Gheorghe Pop

Declarația politică se intitulează „Am o curiozitate: Baconschi și-a citit fișa postului?”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Zilele trecute, am intrat cu surle și trâmbițe în Schengen. E adevărat, am cedat greu. Cei de la UE s-au rugat mult de noi. Olanda ne-a întins chiar un covor roșu, presărat cu lalele crescute special pentru noi în sudul țării, la Keukenhof. Am discutat cu cei care s-au ocupat de aranjare, ziceau că lotul respectiv de flori a beneficiat de un tratament deosebit: a fost irigat doar cu whisky! Așa, ca un omagiu special pentru Băsescu.

Am observat că, la eveniment, Sarkozy a vrut musai să fie alături de noi. A fost emoționat ca un copil. Am văzut chiar eu cum a vărsat câteva lacrimi împreună cu Băsescu, atunci când îi explica președintelui nostru cât de mult prețuiește o parte dintre imigranții români din Franța. Știu din surse sigure că vrea îndărăt avioanele cu expulzați.

Ce mai, a fost foarte frumos! Felicitări, domnule ministru de externe Baconschi! Felicitări, domnule președinte!

Știu, știu, sunteți modești, nu vreți să vă asumați responsabilitatea.

Acum, că la extern treaba merge ca pe roate, era normal să se destindă și domnul Baconschi, să-și vadă de treburile de partid și să viseze cum va fura alegerile din 2012. Nu-i cazul să ne supărăm când ministrul nostru declară belicos că se vrea susținut de „România care lucrează, nu de România care cerșește”!

Acum observ că Domnia Sa a venit cu precizări suplimentare, a avut „ambâț” să dezvolte subiectul și a explicat candid că declarațiile sale au fost o metaforă și că „România care cerșește nu reprezintă nicidecum 50% din populație. E vorba de o minoritate care așteaptă totul de la statul asistențial și se lasă cumpărată cu doi mici sau o găleată.”

Nu știu cum a gestionat Domnia Sa votul record, la două secunde, de la Paris. Poate acolo electoratul de mucava al PDL nu a trebuit energizat cu două croissante. Treaba a fost rezolvată mai simplu, din butoane, de doi-trei oameni bine plasați. Dar îi amintesc că este coleg de partid cu Pinalti, cu Flutur, cu Falcă, toți baroni locali care s-au mobilizat „exemplar” în teritoriu când a fost vorba de cumpărat voturi. Fără cei doi mici, de care acum ministrul nostru se dezice, fără plasele cu care PDL a momit electoratul în campania electorală, fără pomenile date de cei care au pe mână administrațiile locale, Baconschi al nostru nu s-ar fi văzut acum cocoțat tocmai în scaunul de ministru.

Sunt curios: cum a procedat Pinalti la Neamț, când ticsea de zor autobuze cu votanți rupți de foame, cumpărați pe-o pungă de făină? Oare nu i-a luat pe toți de-a valma, cerșetori și oameni ai muncii, cum s-a nimerit?

Apoi, Baconschi e coleg de partid, chiar și de cabinet, cu Traian Igaș, ministrul de interne care anunța zilele trecute, fără pic de jenă, cu subiect și predicat, că la următoarea echilibrare bugetară va „milui” cu precădere primăriile PDL. Ca să nu mai spun de ajutoarele acordate primarilor „cerșetori” de ministrul Udrea!