o creștere negativă, așa cum le place celor de la guvernare să spună, pentru a arunca un val de ceață și mai dens asupra evoluției actuale a economiei, ceea ce se traduce printr-o scădere a nivelului de trai.

Pe lângă toate aceste realizări economice mărețe ale epocii de aur Boc – PDL, guvernarea actuală are toate șansele să ne prezinte în viitorul apropiat noi succese în politica internă a României, căci de cea externă nu are sens să mai discutăm.

Perspectiva enclavizării României prin așa-numita reformă administrativă pe care Guvernul o promovează, reformă cu care am putea fi și noi de acord într-o oarecare măsură, dacă s-ar limita la ceea ce prevede Constituția, și anume dezvoltarea unui stat național unitar modern, dar, din păcate, este una sumbră și anticonstituțională.

În numele siguranței naționale și în scopul prevenției atacurilor teroriste, vedem cum în România prezentului s-a reinstaurat poliția politică, care contribuie încet și sigur la plantarea semințelor pentru ceea ce s-ar putea numi „paranoia națională”, ca urmare a microfoanelor instalate în medii private și a ascultării aferente, a eliminării prezumției de nevinovăție, facilitată de utilizarea canalelor mass-media în faza de cercetare a persoanelor incomode (justiția televizată). Toate acestea pot fi asociate cu ideea de descreștere a eficienței actului de justiție și a siguranței cetățeanului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Aplauze furtunoase... Stimați colegi,

Aș dori să vă informez că următorii colegi și următoarele colege au depus în scris declarațiile politice pentru astăzi, urmând ca acestea să facă parte din stenograma ședinței noastre:

– din partea Grupului parlamentar al PDL: domnii senatori Marius Gerard Necula, Dorin Păran, doamna senator Mihaela Popa, domnii senatori Dorel Jurcan, Iulian Urban, Mihai Niță și Alexandru Mocanu;

– din partea Grupului parlamentar al PSD: domnii senatori Valer Marian, Adrian Țuțuianu, Nicolae Dănuț Prunea, Ion Rotaru, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Gheorghe Pop, Gabriel Mutu și Ion Toma;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: domnii senatori Cornel Popa, Emilian Valentin Frâncu și Marian Cristinel Bîgiu;

– din partea senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Declarația politică se intitulează „Codul muncii și al discordiei sociale”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani, și nu numai, munca a constituit o dispută aprinsă, accesul la muncă, plata ei, recunoașterea și chiar reprezentarea ei. Iată că după asumarea actualului Cod al muncii de către Guvernul Adrian Năstase, în anul 2003, a venit momentul schimbării relațiilor de muncă, nu dintr-o habotnică dorință a Guvernului de a reforma toate domeniile societății, ci ca răspuns la o necesitate.

Noțiunea de flexibilizare a Codului muncii nu este o noutate, și nici o cerință expresă a FMI sau a CE. Este în acest moment o solicitare a economiei de piață. Că ne place nouă ori liderilor de sindicat sau nu, situația ne obligă la schimbări, la o nouă filozofie, ameliorată, a relațiilor de muncă dintre angajat și angajator.

Este momentul să mai facem un pas care să ne depărteze de trecutul comunist. Trebuie înțeles foarte bine că activitatea de protecție socială trebuie să revină statului, nu agentului economic. Nu se pot face disponibilizări pe număr de copii sau dacă soțul sau soția lucrează sau nu. Locul de muncă trebuie ocupat prin competență și abilități.

Propunerea de modificare a Codului muncii nu va fi una perfectă și nu are nimeni pretenția de a fi elaborat un nou cod perfect, dar este evident că în competiția de a atrage investitorii străini nu este suficient să ai bune intenții și taxe și impozite reduse. Este nevoie și de reglementări atractive în legislația muncii.

Facem adesea trimiteri la țări care nu au fost foarte afectate de criză, ca să nu vorbim de țări avansate economic. Este suficient să privim economia poloneză pentru a pricepe că nu este de ajuns ca un singur guvern să facă reforme, ci este de dorit existența unui consens în găsirea și punerea în practică a unor soluții pe termen lung transpartinice.

În Polonia a existat consensul de a aborda soluțiile economice la nivel macro, a existat astfel posibilitatea atragerii de investitori străini puternici, în special în zonele defavorizate, prin crearea de facilități fiscale, dar și prin crearea unei legături funcționale între angajat și angajator. În România, spre regretul nostru, nici guvernanții nu au putut să fie consecvenți, dar nici sindicatele nu au înțeles momentul istoric.

Declarația politică este intitulată „8 Martie – Ziua Femeii”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Fac referire astăzi în declarația mea politică la Ziua Femeii.

Istoria zilei de 8 Martie începe în 1910 la nivel mondial, iar în Australia în 1928, însă femeile socialiste din Statele Unite și-au serbat pentru prima dată ziua dedicată lor în 1908 și au ajutat la crearea unei eveniment internațional cu această temă.

Sărbătoarea a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale și politice ale femeilor, precum și progresele făcute în ceea ce le privește.

Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internațională a Femeii s-a ales și cu moștenirea protestului tradițional și al activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din țările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor și al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale și erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaților. Au apărut organizațiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.

Multe dintre schimbările care au apărut în existența femeilor au exercitat o presiune majoră asupra restricțiilor politice care le înconjurau. În țările Europei, în Marea Britanie, America și ceva mai puțin în Australia, femeile reprezentând toate nivelurile sociale au început campania pentru obținerea dreptului de vot. Unii socialiști au văzut în cererea femeilor de a avea drept de vot o chestiune nu neapărat necesară pentru mișcarea clasei muncitoare, în timp ce alții, precum nemțoaica Clara Zetkin și rusoaica Alexandra Kollontai, au luptat pentru el cu toate forțele, pentru a fi acceptat ca parte absolut indispensabilă a programului socialist. Au fost și socialiști care au susținut faptul că era mult mai important să se zbată pentru dreptul de proprietate, de pildă.

În 1903, în Statele Unite organizațiile sindicale ale femeilor, precum și femeile care aveau profesii liberale luptau, de asemenea, pentru dobândirea dreptului de vot, punând bazele Ligii Uniunii Sindicale a Femeilor. Erau ani ai greutăților și ai amărăciunii pentru multe femei, care erau

Declarația politică se intitulează „8 Martie – Ziua Internațională a Femeii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La data de 8 Martie sărbătorim Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională, denumită și Ziua Internațională a Femeii.

Sărbătoarea a fost oficializată de Organizația Națiunilor Unite în anul 1975, iar ziua de 8 Martie a devenit o zi importantă pentru sărbătorirea realizărilor economice, globale și sociale ale femeilor din întreaga lume. Această sărbătoare a fost percepută mult timp drept moment în care erau afirmate drepturile sociale și politice ale femeilor, precum și progresele făcute în ceea ce le privește.

Iulia Hasdeu spunea: „O femeie are nevoie de geniu și de o mare modestie pentru ca ceilalți să-i tolereze inteligența.”

Femeile românce au dovedit, de-a lungul istoriei, că știu să iasă din anonimat prin excelență în domenii ce aparțineau cu premeditare bărbaților. Putem aici să le amintim pe Elena Caragiani Stoenescu, una dintre primele 10 femei pilot din lume, Smaranda Brăescu, deținătoarea unui record la parașutism neegalat timp de 20 de ani, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu sau prima femeie inginer din Europa, Elisa Leonida Zamfirescu.

Evoluția noastră s-a desfășurat simultan cu cea a femeilor din restul Europei, dar până la un punct. Rolul și statutul femeii au evoluat în timp de la soție și mamă la femeie de succes. Comunismul a izolat femeile românce, le-a depersonalizat în mare măsură și le-a afectat foarte puternic. Femeia a evoluat însă după Revoluția din România, dar nu ne putem bucura de realizări atât timp cât femeile câștigă cu 17% mai puțin decât bărbații și ocupă un procent nereprezentativ de poziții de conducere.

La nivel european, s-au făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalității între femei și bărbați. În România însă femeile sunt prea puțin reprezentate la nivel

decizional. La nivel guvernamental, procentul reprezentării femeilor a scăzut la 6%, față de 19% în anul 2009, în timp ce media europeană a guvernelor naționale este de 25%. La nivel parlamentar, prezența femeilor este de doar 9,76%, față de 10% în mandatul 2004–2008, în timp ce media europeană a parlamentelor naționale este de 24%. La nivelul administrației locale, reprezentarea femeilor în funcția de primar este de 3,5%, în funcția de consilier județean – 12,6%, în funcția de consilier local – 10,8%, în funcția de prefect – 4,7%.

Declarația politică este intitulată „USL – demagogie și jocuri politice”.

Față de evenimentele petrecute recent pe scena politică românească, îmi vine în minte un cântecel, de altfel amuzant, pentru copii, și care transpus în context ar suna cam așa: „În căsuța din pădure, aveau casa PNL-iști și PC-iști./Vine Victoraș și spune: «Vreau să stau și eu aici»”. Restul este istorie, dar, din păcate, o pagină plină de învățăminte la capitolul „așa nu!”.

Uniunea Social-Liberală, pentru că aripa conservatoare s-a pierdut pe drum, fiind absorbită total, a legalizat un fapt ce se petrece de ani, o colaborare „din inimă pentru inimă” a trei partide care s-au aflat „mereu aproape”, dar din nefericire unite numai din interes politic. Toate aceste demersuri au drept scop nu creșterea nivelului de trai al românilor, ci, din contră, creșterea capitalului electoral. Contextul socioeconomic este privit numai din perspectiva anului electoral 2012. Această așa-numită alianță are ca scop fundamental scoaterea de la guvernare a Partidului Democrat Liberal, și nu un program care să contribuie la restabilirea economică a țării, la modernizarea și reformarea ei.

În prezent, majoritatea cetățenilor doresc să fie reprezentați de lideri de centru dreapta pe eșichierul politic și rezultatul alegerilor electorale, de-a lungul anilor, a demonstrat acest lucru. Peste 80% din alegerile parțiale locale din țară, în ultimul an, au fost câștigate de PDL.

Am convingerea că cetățenii acestei țări vor face diferența între politica unei alianțe conduse de dorința obținerii puterii și un guvern responsabil, capabil să pună punctul pe „i”, în ciuda unor măsuri nepopulare, dar absolut necesare pentru redresarea economiei. Reformele Guvernului, atât de criticate de opoziție, încep să își producă efectele, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2011, avem o creștere treptată a salariilor bugetarilor și majorarea unui număr de aproximativ 1,5 milioane de pensii, din care peste 38.000 la nivelul județului Vâlcea.

USL continuă să formuleze atacuri necontenite, fără acoperire, la adresa coaliției de guvernare, investind într-o retorică a acuzațiilor fără noimă. În spatele retoricii, în mod regretabil, nu descoperi programe de guvernare, ci o demagogie dusă uneori la extrem.

Declarația politică se intitulează „Despre polițistul-erou de la Afumați”.

Un infractor a fost împușcat în cap de un polițist, care l-a prins în flagrant delict, miercuri, în timp ce fura dintr-o dubiță de pe DN2. Victima a fost transportată la Spitalul de Urgență „Floreasca” din Capitală, în comă profundă. Polițiștii au prins în flagrant delict cinci bărbați care furau dintr-o dubiță parcată pe DN2, relatează Mediafax.

La vederea polițiștilor, cei cinci s-au urcat într-o mașină înmatriculată în Franța și au fugit, iar polițiștii au pornit în urmărirea lor până în comuna Afumați. Polițiștii au tras mai multe focuri de avertisment și le-au blocat mașina. Cei cinci bărbați au coborât din mașină și au încercat să fugă. Polițiștii au tras într-unul dintre ei și l-au nimerit în ceafă.

Așadar, un individ încalcă legea, fură, iar acum este tratat pe bani publici, nu? Cel care apără legea este dat în cercetare, să se vadă dacă nu a comis vreun abuz.

Vă spun, acel polițist din comuna ilfoveană Afumați este un erou, un exemplu. Ne este rușine să vedem că România a ajuns o țară în care legea și respectarea legii nu se mai pot impune decât de către polițiști curajoși? Cel care fură este urmărit, împușcat, tratat, arestat, urmărit penal, hrănit, îmbrăcat, plimbat la tribunal, condamnat și apoi încarcerat.

Toate cele de mai sus sunt pe banii statului, adică pe banii noștri, ai celor de la care acești indivizi care nu au plătit vreodată taxe și impozite fură. Ironia sorții este că hoții ne fură banii și apoi stau în pușcărie tot pe banii noștri. Asta e normal?

De ce este acum anchetat polițistul? Ups, pentru că acolo, la locul unde polițistul a ales să își facă datoria, în mintea stricată a unora, trebuiau să fie minimum patru martori și un fotograf profesionist acreditat, plus mandat judecătoresc pentru o acțiune spontană. Sfârșit de sarcasm... Sau mai am de zis ceva cu iz sarcastic.

Bineînțeles, polițiștii ar trebui dotați cu pistoale cu apă, pulane gonflabile cu diverse arome, la cererea infractorului, și cătușe din burete special, pentru a nu irita încheieturile celui mai sus menționat. Polițiștii ar trebui să învețe multe povești de adormit copiii, pentru a calma infractorii, iar ele trebuiesc recitate cât mai melodios, fără a ridica vocea, pentru a nu trezi infractorul astfel adormit. Hmm, asta se cheamă accident de muncă?

Declarația politică este intitulată „Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeii și Pacea Internațională – Ziua Femeii”.

Adresez azi tuturor domnișoarelor și doamnelor mesajul de felicitare și toate urările de bine cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii. În mod cu totul special, urez sănătate și mulți ani fericiți colegelor noastre din Parlament.

Consider că această zi constituie un prilej cu totul deosebit atât pentru a felicita frumoasele sărbătorite, dar și pentru a semnala o realitate incompatibilă cu începutul mileniului trei în ceea ce privește condiția femeii în lume.

Omenirea a ajuns în anul de grație 2011. Ne aflăm în era activității computerizate și a explorării intensive și tot mai îndrăznețe a spațiului cosmic. Cu toate acestea, în unele țări ale planetei noastre femeia continuă să fie supusă unui regim de flagrantă discriminare sau chiar criminal. Pe frumoasa planetă albastră, pe care o distrugem constant și inconștient, mai există locuri în care femeile sunt supuse lapidării. Sunt ucise cu pietre pentru că n-au respectat anumite cutume retrograde, anacronice sau pentru vina de a fi încălcat unele norme de conviețuire socială. Alte femei sau chiar copile inocente sunt vândute ca la târgul de vite și exploatate în mod sălbatic. Ne referim inclusiv la exploatarea sexuală. Acest regim inuman trebuie să ia sfârșit pentru totdeauna, iar

responsabilitatea aparține tuturor oamenilor, fără excepție, dar în principal oamenilor politici.

Menționăm că instituirea Zilei Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeii și Pacea Internațională s-a produs ca o necesitate imperativă, în condițiile evocate aici. Este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, fără a se face diferențe pe baze naționale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice.

Sărbătorirea acestei zile importante la nivel mondial își are începutul în anul 1909, în Statele Unite ale Americii, recunoscute pentru modelul democrației instaurate încă de la înființare, dar numai în anul 1977 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a recunoscut rolul femeilor în eforturile de pace și de dezvoltare a civilizației umane, îndemnând la încheierea discriminării și la participarea totală și egală a femeilor la viața socială, acordându-se importanța cuvenită Zilei Internaționale a Femeii. Acest deziderat uman își găsește justificarea și în contextul invocării drepturilor omului, întrucât femeia nu mai trebuie considerată o ființă de rangul doi, statele moderne garantând prin Constituție egalitatea drepturilor între femei și bărbați.

Declarația politică se intitulează „Rugăciune – pentru Monica Macovei, Cristian Preda și Sever Voinescu”.

„Doamne,

Ajută-mă să pot spune celor puternici adevărul în față. Ajută-mă să nu fiu ipocrit doar pentru a câștiga aplauzele celor slabi.

Dacă-mi dai noroc, nu-mi lua fericirea.

Dacă-mi dai putere, nu-mi lua rațiunea.

Dacă-mi dai succes, nu mă lipsi de umilință.

Dacă-mi dai umilință, nu-mi lua demnitatea.

Ajută-mă ca întotdeauna să văd și reversul medaliei.

Ajută-mă să nu-i învinovățesc pe ceilalți pentru că nu gândesc ca mine.

Învață-mă să-mi iubesc colegii ca pe mine însumi.

Învață-mă să mă judec ca pe restul și nu mă lăsa să alunec în orgoliu, disperare sau eșec.

Învață-mă că eșecul este experiența care precede triumful.

Învață-mă ca, în ciuda suferinței, să merg înainte.

Învață-mă ca, în ciuda decepțiilor, să nu-mi pierd încrederea.

Învață-mă că „a ierta” este cel mai important lucru pentru cel puternic.

Învață-mă că răzbunarea este arma celui slab.

Învață-mă că nerecunoștința este semnalul primitiv al celor perfizi.

Dacă-mi iei norocul, lasă-mi speranța.

Dacă-mi iei succesul, lasă-mi puterea de a trece peste eșec.

Dacă voi greși cuiva, dă-mi curajul să-mi cer iertare.

Dacă-mi va greși cineva, dă-mi bunătatea ca să-l pot ierta.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Pentru... conformitate, Alexandru Mocanu, senator PDL de Teleorman.

PS: Dacă unul sau altul dintre distinșii mei colegi va spune: „Cine mai e și acesta, că nu am auzit de el?”, cu umilință îi reamintesc că am fost împreună pe scenă, la Alexandria, și nu numai, susținându-i candidatura. Iar ca mine au fost mulți, inclusiv primarii de care astăzi, nu-i așa, ne-am putea lepăda..., după ce ne-au făcut „vornici” prin cele străinătăți.

Declarația politică este intitulată „Cercul relațional și infracțional din jurul președintelui ANAF”.

Consilierul superior Nicolae Adrian Gavrilă din cadrul Direcției generale coordonare inspecție fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), reținut de structura centrală a DNA și arestat de Curtea de Apel București pentru trei infracțiuni de trafic de influență, având ca obiect primirea sumei de 1,8 milioane de euro de la omul de afaceri italian Antonello Celestini, din care se presupune că cea mai mare parte ar fi ajuns la președintele ANAF, Sorin Blejnar, și la actualul director al Autorității Naționale a Vămilor (ANV), Viorel Comăniță, fost director al Direcției juridice și al Direcției supraveghere accize și operațiuni vamale din ANV, este cercetat și de Serviciul Teritorial al DNA Oradea pentru implicare în cazul mitei de 130.000 de euro oferite de fosta șefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu.

Mai exact, procurorii de la DNA Oradea verifică dacă Nicolae Adrian Gavrilă este aceeași persoană cu un funcționar de la ANAF, care s-a prezentat sub prenumele „Adrian” și i-a oferit unuia dintre inculpații arestați în dosarul mitei de la Vama Halmeu, Ioan Romeo Nițu, suma de 200.000 de euro pentru a nu reveni în țară ori pentru a păstra tăcerea.

Fost angajat al unui duty-free din Vama Halmeu, care a colectat suma de 130.000 de euro pentru fosta șefă Nicoleta Dobrescu, inculpatul Ioan Romeo Nițu a declarat atât în fața procurorilor DNA, cât și în fața Curții de Apel Oradea, că la începutul lunii februarie anul curent a fost contactat de un funcționar public din ANAF, care s-a recomandat cu prenumele „Adrian”, și că s-a întâlnit cu acesta la ștrandul din localitatea Hajdúszoboszló din Ungaria. Cu acest prilej, funcționarul respectiv de la ANAF i-a propus să nu revină în țară, iar dacă revine i-a solicitat să nu declare nimic care ar putea duce la anchetarea unor persoane din conducerea ANV și a ANAF, oferindu-i o recompensă de 200.000 de euro în schimbul tăcerii.

Conform unor specialiști în anticorupție și anticontrabandă, Nicolae Adrian Gavrilă face parte dintr-un cerc care făcea treburile murdare la ANAF, constituit din consilieri, experți, asistenți, inspectori fiscali și alții. Aceștia făceau parte însă dintr-un al doilea cerc constituit în jurul președintelui ANAF, Sorin Blejnar. Potrivit specialiștilor, în jurul șefului Fiscului din România era constituit un prim cerc, mai restrâns, conform schemei alăturate, din care făceau parte oamenii cei mai apropiați și de încredere ai președintelui ANAF (mâinile drepte sau mâinile lungi):

2. Viorel Comăniță, până recent directorul Direcției supraveghere accize și operațiuni vamale din ANV, actualmente director ANV;

3. Codruț Marta, directorul de cabinet al președintelui ANAF;

4. Marius Capanu, directorul Direcției autorizări din ANV;

5. Felicia Pintea, directorul Direcției juridice;

6. Ștefăniță Prisăcaru, șeful Serviciului verificări interne din ANV;

Declarația politică se intitulează „PDL sau despre cum să te faci că faci... nimic”.

Adunați, ca să avem de unde pleca – sub acest titlu poate fi descrisă reuniunea stimabililor reprezentanți PDL de acum două zile de la Palatul Parlamentului. Lustruit și apretat, partidul domnului Băsescu s-a strâns ca să-și dea cu părerea pe teme de interes major pentru societatea românească: dacă e bine sau nu să ai blog, dacă e bine sau nu să fii emo și alte asemenea două-trei subiecte. Lung prilej de vorbe și de ipoteze, cum ar spune Topârceanu.

Într-un colț, izolați și guralivi: Preda, Macovei, Voinescu – „Reformatorii”. În fața lor, gata să le scoată moralitatea din cap, vreo 500 de talibani pregătiți să-i linșeze la un semn. Ceea ce nu era foarte departe să se întâmple.

Mărturisesc că am privit cu un soi de amuzament amestecat cu greață discursurile celor care au ținut cu tot dinadinsul să fie ridicoli sâmbătă. Amuzament pentru că îl aveam mereu în dreapta imaginii pe domnul Boc, greață pentru că cel mai corupt partid care a mișunat pe scena politică postdecembristă are indecența să discute despre integritate.

În fine, cu acest amestec de sentimente, am urmărit atent desfășurarea de ostilități a democrat-liberalilor. Am ascultat fiecare discurs. Am ascultat, dar n-am auzit nimic. În afară de șuturi dintr-o parte-n alta, adunarea cu pretenții de cenaclu a fost un fiasco reușit.

– L-am ascultat, de pildă, pe domnul Stolojan în eseul despre pisici. N-am auzit însă nimic de cei peste 500.000 de români plecați din țară în 2010 din cauza condițiilor insuportabile de trai.

– L-am ascultat pe domnul Videanu în eseul despre aeronave. N-am auzit însă nimic de cei 85% din români care consideră că țara este condusă într-o direcție greșită.

– L-am ascultat pe domnul Berceanu în eseul despre cicatrice. N-am auzit însă nimic despre sutele și miile de kilometri de autostradă cu care ne-a împuiat capul cât a fost ministru, kilometri de care toată lumea a auzit, dar nimeni nu i-a văzut.

– L-am ascultat pe domnul Oltean în eseul despre talibani. Prea multe în dreptul Domniei Sale nu se pot pune. Atâta poate, atâta duce.

– Am ascultat-o pe doamna Udrea cu un laudatio (altfel se-ntorcea pământul pe dos) la adresa lui Traian Băsescu. N-am auzit însă nimic despre cei 1.300.000 de bugetari pe care doamna Udrea și providențialul ei stăpân i-au jecmănit de 25% din salarii.

– I-am ascultat și pe „reformiști”. Aici e nevoie de un comentariu mai larg.

Primul lucru care trebuie spus e acela că a vorbi de reformă în cadrul PDL e ca și cum ai vorbi de gheață pe Soare.

Al doilea aspect: Preda, Macovei și Voinescu sunt o apă și-un pământ cu toți pedeliștii, cu nimic mai onești, cu nimic

mai curați, cu nimic mai puțin vinovați pentru dezastrul din țară. Poate doar mai ipocriți, pentru că nu i-am auzit pe cei trei invocând criterii de moralitate atunci când toți primarii penali cumpărau voturi cu 500 de mii și-i trimiteau în Parlamentul României sau în Parlamentul European. Singura bătălie a acestor indivizi e aceea de a deveni grupul preferat de executanți ai lui Traian Băsescu, motiv pentru care actualii executanți au reacționat în haită, potolindu-i rapid pe tupeiști. Nu ești taliban, nu contezi, ar spune domnul Ioan Oltean.

În fine, ultimul pe listă și ca importanță: premierul Emil Boc. În privința Domniei Sale lucrurile sunt de mult știute. Omul și-a făcut, pesemne, un discurs cu cinci-șase propoziții pe care le repetă în continuu, ori de câte ori deschide gura: la televizor, la radio, la întâlnirea cu stăpânul, la partid, în baie sau atunci când dă cu coasa. El știe una și bună: să scoată țara din criză, în fiecare zi, șapte zile pe săptămână, chiar și de două ori pe zi în weekenduri.

Unicul moment de luciditate din toată ziua de sâmbătă a fost exprimat de primarul PDL al comunei Aninoasa, județul Hunedoara. Luat de val, omul a dat grai unui simțământ pe care românii de la el din comună, românii de la el din județ, românii din toate județele țării îl exprimă în legătură cu politicile structurale ale actualului Guvern: „Du-te dracu’ cu Boc al tău!”.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „În România educația nu va fi motorul dezvoltării”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îndeosebi cadrele didactice, dar și agenții economici lucizi, care au o oarecare doză de sinceritate, recunosc că o mare parte din cunoștințele transmise în procesul de învățământ nu contribuie, de fapt, la sporirea productivității. Apariția economiei cunoașterii a făcut să crească mult importanța educației. Doar că această aserțiune nu se verifică în multe împrejurări și, cu atât mai mult, în planul practic al economiei reale, din care motiv cheltuielile făcute de societate pentru educația tinerei generații nu se regăsesc într-un nivel superior de prosperitate a țării noastre. Dimpotrivă.

Pare o chestiune de logică matematică ca între productivitatea unei economii și educația celor care dau viață proceselor ei să fie o legătură directă. Cu toată evidența acestei corelații, ea nu se confirmă în cazul multor țări, deoarece prosperitatea la nivel național, exprimată prin indicatorul venit pe cap de locuitor, depinde, în primul rând, și de alți factori, nu doar de educația populației. În al doilea rând, prosperitatea este influențată în mod determinant nu de educația privită la modul cel mai general, ci de capacitatea țării de a-i organiza pe oameni în întreprinderi care realizează o productivitate mare.

Această descoperire arată faptul că nu orice educație are ca rezultat creșterea productivității individului posesor al unor vaste cunoștințe de literatură, istorie, filozofie și chiar matematică sau alte științe exacte. Așa, de exemplu, analizele statistice internaționale scot în evidență legătura slabă, sau foarte slabă, dintre notele la matematică obținute de elevii dintr-o țară în curs de dezvoltare și performanța economică a acesteia.

Am putea spune că ideile, mai ales cele inovatoare, educația teoretică și cea aplicativă abia de acum, de când acestea se pun la baza dezvoltării bogăției, vor avea un impact vizibil asupra standardului de viață al unui popor, dar creșterea ponderii serviciilor, în care domeniu se folosește o forță de muncă mai puțin calificată, ne obligă să fim mai circumspecți în această privință.

Declarația politică se intitulează „Noul Cod al muncii discriminează grav angajații în raport cu angajatorii”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Noul Cod al muncii, în varianta pentru care Guvernul este gata să-și asume răspunderea, va declanșa un adevărat război între angajați și angajatori, din care, în final, vom pierde cu toții.

Prevederile acestui cod, numit de unii „legea sclaviei”, instituie un dezechilibru flagrant între drepturile angajatorului și cele ale angajatului, în favoarea celui dintâi. Astfel, ca urmare a eliminării prevederilor legate de Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, noul Cod al muncii dă posibilitatea angajatorilor să-și plătească toți angajații cu salariul minim pe economie și să descalifice, efectiv, personalul cu studii superioare, cel puțin din punct de vedere al retribuției, plătindu-l la nivelul muncitorului calificat.

Mai mult, în conformitate cu noile reglementări, angajatorul poate concedia salariații după bunul plac și poate folosi munca temporară, în loc să se complice, încheind contracte de muncă pe termen nedeterminat. Mai concret, în noile condiții, există posibilitatea legală ca patronii să funcționeze la nesfârșit cu angajări în perioada de probă și să țină niște oameni pe posturi o perioadă de câteva luni, după care să-i dea afară, sub pretextul că nu sunt mulțumiți de aceștia, și să angajeze alții, tot pe perioade de probă.

N-ar fi de mirare ca, în scurt timp, cea mai mare parte a angajărilor să fie pe perioadă determinată, ceea ce, indiferent ce s-ar spune, va afecta randamentul la locul de muncă.

Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la posibilitatea ca angajatorul să disponibilizeze angajații care intră în grevă, ceea ce va obliga salariații să accepte fără să crâcnească posibilele abuzuri, de teamă că, în cazul în care se revoltă, ajung în stradă.

Promisiunile cu privire la faptul că, într-un viitor incert, contractul colectiv de muncă, care să ofere o oarecare protecție angajaților, se va rezolva în interiorul unei legi speciale, ca parte a unui iluzoriu „pachet social”, nu conving pe nimeni, mai ales că avem cu toții experiența unor legi ale căror norme de aplicare complementare au întârziat cu anii.

Declarația politică se intitulează „Transformarea spitalelor în cămine de bătrâni – o soluție de salvare a sistemului de sănătate?”.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să aduc din nou în discuție un subiect de o importanță vitală pentru locuitorii județului Vaslui și să argumentez succint, pe baza unor calcule rapide, eroarea imensă care este pe cale să se producă.

La nivelul județului Vaslui, din cele șapte spitale existente, unul va fi comasat, iar două sunt trecute pe lista restructurărilor. Acest lucru se întâmplă, evident, în condițiile în care toate cele șapte spitale sunt suprasolicitate, iar bolnavii stau și câte doi în pat. Numai anul trecut spitalele din județul Vaslui au avut aproape 100.000 de pacienți, peste 14.000 dintre aceștia fiind internați în spitalele din Negrești și Tutova, cele două unități medicale pe care intenționează Ministerul Sănătății să le transforme în cămine de bătrâni, al căror număr maxim estimat de beneficiari va fi de 300 de persoane.

Această „schimbare la față”, domnule ministru, va avea costuri imense și pierderi pe măsură. Iată, din punctul de vedere al costurilor raportate la numărul beneficiarilor, exemplul aceluiași spital din Negrești. Anul trecut, cu un buget de numai 5,11 milioane de lei, în această unitate au fost tratați peste 8.000 de bolnavi. Bugetul anual necesar pentru susținerea unui cămin de bătrâni cu cel mult 100 de persoane este de 1,3 milioane de lei.

În condițiile în care transformați un spital de care beneficiază mii de bolnavi într-un cămin de bătrâni, de care ar urma să beneficieze de 80 de ori mai puține persoane, care este utilitatea?

De asemenea, care sunt beneficiile reale pe care le oferim populației și, aspect care vă interesează în primul rând pe dumneavoastră, domnule ministru, unde este rentabilitatea acestei măsuri, din moment ce pentru îngrijirea a 100 de bătrâni ar urma să alocați un sfert din suma alocată anual pentru tratarea a 8.000 de bolnavi?

Nici dacă am vorbi de transformarea spitalelor în centre de permanență situația nu le-ar fi favorabilă locuitorilor din județul Vaslui, iar dovada este experiența tristă pe care deja o avem în acest domeniu: în județul Vaslui au existat, cu câțiva ani în urmă, cinci astfel de centre. Rând pe rând, toate au fost închise, pentru că adresabilitatea mică nu justifica sumele enorme cheltuite.

Declarația politică este intitulată „Petrică, lupul și prietenul Ponzi”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pentru a noua oară în ultimii doi ani s-a făcut anunțul oficial că am ieșit din criză și cât de bine o vom duce de acum încolo. Un lucru de care m-am convins este acela că, dacă vrei să câștigi un al doilea mandat de președinte, trebuie să le spui oamenilor cam o dată la trei luni că am fost în criză, am reușit să ne întoarcem pe drumul cel bun și din acel moment va curge lapte și miere. Traian Băsescu a făcut acest anunț de patru ori până a câștigat al doilea mandat de președinte și se pare că i-a ținut.

Ce observ este că oamenii deja s-au obișnuit cu un astfel de anunț și încep să îl perceapă ca pe un mesaj fără sens și substanță, devin iritați când aud vești de genul că se iese din criză. Cert este că acest anunț s-a făcut deja de nouă ori de către același Traian Băsescu, prin vocea lui Emil Boc, însă se pare că omul de fiecare dată s-a înșelat. Încă suntem tot în criză!

Deja fenomenul a devenit într-adevăr, așa cum declarau și unii dintre colegii mei, un fenomen din categoria anecdotei „Petrică și lupul”. Oamenii sunt la fel de indiferenți acum precum cei din anecdotă și, la un moment dat, când se va produce revenirea economiei, dar nu cu Băsescu și Boc, oamenii vor trata momentul real precum cei din anecdota „Petrică și lupul”.

Mai urât este faptul că premierul a anunțat în avans acum că ieșirea din criză se va produce după 31 martie, deoarece i s-a părut chiar și lui penibil să facă un anunț la zi pentru a noua oară.

Surpriza mare am avut-o în sensul în care, zilele trecute, la o emisiune talk-show, s-a prezentat un reportaj în care oamenii trebuiau să își expună părerea dacă a avut Boc dreptate când a spus că se iese din criză. Toți au refuzat să creadă că în actualele condiții se poate ieși din criză, iar oamenii respectivi erau din Zalău, colegiu pe care îl reprezint. În asentiment cu cetățenii, trebuie să fiu de acord cu ei.

Păcat însă că la ora reportajului, când aceștia răspundeau reporterilor, domnul ministru Botiș încă nu declarase că sistemul de pensii din România este unul piramidal și că se creează pe baza algoritmului Ponzi, „cel bine cunoscut”, după spusele ministrului.

Declarația politică se intitulează „Importanța anexelor în procesul de guvernare”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, o anexă reprezintă un element secundar alăturat unui material mai important. Dacă cineva dorește însă să înțeleagă ceva din procesul de guvernare din România postdecembristă, trebuie cu precădere să caute anexele, și nu principiile sau valorile înșirate fără niciun fel de interes în documentul care se presupune că ar fi cel principal.

Spun toate aceste lucruri pentru că nu mai târziu de săptămâna trecută a fost semnat un protocol între formațiunile politice care susțin în prezent guvernarea. Practic, acest protocol are două valențe esențiale: în primul rând, să arate cetățenilor că există o contrapondere la actuala Uniune Social-Liberală și, în al doilea rând, să le garanteze celor din partidul principal aflat la guvernare că vor continua exercitarea puterii indiferent că va rămâne sau nu la Palatul Victoria cel care a format acest Cabinet.

Dar, așa cum spuneam, o dată în plus, această coaliție guvernamentală s-a reclădit pe niște fundamente care nu sunt deloc specifice jocului democratic, și aici mă refer la transparență. Esențial pentru opinia publică era să înțeleagă care vor fi acțiunile care îi vor lega în continuare la guvernare, și nu principiile pe care inclusiv semnatarii protocolului le bagatelizează de cele mai multe ori.

Așadar, opinia publică, mass-media și cei interesați au trebuit să constituie un puzzle, punând piesă cu piesă pentru a reuși să întrezărească intențiile viitoare ale acestei coaliții guvernamentale. Faptul că există intenția de a modifica legi esențiale, dar acest lucru este ținut oarecum secret, denotă faptul că agenda actualului Executiv este una care se dezvoltă în paralel cu interesele cetățenilor.

De exemplu, două puncte esențiale din această anexă prevăd necesitatea modificării sistemului de vot atât în cazul alegerilor locale, cât și în cazul alegerilor parlamentare. Cu alte cuvinte, modificările de acest gen nu trebuie să reprezinte o consecință a unor discuții, evaluări sau simulări. Nu, aceste modificări trebuie să aibă în vedere stricta proiecție a anului 2012, poziționarea partidelor de la putere în acel moment și desenarea unui sistem de vot în acord cu interesele lor de moment.

Declarația politică este intitulată „În România numai angajat să nu fii!”.

Despre traiul oamenilor simpli, salariați sau pensionari, bugetari sau din domeniul privat, s-a discutat mult și se va mai vorbi. Toată lumea vorbește astăzi despre acest subiect, guvernanți, sindicate, angajatori, președinte, dar numai atât. Dar oare ce trăiește angajatul?

Dacă am întreba guvernanții, poate că răspunsul ar fi că „aceștia trebuie să fie bucuroși că încă au serviciu”, chiar dacă salariile au fost reduse atât de drastic, însă ceea ce nu vrea să știe Guvernul este că în multe dintre situații există familii în care ambii soți și-au pierdut serviciul, în care ambii soți sunt bugetari, și astfel veniturile familiale s-au diminuat în termeni reali cu peste 50%, cu tot cu așa-zisa mărire salarială de 15%.

Trăim astăzi într-o Românie în care numărul șomerilor aflați în plată se apropie de un milion, iar numărul real al oamenilor fără un loc de muncă este mult mai mare.

Trăim într-o Românie membră NATO și membră UE. Momentul aderării la acestea a adus românilor speranțe de mai bine, dar ceea ce au primit în schimb a fost o drastică reducere salarială pentru bugetari, au mai primit „mărirea salarială” din luna ianuarie, care în realitate este doar de 1%, împreună cu TVA de 24% și o inflație de aproximativ 8%.

Trăim într-o țară din care în ultimii trei ani au plecat aproximativ 5.000 de medici și, din datele Ministerului Sănătății, reiese că încă aproximativ 4.000 au depus cereri pentru a profesa în străinătate.

Trăim într-o țară în care, în loc să modernizăm și să construim noi spitale, s-a decis închiderea a aproximativ 200 dintre acestea.

Trăim într-o țară în care li se reproșează profesorilor că muncesc doar 16 ore pe săptămână și, raportat la acest lucru, au salariul mai mare decât Președintele României, când de fapt aceștia aleg să meargă la cules de căpșuni nu deoarece ar trăi mai bine în străinătate, ci fiindcă pur și simplu au fost puși cu spatele la zid de către guvernanți.

Trăim într-o țară în al cărei viitor nici tinerii nu au mai multă încredere. Absolvenții de top aleg universitățile din străinătate, iar cei care optează pentru învățământul românesc o fac doar până obțin o diplomă care să le paveze drumul spre străinătate.

Declarația politică este intitulată „Reforma unui sistem abandonat”.

## Stimați colegi,

Vă vorbesc astăzi, din nou, despre sistemul de învățământ, abandonat de cei care ar trebui să-l conducă și să-l reformeze. Dialogul purtat între reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cadre didactice, sindicate, reprezentanții părinților este un dialog al surzilor. Nici nu înțeleg rațiunea acestor consultări repetate, din moment ce deciziile privind viitorul învățământului sunt luate în spatele ușilor închise, fără drept de apel și de intervenție pe marginea unor probleme care afectează desfășurarea activității la clasă.

Studenții sunt în stradă, după cum ați văzut, protestează împotriva noii legi a educației. Au protestat și profesorii, la rândul lor, dar fără efecte. Sindicatele, de asemenea. Ministrul Daniel Funeriu pare decis să ignore cu desăvârșire dreptul celorlalți la o părere, dovadă că efectele legii pe care a promovat-o se văd acum: haos în universități, decani incompatibili, care nu au cu cine să fie înlocuiți, catedre fără profesori, din cauza vârstei de pensionare care trimite acasă multe cadre didactice, și, în general, o atmosferă de instabilitate. De ce? Din cauza lipsei de dialog și înțelegere. Toate măsurile impuse de minister ar fi trebuit pregătite și implementate treptat, fără a fi afectată structura anului universitar și fără a periclita programul cursurilor, dar, ca tot ceea ce ține de actuala putere, și această reformă este făcută în ciuda beneficiarilor.

Tot la capitolul „lucruri scăpate de sub control” intră și finanțările din sistem. La interpelări repetate pe care i le-am adresat, legate de un campus școlar din Oradea, ministrul îmi răspunde lapidar și fără termene clare. Nu este de mirare, având în vedere lipsa de viziune și finanțarea unor proiecte total nepotrivite învățământului românesc, cum ar fi folosirea în predare a acelor păpuși cu dizabilități.

Mă aștept totuși la responsabilitate din partea oficialilor de la Ministerul Educației măcar în al doisprezecelea ceas. Le recomand chiar să ia în serios avertismentele privind protestele și greva generală a universitarilor și preuniversitarilor.

Declarația politică este intitulată „Renașterea din cenușă a societății românești”.

De câteva luni, urmărim cu toții evenimentele care se petrec în nordul Africii și în Orientul Mijlociu, amintindu-ne că dramele pe care mulți oameni le trăiesc acum au fost cândva și ale românilor. Speranța mea, și cred că a tuturor celor care putem numai privi de pe margine, este ca forțele puse în mișcare de dorința schimbării să producă un viitor mai bun pentru cei care au suferit sau suferă în prezent.

Momentul decembrie 1989 a devenit pentru români aproape un laitmotiv de referință, repetat obsesiv la fiecare exemplu de succes sau la fiecare eșec usturător. Amintirea vremurilor de dinainte încă ne bântuie și ne umbrește fiecare pas pe care trebuie să-l facem, de multe ori chiar pe întuneric. Eu cred că tocmai această nevoie de a privi înapoi, de a ne raporta la trecut, este ceea ce ne împiedică să acceptăm răspunderea viitorului și povara unor decizii pe care nu am fost obișnuiți să le luăm.

Privind la oamenii care și-au afirmat dorințele și au fost pregătiți să și le apere în stradă, mi-am amintit că românii au privit, la un moment dat, înainte cu un optimism nemărginit. Speranțele multora nu s-au concretizat nici până în prezent. În lume există cei care se bucură de schimbare, există cei care se luptă pentru ceea ce-și doresc și cei care au renunțat să mai lupte sau chiar să mai spere.

S-a greșit mult în ultimele două decenii. S-au făcut greșeli pe care unii poate nici nu le-au observat, iar speranțele cu care românii intrau în ultimul deceniu al mileniului trecut au devenit, curând, deziluzii. Speranța mea este ca cei care astăzi sunt la început de drum să nu greșească așa cum am făcut noi, să nu devină apatici, să nu aștepte ca soarta să le decidă viitorul, să nu se împiedice privind numai în sus, înspre ideal. Speranța mea este ca experiența românilor să le servească, așa cum ne poate și nouă servi ca model hotărârea cu care aceștia și-au asumat un nou început.

România, țară membră a Uniunii Europene, nu a încetat niciodată să privească înapoi și să compare ceea ce este cu ceea ce a fost. Cred că a sosit vremea să ne concentrăm pe ceea ce vrem să fie, pe clădirea unui viitor, nu pe evocarea

Declarația politică este intitulată „Cvorumul CSM – masa de manevră a puterii”.

Guvernul a mai făcut un pas către controlul absolut al statului. Modificarea, prin ordonanță, a cvorumului Consiliului Superior al Magistraturii de la 15 la 14 membri face parte din politica generală a PDL-ului de a conduce dictatorial.

Sub pretextul că, „temporar”, ordonanța ajută la deblocarea situației în sânul CSM, Guvernul și-a asigurat, în fapt, pe termen lung, controlul asupra deciziilor care urmează să se ia în cadrul Consiliului.

Cui folosește? Voturile CSM asigură acum liniștea PDL.

Este o chestiune de logică formală: în contextul criticilor adresate de Comisia Europeană funcționalității CSM, Guvernul – probabil, la indicațiile cotroceniste, cum altfel? – a găsit calea cea mai simplă și mai brutală de a rezolva problema: autoritatea absolută!

Dacă mergem în continuare pe logica simplă descrisă mai sus, vedem clar miza PDL-ului, implicit a președintelui Băsescu, de a folosi Raportul de țară ca un stindard al luptei portocalii pentru națiune, în perspectiva alegerilor din 2012.

Din nefericire pentru România, această mască a bunăvoinței ascunde hidoșenia unor intenții de a stăpâni fiecare instituție a statului, de a călca în picioare separația puterilor în stat, democrația și libertatea individuală.

Așadar, domnilor guvernanți, nu mai amețiți populația cu formule elegante și cu așa-zise gesturi de salvatori ai sistemului judiciar românesc, când tot ceea ce faceți, tot ce urmăriți este tocmai asfixierea lui cu hotărâri care sunt în beneficiul dumneavoastră, nu al națiunii. Adevărul despre ceea ce sunteți și ceea ce faceți nu mai poate fi ascuns românilor.

## Domnilor guvernanți,

## Domnule președinte Traian Băsescu,

## Domnilor de la PDL,

Ați devenit prea transparenți! Corupția, minciuna, falsitatea, interesele de grup sunt etichete care nu vi se mai pot dezlipi de pe frunte. Înainte de orice, domnilor, nu uitați că un stat democratic este condus pe principiul separației puterilor în stat. Or, când dumneavoastră ignorați Parlamentul, controlând deciziile prin asumări guvernamentale, când hotărâți asupra sistemului judiciar, acest fapt se numește dictatură. În lipsa oricărui sprijin popular, în fața disprețului pe care românii îl simt față de ceea ce sunteți, guvernați de parcă această țară ar fi feuda dumneavoastră, iar noi, restul, sclavi. Nu uitați că ziua decontului vine chiar și pentru dumneavoastră. 2012 va fi pentru PDL anul apocalipsei. Votul românilor o va demonstra fără urmă de îndoială. ## Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „Femeia de excelență de lângă noi”.

Distinse doamne și domnișoare,

Stimați colegi,

Stimați domni,

„Femeia este sufletul bărbatului, lumina care îl călăuzește. Femeia este gloria.” (Miguel de Cervantes)

O singură dată pe an, pe 8 Martie, ne dedicăm doar femeii. E sărbătoarea dumneavoastră, distinse doamne și domnișoare, când trebuie să primiți dovada respectului și a admirației, deoarece de atâtea ori vă dovediți a fi un sprijin de neînlocuit.

Cuvintele sunt poate sărace și mereu aceleași, iar când vine momentul urărilor de 8 Martie fiecare dintre noi se trezește în fața unor vorbe pe care, de-a lungul vremii, le-a învățat ca pe o rețetă.

Poate că nu întâmplător această mare sărbătoare cade la începutul primăverii, odată cu renașterea naturii.

Între femeie și primăvară există o legătură specială, aceea că amândouă ne dau speranță, bucurie și motivație de a trăi, dar 8 Martie rămâne mereu o provocare, pentru că în fiecare an femeia este mai nouă, mai surprinzătoare.

A dovedit, cu timpul, că pe lângă mamă, soție și fiică iubitoare posedă și alte însușiri: inteligență, perseverență, tărie de a-și croi un destin și un nume în societate. Aceasta este femeia de excelență de lângă noi toți, femeia care merită respectul nostru, aprecierea și toată dragostea.

Fiecare zi din an nu e decât o demonstrație a puterii femeii de a-și făuri soarta, iar într-o singură zi din an noi toți ne amintim de importanța pe care femeia o are.

Vă asigur, în această zi de sărbătoare, că admir rolul pe care dumneavoastră, doamnelor, vi-l asumați în societatea noastră și vă îndemn să nu renunțați niciodată la implicarea, pe toate planurile, pe care trebuie să o aveți în societate, în general, și în comunitatea din care faceți parte, în special.

Ca om politic, serios preocupat de destinul acestei țări, acord o mare importanță rolului pe care femeia îl deține în politică, în administrație, în toate funcțiile de decizie.

Consider că avem nevoie de astfel de exemple, așa cum avem nevoie de puterea și de spiritul femeii în astfel de domenii-cheie ce au fost asociate, de-a lungul vremii, cu fieful masculin.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am epuizat acest prim punct din ordinea de zi.

Înainte de a trece la punctul următor din ordinea de zi, dați-mi voie să vă informez cu privire la dreptul de sesizare a Curții Constituționale de către senatori pentru următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum și alte măsuri financiare;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura a fost îndeplinită.

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise proiecte de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

2.1. Proiectul de hotărâre la propunerea de directivă a Consiliului privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive COM (2010) 618 final.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au prezentat un raport comun, în care se constată conformitatea cu cele două principii supuse verificării parlamentelor naționale.

În aceste condiții,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a unei inițiative legislative.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 3 martie 2011, a următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 3 martie anul curent.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată.

Este un raport suplimentar de respingere, termenul fiind mâine, 8 martie anul curent.

Am să-l invit pe domnul președinte Ovidiu Marian să ne prezinte acest raport.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată cu adresa L752/2010, pentru dezbaterea în fond a propunerii legislative menționate, și a transmis plenului Senatului raportul cu nr. 31 din 2 februarie 2011.

Plenul Senatului, în ședința din 9 februarie 2011, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis să adopte un raport de respingere.

Dacă îmi permiteți, voi spune și motivația.

Propunerea legislativă a fost amendată de reprezentații Guvernului, care au acceptat aceste amendamente, dar erau atât de multe, încât, până la urmă, am considerat că este mai bine să adoptăm un raport de respingere, urmând ca Guvernul să vină cu un proiect de lege care să reglementeze această situație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele spuse de domnul senator sunt reale.

La momentul inițial, propunerea legislativă a fost, într-adevăr, apreciată de Guvern, care, într-o primă etapă,

a susținut adoptarea acestei propuneri legislative, dar sub rezerva însușirii unor observații de procedură fiscală și de procedură legislativă.

În consens și având în vedere complexitatea acestui proces, s-a decis ca toate aspectele legate de eșalonările la plată să fie reglementate de urgență de către Guvern.

Doresc să vă informez că, în acest moment, proiectul de ordonanță de urgență privind eșalonarea la plată se află pe circuitul de avizare. El a fost discutat în Comisia de dialog social la Ministerul Finanțelor Publice și a primit aviz favorabil.

De asemenea, comisia de specialitate din cadrul Consiliului Economic și Social a dat aviz, evident că urmează ca plenul CES-ului să dea avizul final favorabil.

De aceea, Ministerul Finanțelor Publice consideră că, într-un termen relativ scurt, o săptămână sau două săptămâni, acest proiect de ordonanță va fi aprobat de către Guvern.

Ca urmare, susținem respingerea propunerii legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Se pare că aceasta este concluzia care se desprinde din raportul suplimentar.

Ca atare,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Irimie să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Măsura preconizată în acest proiect de lege, constând în introducerea tichetului moderator de sănătate pentru coplata unor servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are drept scop creșterea resurselor financiare la nivelul sistemului, care să conducă la cointeresarea furnizorilor din sistemul de sănătate pentru a asigura servicii eficiente și de calitate, precum și la alocarea mai judicioasă a fondurilor astfel rezultate, respectiv către acele segmente ale sistemului care sunt efectiv solicitate pentru acordarea serviciilor de îngrijire a sănătății.

Sumele încasate din coplată vor fi utilizate de către furnizorii de servicii medicale și, în acest context, vă rugăm să adoptați acest proiect de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Rotaru, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată în vederea elaborării unui raport privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Referitor la problema coplății și stabilirea listei de servicii medicale pentru care se încasează această coplată, comisia, în urma dezbaterilor, a adoptat un raport favorabil, cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Cred că este un moment total nepotrivit. Cred că s-a făcut în pripă. Știm că ne aflăm într-un sistem subfinanțat, știm că este nevoie de creșterea resurselor, știm că există coplată și la nivelul altor țări din Uniunea Europeană și, mă rog, din lume, dar considerăm că nu aceasta este modalitatea prin care vom crește resursele în sistem.

Consider că nu a fost suficient de bine analizată, că nu au contribuit și economiștii la această inițiativă și vă sugerez, domnule președinte, să votăm retrimiterea acestui proiect de lege la comisie pentru o analiză mult mai riguroasă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Rotaru, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc. Dezbateri, intervenții pe fond. Vă rog, doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu i-aș ruga pe ceilalți colegi care nu fac parte din comisiile în care s-a discutat această inițiativă legislativă să urmărească cu mare atenție ceea ce le voi spune acum, pentru că această inițiativă legislativă urmează celei de acum două săptămâni, în care s-a introdus contribuția de asigurări pentru pensionarii care au pensie peste 740 de lei.

Inițiativa legislativă prezentă vine și introduce o taxă de accesare în sistem de 600 de lei pe an, adică 6 milioane de lei vechi, și care spune cam așa: după atingerea sumei maxime privind coplata pe asigurat pe an calendaristic, serviciile medicale pentru care se încasează coplata sunt acordate fără coplată.

Deci un asigurat are dreptul la asistență medicală în sistemul de sănătate românesc doar după ce contribuie cu 6 milioane de lei vechi într-un an, respectiv 600 de lei.

Făcând niște calcule, pe care ar fi fost bine să le facă de fapt economiștii, să nu le lase numai pe seama doctorilor, constatăm că o persoană asigurată, o persoană care lucrează și care are un venit minim, va contribui la sănătate cu 14% din veniturile lui.

Deci repartizând cei 600 de lei pe 12 luni calendaristice, adăugând suma pe care, firesc, o plătește asigurărilor, de 5,5% din venit, el ajunge, de fapt, la 14% contribuție de asigurări pe an.

Dacă fac socoteala, raportată la venitul prim-ministrului, și adăugăm cele 600 de lei coplata, vom vedea că, de fapt, Domnia Sa participă doar cu 6% din veniturile raportate la un an, dar, dacă raportăm la pensionarii cărora, acum două săptămâni, li s-a introdus contribuția de asigurări și adăugăm cele 6 milioane, vom vedea că se ridică la 12% din veniturile lor reprezentând contribuția la sistemul de sănătate, ceea ce înseamnă o pensie și jumătate din douăsprezece contribuția acestor persoane la sistem.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să subliniez faptul că această inițiativă legislativă de modificare a legii cu care ne-a gratulat Guvernul vine într-un moment foarte nepotrivit. Așa cum spunea și doamna senator Boitan, impozităm pensiile, introducem coplata, iar povara acestor biruri suplimentare se va resimți, în mod deosebit, în buzunarele celor cu venituri reduse. Aceasta pe de o parte.

Mulțumesc. Domnul senator Secășan.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că asupra acestei coplăți și a sistemului de coplată se cade să avem și o altă abordare decât asupra unei contribuții bănești noi în sistemul de sănătate, și anume: trebuie să vedem introducerea mecanismului de coplată ca tichet moderator de sănătate. Acest tichet moderator de sănătate reprezintă, mai întâi, dovada intrării pacientului în sistem și a accesării serviciilor de sănătate și, după aceea, dovada efectuării reale a serviciilor de sănătate.

Pe de altă parte, el aduce o corectă adresabilitate. Dat fiind faptul că prețurile sunt eșalonate treptat, de la asistența medicală primară la asistența medicală de ambulatoriu de specialitate și la cea de spital, avem convingerea că tichetul moderator de sănătate va duce la o adresabilitate în trepte, corectă, de la medicina primară la ambulatoriul de specialitate și apoi la spital. După aceea, tichetul moderator de sănătate introdus în sistem va certifica circuitul corect și real al bolnavului, adică nu al CNP-ului, ci al persoanei posesoare a tichetului moderator de sănătate, și va evita raportarea unor servicii nedepuse și neefectuate real în sistem.

O a treia acțiune pozitivă, sumele aduse nou în sistem sunt direct la furnizori și vor constitui o motivație în plus de efectuare a unor servicii corecte și eficiente.

Pe aceste considerente, cred că este bine să votăm introducerea sistemului de coplată sub aspectul tichetului moderator de sănătate.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner, microfonul 1.

## **Domnul Günthner Tiberiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Încep prin a vă spune că sistemul de coplată în România funcționează. Există un sistem de coplată neoficial, la negru, dar există. Este unul din stâlpii de bază ai sistemului de susținere a actualului sistem de sănătate și funcționează, există. Nu are rost să închidem ochii că nu există. Acest sistem, care funcționează la ora actuală la negru, cred că a constituit baza studiului întocmit de Banca Mondială, de specialiștii Băncii Mondiale, de unde a reieșit faptul că există din partea populației această disponibilitate de a contribui, în momentele în care sistemul de sănătate solicită, cu sume suplimentare.

Sigur, acest sistem de coplată pe care-l introducem acum nu o să înlocuiască sistemul care se practică la negru. Nu o să-l înlocuiască în totalitate, deși, parțial, evident, îl va înlocui, pentru că, în anumite situații, când omul plătește oficial, cu chitanță, nu va mai plăti, probabil, și la negru serviciile respective.

Mai aveam de spus încă o idee și am scăpat-o, pentru că m-a derutat colegul.

Sisteme de coplată există în toate țările europene și nu numai. Există și în Statele Unite ale Americii. Diferența dintre țările civilizate și țările foste comuniste este că în țările foste comuniste sistemul de coplată funcționează la negru, iar în țările civilizate există sisteme de coplată normale, oficiale, civilizate.

De aceea, cred că, în contextul în care a prezentat și colegul nostru, domnul senator Secășan, introducerea acestui sistem de coplată va contribui la disciplinarea sistemului și va crea ordine în sistemul de plăți din sănătate. Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Sigur că acest sistem este o viziune liberală, pentru care așteptam și o susținere a liberalilor. Acest lucru ar exista, probabil, dacă nu am vedea sub o dioptrie politică această problemă.

Ceea ce dorim este o reglementare a unui sistem, și nu o reglementare prin care să-i împovărăm pe cei care nu au de ce să fie împovărați. Sunt scutiți cei cu pensiile mici, sunt scutiți studenții, elevii și cei care sunt incluși în programele naționale de boli cronice.

Iată că sunt anumite aspecte care țin – trebuie să apreciați acest lucru – și de o protecție socială, dar cele spuse, cele prezentate arată că sistemul devine un sistem controlabil și în evidența de bază de date, de care avem nevoie. Totodată, pregătim și alte măsuri, măsuri legislative și administrative, fapt ce va contribui ca sistemul de sănătate din România să fie mai funcțional.

Dacă vorbiți despre 600 de lei, trebuie să știți că o persoană trebuie să meargă de 120 de ori la medicul de familie pentru a ajunge să plătească 600 de lei. Nu cred că este real să apreciați că această coplată la nivel de 600 de lei este o valoare caracteristică pentru prea mulți. Trebuie să aveți în vedere că sumele pe care le percepem ca și coplată sunt rezonabile, sunt modice: 5 lei, 10 lei. Iată deci că nu e vorba despre a-i împovăra pe săracii pensionari.

De fapt, v-am spus, cei cu pensiile sub 740 de lei sunt scutiți de coplată, ca și ceilalți de care am amintit.

Dorim să sprijiniți și dumneavoastră această lege, ca o primă măsură, care va fi urmată de celelalte, prin care sperăm că sistemul de sănătate din România va ajunge la nivelul la care dorim să fie.

Nu uit și nu o să uit niciodată că sistemul de sănătate din România ar trebui finanțat la nivelul dorit, într-adevăr, și cerut de starea reală a sănătății din această țară. Pentru aceasta ar trebui să avem un excedent de buget. Pentru aceasta lucrează acest Guvern, pentru aceasta ne trebuie o creștere economică, pentru aceasta ne trebuie o creștere de câteva procente a PIB-ului. Aceste lucruri sunt interdependente.

În speranța că ați înțeles că nu este o problemă politică, așteptăm să sprijiniți și să votați și dumneavoastră această lege.

Mulțumesc.

Domnule senator Daea, microfonul obișnuit.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a fi cât mai exacți în explicații și cât mai bine informați în prelucrarea datelor, îmi îngădui să pun o întrebare domnului secretar de stat și apoi să continui intervenția mea de la acest microfon.

Informarea, cunoașterea în profunzime a datelor mă scutesc de multe ori de folosirea dioptriilor politice și mă determină să folosesc privirea exactă pe un act normativ bine construit.

În concluzie, domnule secretar de stat, pacientul Daea are calitatea de pensionar și se prezintă la medicul de familie. Dumneavoastră sunteți acela. Vă întreb: alături de boală, cu ce să mai vin la dumneavoastră? Aceasta este întrebarea. Aștept răspuns.

Domnule președinte al Senatului, vă rog să-i dați posibilitatea domnului secretar de stat, medic de familie în cazul acesta, să-mi spună ce trebuie să fac eu.

Cred că domnul ministru Cseke vă poate răspunde și mai autorizat.

Tocmai a sosit în plenul nostru.

Este prezent?

Evident.

Cu atât mai mult.

Sunt liberal și am ochelari, dar nu am dioptrii.

Acum eu nu vreau să prezint problema ca rabinul: și tu ai dreptate, și tu ai dreptate.

Este adevărat că, la un moment dat, s-a gândit să existe tichet moderator. Da, au dreptate. Este adevărat că este un exces din partea unor cetățeni de a accesa serviciile medicale. Da, au dreptate, dar nu este regulă.

Vorbeam cu un coleg din străinătate despre cum este văzută problema: există tichet moderator, dar în Statele Unite ale Americii, îl plătește populația activă și îl plătește la un preț infim de 15 dolari, la un salariu minim de 1.500 de dolari. Pensionarii nu plătesc tichet moderator și nu au coplată.

Problema se pune în felul următor. Cu 370 de milioane de lei, câștigați – calculați – într-un an, nu acoperim deficitul în sistemul sanitar. Populația în vârstă, care va plăti, nu se va mai duce la medic – eu pun o problemă economică – și va veni direct în spital în momentul în care are o urgență. Când este urgență, nu mai există coplată. Or, în momentul în care tu vii cu o urgență în vârstă, cu comorbidități majore, spitalizarea te costă mai mult decât dacă l-ai lua și l-ai încuraja să vină la control periodic.

Nu știu de ce s-a înțeles, în mod eronat, că liberalii nu ar trebui să se gândească la pensionari. Este o chestiune pe care nu am înțeles-o. Este un segment defavorizat de care trebuie să ținem seama indiferent din care partid facem parte. Noi am solicitat retrimiterea inițiativei legislative la comisie, pentru a vedea cum reușim să protejăm această categorie. Să iei 600 de lei de la un pensionar care are 700 de lei – deci o pensie – într-o lună este un dezastru.

Acesta este punctul nostru de vedere.

## Mulțumesc mult.

Punctul de vedere al Guvernului?

Se pare că domnul ministru nu dorește să intervină. Domnule secretar de stat, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi voi răspunde domnului senator Daea.

Domnule senator,

Sunt convins că nu va lipsi de la o astfel de dezbatere.

Sunt onorat de o asemenea prezență și cred că și răspunsul mă va mulțumi.

După aceea, revin la microfon.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Ichim.

Vom asculta și punctul de vedere al Guvernului, la final. Domnule senator Ichim, microfonul 1.

Cu tot respectul, în momentul în care vă prezentați la medicul de familie, respectiv la subsemnatul – vă încadrați în categoria cu pensie mai mare de 740 de lei –, trebuie să plătiți tichetul moderator de sănătate în valoarea stabilită prin contractul-cadru, care din discuțiile avute și din calculele făcute va fi, probabil, 5 lei.

În contextul acestei plăți și în contextul faptului că dumneavoastră sunteți asigurat, beneficiați de toate serviciile medicale de care aveți dreptul să beneficiați prin contract. Dacă cumva sunteți în situația de a face parte dintre bolnavii cu boli cronice cuprinși în programele naționale de sănătate, nu trebuie să plătiți nimic.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, dacă doriți să mai adăugați un comentariu?

Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că nu va trece mult timp până când guvernanții vor cere sume de bani și pentru codul personal.

Îmi pare rău, stimate domnule secretar de stat, că trebuie să vă spun ceea ce vă spuneam cu o săptămână în urmă. Nu există logică în mecanismul dumneavoastră. Nu întâmplător v-am pus această întrebare. Spuneam și repet: pensionar cu impozit pe pensie, cu plată pentru acest tichet moderator. Dacă iau impozit și plătesc și tichetul, înseamnă că pensia este mai mică. Cu o pensie mai mică, mănânc mai puțin, cumpăr medicamente mai puține. Iată cum sunt predispus la îmbolnăvire sau la agravarea bolii. Iată cum măresc numărul acelora care vin în spitale, iar spitalele se reduc...

Vă întrebam și repet: ce soluție pentru viață dați? Ce soluție pentru viață dă acest Guvern? Nu există.

Această logică că este tichet moderator, că îl moderez sau nu – poate până la urmă o să încercăm să-l și modelăm –, că-l pretindem sau nu..., dar trebuie să pretindem în raportul om – stat respectul și atitudinea corectă, să vă duceți cu impozitele, cu taxele, cu greutățile pe oameni până acolo unde sănătatea le permite. Și pe oamenii bolnavi îi trimiteți pe drumuri încă o dată, încă într-un loc, încă undeva. Ce vreți, să le prelungim viața sau le-o scurtăm? Eu zic că, în cazul meu, mi-o scurtați.

V-aș ruga să reflectați la acest exemplu, care ne îndeamnă pe amândoi să gândim același lucru. Binele meu și al dumneavoastră este atunci când ne înțelegem și, de comun acord, cădem pe o soluție care ne avantajează. Niciuna dintre acestea nu ne avantajează. Păcat că ajungem în Senatul României cu asemenea proiecte de lege, în condițiile în care știm cu toții ce se întâmplă în România.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Avem o propunere din partea doamnei senator Minerva Boitan, întărită de domnul senator Paul Ichim, pentru retrimiterea la comisia de specialitate a acestei propuneri legislative pentru activitate suplimentară.

Supun la vot retrimiterea la comisie a propunerii legislative.

##

Rog să reluăm votul, pentru că sunt câteva aparate de vot care nu au funcționat.

Rog, atenția dumneavoastră.

Nu este niciun fel de dificultate, stați liniștiți.

Am rugămintea să fiți atenți, pentru a nu putea să invocați chestiuni tehnice atunci când, de fapt, nu ați avut atenția cuvenită.

Camera Deputaților va tranșa acest subiect.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent în sală.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Irimie.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Sănătății susține raportul de respingere al Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a emis un raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții?

Dezbateri?

Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Dacă inițiatorii doresc să susțină textul?

Nu.

Domnule secretar de stat Cristian Apostol, vă rog. Microfonul 8. ## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Daea ne va prezenta de la microfonul 7 raportul comisiei de specialitate.

Domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Comisia a întocmit raport de admitere, cu un vot unanim. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca observator permanent în cadrul Comitetului pentru Agricultură al OCDE – CoAg, pentru perioada 2010–2011, precum și plata cotizației anuale pentru anii următori în care România va mai primi statutul de observator în cadrul Comitetului de Statistică al OCDE – CSTAT.

Punctul de vedere al Guvernului este unul favorabil.

Dacă președintele comisiei, domnul senator Daea, dorește să prezinte raportul comisiei?

Pentru informarea plenului Senatului, comisia a întocmit un raport de admitere, votul a fost unanim.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, am să

În continuare, punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă inițiatorii doresc să susțină textul?

Domnul senator Vasile Mustățea dorește să prezinte textul.

Am să vă invit alături de domnul senator Daea, la microfonul 6, pentru a putea susține punctul de vedere al inițiatorilor.

Dacă vă este mai aproape microfonul 2... Nu. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În sesiunea trecută am avut o inițiativă legislativă prin care se propunea trecerea unor drumuri forestiere și căi ferate forestiere din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale.

Întrucât la dezbateri reprezentantul Guvernului ne-a recomandat atunci să facem un proiect de modificare a Codului silvic pentru soluționarea acestei probleme, împreună cu un grup de colegi, am inițiat această propunere legislativă.

Din fericire pentru noi, trebuie să vă aduc la cunoștință că, deși inițiativa legislativă a fost respinsă de plenul Senatului, la Camera Deputaților a fost adoptată.

Raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, din care fac parte, l-am susținut, întrucât era o dublă reglementare, iar în acest fel inițiativa legislativă rămânea fără obiect.

Ca atare, cu această ocazie, ca să nu mai iau cuvântul încă o dată, vă aduc la cunoștință că Grupul parlamentar al PNL va vota raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă, fiind dublă reglementare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

Raport de respingere, nu are rost să mai aducem explicații suplimentare.

Vă mulțumesc și eu.

Doresc să informez liderii de grup că intrăm în zona votului pe legi organice. Am rugămintea să fie făcut un efort de mobilizare suplimentar.

Suntem în fața unui raport de respingere, în regim de lege organică.

Votul dumneavoastră cu privire la raportul de respingere.

Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat, proiectul de lege fiind respins.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Îl invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu – microfonul 9 – să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ se propune modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea sindicatelor nr. 54/2003. De fapt, se prevede eliminarea pierderii patrimoniale pe care un angajator o suportă, cauzată de plata drepturilor salariale pentru liderii de sindicat, deși aceștia nu prestează efectiv munca la care s-au angajat prin semnarea contractului individual de muncă.

Ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a art. 35 alin. (1) teza finală din Legea nr. 54/2003, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.276 din 2010, în noua formă a acestui alineat nu se mai regăsește sintagma „fără afectarea drepturilor salariale”.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cordoș, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează modificarea art. 35 din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție și dezbatere și a hotărât să adopte un raport de admitere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că, prin Decizia nr. 1.276 din 12 octombrie 2010, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 teza finală din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Dezbateri pe fond?

Domnul senator Țuțuianu dorește să intervină. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem o temă care este importantă și remarc graba cu care Guvernul a ținut să rezolve problema dispozițiilor legale, respectiv art. 35 alin. (1), sub pretextul că dă satisfacție unei decizii a Curții Constituționale.

Soluția adoptată, după părerea mea, este una fundamental greșită și nu pot să nu constat că acest Guvern și-a propus nu să întărească mișcarea sindicală, cum spunea domnul Boc zilele trecute, ci și-a propus să distrugă mișcarea sindicală și să împiedice prin toate mijloacele exercițiul unor drepturi conferite de lege.

Mă refer aici, de exemplu, la Codul muncii, pentru că s-a eliminat negocierea colectivă, mă refer la Legea ANI, pentru că s-au introdus liderii sindicali la controlul averilor, mă refer la această propunere care nu mai permite o activitate sindicală plătită indiferent de nivelul la care se face și mă refer, de exemplu, la punctul următor din ordinea de zi, punctul 12, promovat de un grup de senatori ai Grupului parlamentar al PDL, prin care se pun condiții pentru declanșarea grevei în unitățile de învățământ. Toate aceste lucruri vin – este și pentru domnul Onofrei – să încalce drepturi fundamentale, domnule senator Onofrei, dreptul la asociere, dreptul la negociere colectivă – da? –, dreptul la grevă și așa mai departe.

Cred că soluția, domnule secretar de stat, pentru că proveniți din mișcarea sindicală, era aceea de a lăsa posibilitatea negocierii colective la nivel de ramură, cel puțin, pentru că acolo discutăm despre sindicate reprezentative și, dacă mergem în dreptul comparat, veți găsi, de exemplu, în Finlanda și Belgia o asemenea prevedere. Întâmplarea face că zilele trecute am studiat o speță de acest tip.

Deci soluția pe care ați adoptat-o, după părerea mea, nu face decât să încalce sau să pună și mai tare piciorul pe gâtul sindicatelor, motiv pentru care noi nu vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnule secretar de stat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, Guvernul nu a făcut decât să îndeplinească obligația pe care o avea în urma deciziei Curții Constituționale.

Referitor la posibilitatea pe care liderii de sindicat o vor avea să-și desfășoare în continuare activitatea, inclusiv posibilitatea ca acest lucru să fie făcut în condițiile în care vor fi remunerați chiar dacă nu-și vor desfășura activitatea, ea rămâne la latitudinea reglementărilor prin contractele colective de muncă la nivel de unitate și la nivel superior, în condițiile în care vor exista astfel de clauze.

Nevoia de a elimina din textul legii acest element a fost determinată de faptul că legea impunea o obligație către angajator, persoană juridică de drept privat, de a face o plată fără să existe activitatea pentru care trebuia remunerat salariatul.

Aceasta este singura problemă și nu cred că poate fi interpretată politic.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă amintesc că suntem în fața unei legi organice.

Un singur vot asupra raportului comisiei și proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Inițiatorii doresc să susțină în plen textul? Domnule președinte Hărdău, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce solicit acum nu este legat de afirmația domnului senator Țuțuianu, că intenționăm – prin propunerea legislativă de la punctul 12 din ordinea de zi – să ne așezăm „piciorul pe gâtul sindicalistului”.

Aș vrea să fac acest comentariu în ziua de luni și vă rog să dați un vot în plen pentru a reîntoarce inițiativa legislativă la comisia de specialitate.

Voi susține această propunere legislativă în fața comisiei, pentru că sunt anumite lucruri care trebuie lămurite. Nu vreau să fac în cadrul plenului un anumit amendament. Vă rog să supuneți la vot...

...retrimiterea la comisie.

Da. Vă mulțumesc.

Bineînțeles, este prioritar acest tip de solicitare.

Votul dumneavoastră cu privire la solicitarea de retrimitere la comisia de specialitate a acestei propuneri legislative.

Cu 55 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă este retrimisă la comisia de specialitate.

Vă rog să ne prezentați în Biroul permanent termene pentru adoptarea unui raport suplimentar. Biroul permanent va tranșa acest subiect al noilor termene pentru raportul suplimentar.

Mergem mai departe.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale.

Inițiatorii sunt prezenți în plenul nostru? Nu.

Domnule secretar de stat Mocanu, microfonul 9.

Vă mulțumesc foarte mult.

Propunerea legislativă are ca obiect acordarea unei indemnizații stabilite la nivelul unui salariu minim pe economie în perioada cuprinsă de la data încetării de drept a contractului de muncă până la data emiterii deciziei de pensionare, cu recuperarea ulterioară a acesteia din drepturile de pensie ale titularului. Singura categorie de pensie vizată de propunerea legislativă este pensia pentru limită de vârstă.

În condițiile în care perioada dintre depunerea cererii, momentul în care se îndeplinesc condițiile de vârstă și perioada de cotizație integrală, și momentul în care se emite decizia de pensie, inclusiv intrarea în drepturile respective, este limitată la 30 de zile calendaristice, acordarea indemnizației la nivelul salariului minim pe economie nu se justifică, întrucât în perioada de la data încetării de drept a contractului de muncă până la data emiterii deciziei de pensie persoanele care au avut calitatea de salariați nu sunt lipsite de venituri de subzistență.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea Legii nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în sensul acordării unui salariu minim pe economie în perioada de la data încetării raporturilor de serviciu până la emiterea deciziei de pensionare. Aceste sume urmează să se recupereze de la beneficiari, din pensie.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă, au fost foarte multe discuții pe această temă, și a hotărât să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, softul...?

Îmi pare rău, noi nu avem informații cu privire la întârzierile emiterii deciziilor în acest moment. Mă voi informa și vom transmite un răspuns în scris la această întrebare. Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Greblă.

Domnule președinte,

O întrebare și un comentariu.

Ce se întâmplă în situația în care drepturile de pensie și pensia efectivă nu sunt plătite într-un interval de 30 de zile după depunerea documentului de încetare a raporturilor de muncă?

Domnule secretar de stat Mocanu – microfonul 9 –, dacă doriți să răspundeți.

## Vă mulțumesc.

Potrivit art. 82 alin. (2), coroborat cu art. 86 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depun de solicitant sau, după caz, de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul solicitantului cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii condițiilor de pensionare prevăzute de lege.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii. Perioada maximă posibilă, conform legii, între momentul încetării de drept a contractului individual până la momentul emiterii deciziei poate fi de 15 zile. Maximum 15 zile. În ultima perioadă, conform datelor pe care le avem, perioada este foarte scurtă, de obicei se suprapune emiterea deciziei cu momentul încetării de drept.

Vă mulțumesc.

Întrebarea, domnule președinte, era: ce se întâmplă dacă această perioadă este depășită, dacă există vreo sancțiune sau este un termen de recomandare?

După câte am fost informat din teritoriu, pentru cererile depuse după 1 ianuarie 2011 nu există norme metodologice

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cei care sunt inițiatorii propunerii legislative lucrează, efectiv, în strânsă legătură cu oamenii care urmează să fie pensionați. Este motivul pentru care, simțind această întârziere, care se prefigurează a fi de șase luni, nu de 20 de zile, nu de 45 de zile – de șase luni –, au propus această modalitate, ca acești oameni, pe perioada de șase luni, dacă nu beneficiază de pensie, să beneficieze cel puțin de salariul minim pe economie. Aceasta este rațiunea și domnul secretar de stat ar trebui s-o știe foarte bine. Ar trebui să știe în ce stadiu sunt normele metodologice de aplicare a legii.

Deci inițiativa colegilor noștri pare a fi bine-venită pentru a acoperi tocmai această perioadă de aproximativ șase luni, timp în care beneficiarul îndreptățit nu primește efectiv pensia.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de respingere.

Vă reamintesc, pentru a putea să votați în cunoștință de cauză, legea are caracter de lege organică.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la raportul de respingere.

Cu 52 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat, fiind vorba de o lege organică.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 9.

Vă mulțumesc foarte mult.

Activitatea zilierilor nu a fost reglementată în mod concret în România și de aceea am constatat, în ultima perioadă de timp, că angajatorul persoană juridică, în mod special, în încercarea de a evita încheierea unor contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau chiar pe durată determinată, improprii în această situație, prefera să folosească munca la negru, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru toate părțile implicate.

În aceste condiții, s-a dovedit absolut necesară reglementarea în acest domeniu, iar proiectul de lege pe care îl prezentăm spre adoptare realizează între beneficiarul de lucrări și zilier posibilitatea încheierii unui contract pentru o zi, înregistrat într-un registru de evidență a zilierilor, flexibilizează condițiile de prestare a unei activități ocazionale, care să aducă un beneficiu pentru o categorie de lucrători fără pregătire de specialitate, în scopul ca aceștia să presteze acest gen de activități, responsabilizează beneficiarul de lucrări de a plăti munca prestată în folosul său, astfel încât această prestație să nu cadă în derizoriu. De asemenea, creează posibilitatea achitării impozitului pe venit și realizează un sprijin pentru angajatorii care utilizează munca zilierilor, în special în agricultură, horticultură, dar și în alte domenii.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se are în vedere reglementarea activităților ocazionale desfășurate de către zilieri pentru diferiți beneficiari de lucrări.

De asemenea, acest proiect vizează flexibilizarea și simplificarea procedurilor de angajare în cazul lucrătorilor zilieri pentru anumite activități exclusiv necalificate, în domenii limitativ prevăzute de lege, dar și reducerea cazurilor de muncă fără forme legale și nefiscalizate.

În ședința din 22 februarie 2011, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de respingere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că proiectul de lege nu poate fi aplicat și că măsurile impuse nu vor elimina munca la negru.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul are calitatea de primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Domnul senator Bîrlea. Microfonul 2, domnule senator.

Voi pleda pentru susținerea acestui proiect de lege din foarte multe motive. Sunt, într-un fel, coautor la elaborarea conceptelor și la viziunea de ansamblu a acestui act normativ.

Este o noutate legislativă pentru piața muncii din România și vizează un segment extrem de important. Nu trebuie să ascundem, știm că se lucrează foarte mult încă la negru și prin activități ziliere și nefiscalizate.

Acest act normativ nu se suprapune cu contractele pe perioadă determinată, reglementate de Codul muncii. Dimpotrivă, are un caracter complementar și vă reamintesc că și colegii de la UDMR au avut o inițiativă similară, pe care am respins-o atunci mai degrabă din motive de tehnică legislativă, dar intenția a fost una foarte bună, și la Camera Deputaților cele două inițiative legislative s-ar putea conexa și am da un act normativ extrem de util pentru piața muncii din România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnul senator Bîrlea și-a asumat, într-un fel, paternitatea acestui proiect de lege.

## Domnule profesor,

Vă spun că acest proiect, cel puțin sub aspectul redactării, are carențe mari și v-aș ruga să observați – vă spun asta cu toată prietenia – ce spune Consiliul Legislativ: „Considerăm că ar fi util, pentru o bună sistematizare a conținutului actului, ca articolele să fie grupate în capitole, care să cuprindă dispoziții generale, cum sunt cele de la art. 1 și 2, dispozițiile privind fondul reglementării, de la art. 4 – 8 și 10, dispoziții tranzitorii și dispoziții finale, cum sunt cele de la art. 9.”

Uitați-vă cum se încheie textul legii și veți vedea că, din păcate, la Guvern sau la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – dacă de acolo s-a pornit acest act normativ – nu prea există oameni care să cunoască cu adevărat normele de tehnică legislativă.

Este inacceptabil să închei un act normativ... Și pentru domnul senator Rădulescu, care a lucrat la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, așa se încheie: „Art. 11 – Zilierul care se angajează la prestarea unei activități ocazionale în baza prevederilor prezentei legi trebuie să fie apt pentru prestarea acelei activități.”

Este inacceptabil sub aspectul normelor de redactare.

Și să vă mai dau un exemplu. Când se discută de remunerația cuvenită zilierului, avem o reglementare la art. 3 alin. (5), în care se vorbește de cuantumul remunerației brute lunare, mai avem încă o reglementare la art. 5 alin. (2) și, de asemenea, încă o reglementare a aceleiași probleme la art. 7 alin. (5), în care se vorbește despre plată. Dacă eram într-o logică serioasă de reglementare, plata trebuia să facă obiectul unui articol în care să fie clarificate toate aceste aspecte.

Acestea pe chestiuni de tehnică legislativă. Acum, pe fond.

Prima observație – corectă – a comisiei: nu se poate pune în aplicare un asemenea act normativ.

A doua observație: nu numai că va spori munca la negru, va și crea condiții pentru munca la negru, și asta în detrimentul oamenilor, care vor fi, în continuare, angajați, de exemplu, 29 de zile... Că așa spune, după 30 de zile închei contract de muncă. Îl angajezi 29 de zile ca zilier, faci o pauză de trei zile, nu te obligă legea să închei contract de muncă pe durată determinată măcar, și, în felul acesta, cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi aceste persoane care desfășoară activități cu caracter sezonier în calitate de zilieri.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 1, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, într-adevăr, am mai avut un material, inițiat chiar de colegii deputați de la UDMR, în acest sens, material care mie, personal, mi s-a părut chiar mai bun decât materialul Guvernului, dar aș vrea să repet ceea ce am spus și data trecută. Dincolo de greșelile de tehnică legislativă, dincolo de reglementarea relației dintre zilieri și angajatori, este deosebit de important pentru România să aibă o evidență a ceea ce se lucrează în România. Sunt milioane de persoane care lucrează și nu există niciun fel de date despre ce lucrează, în ce condiții lucrează. Cred că o asemenea inițiativă ar putea ajuta să se creeze o imagine exactă, o evidență cât de cât exactă a ceea ce se lucrează în România ca zilier sau în tot felul de condiții, pentru ca, după aceea, să putem lua anumite măsuri pentru ca o parte, în funcție de domenii, în funcție de ce lucrează, să-i atragem în sfera contractelor de muncă. Să vedem ce măsuri putem lua, pe de altă parte, pentru a-i proteja oarecum, pentru că au existat inițiative în Parlament...

Chiar în Senat, săptămâna trecută, a fost o inițiativă ca să se dea pensii, de exemplu, persoanelor care în perioada comunistă au dat produse la stat.

Deci o evidență clară a zilierilor sau, mă rog, cât de cât, care se poate face, ne-ar sprijini în viitor să luăm niște măsuri în acest domeniu.

Eu cred că, din punctul de vedere al evaluării pieței muncii din România, este foarte important să promovăm un astfel de proiect de lege. Mie, personal, mi se pare mai bună inițiativa colegilor, care este la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Bîrlea, microfonul 2.

Trebuie să observați că această lege nu are un grad foarte ridicat de generalitate. Vizează strict anumite domenii: activități ziliere îndeosebi în agricultură, activități hoteliere și încă câteva sectoare. Deci aici, în anumite sezoane, se desfășoară, cu precădere, activități ziliere, și nu vine în conflict cu celelalte acte normative, Codul muncii sau, știu eu, alte chestiuni.

Mulțumesc. Domnul senator Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa în sine pare lăudabilă. Din păcate, statul a înțeles să nu contribuie cu nimic pentru a face ca munca la negru, munca „gri” să iasă la suprafață.

Franța, acum vreo 10 ani de zile, a constatat că are un șomaj foarte ridicat și foarte multe persoane asistate și a luat câteva măsuri. De exemplu, în domeniul menajerelor. Acestea, în general, erau angajate la negru, nimeni nu intra în casa omului ca să vadă că este o femeie acolo, care face curățenie, gătește sau îngrijește copilul... Ieșeau astfel la pensie fără să aibă niciun drept sau, mă rog, împlineau vârsta de pensionare, și atunci statul a inventat următoarea schemă: Ministerul Muncii a dat cecuri la purtător persoanelor care doreau să angajeze astfel de oameni, salariul era stabilit la salariul mediu brut sau minim brut pe economie, era scutit de impozit, iar statul prelua plata obligațiilor pentru contribuțiile sociale. În acest fel, putea să iasă și la pensie, nu mai era asistată, era deja angajată.

Cred că și noi putem, aici, printr-un un efort al statului de a prelua, în perioada în care este turism pe litoral, patru luni, pentru acești zilieri obligațiile pentru contribuțiile sociale, astfel încât și acești oameni, care lucrează o perioadă însemnată a anului, să poată să beneficieze de drepturile conferite de lege și pentru asistența medicală, și pentru pensionare.

Dacă angajatorul trebuie să plătească impozit pe venit, statul să facă efortul și să preia aceste contribuții sociale și, în acest fel, putem să ne gândim că scoatem munca la negru, munca la „gri”, o scoatem la suprafață. Altfel, nu.

Drept pentru care, dacă proiectul de lege s-ar reîntoarce la comisie, eu cred că ar putea fi completat în acest sens.

Altfel, în situația în care se prezintă acum, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru raportul de respingere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții...

Ba da, domnule senator Oprea, vă rog. Am simțit că e momentul să interveniți.

Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că este obișnuința unui vechi sistem și nu ne putem flexibiliza, așa cum vrea Europa, noi și prestatorii de activități. Securitatea locurilor de muncă înseamnă și flexibilizarea gândirii noastre.

Eu am să vin cu câteva exemple din mediul academic, unde sunt lucruri cu totul și cu totul speciale.

În grădinile botanice, de când există grădinile botanice..., și Iașiul are cea mai mare grădină botanică din România, are peste 105 hectare, prestăm activități ziliere câteva zile din lună pentru operațiuni strict necesare, iar pe total perioadă, primăvară, vară, toamnă, avem pe specializări, chiar la zilieri, în jur de 90 de oameni, dar avem și studenți care mai fac rost de un ban din activități ziliere în cămine, în cantine..., sunt zeci de studenți... Colegii noștri reproșează statului că nu se impozitează acești bănuți, în timp ce ei sunt studenți și... Faptul că nu le luăm și impozit, și CAS, cred că este cea mai neinspirată acuză.

Statul – chiar deliberat – consideră că este o sursă suplimentară de existență a lor și a celor care vin să muncească pe astfel de perioade scurte.

Avem tot interesul să-i angajăm pe perioade determinate, în Europa există Legea timpilor parțiali de muncă, prin care să avem abonamente pentru cei care pot presta o activitate de o oră într-o zi, atunci când noi solicităm.

A veni cu argumente pentru a anula o astfel de inițiativă legislativă mi se pare total neinspirat.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Toni Greblă, urmat de domnul senator Marcu.

## **Domnul Toni Greblă:**

Se pare că unii sunt mai flexibili în relația de muncă sau în gândire decât alții și am descoperit acum o virtute a relațiilor de muncă: flexibilitatea...

Dacă am descoperit-o, trebuie să o ținem lângă noi.

În virtutea flexibilității, rugăm statul să nu se ocupe doar de un singur aspect, acela de a lua impozit pe venitul acela mic pe care îl ia zilierul.

Conform proiectului de lege, domnule coleg, statul român ia impozit pe venit din banii acelui zilier. Nu e rău. Însă statul nu se preocupă deloc, așa cum spuneam, de faptul că, pentru activitatea desfășurată și pentru faptul că i-a perceput impozit, acel zilier trebuie să aibă o minimă certitudine, anume că va beneficia de o pensie cât de mică și de asigurare medicală. Asta am zis eu, ca statul să facă un efort și acelui om care lucrează nu numai să-i ia impozit, ci să-i dea și posibilitatea să beneficieze de asistență medicală și, eventual, să îi dea un drept la pensie.

Sub acest aspect cred că trebuie gândită flexibilitatea.

Vă mulțumesc. Ultima intervenție, domnul senator Marcu. Drept la replică?

Vă rog, domnule senator Oprea. V-a spus domnul coleg și nu am crezut că... Vă rog, microfonul 2.

Am colegi în Parlament care erau în Parlamentul European atunci când s-a votat Legea privind timpii parțiali de muncă și în care apare conceptul de „flexicuritate”.

Flexibilizarea pieței forței de muncă pentru schimbare de locuri de muncă, deplasare dintr-o localitate în altă, alta..., securitatea din partea societății în a-i asigura un loc de muncă în condițiile flexibilității venite din partea celui angajat, asta înseamnă flexicuritate.

Toate aceste probleme pe care le-a pus colegul nostru, domnul senator Toni Greblă, sunt corecte în varianta în care mă duc pe timpi parțiali de muncă. Există în proiectul de modificare a Codului muncii acea agenție de intermediere a muncii, care exact subiectul acesta îl rezolvă și calculează, și pentru o jumătate de oră, și impozit, și CAS, și împerechează cererea cu oferta forței de muncă.

Vă mulțumesc. Domnule senator Marcu, microfonul 3. Ultima intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va fi foarte succintă, urmată de două întrebări către reprezentantul Executivului, mai ales că nu mai este în sală, atât de interesat este.

Cred că este angajat cu ora...

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Așa este, da, cred că este un cumul de funcție...

La ce se referă... Am impresia că Executivul ne dă teste de inteligență sau de vigilență.

De ce fac această afirmație? Mulți dintre noi, când facem o inițiativă legislativă, primim, invariabil, aviz negativ din partea Guvernului, făcând trimitere către sursa bugetară. Dacă remarcați, cu toate că vorbim la art. 5 de acea impozitare pe venit, ne uităm la expunerea de motive, secțiunea 4 – „Impactul financiar”, și vedem că impactul financiar este zero. De aici și întrebarea logică către reprezentantul Executivului: cât este impactul financiar în bugetul general consolidat?

Aștept răspunsul _. (Rumoare.)_

Așteptăm data viitoare, așa este..., colegii mi-au șoptit. A doua întrebare.

În art. 5 se face trimitere la faptul că nu se plătesc contribuțiile pentru asigurări sociale – și aici aștept răspuns din partea reprezentantului Executivului –, iar întrebarea este: ce se întâmplă în cazul accidentelor de muncă? Este accident de muncă sau nu? Ce se întâmplă în acest caz? Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Răspunsul va fi primit prin curier diplomatic.

Stimați colegi,

Vom relua punctul 15 din ordinea de zi de astăzi în ședința de plen de miercuri, 9 martie anul curent, primul punct pe ordinea de zi, fiind vorba de libera circulație pe teritoriul românesc a cetățenilor Uniunii Europene.

Încheiem aici acest punct al dezbaterii noastre de astăzi și trecem la ultimul punct al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri, informându-vă că astăzi nu avem transmie radiodifuzată.

Săptămâna viitoare vom avea transmitere radiodifuzată a întrebărilor și interpelărilor la postul public de radio.

Îl invit în debutul acestui punct al dezbaterii noastre pe domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte întrebarea adresată Guvernului României.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am două întrebări, dar am să prezint numai una dintre ele, iar pe cealaltă am să o depun în scris.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.

## Domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați în ce măsură acreditarea sistemului de implementare a Programului operațional de pescuit se va finaliza cât mai repede cu putință, astfel încât

România să poată solicita Comisiei rambursarea cererilor de plată fără niciun fel de risc financiar.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Prin întrebarea mea am încercat să semnalez anumite situații, lucrări începute în anii anteriori în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind dezvoltarea infrastructurii în mediul rural.

În comuna Mănești se află în execuție podul peste râul Dâmbovița, între satele Drăgăești-Ungureni și DrăgăeștiPământeni, în valoare de 3.900.000 de lei.

Din această sumă s-au alocat până la acest moment 600.000 de lei.

Obiectivul este realizat în proporție de 70-80%, existând lucrări efectuate în avans și neplătite de aproximativ 1.600.000 de lei.

Fac mențiunea că, până la finalizarea obiectivului, oamenii din localitate sunt nevoiți să parcurgă 18 kilometri pe ruta ocolitoare, iar afectate sunt peste 2.500 de persoane.

De asemenea, în comuna Runcu, în anul 2009, s-au început lucrările pentru obiectivul: podeț în punctul pod Brebu, în valoare de 1.620.000 de lei, lucrări care, de asemenea, sunt nefinanțate, iar în comuna Pietroșița au început, încă din anul 2007, lucrările pentru o punte peste râul Ialomița și un pod peste râul din Dealu Frumos, din satul Dealu Frumos.

Restanțele financiare sunt de aproape 600.000 de lei.

Având în vedere aceste aspecte, întrebarea mea este următoarea:

Când intenționează Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pe care îl coordonați, să aloce banii necesari finalizării obiectivelor anterior menționate?

Am rugămintea să-mi îngăduiți să fac doar trimitere la cea de-a doua întrebare...

Vă rog, domnule senator, bineînțeles.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Întrebarea vizează finanțarea unor lucrări la școli din județul Dâmbovița, respectiv Școala cu clasele I–IV Viforâta din comuna Aninoasa, Școala cu clasele I–IV din comuna Săteni, din aceeași localitate, și Școala generală din comuna Tătărani.

Finalizarea acestor obiective impune alocarea unor resurse financiare importante.

Întrebarea: când intenționează ministerul să asigure finanțarea necesară pentru continuarea și finalizarea lucrărilor la obiectivele amintite?

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Din discuțiile purtate în teritoriu cu reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, am constatat, cu uimire, că întreținerea centrelor pentru vârstnici, așa-numitele cămine de bătrâni, este mult mai costisitoare decât întreținerea unui spital. După cum cred că știți deja, costul lunar pentru întreținerea unui vârstnic se ridică la valoarea medie de 2.000 lei, potrivit acestei instituții care are în administrare un astfel de centru. La aceste costuri se adaugă, evident, salarizarea personalului și costurile utilităților.

Vă aduc la cunoștință faptul că în județul Vâlcea există deja două astfel de cămine de bătrâni finalizate, la RâmnicuVâlcea și la Nicolae Bălcescu, dar care nu funcționează, pentru că autoritățile nu-și permit acest lucru și caută, de luni bune, o formă de asociere cu o firmă privată.

A gândi că aceste centre se pot autofinanța din pensiile celor internați este din nou o utopie, deoarece foarte puțini pensionari au venituri de 2.000 de lei, iar familiile acestora nu pot suporta costurile respective. Sunt convins că mulți copii își vor ține părinții acasă, unde este mai ieftin, decât să-i ducă într-un astfel de centru.

Având în vedere aceste aspecte, aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, pe umerii cărei autorități va cădea întreținerea acestor centre de bătrâni, deoarece ar fi un dezastru ca bugetul local să suporte costurile de întreținere a unui asemenea centru.

Ce formule de calcul aveți în vedere pentru funcționarea acestora, în speranța că, atunci când s-a gândit reprofilarea

unor spitale, nu s-a găsit o soluție doar ca să fie scrisă pe hârtie?

Pot să citesc și cea de-a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a dat publicității statistica lunii ianuarie 2011 referitoare la evoluția fondurilor de pensii private din România. Conform datelor furnizate de comisie, în luna ianuarie, la nivelul întregii țări, se înregistrau 5.211 mii de persoane participante la fondurile de pensii administrate privat, pilonul II.

De asemenea, valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii administrate privat a fost de 4.502 milioane de lei – 1.056 milioane de euro, curs de schimb mediu lunar la BNR luna ianuarie 2011.

Pornind de la aceste date, aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, următoarele:

Conform INS, efectivul de salariați pe economie este în continuă scădere, începând cu luna decembrie 2009.

Vă rog să-mi precizați care este evoluția numărului de salariați în județul Vâlcea în luna ianuarie 2011, comparativ cu anul 2010.

Având în vedere faptul că numărul de salariați urmează un trend descendent la nivel național, fapt care generează implicit o scădere a numărului de participanți la fondurile de pensii administrate privat, pensii obligatorii pentru persoanele salariate cu vârsta până la 35 de ani, considerați că sunt necesare măsuri de protejare suplimentară a pilonului II de pensii? Și dacă da, ce anume aveți în vedere? Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul și motivarea întrebării: Să mai spere tinerii universitari că se vor debloca posturile?

Domnule ministru,

În luna decembrie 2010 a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106 privind unele măsuri financiarbugetare.

Unul dintre articole, respectiv art. 2, face referire la posibilitatea scoaterii la concurs în anul universitar 2010–2011 a posturilor de preparator universitar, asistent și lector universitar, respectiv șef de lucrări, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

La acel moment, tinerii universitari aveau speranțe în deblocarea posturilor, însă universitățile sunt încă în așteptarea metodologiei.

În acest context, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarele două întrebări:

– Ce condiții trebuie să îndeplinească instituțiile de învățământ superior de stat pentru a scoate la concurs posturile didactice vacante, conform prevederilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010?

– Care este procedura de scoatere a posturilor la concurs, în condițiile în care nu este clar din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2010 dacă ministerul va emite o nouă metodologie sau sunt valabile regulile anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: Dotarea Secției de prosectură din cadrul Spitalului Municipal Pașcani.

Stimate domnule ministru,

În anul 2009, prin adresa nr. 2.939 din 6 martie 2009, emisă de Spitalul Municipal Pașcani, s-a depus la Ministerul Sănătății documentația privind modernizarea Secției de prosectură, precum și dotarea cu două agregate frigorifice, mese pentru prosectură și alte elemente necesare activității specifice.

Menționez faptul că Secția de prosectură din Spitalul Municipal Pașcani nu a fost modernizată până acum, iar în cadrul spitalului funcționează o secție de îngrijiri paleative, care este prima secție cu acest specific din sistemul public din România.

De la înființare, în anul 2008, și până în prezent, în cadrul Secției de paleație au fost externați 1.892 de pacienți și s-au înregistrat 484 de decese.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți înscrierea pe lista de investiții a dotărilor prevăzute în proiectul nr. 9.018 din anul 2009 privind modernizarea Secției de prosectură din Spitalul Municipal Pașcani.

Aștept răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Aș mai avea o întrebare, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul întrebării: Construirea unui bloc ANL în comuna Tătăruși, județul Iași.

Doamnă ministru,

În anul 2009, Consiliul Local al comunei Tătăruși, județul Iași, a întocmit un studiu privind necesitatea construirii unui bloc ANL cu 12 apartamente.

Solicitarea privind necesitatea construirii blocului s-a depus la începutul anului 2009 la Ministerul Dezvoltării Regionale. Ministerul Dezvoltării Regionale a solicitat punerea la dispoziție a terenului pe care ar trebui să se construiască blocul, precum și alte documente ce au fost predate de Consiliul Local al comunei Tătăruși pe parcursul anului 2009.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, doamnă ministru, să comunicați stadiul lucrărilor, precum și graficul de realizare a investiției.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Valer Marian. O mică rocadă în succesiunea luărilor de cuvânt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Sorin Blejnar, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și are ca obiect: Relațiile profesionale și de afaceri ale soției președintelui ANAF.

Având în vedere faptul că soția dumneavoastră, Andreea Florentina Blejnar, este avocat definitiv la Societatea Civilă Profesională de Avocați „Manolache și asociații” și că este asociat majoritar – 95% – la SC TETACONS – SRL București, având ca obiect principal de activitate consultanța în afaceri și în management, iar această societate este acționar 50% la SC DIAL-TON – SA Arad, având ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata nespecializat, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

– dacă soția dumneavoastră și Societatea Civilă Profesională de Avocați „Manolache și asociații” au încheiat contracte de asistență și reprezentare juridică cu societăți comerciale aflate sub controlul ANAF sau controlate de ANAF;

– dacă SC TETACONS – SRL București și SC DIAL-TON – SA Arad au avut relații comerciale cu societăți comerciale aflate sub controlul ANAF sau controlate de ANAF.

Totodată, vă solicit să-mi comunicați dacă soția dumneavoastră a avut relații profesionale cu avocatul consultant financiar Marius Stăncescu, arestat împreună cu inspectorul Nicolae Adrian Gavrilă de la ANAF, în dosarul DNA având ca obiect oferirea unei mite de 1,8 milioane de euro pentru șefi de la ANAF.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Doamnă ministru,

Potrivit Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, toate regiunile administrative ale României, cu excepția București–Ilfov, sunt prezente în topul celor mai sărace 20 de zone din Uniunea Europeană.

Cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană este o localitate din Bulgaria, cu un PIB pe cap de locuitor de 28% din media comunitară la nivelul anului 2008. Locul secund este ocupat de Regiunea de nord-est a României, respectiv județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, unde puterea de cumpărare este de 29% din media Uniunii Europene.

În ceea ce privește salariul mediu net, județul Vaslui se află pe locul 2, după Covasna, acesta având valoarea de 938 lei.

Reprezentanții Asociației Oamenilor de Afaceri din România sugerează că o metodă de atragere a investitorilor în aceste zone ar fi oferirea de stimulente fiscale din partea autorităților, pentru că nimeni nu ar investi într-o astfel de zonă, ci ar prefera una deja dezvoltată economic.

Vă întreb, doamnă ministru, ce strategie are ministerul pe care-l conduceți pentru atragerea investitorilor în zonele slab dezvoltate din punct de vedere economic și dacă se intenționează sprijinirea autorităților locale în acest demers. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Domnul senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Emil Boc, primministru al României, și domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: Protestul asociațiilor pentru autism față de normele de aplicare a Legii nr. 151/2010.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

În luna iulie 2010 a fost adoptată Legea nr. 151, care se referă la serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și tulburări de sănătate mintală asociate.

Până în luna octombrie a anului trecut, potrivit legii, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului aveau obligația să emită norme metodologice de

aplicare a acesteia, respectând recomandările organizațiilor nonguvernamentale din domeniu.

În luna ianuarie 2011, organizațiile nonguvernamentale au fost invitate de Ministerul Sănătății, respectiv Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, la București pentru discuții privitoare la norme. Ajunși acolo, reprezentanții ONG-urilor au fost informați că acestea au fost elaborate deja, urmând să fie afișate pe site-ul Ministerului Sănătății, lucru care s-a întâmplat în data de 19 ianuarie 2011, și că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu și-a exprimat recomandările sale sau punctul de vedere.

Prin scrisorile deschise pe care reprezentanții Asociației Autism Transilvania, în colaborare cu alte 12 asociații care activau în domeniu, le-au adresat ministerului dumneavoastră, se atrage atenția asupra faptului că normele reduc efectele legii la copii mai mici de șase ani care suferă de autism, nu clarifică atribuțiile persoanelor care iau parte la terapia pacienților cu tulburări din spectrul autist, nu reglementează accesul la educație și servicii specializate adresate tuturor persoanelor afectate. Chestionarul propus pentru diagnostic nu este validat științific.

De asemenea, nu se specifică atribuțiile membrilor echipei multidisciplinare care tratează pacienții și nici cum se va realiza decontarea cheltuielilor medicale.

Mulțumesc.

Domnul senator Mîrza, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Traian Constantin Igaș și se referă la: Neaplicarea legislației în domeniul fondului funciar.

În județul pe care îl reprezint, și după 20 de ani sunt încă nerezolvate foarte multe situații de retrocedări având sentințe definitive și irevocabile.

Din discuțiile avute cu numeroși cetățeni cu ocazia primirilor în audiență și a deplasării în teren, am constatat că cele mai multe cazuri vizează persoane care au moștenit terenuri aflate în cadrul Stațiunii de Cercetare Agricolă Suceava și al Stațiunii de Cercetare Agricolă Fălticeni, al ADS sau terenuri aflate sub luciu de apă. Instituția Prefectului și comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar nu au reușit să rezolve aceste situații din diverse motive, care de multe ori au influențat sănătatea, echilibrul financiar și chiar viața unor oameni care au solicitat un singur lucru: respectarea legii.

Din multitudinea de cazuri am să prezint doar unul. Este vorba de doamna Gavriliu Teodora și de doamna Cocârță Maria, domiciliate în Suceava, strada Sbierea nr. 18, care, după zeci de procese derulate în perioada 1992–2010, soldate cu sentință definitivă și irevocabilă, nu au reușit să intre în posesia suprafeței de 3,64 hectare de livadă, situată pe raza localității Rădășeni și administrată de Stațiunea de Cercetări Pomicole Fălticeni, sigur, invocându-se diverse motive.

Având în vedere cele prezentate, vă întreb, domnule ministru, dacă Ministerul Administrației și Internelor, în colaborare cu alte instituții ale statului, are în vedere elaborarea unui program complet de acțiuni, inclusiv completarea și modificarea unor acte normative care să conducă la rezolvarea definitivă a unor asemenea situații.

Dacă răspunsul va fi afirmativ, vă rog, domnule ministru Traian Constantin Igaș, să precizați și intervalul de timp, pentru a putea liniști grupurile de cetățeni interesate, care, pe zi ce trece, devin tot mai disperate că nu-și vor putea vedea rezolvate problemele terenului moștenit.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă informez că au fost depuse în scris mai multe întrebări și voi da citire numelor celor care au făcut acest lucru:

– Grupul parlamentar al PDL: doamna senator Mihaela Popa și domnul senator Nicolae Dobra;

– Grupul parlamentar al PSD: domnul senator Nicolae Dănuț Prunea, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Gheorghe Pop, doamna senator Elena Mitrea și domnul senator Nicolae Moga;

– Grupul parlamentar al PNL: domnul senator Marius Petre Nicoară și domnul senator Ioan Ghișe;

– Grupul parlamentar al senatorilor independenți: domnul senator Laurențiu Chirvăsuță și domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Trecem la punctul dedicat interpelărilor adresate Guvernului.

O invit pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, să adreseze interpelarea pregătită.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

La nivelul județului Vaslui au participat la recensământul agricol 720 de recenzori, 134 de recenzori-șefi, 86 de coordonatori, care, ca și celelalte persoane care au desfășurat activități de recenzare a terenurilor agricole și animalelor din gospodăriile ori din fermele din țară, nu și-au primit drepturile bănești.

Cele mai multe persoane sunt bugetari, care, după ce au suferit diminuări ale veniturilor salariale, acum se află în situația de a primi o nouă lovitură, prin neacordarea sumelor promise în urma desfășurării activității de recenzare, despre care au primit informații de la direcțiile județene pentru agricultură că vor fi diminuate, pe lângă impozit, cu circa 27,5%, diferență ce reprezintă asigurări sociale de pensii sau de sănătate.

În condițiile în care județul Vaslui a fost printre primele trei județe din țară care au încheiat recensământul agricol și au trimis rezultatele către secretariatul tehnic central, vă solicit, domnule ministru, să dispuneți acordarea drepturilor bănești persoanelor ce au desfășurat activitățile de recenzare, prin comunicarea acestor dispoziții direcțiilor județene pentru agricultură și motivarea neacordării până la această dată a acestor sume.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Mang.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, domnului ministru Ion Ariton.

Obiectul și conținutul ei se referă la situația hidrocentralelor Robești și Câineni, din județul Vâlcea.

Domnule ministru,

Întâi de toate, salut și eu, ca orice parlamentar român, faza finală în ceea ce privește recepția lucrărilor de la Complexul Hidroenergetic Lotru-Ciunget. Este, de altfel, o mândrie pentru mine, ca parlamentar liberal, faptul că o investiție promovată de Cabinetul Tăriceanu în anul 2007, în valoare de 80 de milioane de euro, a fost dusă la bun sfârșit. Mai mult, investiția – la a cărei recepție ați fost prezent – a generat locuri de muncă pentru câteva sute de constructori vâlceni în această perioadă de recesiune economică a României. Din păcate, în județul Vâlcea mai sunt două amenajări hidroenergetice: Complexul Hidroenergetic Robești și Complexul Hidroenergetic Câineni, începute în anul 1988, dar care nu sunt finalizate nici până în prezent din lipsă de fonduri.

Aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, dacă mai există speranța ca, după mai bine de 23 de ani, aceste două investiții pe râul Olt să funcționeze. Dacă da, când vor fi alocate fonduri în acest sens.

Să nu uităm că, pe lângă locurile de muncă astfel create, sunt și alte efecte economice, mă refer aici la o producție de energie curată și la regularizarea albiei râului Olt.

Solicit răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Mang, Grupul parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Florin Constantinescu.

Mulțumesc.

Prima interpelare este adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Interpelarea are ca obiect: Situația subvențiilor pentru transportul feroviar de persoane.

Stimată doamnă ministru,

Prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.409 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate CFR – SA a unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și de gestionare a acestora, Compania Națională de Căi Ferate CFR – SA ar fi trebuit să rezolve problema pierderilor cauzate de liniile neutilizate.

După trei ani de la aplicarea acestei legislații, realitatea arată cu totul altfel. Anual, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii subvenționează cu zeci de milioane de euro firmele feroviare private, la fel cum face și în cazul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR – SA, dar după criterii diferite, care dezavantajează compania de stat.

Mai precis, dacă CFR – SA primește bani pe numărul de călători transportați, companiile private primesc bani pe kilometri parcurși de trenuri. Acest lucru a determinat distorsionarea pieței, operatorul privat având posibilitatea de a practica prețuri sub nivelul celor existente la compania națională de stat. Astfel, s-a ajuns în situația în care, spre exemplu, pe ruta Oradea – Cluj Napoca, posesorul unei legitimații de student plătește pentru un drum cu un tren accelerat al CFR suma de 21,65 lei, în timp ce același drum cu acceleratul privat îl costă doar 8,25 lei.

Aș dori să știu, doamnă ministru, în câte țări ale Uniunii Europene cuantumul subvenției acordate pentru transportul feroviar se stabilește în funcție de numărul de kilometri parcurși de un tren, și nu de numărul de pasageri transportați.

De asemenea, aș dori să mă informați asupra măsurilor pe care intenționați să le luați pentru a corecta modul

defectuos de acordare a acestor subvenții și pentru a asigura o piață concurențială reală între operatorii de transport feroviar de călători.

Vă mulțumesc pentru colaborare. Aștept răspuns în scris.

Cea de-a doua interpelare o depun în scris.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri.

Obiectul interpelării: Situația „Petrom”.

Stimate domnule ministru,

Interpelarea pe care v-o adresez se referă la măsura Guvernului de a obliga compania „Petrom” să importe gaze pentru prima dată în istorie.

Conform declarațiilor date de reprezentanții companiei, din cauza acestei măsuri este posibil să se solicite Comisiei Europene declanșarea procedurii de infringement împotriva României.

Vă reamintesc, în acest context, că mai multe proceduri de infringement împotriva României au fost declanșate de Comunitatea Europeană, ultima pe care o menționez fiind cea din februarie, în privința măsurii de limitare a autorizării antrepozitarilor fiscali doar la cei autorizați pentru producția de produse energetice, care a fost inclusă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 de modificare a Codului fiscal.

În legătură cu situația de la „Petrom”, un ordin comun al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, al ANRE și al ANRM, publicat în „Monitorul Oficial al României” în luna ianuarie, obligă compania să-și formeze un coș de gaze, la fel ca toți ceilalți consumatori din piață, pentru orice activitate care nu este legată de operațiunile petroliere. La fel ca în cazul multor acte normative pe care Guvernul le emite în ultima perioadă, ordinul a apărut fără să se respecte procedurile legale, fără niciun fel de consultare publică.

Începând cu luna februarie, compania „Petrom” a fost nevoită să se conformeze și să facă dovada unor importuri de gaze, pentru că, altfel, „Transgaz” – SA ar fi sistat livrările.

Acest ordin încalcă atât legislația internă, cât și directivele europene privind libera circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Ordinul prevede că gazul din țară trebuie dedicat consumului local. În țările Uniunii Europene opțiunile oricărui producător trebuie să fie libere, adică să se livreze pe principii comerciale, acolo unde se obțin termenii cei mai buni. Statele Uniunii Europene sunt obligate să respecte normele de legislație primară și secundară comunitară.

Mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că au depus interpelări în scris următorii colegi:

– domnul senator Iulian Urban și domnul senator Șerban Rădulescu, Grupul parlamentar al PDL;

– domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Gheorghe Marcu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Radu Cătălin Mardare, domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Valer Marian, domnul senator Alexandru Mazăre, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Iulian Bădescu, doamna senator Ecaterina Andronescu, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Avram Crăciun, domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD;

– domnul senator Puiu Hașotti, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL.

Trecem la ultima parte a acestui punct, răspunsuri.

Profităm de prezența domnului Sorin Blejnar, președintele ANAF, pentru a începe cu răspunsul la interpelarea adresată de domnul senator Valer Marian, cu privire la contrabanda cu benzină și motorină.

Vă rog, domnule președinte.

Microfonul central.

## **Domnul Sorin Blejnar** _– președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală_ **:**

## Bună ziua!

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, domnilor senatori!

Am două răspunsuri pentru două interpelări. Un răspuns este mai lung, altul este mai scurt. Vă rog să-mi spuneți cu care să încep.

Începeți cu răspunsul la interpelarea adresată de domnul senator Valer Marian, cu privire la contrabanda cu benzină și motorină, urmând ca la întrebarea aceluiași domn senator, cu privire la dobândirea unei vile în Capitală, să răspundeți, dacă doriți, imediat după aceea.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

La interpelarea domnului senator Valer Marian, înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului României cu nr. 1.219/DRP/2011 și la Agenția Națională de Administrare Fiscală cu nr. 800.571/2011, în conformitate cu prevederile art. 115 din Constituția României, formulăm următoarele răspunsuri: Referitor la controalele efectuate de ANAF în perioada 2009–2011 și constatările acestora la societățile comerciale: SC DUMIMAR – SRL, SC ROMPET OIL TRADE – SRL, SC DG PETROL – SRL, SC ROMECO – SRL, SC BGM PETROL – SRL, SC GAVINI – SRL, SC TEXAS GRUP OYL – SRL, SC SEBASTIAN – SRL, SC SEBASTIAN ENERGY – SRL, SC COMPANIA SEBASTIAN – SA, SC ASV AUTO – SRL, SC DAIM SERV CONSTRUCT – SRL, SC JETOIL – SRL, SC PETROTUR – SRL, vă prezentăm următoarea situație a activității desfășurate de ANAF, prin Autoritatea Națională a Vămilor și Garda Financiară.

Prima societate: SC DUMIMAR – SRL.

Direcția Generală de Accize și Operațiuni Vamale Constanța a derulat 14 controale inopinate, soldate cu 10 procese-verbale de contravenție în valoare de 50.000 de lei. În 12 octombrie 2007 s-a revocat autorizația de antrepozit fiscal, ca urmare a adresei nr. 1.468 din 9 martie 2010, întocmită de Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Ialomița.

Totodată, Garda Financiară, ca urmare a controalelor efectuate, a sesizat organele de urmărire penală pentru continuarea cercetărilor.

A doua societate: SC ROMPET OIL TRADE – SRL.

Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Neamț și Garda Financiară Neamț au întocmit o sesizare penală în data de 21 aprilie 2010, pentru un prejudiciu de 2.609.148 lei, sumă compusă din accize, TVA și impozit pe profit. Dosarul este instrumentat de DNA Bacău.

A treia societate: SC DG PETROL – SRL.

Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Constanța a efectuat cinci controale, soldate cu patru amenzi în valoare de 23.000 de lei. În urma unui control efectuat în perioada aprilie–iunie 2010 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Constanța, s-a constatat că SC DG PETROL – SRL București nu a avut și nu are nici în prezent calitatea de antrepozit fiscal autorizat, nu a achitat și nu a garantat accizele aferente la momentul importului de motorină. În intervalul 1.01.2007 – 1.04.2010 a efectuat un număr de 244 de operațiuni de punere în liberă circulație, utilizând regimurile vamale 07 – adică punere în liberă circulație și, în mod simultan, plasarea sub regim de antrepozitare, altul decât regimul de antrepozit vamal – și 045 – adică punere în liberă circulație cu punere în consum cu achitarea TVA, a accizelor aferente mărfurilor și plasare în regim de antrepozit fiscal. Aceste operațiuni s-au efectuat cu încălcarea prevederilor legale, adică Regulamentul comunitar nr. 2.454/1992 privind instituirea Codului vamal comunitar. Față de neregulile constatate, la finalizarea acțiunii de control vamal ulterior, Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Constanța a întocmit procesul-verbal de control nr. 12.801 din 22.06.2010 și decizia pentru regularizarea situației nr. 92 din 22.06.2010, prin care s-au constatat și evidențiat ca obligații suplimentare de plată în sarcina societății următoarele sume:

Domnul senator consideră necesară prezentarea acestui material în plen?

Veți da răspunsul în scris.

Da.

Pot să trec la următoarea...?

La următoarea întrebare.

Cu adresa nr. 26.709...

## Domnule președinte,

Dacă doriți să aveți o concluzie, pentru că prezentarea integrală a raportului va consuma timp, el va fi oricum depus în scris și va fi considerat ca răspuns oficial al instituției dumneavoastră.

Dacă sunt lucruri deosebite pe care doriți să le prezentați sau o anumită concluzie, pentru că raportul pe care îl aveți dumneavoastră pregătit este mai mult decât exhaustiv.

Apreciem efortul făcut de instituție, dar, din motive de program al Senatului, vă rog să încercați să aveți o prezentare concentrată a acestui raport.

Nu am făcut decât, dacă-mi permiteți, o trecere în revistă a constatărilor solicitate prin interpelarea formulată de către domnul senator.

Sigur, dar din punct de vedere al duratei prezentării în plenul Senatului vă rog să fiți mai selectiv.

Evident, tot documentul va face parte din răspunsul oficial al instituției dumneavoastră la interpelarea domnului senator Valer Marian.

Bine.

Vă mulțumesc.

Atunci, cu permisiunea dumneavoastră, voi încerca să sar anumite pasaje, urmând să prezint materialul în scris.

Poate chiar concluziile, fără niciun fel de problemă, fiindcă, evident, materialul pe care îl prezentați este public, va putea fi consultat de întreaga opinie publică și de către membrii Senatului în integralitatea sa, așa cum îl veți depune, conform Regulamentului Senatului României.

Dacă aveți un comentariu general cu privire la acest fenomen, pe care să-l puteți prezenta, cu mare plăcere.

Nu avem un cadru general, avem doar o prezentare punctuală pentru fiecare societate comercială avută în vedere de către domnul senator.

Următoarea interpelare sau întrebare? Pentru că prima interpelare are patru întrebări. Eu eram doar la prima.

Aveți o interpelare, cel puțin conform situației noastre pe care tocmai ne-ați prezentat-o, contrabanda cu benzină și motorină...

Da.

Și mai aveți o întrebare, cel puțin ce avem astăzi pregătit, pe subiectul modului de dobândire a unei vile în Capitală.

Permiteți-mi să o prezint.

Vă rog.

La întrebarea formulată de domnul senator Valer Marian, înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului României nr. 1.219/DRP/2011 și la Agenția Națională de Administrare Fiscală sub nr. 800.570/2011, vă facem cunoscute următoarele:

Întrebarea formulată de domnul senator Valer Marian a fost adresată domnului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, și cuprinde mai multe întrebări care vizează situația juridică a locuinței de domiciliu și solicitarea de prezentare a istoricului de dobândire a imobilului, prin indicarea actului de vânzarecumpărare, a autorizației de construire, a numărului din Cartea funciară, precum și indicarea suprafeței și a amplasamentului locuinței.

Potrivit alin. (1) al art. 112 din Constituția României, Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de senatori sau deputați, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, însă prevederile imperative ale art. 159 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare, stabilesc că: „În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, întrebări care se referă la procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești ori care pot afecta soluționarea unor cauze aflate în curs de judecată, care urmăresc în exclusivitate obținerea unor consultații juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcții publice.”

Având în vedere temeiul legal enunțat mai sus, în condițiile în care întrebările formulate de domnul senator nu privesc probleme de interes public, ci probleme de interes strict personal, precizăm că ANAF nu poate da curs solicitării domnului senator de a răspunde la întrebările formulate, cadrul legal prevăzut de art. 112 din Constituția României în cauză nefiind îndeplinit.

Dacă-mi permiteți, în afara interpelării...

Vă rog.

...o chestiune personală.

Îl rog pe domnul senator, ca să risipim odată toate aceste supoziții și toate aceste nebunii care sunt în ultimul timp, să se adreseze Agenției Naționale de Integritate, care, în opinia mea, este singura instituție a statului român abilitată să facă verificări referitoare la bunurile pe care le dețin în calitate de persoană fizică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator dorește să intervină cu privire la acest al doilea punct?

Nu.

Dați-mi voie să vă informez că vor primi în scris răspunsurile din partea Guvernului la întrebările adresate domnii senatori:

– Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Justiției;

– Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Justiției;

– doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Finanțelor Publice.

Pentru întrebările adresate de domnii senatori: Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ioan Mang, Grupul parlamentar al PSD, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul solicită amânare. Vom primi aceste răspunsuri.

La interpelări se vor transmite răspunsuri în scris pentru domnii senatori:

– Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL, din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

– Valer Marian, Grupul parlamentar al PSD, a primit răspunsul acum câteva minute din partea ANAF, cu privire la contrabanda cu benzină și motorină;

– Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, va primi răspuns din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru interpelările domnilor senatori: Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, și Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL, adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Guvernul solicită amânare.

Cu acestea, declar încheiată ședința plenului Senatului României de astăzi, 7 martie 2011.

Vă mulțumesc.

O seară plăcută!

Ne revedem mâine la plenul reunit dedicat asumării răspunderii pe Codul muncii.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590168]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 20/17.III.2011 conține 48 de pagini.**

Prețul: 14,40 lei