Stenogramă plen

Îl rog pe domnul senator Țuțuianu să se prezinte în sală, ca să putem începe ședința Senatului. Îl rog și pe domnul senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, să-și prezinte declarația politică.

## **Domnul Sorin Constantin Lazăr:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Bună dimineața și bun venit la treabă!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Când discipolul își întrece maestrul”.

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În calitate de reprezentanți ai forului legislativ al României, știți foarte bine, măcar teoretic, ce presupune răspunderea ministerială. Cu toții – mă rog, cei care sunt aici pentru a servi mai mult decât partidul unic și propriile afaceri în această

guvernare devenită de-a dreptul dictatorială – ne întrebăm când acest concept, de altfel extrem de important, are să se pună în practică.

Dar cum s-ar putea întâmpla așa ceva, stimați colegi, când însuși cel care are în grijă buna desfășurare a activității ministeriale – îl numesc aici pe premier – nu face altceva decât să sfideze, cu o crasă nonșalanță, orice tip de răspundere?

Pe data de 6 iunie 2011, adresam prim-ministrului României, nimeni altul decât cel mai zelos discipol al lui Băsescu, o interpelare care avea drept temă repartizarea funcțiilor executive și administrative în Guvern pe criterii strict politice.

Scopul interpelării mele era acela de a afla ce garanții reale mai au cetățenii României pentru apărarea intereselor naționale și locale de către structurile abilitate ale statului, atât timp cât algoritmul guvernării călca pe cadavre dacă interesele menținerii puterii sunt asigurate, o preocupare pertinentă pentru orice parlamentar al acestei țări, care reprezintă, de altfel, cetățenii, și nu partidele, partiduțele și grupurile de mucava strânse laolaltă pentru atragerea unei majorități otrăvitoare pentru țară. Răspunsul marionetei de la Palatul Victoria nu este unul care să mă mai mire. Da, m-ar fi mirat dacă discipolulmarionetă ar fi arătat adevărata preocupare, seriozitate și, măcar în al nouăzeci și nouălea ceas, bun-simț.

În loc de asta, micul premier – și la propriu, și la figurat – demonstrează că, după ce a devenit maestru în privința dreptului constituțional aplicat după ureche și al guvernării heirup, acum știe atât de bine Regulamentul Senatului, încât îl visează și noaptea.

Poate, visele astea cu tentă de coșmar îl fac ca ziua să dea răspunsuri uluitoare, în care, fără echivoc, sunt trimis la o scurtă plimbare și la un studiu aprofundat al regulamentului instituției pe care o reprezint.

Vă mulțumesc, domnule Boc.

Vă asigur însă că știu și eu care este obiectul unei interpelări și, pentru că tot îmi transmiteți și care este ziua de depunere a declarațiilor politice, vă recunosc și eu profesionalismul bine știut de o țară întreagă și fac pe această temă o declarație politică:

– una în care vă spun că, pentru dumneavoastră și cei pe care îi țineți în brațe, răspunderea ministerială este mai mult decât utopică;

– una în care vă sugerez să vă vedeți mai bine de treburile Guvernului, și nu de Regulamentul Senatului;

– una în care vă spun că ați devenit un maestru nefast în a eluda tot ceea ce nu vine în interesul găștii pe care o conduceți;

– una în care vă anunț că nu voi înceta să vă adresez interpelări, chiar dacă acestea au subiecte incomode pentru dumneavoastră și cei care obțin funcții, pentru că ridică mâna nepăsători că, odată cu ridicarea ei, nenorocesc poporul acesta pe mai multe generații.

Poate că ar trebui să fiți numit premierul algoritmului asasinării poporului român. Pe această cale, nu vă invit să vă întoarceți la studiul Constituției și al administrației. Este inutil. Ați dovedit că nu puteți. Totuși, niște felicitări amare se impun, acelea pentru că discipolul tinde să-și depășească maleficul maestru.

Vă mulțumesc.

Iar în completare, pentru cei care doresc să vadă interpelarea adresată prim-ministrului, cât și răspunsul, puteți vizualiza fișa mea de parlamentar.

Vă mulțumesc tare mult.

Domnul senator Gheorghe Marcu – Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Oare mai există demnitate națională?”. Stimați colegi,

În ultimele zile am fost informați în detaliu despre ancheta desfășurată în cazul morții sportivului american, cu eforturile depuse de autoritățile române și reacțiile prompte ale tuturor, începând cu primăria locală și finalizând cu lumea sportivă. Inclusiv Ambasada Statelor Unite ale Americii a declarat că va urmări atent desfășurarea anchetei.

Apreciez atitudinea tuturor și mă bucur că se poate să tratăm normal și la nivel instituțional astfel de cazuri, însă toată această desfășurare de forțe nu s-a văzut în niciun alt

caz în care românii noștri au căzut victime în alte țări sau când străinii au făcut fapte reprobabile la noi în țară. Reprezentanții statelor din care proveneau au reușit să minimizeze cazurile, despre care nu am mai auzit apoi nimic. Acum avem în vedere cazul morții artistului român Teo Peter, de exemplu. Ambasada noastră a urmărit oare la fel de atent ancheta desfășurată în Statele Unite ale Americii?

Merg mai departe și îmi amintesc că, tot în ultima perioadă, am fost asaltați de atacuri repetate la însemnele naționale ale României, fără niciun fel de reacție a responsabililor din instituțiile statului român. Rugbiștii noștri joacă un meci în pielea goală, acoperiți cu drapelul României, și nu este nicio problemă, conform atitudinii noastre. O sală plină se amuză în Marea Britanie de flatulațiile unui degenerat pe imnul național al României, într-un show televizat. Iarăși nicio reacție, nicio solicitare de explicație sau elementare scuze. În Franța se recidivează cu jignirile la adresa noastră, mai nou spunându-se că 80% din români cerșesc, e drept, într-o emisiune umoristică, dar care nu a fost sancționată în niciun fel.

Stimați colegi,

Marea parte a cetățenilor României nu a cerșit niciodată, nu și-a bătut joc de drapelul vreunui stat și nu și-a permis să ia în derâdere însemnele naționale ale altor națiuni.

De aceea, mă simt profund umilit și revoltat.

Mulțumesc și eu, domnule senator Marcu. Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Prunea – Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Nicolae Dănuț Prunea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da citire declarației politice, aș vrea, cu ghilimelele de rigoare, să „mulțumesc” Televiziunii Române pentru faptul că ne-a permis să vizionăm aseară meciul naționalei noastre. Cred că ne-am întors în urmă cu 20 de ani, când umblam pe dealuri și pe munți să vedem meciurile naționalei.

Celelalte posturi au transmis toate meciurile de calificare din toate grupele. Noi nu am reușit. Mulțumim TVR-ului!

Declarația politică: „Dezastrul național produs de Guvernul Boc”.

Ceea ce se produce în România în această perioadă este o megacriză de o intensitate tot mai mare, care se dovedește a fi multidimensională. Ea este una economică, financiară, socială, educațională etc., dar este mai ales politică. Toate instituțiile noastre se prăbușesc, la fel și structurile de care depindem. Știrile și rapoartele despre România, care au un înalt grad de conștientizare, sunt pline de relatări privind dificultățile cu care se confruntă cetățenii și statul român.

Dacă cu cifrele despre recesiune, inflație, falimente, șomaj și putere de cumpărare tot mai mică am început să ne obișnuim, mai nou, colapsul ordinii sociale este surclasat de pierderea unor forme de manifestare a libertății obținute prin Revoluție și de abuzurile puterii guvernamentale. Aceste ipostaze ale crizei nu cunosc nicăieri în lume ca în România o coincidență atât de mare, deoarece nicio altă țară nu are un guvern mai incapabil și o președinție subordonată în totalitate unui spirit al răului de anvergura celui numit Traian Băsescu.

Dimensiunea crizei marchează sfârșitul unei perioade ce a început în România în anul 2004, dar ea nu va dispărea de la sine dacă nu se produce o trezire spirituală, trezire care presupune, ca moment obligatoriu, expunerea în limbaj comun a unei noi paradigme menite a continua modalitățile prin care se va obține o transformare de proporții a societății.

Accentuarea galopantă a crizei generale tot mai pronunțate în țara noastră face necesar, în condițiile scăderii sub nivelul cel mai de jos a demnității guvernanților și a susținătorilor lor principali, ca viziunea globală alternativă la actualul haos să fie explicată, propagată și susținută de acțiuni corespunzătoare desfășurate în toate localitățile țării.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Astăzi aș dori să las deoparte subiectele politice și să aduc în atenția dumneavoastră poveștile. Mai exact, „Povești”, cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Alba Iulia, care s-a desfășurat între 5 și 9 octombrie 2011.

„Povești” este un eveniment extrem de important, care pune municipiul Alba Iulia pe harta orașelor românești care au un potențial cultural deosebit, și, dacă avem noroc, poate în 2020, la Alba Iulia o să aibă loc mai multe astfel de evenimente, dacă acest municipiu va fi ales capitală culturală europeană.

Festivalul, organizat de Consiliul Județean Alba și Teatrul de Păpuși „Prichindel”, cu sprijinul Primăriei Alba Iulia, în parteneriat cu Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, se adresează unui public variat, de la copiii care sunt nerăbdători să vadă pe scenă personajele din poveștile preferate, până la tinerii care își doresc piese de teatru postmoderne sau adulți care văd în teatru un mod de relaxare, o evadare din viața cotidiană. Astfel, Festivalul Internațional de Teatru de la Alba Iulia este printre puținele festivaluri de acest gen din țară care au drept țintă un public de toate vârstele și care își propune să fie un formator pentru cei mici, dar și să răspundă nevoii de cultură a adulților.

Au participat la Festivalul „Povești” trupe de teatru de renume din țară, dar și din străinătate: din Franța, Belgia și Marea Britanie. De la București au venit companii precum Teatrul Act, Teatrul „Nottara”, Teatrul „Bulandra”, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Animație „Țăndărică”, iar spectacole pentru copii au oferit Teatrul „Ariel” din TârguMureș, Teatrul „Gong” din Sibiu sau Teatrul „Guliver” din Galați. Pe lângă spectacole, au fost organizate și ateliere de creație teatrală – scenografie, scriere dramatică, sculptură, regie și actorie –, dar și o serie de expoziții de pictură, concerte, spectacole de _stand-up comedy_ , conferințe și lansări de carte. Sigur, a primat teatrul, ca și în cazul altor festivaluri internaționale dedicate acestei arte, iar publicul a avut de unde să aleagă, în funcție de preferințe sau de vârstă.

Mulțumim, domnule senator Pereș.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea de astăzi „De cum lucrăm pământul acum, vom avea recolta anul viitor”.

Este, cred, o temă de actualitate. Tocmai de aceea, am considerat că este bine să ne aducem aminte și să trecem la fapte.

Strânsul recoltei din acest an este pe sfârșite. A fost un an agricol dintre cei mai roditori, fără nicio implicare politică, cu ajutorul lui Dumnezeu, agricultura izbutind, astfel, să contribuie cu spor la realizarea produsului intern brut, dar să ne amintim că un rol de seamă la înregistrarea belșugului despre care vorbim l-a avut și generozitatea naturii, oferind condiții climatice bune, începând chiar cu toamna anului trecut, la care se cuvine să adaug mai buna funcționare a sistemului de acordare a subvențiilor, deși loc de mai bine, la acest capitol, există încă destul.

Din păcate, intrarea în noul an agricol este departe de a fi cea dorită de noi toți, dar, în primul rând, de către cei care cultivă pământul. Seceta instalată de mai bine de două luni, asociată cu temperaturile neobișnuit de ridicate înregistrate în acest interval de timp, îi pune la grea încercare pe toți agricultorii, în ultimă instanță, economia națională, dacă ne gândim la locul important pe care agricultura îl reprezintă în ansamblul ei. Am în vedere nu doar asigurarea necesarului de hrană pentru populație, ci și industria prelucrătoare a produselor vegetale și animale, precum și participarea ei consistentă la export.

Întrebarea pe care suntem datori să ne-o punem cu toții, indiferent dacă suntem parlamentari sau ne desfășurăm activitatea în sfera Executivului, începând de la ministerul de resort și încheind cu direcțiile agricole, este: ce putem noi face, în afara îndemnurilor sterile adresate celor care cultivă pământul?

Un prim răspuns ar fi să conștientizăm consecințele pe care seceta din această toamnă le are asupra viitoarei recolte, să dovedim că ne pasă de agricultură și, în primul rând, de așa-discutatul sistem de irigații, atât de necesar în perioadele secetoase.

Naturii nu-i poate nimeni comanda! Cu forțele umane, în frunte cu specialiștii din acest sector, și dotarea tehnică de care dispunem în momentul de față putem corecta însă, cât de cât, lipsa precipitațiilor din acest sfârșit de an. Cu o toamnă generoasă ca cea de anul trecut nu ne întâlnim de fiecare dată. Problema care se pune este: cum o putem face?

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar progresist. Se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Guvernarea PSD – un rău de neegalat”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vine după ce, săptămâna trecută, am ascultat cu uimire moțiunea simplă depusă de opoziție. Mi-am dat seama atunci câtă demagogie răzbate din cuvintele spuse de cei care au conceput-o.

Recent, am avut o declarație politică pe această temă, iar unul dintre liderii Uniunii Social-Liberale a ținut neapărat să-mi dea o replică puțin cam mârlănească, aș putea spune. Mi-a transmis atunci că ar trebui să-mi fie rușine de cuvintele pe care le-am folosit la adresa unor lideri, referitor la demagogie și fariseism politic.

A fost un fel de „pumn în gură” din partea domnului lider de grup, așa cum partidul din care face parte a procedat de-a lungul timpului cu presa, cu agenții economici, cu funcționarii publici și cu alte categorii socioprofesionale.

La un atac mârlănesc nu voi răspunde cu un atac asemănător, însă mi-am adus aminte de pumnii băgați în gură, de-a lungul timpului, de către pesediști, și aș aminti aici doar perioada 2001–2004. A fost perioada cea mai neagră din istoria postdecembristă. Cu siguranță, vă aduceți aminte ce s-a întâmplat atunci cu presa, chemată de către mai-marii PSD la un pact de solidaritate, care, de fapt, a însemnat reducerea forțată a ziariștilor la tăcere, prin interzicerea criticării Guvernului PSD.

Pe de altă parte, au fost agenți economici, încolonați atunci pe județe, cărora li s-a transmis scurt și la obiect: Comanda la mine!

Să nu uităm nici de funcționarii publici, care încă își mai amintesc cum, într-o singură noapte, au fost decapitate conducerile instituțiilor publice deconcentrate.

Iar dumneavoastră, în loc să vă raliați eforturilor noastre și să veniți cu idei concrete, menite să ajute țara, vă limitați la a critica și a arunca vorbe grele la adresa noastră, a celor care sprijinim actualul Guvern. Am mai spus-o și o repet: România este singura țară europeană în care opoziția nu a votat nicio măsură anticriză. Ba mai mult, acum, pentru dumneavoastră, reprezentanții USL, mai important este să luați o decizie referitoare la greva parlamentară sau chiar demisia din Legislativ, deși acest lucru ar însemna o criză politică fără precedent. Cât timp mai vreți să continuați așa?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să continui să critic puterea, chiar dacă îl deranjăm pe domnul senator, colegul nostru.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Demisia politrucului din fruntea Ministerului Afacerilor Externe”.

Vă mărturisesc sincer că îmi doresc măcar o săptămână în care unii lideri ai PDL să tacă din gură, o săptămână în care să se abțină de la orice declarații și, pur și simplu, să tacă. Unora vi s-ar părea, poate, ușor inutil, dar eu resimt acut o pauză sănătoasă de la poluarea constantă pe care acest partid, prin „guriștii” săi, o revarsă aproape zilnic în toate direcțiile. S-a ajuns la un nivel atât de degradant, încât fiecare luare de poziție devine o jignire la adresa unei categorii sociale, o înjurătură la adresa alteia sau exprimarea senină a disprețului pe care îl poartă acestui popor. Alegeți un pedelist și ascultați-l atent, la întâmplare: Băsescu, Boc, Udrea, Anastase, Igaș, Baconschi – toți par făcuți din același aluat: cinism și tupeu nedisimulat.

Ultimul personaj portocaliu care și-a dat în petic este, din nou, ministrul de externe al PDL – căci al României cu greu poate fi numit –, Teodor Baconschi. Omul care face eforturi monumentale să nu cadă sub farmecul Elenei Udrea a găsit potrivit să mai scuipe o mizerie în capul românilor, pe care îi împarte convins în muncitori și cerșetori: „Este extrem de important pentru victoria noastră la anul (...) să ne poziționăm pe eșichierul politic ca principal partid de centru-dreapta, partid popular în ambele sensuri ale cuvântului, doctrinar și, în același timp, susținut de România care lucrează, nu de România care cerșește”, a declarat, fără să clipească de jenă, Teodor Baconschi, săptămâna trecută, la Pitești.

Trecem peste partea amuzantă referitoare la poziția doctrinară a PDL, un partid fără identitate, fără istorie, un partid cu ideologie inventată, un partid care azi era în Internaționala Socialistă, și mâine s-a trezit „de dreapta” – acest partid are pretenția stupidă să fie ascultat atunci când vorbește despre „poziționarea pe eșichierul politic”. Probabil, domnul Baconschi a vrut să spună populist în loc de popular și, așa, poate că mai venea de acasă.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Ioan Mang.

Înainte de a susține declarația politică, vreau să-i reamintesc unui jurist că demisia este un act unilateral de voință, deci nu se impune de către o terță persoană.

Declarația mea de astăzi poartă titlul „Guvernanța economică a Uniunii Europene anulează populismul USL”.

Mă așteptam ca stimații noștri colegi din USL să fie în ședințe nesfârșite de câteva zile, să-și convoace consiliile naționale, comisiile de specialitate din partide. Motivul este unul foarte simplu – au rămas fără program de guvernare. Se vede însă că Domniile Lor sunt mai ocupați să-și împartă posturile încă necâștigate la alegerile de anul viitor și nu au avut timp să urmărească ce se întâmplă în Europa. Ar fi aflat că tot muntele de pomeni promise electoratului pentru 2012 s-a făcut praf. Mai exact, Parlamentul European a votat deja

pachetul de șase legi privind guvernanța economică. Spre groaza domnilor socialiști, asta înseamnă intensificarea monitorizării țărilor membre cu privire la responsabilitatea financiară, reducerea flexibilității cheltuielilor și o mai mare transparență în luarea deciziilor din acest domeniu.

Statele membre sunt astfel obligate să urmeze politici fiscale prudente în perioadele bune pentru a avea fonduri de rezervă în cazul crizelor. De asemenea, creșterea anuală a cheltuielilor nu trebuie să depășească un anumit procent din creșterea produsului intern brut pe termen mediu, iar pentru cine nu respectă acest principiu sunt prevăzute și amenzi substanțiale. În plus, la recenta reuniune Merkel – Sarkozy s-a vorbit chiar și despre modificarea tratatelor europene pentru a asigura disciplina bugetară.

Nu e cazul să intrăm în alte detalii tehnice, dar ideea principală este clară: s-a terminat cu risipa bugetară! Starea precară în care a ajuns Europa impune oprirea demagogiei socialiste. Fluviul de bani publici risipiți pe ajutoare sociale nejustificate trebuie să se oprească, iar acest lucru nu mai este doar o opțiune a politicienilor, ci o obligație a lor.

Doamnelor și domnilor colegi,

România a trecut prin reforme dureroase pentru a-și asigura stabilitatea actuală. În plus, mediul economic mondial și cel european sunt cât se poate de imprevizibile, iar o nouă criză nu este exclusă. Tocmai de aceea, mai mult ca niciodată, este nevoie de multă rigoare în programele economice. Deși măsurile adoptate în aceste zile la nivel european puteau veni mai devreme, ele trebuie să aibă efect măcar de acum încolo. Este un lucru pe care trebuie să-l aibă în vedere și colegii noștri de la USL. Bugetele și promisiunile electorale se fac de acum cu cifre și calcule clare. Ca urmare, a venit vremea să-și pună economiștii la treabă, curățându-și programele de măsurile nesustenabile, pentru a se încadra în legislația europeană. Altfel, vor dovedi încă o dată că social-democrația nu este decât aventura păguboasă a unor demagogi rupți de realitate și incapabili de schimbare. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Florin Constantinescu.

## **Domnul Ioan Mang:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Testele de evaluare națională – inutile și împovărătoare”.

În declarația mea politică de săptămâna aceasta doresc să-mi exprim solidaritatea cu toți profesorii din învățământul preuniversitar, care, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți de noua găselniță „reformatoare” a ministrului Funeriu: testele de evaluare inițială. Acestea au fost prezentate opiniei publice ca fiind o inițiativă originală, cu efecte benefice pentru elevi. În fapt, așa cum au arătat toți profesorii cu care am discutat sau care mi-au scris, testele introduse anul acesta de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sunt complet inutile din punct de vedere educațional și încarcă la fel de inutil norma de lucru a dascălilor.

Testele de evaluare inițială sunt inutile, în primul rând, pentru că elevii evaluați sunt, în mare parte, aceiași care au fost deja evaluați de către aceiași profesori în anul școlar precedent. Personal, nu înțeleg unde este noutatea acestui nou demers și în ce constă progresul. Mai mult decât atât, în mod logic, un singur test nu are cum să-i evalueze mai bine pe elevi decât cele 10 teste susținute în anul școlar anterior. Elevii claselor a IX-a au susținut chiar și un examen de evaluare națională. Contestă oare domnul ministru obiectivitatea acelui examen?

În al doilea rând, subiectele nu sunt unice la nivel național, prin urmare, elevii nu pot fi clasificați, școlile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii și părinții nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire a beneficiarilor educației, raportat la competențele evaluate de examenele naționale.

În al treilea rând, modelele de teste ale ministerului nu acoperă întreaga programă școlară, uneori, nici măcar nu o respectă.

Mai mult decât atât, structura testelor la clasele IX–XII nu are nicio legătură cu structura subiectelor de la examenul de bacalaureat. La clasa a XII-a se evaluează doar o mică parte din materia clasei a XI-a, prin urmare, testul nu poate să evalueze nivelul de pregătire a elevilor pentru bacalaureat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator, însă simt nevoia să vă atrag atenția că au mai rămas două minute pentru Grupul parlamentar al PSD. A fost extrem de lungă declarația politică.

Pentru două minute, dacă mai dorește să ia cuvântul, domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar

al PSD. Două minute.

Ba da, însă declarațiile politice au început la ora 9.00. Erați primul pe listă.

Mulțumesc, domnule președinte. „Bugetul trebuie depus în Parlament cât mai urgent” Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Sunt foarte convins de faptul că nimeni nu poate să promită că, la anul, va fi mai bine pentru bugetari sau pentru pensionari sau că, la anul, economia va fi pe plus, firmele nu vor mai da faliment, va crește consumul și puterea de cumpărare. Cred însă că toată clasa politică din România trebuie să conștientizeze faptul că nu se pot face tăieri, reduceri de personal la nesfârșit. Nu acestea sunt soluțiile!

Scăderea taxelor și impozitelor ar impulsiona investitorii să rămână în țară și ar atrage noi investiții. În același timp, ar exista și resursele necesare pentru programele sociale și cele de stimulare a economiei și s-ar curăța mediul de afaceri de legăturile nefaste dintre politicieni și companiile de stat. Puterea trebuie să înțeleagă că, fără strategii pe termen lung și fără un program economic responsabil și coerent, nu vor exista soluții economice viabile.

Jeffrey Franks, șeful delegației FMI, afirmă că România va avea o creștere economică sub așteptări, o reducere a creșterii PIB-ului de la 4% la 2%, dar acest lucru nu trebuie să însemne musai creșteri de taxe și o nouă austeritate.

Până pe 15 octombrie 2011, Guvernul ar trebui să transmită în Parlament proiectul bugetului pentru anul 2012, lucru care nu se va întâmpla, pentru că, din nou, puterea așteaptă OK-ul Fondului Monetar Internațional. Delegația FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale vine peste două săptămâni pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvară cu România, iar proiectul de buget pentru anul 2012 va fi un subiect crucial al discuțiilor. Din nou, Guvernul Boc va întârzia transmiterea proiectului de buget în Parlament, minimalizând astfel rolul forului legislativ. Din dorința de a se pune bine cu instituțiile internaționale și din neputința de a propune singuri un buget care să convină nevoilor economiei românești, guvernanții încalcă termene legale.

Atrag atenția asupra riscului de a propune tot felul de artificii aritmetice pentru a ajunge la procentele impuse. Ce vreau să spun? În condițiile în care FMI a anunțat că intenționează să înjumătățească prognoza de creștere economică a României pe anul viitor, pentru că riscurile pe plan extern au crescut, în condițiile în care ținta de reducere a deficitului bugetar este destul de ambițioasă, Guvernul ar trebui să fie foarte atent la prognozele și ipotezele pe care-și bazează calculele.

Domnule senator, v-aș ruga să vă apropiați de final.

...cu situația din teren, cu realitățile economice actuale. Nu mai trebuie repetată greșeala din anii trecuți, când autoritățile s-au bazat pe ipoteze nefundamentate, care au fost, ulterior, infirmate de realitate, și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA-ului.

Nu trebuie făcute calcule pe spinarea pensionarilor sau în dreptul bugetarilor. Bugetul trebuie gândit altfel, la nivel macro, pe termen lung. Modul în care se construiește bugetul, discuțiile din Parlament și, aș mai spune, totuși, o anumită expertiză din partea FMI ar ajuta România să nu intre în recesiune.

Prin urmare, stimați guvernanți, lăsați loc și Parlamentului să discute pe marginea acestui buget! Dați drumul proiectelor pentru a fi în cadrul legal și, apoi, veniți cu modificările pe care le operați alături de FMI!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu vă mulțumesc. Distinși colegi,

Au mai depus declarații politice colegii noștri:

– Dorel Jurcan, Petru Filip, Florin Mircea Andrei, Valentin Gigel Calcan, Iulian Urban, Alexandru Mocanu, Dorin Păran și Rasaliu Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Marius Sorin Ovidiu Bota, Constantin Tămagă, Doina Silistru, Gavril Mîrza, Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop și Șerban Constantin Valeca, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Emilian Valentin Frâncu, Dan Voiculescu, Cornel Popa, Marius Petre Nicoară și Bîgiu Marian Cristinel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aceste declarații au fost depuse la secretariatul ședinței.

Declarația politică se intitulează „Regionalizarea – un demers normal și realist”.

Problema reorganizării în administrația publică s-a pus și se pune în orice stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernământ și de regimul politic. Dacă până acum legat de acest proces au fost făcute doar declarații înglobate în speech-uri politice, actualul Guvern este gata să își asume realizarea acestui dificil proces, deloc ușor de realizat. Nu mai putem tolera angajarea unor cheltuieli inutile, iar România trebuie să învețe să aplice un minimum de reguli de eficiență administrativă, care să asigure maximizarea rezultatelor.

Toate statele din Europa, în special Europa de Vest, au înțeles importanța regiunilor administrative și politice și au adoptat politica regionalizării în scopul facilitării dezvoltării economice și financiare. În România, necesitatea unei reorganizări administrative din punct de vedere teritorial este imperativă. Numărul mare de unități administrativ-teritoriale nu arată forța unei țări, ci, dimpotrivă, determină cheltuieli inutile.

PDL și-a asumat un program politic care are în centrul lui modernizarea statului și creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor. Este o sarcină dificilă, pentru că de reorganizarea administrativă depinde o mai bună absorbție a fondurilor europene.

Fără discuție, se pot găsi multe argumente și contraargumente procesului de regionalizare, de la eficientizarea serviciilor publice la interesele împărțite ale partidelor politice și până la influența integrării europene sau că acesta ar putea fi un mod mai util de administrare a

resurselor financiare în interesul cetățeanului. Oricare ar fi raționamentul, trebuie ajuns la un numitor comun în vederea finalizării reformei, pe calea unui dialog corect, realist și matur al clasei politice.

Ceea ce mulți se încăpățânează să înțeleagă este că scopul proiectului de regionalizare nu vizează voturi pentru PDL, UNPR sau UDMR. Din contră, se pierd președinți de consilii județene, un număr important de consilieri județeni, prefecți și subprefecți. Această reformă trebuie făcută pentru a moderniza România. De câștigat are cetățeanul, cel care duce în spate povara taxelor și impozitelor.

Declarația politică este intitulată „Legea educației are nevoie de îmbunătățiri”.

Noua Lege a educației aduce, fără îndoială, elemente noi și reformatoare în sistemul de învățământ românesc. Acest lucru nu poate fi contestat, dar, ca orice lege pe care Guvernul a trecut-o prin angajarea răspunderii, are nevoie de o serie de modificări, în condițiile în care legea se vrea a fi perfectibilă, și nu absolută.

Adoptarea noii legi nu a rezolvat toate inexactitățile pe care le presupune sistemul de educație din România, fie că este cel preuniversitar sau universitar, iar inițiativa pe care am propus-o, de modificare a Legii educației, și alte inițiative parlamentare din arcul guvernamental nu trebuie privite ca fiind de frondă. Ele trebuie văzute în contextul unor dificultăți existente în zona educației românești, care ar trebui să constituie încă un subiect de dezbatere.

Sunt câteva lucruri esențiale care ar trebui înțelese prin prisma proiectului de modificare a Legii educației:

– reglementarea sistemului de finanțare a învățământului universitar de la bugetul de stat și o reglementare unitară în plan național atât pentru universitățile de stat, cât și pentru cele private;

– principiul concurenței loiale trebuie să existe și în piața serviciului public pe care-l reprezintă învățământul universitar;

– clarificarea regulilor prin care se stabilește numărul studenților în sistemul cu taxă și evaluarea cuantumului minim al taxei pentru studenții cu plată.

Scopul proiectului de lege nu este de a pune la zid universitățile de stat, așa cum greșit s-a înțeles acum câteva luni, când a apărut în dezbaterea publică. Presa s-a grăbit să speculeze. Adoptarea tacită de către Camera Deputaților nu a bucurat pe nimeni, căci scopul unui parlamentar nu este să treacă legi pe furiș, ci să le aducă în dezbaterea publică. Prin astfel de procedee nu se rezolvă nicidecum problema de fond.

Pentru că Senatul este Camera decizională, există șansa ca dezbaterea să fie aplicată, iar privirile mai atente. Un semnal pozitiv a fost dat atât în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cât și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului. Ceea ce s-a întâmplat în urma dezbaterilor a demonstrat că Legea educației naționale are o serie de probleme ce trebuie corectate.

Declarația politică se intitulează „Summitul NATO de la București”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Parlamentul României a găzduit, în perioada 7–10 octombrie, a 57-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO. Este cea mai amplă manifestare politică desfășurată la București de la Summitul NATO din 2008, summitul cu cea mai largă participare – aproximativ 3.000 de oficiali.

La acest eveniment au participat peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, din America de Nord și Europa, precum și delegați din țările asociate, partenere regionale, asociate mediteraneene și observatoare, pentru a discuta probleme de interes privind securitatea internațională, pentru a adopta rapoartele comisiilor de specialitate și a formula recomandări.

Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice. Sesiunile anuale ale Adunării Parlamentare a NATO sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizației și sunt găzduite, prin rotație, de statele membre și asociate.

Adunarea Parlamentară a NATO are un rol esențial în sensibilizarea parlamentarilor față de problemele de apărare și securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a înțelege punctele de vedere ale celorlalți. Pe de altă parte, prezența oficialilor NATO la principalele reuniuni ale Adunării Parlamentare îi ajută pe parlamentari să înțeleagă acțiunile Alianței.

De asemenea, Adunarea Parlamentară este un indicator al opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianță și guvernele membre, deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esențial pentru NATO, mai ales ținând seama de tipul de operațiuni în care este angajată Alianța astăzi.

În afară de aceasta, prin activitățile ei, Adunarea Parlamentară contribuie la transparența politicilor NATO: rapoartele prezentate, dezbaterile, în general, toate activitățile Adunării Parlamentare ajută la înțelegerea politicilor Alianței de către opinia publică.

Declarația politică este intitulată „Dâmbovița, pe primul loc la accesări de fonduri europene prin POR și singurul județ din Regiunea Sud-Muntenia cu accesări de fonduri pe toate axele de dezvoltare”.

## Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Vreau să vă aduc în atenție aspecte mai puțin mediatizate despre județul Dâmbovița, dar care merită să fie cunoscute, mai ales acum, în contextul în care atenția oamenilor este captată de spectaculos, cu tente grav pesimiste, iar orice faptă bună, cum îi place românului să spună, nu rămâne nepedepsită.

Că vorbeam de fapte bune, în cursul săptămânii trecute, la Titu a fost deschisă o unitate de primiri urgențe dotată după cele mai noi standarde.

La Târgoviște a fost semnat un contract de finanțare pentru Proiectul de reabilitare, modernizare și consolidare a Centrului social multifuncțional de resurse și servicii pentru adulți cu handicap, Târgoviște, o investiție finanțată prin Programul Operațional Regional, Axa 3.2 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale, o investiție de peste 3,5 milioane de lei, din care peste 57 de mii de lei reprezintă contribuția proprie a solicitantului (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dâmbovița), asigurată din bugetul Consiliului Județean Dâmbovița. Acesta va fi un centru integrat pentru toate tipurile de dizabilități ale persoanelor adulte din Dâmbovița, cum spuneam, în număr de aproximativ 15.000, care vor fi îngrijite în condiții optime, li se va acorda tratament și consiliere de către personal calificat.

După perioada de implementare, de 33 de luni, Centrul social multifuncțional va cuprinde, pe lângă serviciile oferite în prezent prin compartimentele existente – Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte, Secretariatul Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap, Biroul de îngrijire de tip rezidențial pentru adulți, Serviciul de îngrijire de tip familial pentru adulți, Biroul de prestații sociale pentru persoanele cu handicap – și două noi tipuri de servicii sociale specializate destinate persoanelor adulte cu handicap din județul Dâmbovița: Centrul de consiliere și sprijin pentru integrare socială a persoanelor cu boli psihice – într-o clădire cu o capacitate de 40 de persoane pe an – și Serviciul de recuperare și reabilitare neuromotorie pentru persoane cu handicap – clădire 3 cu o capacitate de 200 de persoane pe an.

Declarația politică se intitulează „ANI – ucisă în Senat pe altarul jertfelor justiției?”.

Mereu m-a obsedat chestia asta cu „răul cel mai mic”. Este un fel de „merge și așa”, specific nouă, românilor, și motivul pentru care am decăzut așa de rău din toate punctele de vedere.

Când s-a decis ca Senatul să rămână Cameră decizională pe problemele din justiție, măsura a fost luată cu cap... De cei care gândesc, o tempora, cum să își creeze un sistem judiciar care să le deservească interesele.

Acum, la Senat, unde și așa se petrec lucruri ciudate, pentru că lipsesc de la ședințele de plen cam acei senatori care au făcut parte din moțiunea premierului la Congresul PDL, iar, în lipsa lor, nu se poate face niciodată acel număr de 70 de voturi care ar permite extrem de ușor trecerea legilor Guvernului, la Senat, spuneam, se coace un mare, dar odios troc.

Este de netăgăduit faptul că ANI este urâtă de majoritatea parlamentarilor, pentru că își bagă nasul în aspectele „financiare” ale foloaselor aduse de poziția de demnitar, și asta deranjează.

Data trecută, s-a făcut scut în jurul ANI, a intervenit și președintele țării, astfel încât, după o reexaminare, legea a trecut cu forcepsul. Acum, lucrurile s-au schimbat, întrucât se apropie raportul MCV, iar la Senat s-au îngrămădit Legea ANI, legea privind promovarea pe bază de concurs la ICCJ (respinsă deja prin votul senatorilor USL, dar și pe fondul lipsei senatorilor puterii) și legea privind confiscarea extinsă a averilor, toate trei legi vitale pentru însănătoșirea României și eliminarea cancerului corupției endemice la vârf.

Numai că, acum, dușmanii feroce ai ANI din Senat (știți cu toții care sunt ei) au găsit în sfârșit ocazia să o ucidă pe ea, pe ANI.

În momentul de față, după acțiunea de forță a DNA în viesparul de la ICCJ și după ce Daniel Morar a arătat hotărâre și fermitate, subit, pentru început, vreo 13 judecători de la ICCJ au decis să se pensioneze, adică să iasă elegant din scenă, înainte de a păți vreo „rușine”.

În acest context, votul dat săptămâna trecută în Senat, când s-a respins legea Guvernului privind promovarea la ICCJ doar pe bază de concurs, revine în discuție. Adică, în lipsa ei, la ICCJ vor judeca dosarele... grefierii, pentru că judecătorii supremi se înghesuie la ușa pensionării, sub presiunea scheletelor scoase din dulap de acțiunea DNA.

2. votarea legii privind accederea la ICCJ doar pe bază de concurs;

3. votarea legii privind confiscarea extinsă a averilor;

Declarația politică este intitulată „Se scufundă Italia! Urmează Ungaria?”.

În urmă cu o săptămână, pe fondul riscurilor privind finanțarea datoriei pe termen lung, Agenția Moody’s a redus ratingul Italiei de la Aa2 la A2, cu perspectivă „negativă”. Premierul Silvio Berlusconi a declarat că această recentă reducere a calificativului a fost așteptată și a reiterat faptul că Guvernul său este total implicat în efortul general de echilibrare a bugetului Italiei, până în 2013. Experții financiari estimează că băncile italiene vor fi următoarele „ținte” ale agențiilor de rating.

Luna trecută, Agenția Standard & Poor’s a retrogradat ratingul Italiei, pentru datorii pe termen lung, de la A+ la A, cu perspectivă „negativă”. Aceasta este cea mai recentă măsură adoptată în contextul crizei datoriilor europene. „Credem că reducerea ritmului de creștere a economiei italiene îi va determina pe guvernanți să revizuiască țintele fiscale greu de atins”, au declarat economiștii Standard & Poor’s. Astfel, statul italian se alătură altora din zona euro, care au înregistrat reduceri severe ale ratingului: Spania, Irlanda, Grecia, Portugalia și Cipru.

În acest timp, mai toate televiziunile de știri de la noi, făcând abstracție de ceea ce se întâmplă în economiile tuturor țărilor din Europa și din lume, prezintă situația României ca fiind în pragul apocalipsei. Încearcă din toate puterile să ne transforme pe toți într-o telepopulație care să se raporteze la o falsă realitate, pe care ne-o oglindesc mediatic, zi și noapte, de câțiva ani.

Am convingerea că românii își dau seama că riscă să devină victime ale unei dezinformări ordinare și încep să refuze să mai privească „ecranul formativ”. Din ce în ce mai mulți români realizează că „oglinda” tonomatelor din massmedia deformează, triază, ascunde, creează valori și misiuni artificiale, dirijează năzuințe, exploatează neștiința ori nepriceperea unora și, de aceea, trebuie spartă.

Ar trebui să le declarăm război acestor paraziți hrăniți din banii păgubiților de la FNI ori din „învârtelile” unor ofițeri, acoperiți sau nu, ai fostei Securități. În situația dată, „războiul” se duce cu o armă necostisitoare, telecomanda!

În pofida acestei formidabile campanii mediatice de dezinformare permanentă a opiniei publice, cu scopul de a o demoraliza și incita la revoltă împotriva Guvernului, încet, dar sigur, România înregistrează, lună de lună, rezultate care confirmă consolidarea principalilor indicatori macroeconomici. Nu sunt rezultate spectaculoase, dar trendul ascendent este dătător de speranță, de încredere, iar asta cu atât mai mult cu cât multe state din Europa și din lume, inclusiv din rândul celor cu economii puternice, au probleme serioase în a se menține măcar pe linia de plutire.

Astfel, ieri, Institutul Național de Statistică a anunțat că în România:

– prețurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflația anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990. Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, afirma recent că România are șansa istorică de a reduce inflația la niveluri de sub 3% în următorii ani, dacă politica monetară a BNR va fi sprijinită ferm de politicile fiscale și salariale;

– producția industrială a continuat să crească în august cu 7,4% comparativ cu august 2010;

– exporturile au crescut în august cu 24,1% față de august 2010, ajungând la 3,46 miliarde de euro, risipind, deocamdată, temerea căderii bruște a exporturilor, pe fondul turbulențelor de pe piețele externe.

În acest timp, așa cum spuneam, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Cipru și Italia se confruntă cu probleme grave privind echilibrele macroeconomice. Cei mai puțin inițiați s-ar putea întreba: „Și ce alișveriș avem noi cu ăștia?”

Din păcate, avem, pentru că România nu trăiește autarhic, într-un glob de sticlă, ci într-o lume puternic globalizată și interdependentă. De exemplu, peste 70% din exporturile României se fac în țările UE. Orice reducere a consumului în aceste țări determină automat reducerea exporturilor noastre, din cauza scăderii cererii externe, și nu a unei cauze interne.

Zilele trecute, m-am uitat pe evoluția trimestrială a indicatorilor macroeconomici ai țărilor din UE și nu mă pot abține să nu pun următoarea întrebare: urmează Ungaria?

Declarația politică se intitulează „Premise economice încurajatoare”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

„Prețurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflația anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, și a intrat în intervalul țintit de BNR pentru acest an, reiese din datele publicate marți de INS.”

Aceasta este știrea economică transmisă de agențiile de presă, care confirmă, din punctul meu de vedere, faptul că Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc și-a făcut datoria și a reușit să își impună măsurile economice atât de necesare.

Doamnelor și domnilor,

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), domnul Mugur Isărescu, declara, săptămâna trecută, la „Romania Financial Forum 2011” că rata anuală a inflației a coborât sub 4% în septembrie și a intrat astfel în ținta BNR. Banca centrală țintește pentru acest an o inflație de 2-4%, dar are o prognoză ușor mai ridicată, de 4,6%.

Finanțiștii cred că România are șansa istorică de a reduce inflația la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită.

Statisticile spun că, față de luna august, prețurile din septembrie au fost cu 0,21% mai mici, în condițiile în care alimentele s-au ieftinit cu 1,18%, în timp ce prețurile la mărfurile nealimentare au urcat cu 0,2%, iar cele la servicii, cu 0,56%. În categoria mărfurilor alimentare, cea mai mare reducere de prețuri a fost raportată la cartofi, de 35%, dar și la legume și conserve de legume, care s-au ieftinit cu 13%.

Alte reduceri importante au mai avut loc la fructe proaspete, cu 5,7%, dar și la alte legume și conserve de legume, unde prețurile au coborât cu 5,5%.

La polul opus, o creștere importantă de prețuri a avut loc la ouă, care s-au scumpit cu 5% față de luna precedentă. În ceea ce privește mărfurile nealimentare, s-a raportat o majorare cu 1,07% la combustibili, pentru restul produselor prețurile rămânând aproape neschimbate.

Serviciile s-au scumpit în principal pentru transportul feroviar, cu 7,06%, și apă, canal, salubritate, cu 1,23%. De la începutul anului, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate de mărfurile nealimentare, cu 4,84%, urmate de cele pentru servicii, cu 3,46%. La alimente, scumpirea a fost mult mai mică, de 1,72%.

Declarația politică este intitulată „Noi vești bune pentru economia României”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Spre bucuria multora, dar, în mod sigur, și spre invidia altora, în ultima vreme am primit din ce în ce mai multe vești bune atât în ceea ce privește evoluția internă a economiei naționale, cât și despre aprecierea României de către partenerii europeni și americani. Nu voi mai aminti aici semnarea Acordului pentru scutul antirachetă, precum și aprecierile primite pe parcursul Adunării Parlamentare a NATO, pentru că acestea au fost prezentate în detaliu de mass-media românească.

Ceea ce aș dori însă să subliniez astăzi sunt acele rezultate pozitive pe care economia românească le-a înregistrat în ultimul timp, dar cărora aceleași instituții de media nu le dau mai multă importanță decât violurilor de la ora 5. Aș putea spune că în mod suspect și deliberat, dar mă opresc aici, pentru că nu vreau să fiu acuzat din nou că aș avea ceva cu presa.

După cum spuneam mai sus, INS-ul tocmai ne-a comunicat că în luna septembrie s-a înregistrat cea mai mică inflație lunară din 1990 până astăzi. Iată că prețurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflația anuală a coborât la 3,45% și a intrat în intervalul țintit de BNR pentru acest an. Avem acum cea mai mică rată a inflației din istoria postdecembristă a României, deci avem bani care își mențin valoarea.

După cum știți, inflația este un indicator macroeconomic foarte important, iar ținerea ei sub control arată că măsurile luate de Guvern și BNR sunt cele potrivite României.

De asemenea, exporturile României au crescut în luna august cu 24,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 14,69 miliarde de lei (3,46 miliarde de euro). Avansul exporturilor pare să prindă din nou puteri, în condițiile în care creșterea anuală înregistrată în luna iulie a fost de 11,5%.

Importurile României din luna august au însumat 18,31 miliarde de lei (4,31 miliarde de euro), cu 26% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe primele opt luni ale anului, exporturile au însumat 122,83 de miliarde de lei (29,2 miliarde de euro), iar importurile au fost de 148,53 de miliarde de lei (35,4 miliarde de euro), conform datelor INS. Deficitul comercial după primele opt luni a ajuns la 6,15 miliarde de euro, ușor peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent, dar este de remarcat încă o dată creșterea masivă a exporturilor, într-un context, totuși, nefavorabil pe piețele externe. Este deci un semn pozitiv, care arată că exportatorii români sunt competitivi pe piețele externe. La fel, creșterea exporturilor este un semnal bun pentru indicatorii macroeconomici românești atât pentru anul 2011, cât și pentru 2012.

Declarația politică se intitulează „Agricultorii și fermierii români – bătaia de joc a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.

Stimați domni parlamentari,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încercat, dar fără succes, să minimalizeze efectele sau chiar existența secetei care va afecta și deja afectează România începând din această toamnă, cu urmări deosebit de grave pentru culturile de anul viitor.

În loc să conceapă, să implementeze un program care să prevadă investiții făcute în sisteme de irigații la nivel național, dar centrat în special pe zonele problematice – sud-estul și nord-vestul țării și, local, în sud și vest –, și să aloce fonduri speciale pentru un astfel de program, ministerul irosește bani prin subvenționarea anumitor localități care nu ar merita fonduri. În aceste localități, există investitori străini care pretind a cultiva terenurile, dar, de fapt, aceștia lasă terenurile necultivate, primind totuși bani de la APIA.

Un efect direct al refuzului de a recunoaște seceta este cel al neacordării unui avertisment, care să ajungă la agricultorii sau fermierii români, referitor la condițiile meteo nefavorabile, care vor genera pierderi financiare considerabile pentru aceștia.

Mai mult decât atât, trebuie menționat faptul că cei din structurile deconcentrate din agricultură nu depun nici cel mai mic efort pentru a afla părerea, nevoile și problemele cu care se confruntă agricultorii. Ei s-ar putea deplasa în teren să faciliteze o consultare cu fermierii, dar, pentru că nu o fac, agricultorii sunt nevoiți să se înghesuie la coadă în fața direcțiilor agricole și a APIA.

În ceea ce privește ajutorul de stat acordat pentru motorina utilizată în agricultură, se poate observa că există un tratament discriminatoriu pentru anumiți fermieri: cei care doresc să beneficieze de acest ajutor trebuie să depună o cerere în luna decembrie a anului, cerere care va asigura că ei vor primi ajutorul pentru motorină în cursul anului următor. Problema este cu aceia care se înființează/încep activitățile economice în domeniul agricol în timpul anului curent, care nu pot beneficia de motorină cu acciză redusă, pentru că nu au depus cererea necesară în timp util, din simplul motiv că la acea vreme încă nu începuseră să își desfășoare activitățile agricole.

Declarația politică este intitulată „Optsprezece ani de speranțe”.

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Vreau să subliniez în fața dumneavoastră faptul că la data de 28 septembrie s-au împlinit optsprezece ani de când, la Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, s-a aprobat prin vot admiterea României ca membru cu drepturi depline în acest organism. Eram la nici patru ani de la Revoluție, la începutul democrației noastre.

Prin aderarea la Consiliul Europei, primul for de cooperare interguvernamentală, România a realizat unul dintre primii pași importanți în procesul de aderare la structurile euroatlantice.

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cunoștință intenția țării noastre de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităților Consiliului, au participat cu statut de invitați speciali reprezentanți ai României.

Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă la Strasbourg la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul i-a desemnat pe cei trei raportori pentru România, care au efectuat prima vizită la București în noiembrie 1992.

La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul continental, iar la 2 septembrie, în același an, un aviz favorabil a fost emis și de Comisia juridică a drepturilor omului.

Aderarea României, cu drepturi depline, s-a produs la 28 septembrie 1993, cu prilejul Sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. S-a pus atunci condiția respectării câtorva amendamente: libertatea reală a presei, revizuirea statutului puterii judecătorești, restituirea bunurilor bisericești și funcționarea școlilor religioase, predarea în limba maternă în cazul minorităților, ameliorarea condițiilor de detenție, eliberarea deținuților politici sau etnici, semnarea Cartei minorităților, combaterea rasismului și a discriminării naționale. Periodic, raportorii Consiliului Europei urmau să

Declarația politică este intitulată „Ce Românie mică aveți, domnule Baconschi!”.

Stimați colegi,

Cred că avem dreptate să cerem demisia imediată a domnului Teodor Baconschi, ministrul de externe. Declarația Domniei Sale, potrivit căreia este important ca partidul din care face parte, PDL, să fie „susținut de România care lucrează, nu de România care cerșește”, este de un cinism care ne-a lăsat pe mulți fără replică. Totuși, îmi vine greu să cred că demiterea unui ministru atât de „sincer” și de evident îndrăgostit de alegeri, în detrimentul multor probleme pe care le are la ministerul de la care își ridică leafa, se va produce prea curând.

Neavenită sau nu, jignitoare sau nu, declarația domnului Baconschi îmi oferă posibilitatea unei foarte scurte analize.

Cine pe cine susține în România, în acest moment, pe ce se bazează voturile pe care speră domnul Baconschi să le obțină aruncând această mănușă de plumb direct în capul cetățenilor? Pe... nimeni, stimați colegi!

Pare-se că România domnului Baconschi nu lucrează. Nu o spun eu, o arată procentele PDL, cam puține pentru ca declarația „externului” Baconschi să culeagă măcar câțiva aderenți.

Realitatea este alta: România domnului Baconschi cerșește în fiecare zi ajutor, iar acesta nu vine, nici pentru relansarea economică, prin intermediul unor măsuri realiste și imediate, nici pentru pensionari – transformați de un alt ministru de tristă amintire în asistați social –, de fapt, nu vine pentru nicio categorie socioprofesională. Nu vine pentru că e criză, iar actuala guvernare este într-o criză și mai adâncă.

În județul Vaslui, pe care îl reprezint în fața dumneavoastră, stimați colegi, peste 70% din unitățile administrativ-teritoriale sunt în pragul falimentului. Primăriile au conturile blocate și au rămas fără bani de salarii. E o situație mai acută decât cea înregistrată la nivelul țării, unde calculele unor specialiști arată că o treime dintre comunele din România, adică aproape 1.000 de unități administrativ-teritoriale din totalul de 2.861 de comune, se află în pragul falimentului. Aici, domnule ministru Baconschi, cu siguranță nu se lucrează. Penalitățile și executările silite curg, nu sunt venituri, nu sunt bani pentru investiții, nu sunt perspective... ## Nu este nimic!

Declarația politică se intitulează „Clasificarea Universității «Ștefan cel Mare» din Suceava se face pe baza criteriilor «portocalii» ale ministrului Funeriu”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Hotărât lucru, conceptul de „clasificare” a căpătat în România valențe nebănuite de la data înscrierii sale în Dicționarul Explicativ al Limbii Române.

Autorii DEX-ului pretind, în scris, că ar fi vorba de, citez, „o operație logică prin care obiectele sunt ordonate și grupate în clase, după anumite criterii”.

Problema noastră constă în deplasarea atenției de la partea cu „logica” spre mult mai interesanta precizare „după anumite criterii”. Aici e aici, doamnelor și domnilor!

Criteriile, bătu-le-ar vina, ridicate la rang de „determinantă” de către anume acte normative, ajung să compare merele cu perele și să concluzioneze că oile sunt mai blănoase! Și să nu vă imaginați cumva că am luat-o razna, pentru că, deși era să mi se întâmple de mai multe ori la impactul cu baroasele portocalii, mulțumesc lui Dumnezeu, încă nu s-a comis.

Numai că, vedeți dumneavoastră, nici să aflu că Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava mea de acasă a fost „promovată”, de criteriile pe care tocmai le pomeneam, în cea de a treia categorie, ultima din ierarhie, cea a universităților centrate doar pe educație, prin ordinul ministrului de resort, nu mă poate lăsa indiferent.

Îngăduiți-mi să argumentez nu cu părerile mele de sucevean bolnav incurabil de dragul plaiului natal, ci cu cifre și date:

Din totalul de 29 de domenii de studiu ale instituției, 4 au intrat în categoria „A” – adică de excelență –, iar 10 domenii de studiu au fost plasate în categoria „B”, adică foarte bune. Deci aproape jumătate din domeniile de studiu au fost ierarhizate de Ministerul Educației în primele două categorii de clasificare.

Două treimi dintre programele instituției academice sucevene se află în top 10 programe de profil ale universităților de stat din România, iar un sfert în top 5. Asta, în timp ce Universitatea din Oradea, care a fost inclusă în categoria a doua – educație și cercetare –, are numai 19% din domenii în categoria A sau B.

Declarația politică este intitulată „Eșecul negocierilor dintre confederațiile sindicale și Guvern”.

Doamnelor și domnilor,

Recentele manifestații de protest din fața Ministerului Muncii, Familie și Protecției Sociale, cu participarea tuturor confederațiilor sindicale din țară, nu au reușit să-i trezească doamnei ministru Sulfina Barbu vreun interes aparte, dânsa catalogându-le drept un simplu fapt obișnuit la început de toamnă.

Protestatarii și-au exprimat nemulțumirea față de noile prevederi privind dreptul la negocieri colective, precum și față de nefinalizarea negocierilor referitoare la stabilirea sectoarelor de activitate. În luna mai anul curent, confederațiile sindicale propuseseră o structură cu 39 de sectoare de activitate, plus sectorul bugetar. Primele contracte sectoriale ar fi urmat să fie încheiate încă din această toamnă. Cu toate acestea, negocierile începute în mandatul domnului Botiș nu au mai fost reluate, iar acum, odată cu depășirea termenului până la care Guvernul ar fi trebuit să adopte o hotărâre, există un risc sporit ca oamenii să nu își mai primească salariile.

În absența unui act normativ care să stabilească sectoarele de activitate, se distruge instituția negocierilor colective, iar toate negocierile care vizează salariații se poartă doar cu reprezentanții patronatelor. Astfel, federațiile sindicale se văd private de dreptul lor constituțional la reprezentativitate în ceea ce privește negocierea contractelor colective de muncă.

Alte teme propuse de sindicaliști au fost:

– recalcularea salariului minim pe economie, acesta fiind în prezent de 670 de lei, prea mic pentru asigurarea unui trai decent;

– modificarea Codului muncii și a Legii dialogului social; – stabilirea cu prioritate a unor politici naționale de creare de locuri de muncă;

– modificarea Proiectului Legii-cadru a asistenței sociale.

Din păcate, discuțiile cu conducerea ministerului s-au încheiat, ca de obicei, fără rezultate concrete, în măsură să răspundă doleanțelor sindicaliștilor și au fost amânate pentru o dată ulterioară. În consecință, Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Confederația Sindicală Națională – Meridian și-au anunțat decizia de a-și suspenda participarea pe o perioadă nedeterminată din toate comisiile de dialog social și din Consiliul Economic și Social (CES).

Declarația politică se intitulează „Am o curiozitate: Baconschi și-a citit fișa postului?”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Zilele trecute, am intrat cu surle și trâmbițe în Schengen. E adevărat, am cedat greu. Cei de la UE s-au rugat mult de noi. Olanda ne-a întins chiar un covor roșu, presărat cu lalele crescute special pentru noi în sudul țării, la Keukenhof. Am discutat cu cei care s-au ocupat de aranjare, ziceau că lotul respectiv de flori a beneficiat de un tratament deosebit: a fost irigat doar cu whisky! Așa, ca un omagiu special pentru Băsescu.

Am observat că, la eveniment, Sarkozy a vrut musai să fie alături de noi. A fost emoționat ca un copil. Am văzut chiar eu cum a vărsat câteva lacrimi împreună cu Băsescu, atunci când îi explica președintelui nostru cât de mult prețuiește o parte dintre imigranții români din Franța. Știu din surse sigure că vrea îndărăt avioanele cu expulzați.

Ce mai, a fost foarte frumos! Felicitări, domnule ministru de externe Baconschi! Felicitări, domnule președinte!

Știu, știu, sunteți modești, nu vreți să vă asumați responsabilitatea.

Acum, că la extern treaba merge ca pe roate, era normal să se destindă și domnul Baconschi, să-și vadă de treburile de partid și să viseze cum va fura alegerile din 2012. Nu-i cazul să ne supărăm când ministrul nostru declară belicos că se vrea susținut de „România care lucrează, nu de România care cerșește”!

Acum observ că Domnia Sa a venit cu precizări suplimentare, a avut „ambâț” să dezvolte subiectul și a explicat candid că declarațiile sale au fost o metaforă și că „România care cerșește nu reprezintă nicidecum 50% din populație. E vorba de o minoritate care așteaptă totul de la statul asistențial și se lasă cumpărată cu doi mici sau o găleată.”

Nu știu cum a gestionat Domnia Sa votul record, la două secunde, de la Paris. Poate acolo electoratul de mucava al PDL nu a trebuit energizat cu două croissante. Treaba a fost rezolvată mai simplu, din butoane, de doi-trei oameni bine plasați. Dar îi amintesc că este coleg de partid cu Pinalti, cu Flutur, cu Falcă, toți baroni locali care s-au mobilizat „exemplar” în teritoriu când a fost vorba de cumpărat voturi. Fără cei doi mici, de care acum ministrul nostru se dezice, fără plasele cu care PDL a momit electoratul în campania electorală, fără pomenile date de cei care au pe mână administrațiile locale, Baconschi al nostru nu s-ar fi văzut acum cocoțat tocmai în scaunul de ministru.

Declarația politică este intitulată „Diferența dintre guvernul unei țări și guvernul unei grupări politice”. Doamnelor și domnilor senatori,

V-am atras atenția de mai multe ori asupra modului clientelar în care actuala putere portocalie alocă fonduri. Dacă la început guvernanții mimau o oarecare corectitudine, negând aceste acuzații aduse de opoziție, iată că acum tupeul lor a devenit atât de mare, încât nu numai că nu mai neagă această practică, dar chiar o recunosc senini la televizor.

Acest lucru s-a întâmplat chiar zilele trecute, când, după ce premierul Emil Boc i-a cerut să pregătească o hotărâre de guvern prin care primăriile și administrațiile locale cu probleme de funcționare și datorii să fie sprijinite de Executiv de la bugetul de stat pentru continuarea activității, ministrul administrației și internelor Traian Igaș a recunoscut senin că banii vor merge, în principal, la primariile PDL.

Astfel, în cadrul unei emisiuni televizate, Igaș a făcut o afirmație năucitoare, întrebat unde vor fi dirijate fondurile de la buget: „Sunt foarte multe primării care au dificultăți majore în a-și plăti salariile către angajați ori în a-și plăti cota-parte care le revine din proiectele europene în derulare. Trebuie să fim foarte clari aici și să spunem că aceste primării se află în special în zona PDL (...).”

De asemenea, ministrul administrației și internelor a mai spus că, după adoptarea hotărârii Guvernului, banii vor ajunge la respectivele primării în maximum două săptămâni.

Priviți, așadar, stimate colege și stimați colegi, cum știu actualii guvernanți să împartă banii țării doar către colegii lor de partid, pe care domnul Igaș îi compătimește că în 2009 și 2010 nu au primit destui bani. Aș vrea să-i amintesc domnului ministru că un studiu prezentat de Institutul pentru Politici Publice a indicat faptul că peste 70% din primarii care au obținut în 2009 bani din Fondul de rezervă al Guvernului aparțin PDL. Probabil că la fel a fost situația și în 2010.

În aceste condiții, cel care deține portofoliul administrației țării ar face bine să lase deoparte aceste motivații șubrede și lipsite de adevăr și să nu mai „branconeze” banii țării în favoarea clientelei politice a partidului pe care îl reprezintă, aducându-și aminte, cel puțin câteodată, că face parte din guvernul unei țări, având răspunderi față de toate administrațiile locale, și că nu este parte din guvernul unei grupări politice, indiferent cine îl susține.

Declarația politică se intitulează „O «inexactitudine» marca PDL”.

Prima săptămână de toamnă adevărată a venit cu o nouă încercare de modificare a Constituției din partea Guvernului. Prim-ministrul a declarat că o nouă prevedere este necesară, modificare constituțională prin care să se poată confisca averile dobândite prin acte și fapte de corupție, precizând că România este singura țară din UE care nu poate institui confiscarea extinsă, cum se numește acțiunea în termeni juridici, pentru a putea să-i tragă la răspundere pe cei care și-au dobândit averea prin acte și fapte de corupție sau ilicite.

Liderul PDL a afirmat că este o „modificare extrem de importantă”, dar la fel de bine noi am putea să o catalogăm ca fiind o modificare extrem de populistă. Motivul este simplu. În principiu, actele de corupție trebuie prevenite. Când aceste acte de corupție nu sunt prevenite și își ating scopul, iar ilegalitatea este produsă, autoritățile trebuie să intervină. Această intervenție este exercitată prin unul dintre organismele care într-un stat de drept – cum mai sus numiților le place să creadă că ne pot amăgi – ar trebui să funcționeze conform unor principii și norme dinainte stabilite și acceptate. Nimic nou până acum și, cel puțin în teorie, toți parlamentarii și, în general, oamenii cu funcție de conducere în stat sunt de acord. Punerea în practică a acestui deziderat constituie hiba de care ne lovim.

O faptă de corupție, de cele mai multe ori, rămâne nepedepsită din cauza lacunelor din sistemul juridic. Autoritățile nu reușesc să pună un verdict într-un caz de corupție, iar cei anchetați rămân nepedepsiți, ca să nu mai menționăm cazurile în care trec cu vederea existența lor. Asta este poate principala problemă cu care ne confruntăm, confiscarea fiind ultima grijă. De aceea, consider că ideea enunțată este o măsură populistă, o măsură menită să creeze puțină agitație de ochii lumii și, mai ales, să se câștige capital electoral, arătând așa-zisa preocupare a guvernanților de a-i pedepsi pe cei corupți.

Totuși, aceasta nu este singura modificare dorită de primministru. Domnia Sa vrea o limitare a deficitului bugetar la trei la sută. O asemenea modificare – afirmă absolut toți specialiștii – nu este posibilă în parametrii macroeconomici actuali.

Declarația politică se intitulează „Proiectul de buget pentru anul 2012”.

Conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, Guvernul are obligația de a depune la Parlament proiectul bugetului pentru anul 2012 până la 15 octombrie 2011.

Bugetul pe anul 2012 va fi un moment critic pentru actualul Guvern. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în anul 2012 deficitul bugetar al României se va situa la circa 3,6% din PIB, chiar și în ipoteza extrem de optimistă a unei creșteri economice de 4%. În schimb, dacă această creștere economică nu va atinge 2%, așa cum se prognozează, deficitul bugetar ar putea depăși 5%, pe fondul unui nou val de recesiune.

În condițiile în care au asumat, în negocierile cu FMI, o țintă de deficit bugetar de 3% în 2012, domnii Băsescu și Boc vor fi obligați ca, prin proiectul de buget, să reducă cheltuielile cu peste două miliarde de euro (circa 1,5–2% din PIB).

De fiecare dată când a fost necesară reducerea deficitului bugetar, regimul Băsescu a acționat în două direcții:

- a redus direct salariile și pensiile;

- a crescut taxele și impozitele.

Suplimentar, s-a folosit și de inflație, care a diminuat semnificativ valoarea reală a veniturilor populației. Foarte probabil, și de această dată va acționa similar.

Însă, pentru a-și camufla intențiile, Guvernul va fi tentat să amâne cât mai mult dezbaterile parlamentare asupra proiectului de buget și să încerce, încă o dată, să îl treacă fulger, în ultimele zile ale sesiunii parlamentare, fără analize temeinice, oferind parlamentarilor „beneficii în colegii” pentru a evita discutarea tuturor amendamentelor.

În aceste condiții, pentru a preveni o nouă dezbatere superficială asupra proiectului bugetului de stat, cu efecte destabilizatoare pentru economia națională, solicit Guvernului să-și respecte obligația legală de a trimite proiectul de buget în Parlament până la 15 octombrie 2011.

Dacă nu va respecta acest termen, am decis, împreună cu Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), să acționăm în judecată Guvernul pentru iresponsabilitate fiscal-bugetară.

Declarația politică este intitulată „Bani pierduți, șanse ratate”.

Analiza pe care o citesc în ultima perioadă în presa de specialitate asupra problemei absorbției fondurilor europene în România mă sperie și, cu siguranță, îi revoltă pe cei care n-au putut accesa banii din cauza birocrației și a dezinteresului incredibil al autorităților responsabile.

Problema reală este că finalul lui 2012 reprezintă și termenul până la care mai putem folosi cele 6 miliarde de euro puse la dispoziția noastră de Bruxelles. După această dată, începem să pierdem banii nefolosiți, iar calculul experților spune așa: în perioada rămasă, ar trebui să atragem 400 de milioane de euro pe lună.

Credeți că suntem în stare de o mobilizare generală pentru a reuși performanța aceasta? Eu mă îndoiesc, sincer.

Este cu atât mai greu de înțeles faptul că suntem pe ultimul loc la atragerea fondurilor puse la dispoziția noastră cu cât programele sectoriale pe care s-au alocat banii vizează în mare parte autoritățile centrale și locale. Se presupune că interesul acestora pentru bani de investiții, alții decât cei de la bugetul național, ar trebui să fie maxim. Ciudat că aceste instituții n-au marșat pe ideea folosirii banilor europeni, ba s-au mai și împiedicat una pe alta să acceseze banii de care comunitățile au atâta nevoie.

Oficialii de la Bruxelles ne-au avertizat în repetate rânduri, iar acum ne vorbesc despre situația clară în care vom pierde bani valoroși din cauza nepriceperii, a încăpățânării și a dezinteresului instituțional în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Inițiativa apariției Ministerului Afacerilor Europene a venit foarte târziu, așa că nu pot spera la minuni de la acesta.

Oricum, rămâne totul inexplicabil, pentru că nimeni nu își asumă responsabilitatea. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Drepturi câștigate în instanță, anulate de Emil Boc”.

La Camera Deputaților, se află în dezbatere chiar astăzi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței prin care Guvernul eșalonează din nou plata datoriilor către bugetarii care și-au câștigat în instanță drepturile salariale. Dacă ieri plenul a aprobat proiectul pe articole, n-am nici cea mai mică îndoială că astăzi își va da votul final în favoarea amânării la plată până în 2016, așa cum vrea Guvernul, în ciuda protestelor colegilor mei din opoziție.

Vreau neapărat să subliniez și eu aici, în plenul Senatului, ceea ce au susținut deja colegii mei din Camera Deputaților, și anume că în acest fel se încalcă nu numai legislația românească, dar și jurisprudența CEDO și principiile Convenției europene a drepturilor omului, întrucât se aduce atingere unor drepturi decise prin hotărâri definitive ale unor instanțe de judecată.

Ca atare, stimați colegi, singurul mare merit al acestui guvern Boc, în legătură cu noi, Parlamentul, va rămâne acela că a reușit să ne transforme într-o instituție care legiferează împotriva legii, votând proiecte pe care le-a statuat ca fiind neconstituționale.

Aici, în Parlament, s-a votat Constituția României, care dă dreptul tuturor la justiție, dreptul la salarii și dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu în relația cu însuși statul român. Noi ce facem astăzi? Călcăm în picioare, pur și simplu, puterea judecătorească, amânând punerea în aplicare a deciziilor instanței prin lege.

Știu că și Consiliul Superior al Magistraturii a luat atitudine față de această situație, însă fără ecou în barca surdă a puterii, care merge mai departe, nestingherită.

Închei cu observația inteligentă a unui cetățean al României de azi: înainte de 1989 nu aveam voie să vorbim, acum vorbim, dar nu ne ascultă nimeni. Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

În ultima perioadă, asistăm la o adevărată ofensivă a UNPR de racolare a primarilor din România.

Față de această situație, solicit Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, celor pentru politică economică și celor pentru administrație publică ale celor două Camere ale Parlamentului formarea unei subcomisii sau a unei noi comisii care să monitorizeze zilnic transferurile bugetare către administrația locală.

De asemenea, această subcomisie/comisie nou-înființată va trebui să solicite Guvernului, pentru fiecare localitate din România, alocările făcute în 2011, prin hotărâre de guvern, din rezerva bugetară, transferurile prin intermediul ministerelor de linie și celelalte sume care sunt alocate pe proiecte și programe speciale.

În acest fel, putem avea o oglindă clară în legătură cu raporturile dintre administrația centrală și administrația locală și sper să putem demasca și opri acest trafic dubios care se face cu banul public pentru a atrage primari.

Astfel, opinia publică va cunoaște permanent situația alocărilor bugetare, iar primarii vor avea sentimentul că sunt parte a unui sistem bugetar bazat pe norme, pe reguli, pe proporții pe care le respectă alocările bugetare. UNPR a făcut un blazon din imoralitate, și-a făcut un titlu de glorie din chestiunea racolării primarilor, a șantajelor, a presiunilor, a ademenirilor de tot felul a parlamentarilor din opoziție.

În ultima lună, am asistat la un tur de forță al reprezentanților UNPR, care anunță pe toate canalele media ce au reușit să mai adune în ograda proprie, prin șantaj și presiune, câți parlamentari li se vor alătura.

Această tumoare a clasei politice românești care este UNPR își face un titlu de glorie din faptul că are deja mai mulți parlamentari decât UDMR. Drept urmare, UNPR ne anunță victorios că amploarea trădării din România a depășit și pragul electoral al unui partid parlamentar.

După 20 de ani, când noi credeam că o să încheiem tranziția și o să pornim către o societate deschisă și către o democrație consolidată, de fapt, din toate acestea se face blazon. Acesta este blazonul pe care-l poartă actuala guvernare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Întrucât sunt înregistrați 51 de colegi, i-aș ruga pe liderii grupurilor parlamentare să facă un efort să convoace colegii pentru a putea începe partea legislativă a ședinței de astăzi, 12 octombrie 2011.

Dacă este o chestiune specială, domnul senator Gheorghe David. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am vrut să fac doar o remarcă, și anume că mult discutata problemă a declarațiilor politice de miercuridimineața, că nu se pot ține, s-a dovedit astăzi că se poate, pentru că este ora 10.00 și toți colegii care au dorit să prezinte declarațiile politice au fost prezenți și le-au prezentat până la ora zece fix.

Vă mulțumesc.

O să-l rog pe domnul secretar, domnul senator Alexandru Pereș, să facă prezența.

|**Domnul Alexandru Pereș:**|| |---|---| |Albert Álmos|absent| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent|

|Bădescu Iulian|prezent| |---|---| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>absent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György<br>Găină Mihăiță|absent<br>absent| |Geoană Mircea Dan|delegație| |Ghișe Ioan<br>Greblă Toni|prezent<br>prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László<br>Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail|prezent<br>prezent<br>prezent| |Humelnicu Augustin Daniel<br>Ichim Paul|absent<br>prezent| |Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile|Guvern<br>absent| |Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel|prezent<br>prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|delegație| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|absent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin delegație Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu absent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban absent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului de astăzi, 12 octombrie 2011. Ea va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu.

Și-au înregistrat participarea până la această oră 90 de colegi.

Aș începe cu supunerea spre aprobare a proiectului ordinii de zi.

Sunt probleme?

Trebuie să vă aduc la cunoștință că în ordinea de zi aflată la mapele dumneavoastră la punctele 19 și 20 avem inițiative legislative care au termen de adoptare tacită mâine, așa că, dacă o să fiți de acord, aș dori să modificăm ordinea de zi, aducându-le pe primele două poziții, după ce finalizăm partea administrativă, să spunem, sau la punctele 6 și 7. Nu le mai supunem la vot, pentru că ele au fost dezbătute.

Cu această modificare, supun aprobării dumneavoastră... Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Fiindcă luni nu am reușit să

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Le-am inclus sub formă scrisă, au fost depuse la secretariatul ședinței data trecută.

Vă mulțumesc.

Mai există alte probleme?

Supun aprobării ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 17–22 octombrie anul curent, care înseamnă:

– luni, 17 octombrie 2011, între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii parlamentare, la ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare, între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului, iar la final – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 18 octombrie 2011, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 19 octombrie 2011, de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu declarații politice de la ora 9.00 la ora 10.00;

– joi, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi, până la ora 13.00.

A fost o discuție între liderii de grup – nu știu dacă s-a păstrat înțelegerea –, ca după dezbaterea fiecărei inițiative legislative să se voteze respectiva inițiativă.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aseară, 11 octombrie 2011, a trecut la cele veșnice unul dintre cei care pot fi considerați patriarhi ai politicii românești, măcar după vârstă, dacă nu din alte motive, fostul președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat, Ion Diaconescu.

Dumnealui este unul dintre supraviețuitorii închisorilor comuniste și, ca o minimă consolare sau răsplată, Dumnezeu a îngăduit ca foștii lideri ai partidelor istorice să aibă și o viață mai lungă decât este a noastră de obicei. Mă refer aici și la domnul Ionescu-Quintus, și la domnul Diaconescu, și la alții.

Toată viața a supraviețuit conducându-se după un principiu pe care Evanghelistul Matei îl enunță spunând: să nu te temi de cel care poate să ucidă trupul, să te temi de cel care poate ucide și trupul, și sufletul, și spiritul. Închisorile comuniste au ucis multe spirite ale intelectualității românești, Ion Diaconescu este unul dintre cei care au supraviețuit cu trupul și cu spiritul – sperăm noi – acestor nenorociri.

Mă uit în sală și văd că mulți dintre noi am făcut parte din partidul pe care l-a condus Ion Diaconescu, alții am fost adversari ai partidului condus de Ion Diaconescu. Indiferent de care parte am fost, eu cred că, pentru ceea ce a fost Ion Diaconescu, merită să păstrăm un moment de reculegere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog.

Mulțumesc.

## Continuăm lucrările Senatului.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Informare privind Scrisoarea Președintelui României prin care ne informează că, în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a aprobat retragerea totală, la încheierea turului de serviciu, a polițiștilor și jandarmilor aflați în misiunea EULEX Kosovo.

În conformitate cu prevederile legale, Președintele României informează Parlamentul că, în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a aprobat retragerea totală, la încheierea turului de serviciu, a polițiștilor și jandarmilor aflați în misiunea EULEX Kosovo.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 5 octombrie 2011, a următoarei inițiative legislative, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea serviciilor sociale.

Vă aduc la cunoștință o notă privind adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 5 octombrie 2011, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea serviciilor sociale.

Propunerea legislativă a fost trimisă deja la Camera Deputaților.

Pe procedură?

Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să remarc că această propunere legislativă trece prin Senatul României fără să fi fost pe ordinea de zi. Eu cred că sunt necesare niște explicații.

Deci propunerea legislativă a fost depusă la Biroul permanent la începutul lunii martie, a stat 7 luni în Senatul României, nu a fost înscrisă niciodată pe ordinea de zi, nu este victima jocului de-a v-ați ascunselea pe care îl practicăm, mai nou, în Senat. Cred că se impun niște explicații.

Se leagă totuși de Legea asistenței sociale, practic, jumătate din această lege este cuprinsă în Legea serviciilor sociale. De aceea, cred că trebuie date niște explicații de ce trece prin adoptare tacită.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc tare mult.

Consider întrebarea dumneavoastră judicioasă și voi solicita Departamentului legislativ să ne prezinte explicații de ce s-a întârziat atât de mult cu procedura privind propunerea legislativă respectivă.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară – COM (2011) 481 final;

2. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară – COM (2011) 482 final;

3. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește asistența rambursabilă și ingineria financiară – COM (2011) 483 final;

4. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară – COM (2011) 484 final.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi.

Punctul 19 din ordinea de zi devine punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 54 din 24/01/2003 a sindicatelor.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința Senatului din 7 septembrie 2011. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, care a fost punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului din 7 septembrie 2011.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere întocmit de comisie.

Nu, este lege organică. Era nevoie de 69 de voturi pentru.

Revenim la ordinea de zi așa cum este în mapele dumneavoastră și trecem la punctul 6, Propunerea legislativă privind consacrarea zilelor de 21 martie (Newruz) și 6 mai (Kâdârlez) ca sărbători legale.

Inițiatorii sunt prezenți?

Este prezent colegul nostru, domnul deputat Amet Aledin. Vă rog, aveți cuvântul pentru susținerea propunerii legislative.

Microfonul 5.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, vă mulțumesc pentru faptul că îmi îngăduiți să particip la această ședință și să-mi susțin propunerea legislativă.

Sigur, în calitate de parlamentar, datoria mea este să promovez, inclusiv din punct de vedere legislativ, și anumite aspecte legate de comunitatea musulmană.

Propunerea legislativă este așezată, textul nu este spectaculos. Chiar mă uitam pe textul amendat aici, la Senat, în cadrul comisiei de specialitate, și am văzut că s-a modificat.

Textul: „Se declară sărbătorile 21 martie (Newruz) și 6 mai (Kâdârlez) sărbători legale în România” s-a modificat: „Se declară sărbătorile 21 martie (Newruz) și 6 mai (Kâdârlez) sărbători în România”, așadar dispare cuvântul „legale”. Sunt de acord cu acest text, nu este nicio problemă.

Doresc să vă spun că aceste sărbători sunt vechi, sunt sărbători preislamice. De foarte mult timp – de sute de ani, de altfel –, comunitatea musulmană din România celebrează aceste sărbători, iar ceea ce dorim noi să facem este să le consacrăm din punct de vedere legislativ.

Doamnelor și domnilor senatori,

Rugămintea noastră – și, sigur, vorbesc în numele comunității musulmane din România – este să ne sprijiniți în acest demers.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Punctul de vedere al Guvernului?

Din partea ministerului este prezent domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu.

Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii nu precizează sursele financiare necesare aplicării acestei măsuri propuse, încălcând astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, care prevede că: „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.”

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,

Doamnelor și domnilor colegi,

De multe ori, am venit la acest microfon și am pledat pentru o anumită prestanță aici, în Senat, în Parlament, și am zis că Parlamentul este cea mai importantă instituție. Depinde însă și de noi să o facem importantă, numai că, din păcate, îmi aduc aminte de ce spunea Petre Țuțea, „ne aflăm în treabă”.

Acum, cu tot respectul și cu toată simpatia pentru domnul deputat Amet Aledin, vă întreb pe dumneavoastră: de ce este nevoie de o lege pentru a sărbători, pentru ca această comunitate respectabilă, pe care o cunosc de foarte mulți ani, să aibă această sărbătoare?

Vă aduc aminte că în România sunt 18 minorități reprezentante în Parlament, iar în viitorul recensământ vor fi 21. Păi, dacă 21 de minorități au – și până acum, dacă nu mă-nșel, domnule deputat, mai sunt încă vreo..., a mai trecut o lege cu încă două zile de sărbătoare...

Sunt mai multe, da...

Păi, dacă avem 21 de minorități și fiecare ar avea cam 4, 5 zile de sărbători legale... Degeaba spuneți dumneavoastră că s-a scos cuvântul „legal”, „sărbătoare legală”, dacă este lege, este și legală. Nu umblăm cu tertipuri de acest fel. E lege, e legală. Nu este nelegală sau ilegală. Să fim foarte lămuriți.

Eu, personal – și cred că domnul deputat știe –, am participat foarte mulți ani cred că în toate localitățile din județul Constanța unde există minoritatea tătară, la sărbătorile..., fără să existe lege, domnilor... Iar consiliile locale și primarii întotdeauna au acordat un sprijin și au fost alături de comunitatea respectivă, parlamentarii, consiliile județene, prefecturile. Deci vă întreb dacă este nevoie să avem o lege, că, așa, orice minoritate poate să aibă nenumărate sărbători legale.

Eu vreau să vă spun însă, doamnelor și domnilor – și aici puțină atenție –, că nu sunt sărbători nici „1 Martie” – Mărțișorul, nici „8 Martie”, nu avem legi. Nu avem legi nici pentru o sumedenie întreagă de sărbători religioase extrem de importante pentru poporul român, nu avem sărbători nici pentru ziua bătăliei de la Rovine sau de la Călugăreni, și așa mai departe.

Putem avea mai multe zile cu sărbători decât are anul, dar nu sunt sărbători nici momente chiar foarte importante din istoria României, nu? Unirea Dobrogei, unirea Basarabiei, unirea Bucovinei nu sunt sărbători! Că le sărbătorim, asta este altceva, dar nu ne trebuie lege.

Și acum, am o întrebare pentru inițiatori. Nu vorbim de țările unde sunt români de curând, vorbim de țări unde minoritatea, comunitatea românească este o comunitate istorică – Franța și Germania, spre exemplu. Și vă întreb: există în aceste țări legi pentru ca ziua națională măcar, nu altă zi, Rusalii sau altă zi, 1 Decembrie, în cazul nostru, să fie sărbătorită de comunitatea românească din aceste țări? Există?

Încă o dată vă întreb, există vreo țară din Uniunea Europeană sau din lumea asta mare în care minoritatea românească, în cazul nostru, care este istoric acolo, este de mulți ani, dinainte de primul război – cum este și la noi legea –, să aibă lege pentru sărbătorirea măcar a zilei naționale a României?

## Mulțumesc.

S-a înscris la cuvânt și domnul senator Toni Greblă. Vă rog, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru tradițiile, obiceiurile tuturor minorităților naționale care conviețuiesc împreună cu noi pe teritoriul României, am însă niște obiecții de principiu, nu țin de o anume minoritate.

După părerea mea, dacă noi vom continua în acest ritm, ar trebui ca raportul pentru această propunere legislativă să-l facă o viitoare comisie, pentru declararea de sărbători legale și de orașe-martir. Nu putem ca toate sărbătorile să le declarăm sărbători legale.

Acest amendament – și este motivul principal pentru care am intervenit –, cele două zile, 21 martie și 6 mai, „se declară sărbători” este același lucru cu „se declară sărbători legale”, pentru că orice sărbătoare consfințită, declarată prin lege, dobândește statutul de sărbătoare legală, cu tot ceea ce decurge din aceasta, adică zile libere și manifestările prilejuite de aceste zile.

Din acest punct de vedere, consacrarea unei sărbători în rândul unei anumite comunități se face prin ea însăși, prin importanța sărbătorii respective, nu prin impunerea ei prin lege, astfel încât, dacă inițiatorul dorește doar să fie marcată importanța acestor două zile, nu trebuie să recurgă la un procedeu legislativ, căci, dacă am adopta proiectul, așa cum a fost el amendat sau în forma inițială, ar însemna să avem

încă două sărbători legale în România, ceea ce, după părerea mea, nu ar fi tocmai potrivit.

Trebuie găsite alte mijloace, în special prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, pentru a încuraja minoritatea turco-tătară să poată să-și serbeze din plin aceste zile foarte importante pentru ea, dar fără a se recurge la procedura legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Subscriu la cele spuse de domnul senator Puiu Hașotti și de domnul senator Greblă pentru conținutul și logica intervenției.

Am văzut și poziția inițiatorului, pe care îl respect, poziție cu o notă de regret asupra faptului că, în calitatea Domniei Sale, este pus și în situația de a promova și asemenea acte normative. I-am sesizat cu ușurință și respect, din acest punct de vedere, ținuta Domniei Sale.

Însă m-a determinat să iau cuvântul motivația Guvernului. Guvernul României prezintă drept argument că nu au prevăzute cheltuieli bugetare pentru acest lucru. Să înțeleg că ați prevăzut în actul normativ să se mănânce miel și să se joace pe banii bugetului? Eu nu am văzut acest lucru.

Iar dacă domnul secretar de stat ar fi și atent la aceste observații, și-ar putea da seama că vine cu o motivație greu de digerat în Senatul României, și l-aș ruga să nu o mai facă. Să nu o mai facă, pentru că nu ne face bine.

Aș putea să invoc – dar nu o fac, însă vă dau un semnal de gândire în procesarea informațiilor și a luărilor de poziție în Senatul României de către Guvern –, aș putea invoca, spuneam, cheltuiala, că ați scris pe hârtie și ați cheltuit degeaba pentru o asemenea motivare. Este deranjant.

Vă mulțumesc.

Tradiția să se respecte, legea să se gândească!

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, care este și unul dintre inițiatorii propunerii legislative. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, îmi exprim surprinderea că domnul secretar de stat nu este informat, înainte de a veni în plenul Senatului, în ceea ce privește raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, comisia raportoare. Nu este informat în ceea ce privește amendamentele aduse unei propuneri legislative și aduce drept argument pentru respingerea de către Guvern a unui act normativ, citind, pur și simplu, o notă care a fost făcută acum opt, zece luni, neadaptând deci expozeul Domniei Sale realității.

Eu îl apreciez pe colegul meu Aledin Amet, reprezentantul comunității tătare, că, spre deosebire de mulți alți parlamentari care reprezintă minoritățile, chiar încearcă să facă ceva pentru minoritatea sa, nu numai să obțină fonduri de la Guvern, ci chiar să lase urme, să lase dâre în Parlament și, mai ales, acolo, în comunitatea pe care o reprezintă. Eu îl felicit pentru asta. Astăzi, reprezintă nu interesele comunității tătare, ci pe cele ale comunității turce. E o sărbătoare preislamică, pe care înțeleg că propune să o marcăm drept sărbătoare noi, aici, în România. Atenție, e vorba despre două zile! Primăvara și vara sunt marcate prin sărbători locale acolo, în câteva localități unde există această mică comunitate.

În fond, ce se solicită, dragi colegi? Se solicită ca în aceste două zile în localitățile în care se organizează manifestări dedicate acestor sărbători autoritățile locale să contribuie, dacă doresc, cu un sprijin. În ce sens? Dacă ea n-ar fi... Că se întreabă cineva: „Domnule, dar, practic, de ce să fie consacrată ca sărbătoare?” Că asta se cere. Pentru ca primarul respectiv să poată să-i asigure un loc de desfășurare, o piață, un loc public. Există un document, dacă noi vom adopta această propunere legislativă, care dă o substanță mai mare sărbătorii și, în al doilea rând, posturile de televiziune sunt înștiințate că în acea zi pot – „pot”, repet, nu „vor”, pentru că s-a schimbat și aici textul – să-și trimită reprezentanți pentru a filma, să zicem așa, modul cum se desfășoară sărbătorile respective.

Vreau să mai spun un lucru. Și aici să mă ierte colegul meu, domnul Toni Greblă, pentru care am tot respectul, dar în niciun caz, când se consacră ca sărbătoare o zi..., deci, pur și simplu, se ia act, este marcată ca sărbătoare, cum ați spus dumneavoastră, nu trebuie Guvernul să aloce fonduri, nu trebuie să fie declarată zi liberă, nelucrătoare. Numai dacă ea este declarată prin lege, iar legea trebuia să aibă un alt conținut, acea zi, zi liberă.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Constantin. Microfonul 3.

Anul de sărbători îl facem noi rapid. Dacă ne mai punem puțin mintea, 365 de zile de sărbători le vom avea. Important este cine dă puțul cu bani. Că a discutat aici colegul meu, domnul Daea, că nu implică nicio cheltuială bugetară. Este fals. Sigur că implică cheltuieli bugetare. Dacă vreți, o comunitate dintr-o unitate administrativă a țării..., eu știu, sunt mai mulți tătari, vin acolo și fac o mare distracție, înseamnă bani.

365 de zile – cred că în această sesiune le terminăm și devenim... Dar cine va mai munci în țara aceasta?

De ce trebuie Parlamentul României să stabilească sau să pecetluiască neapărat un calendar, indiferent al cărei religii? Să spun eu că aceea este o sărbătoare?! Este o sărbătoare că o simte. Membrul comunității religioase respective o simte, o trăiește.

## Mulțumesc.

Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Și eu am convingerea că sunt niște sărbători deosebite, care îmbogățesc, fără discuție, cultura și tradițiile de pe teritoriul României, dar, într-adevăr, problema care trebuie ridicată înainte este o problemă de principiu: dacă într-adevăr aceste sărbători trebuie cuprinse în lege și, în momentul în care hotărâm așa ceva – deci dacă trebuie legalizate prin lege sau nu –, trebuie să vedem atunci modul unitar, dacă trebuie să existe o lege, o listă unică, o agendă culturală unică în care să fie cuprinse toate sărbătorile tuturor naționalităților sau dacă să mergem fiecare cum se găsește să inițiem câte o lege pentru fiecare sărbătoare în parte. Nu mi se pare un lucru normal.

Și eu reprezint un colegiu unde sunt foarte multe minorități, cele mai numeroase din România: minoritatea maghiară, minoritatea germană, minoritatea ucraineană și avem și altele, care sărbătoresc, practic, săptămânal. Fiecare are câte o sărbătoare, care se derulează în foarte bună înțelegere cu populația majoritară, cu autoritățile locale, au sprijin din partea lor, din partea televiziunilor locale și, ocazional, la sărbătorile mai importante vin și televiziuni naționale, fără să fie cuprinse în lege.

Eu nu am cunoștință ca minoritățile cele mai numeroase, maghiară, germană, să aibă vreo sărbătoare cuprinsă în lege.

De aceea, cred că mai întâi trebuie să vedem, în principiu, dacă se dorește așa ceva, și nu pornind de la câte o sărbătoare în particular.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon, pentru 30 de secunde, pe domnul senator Greblă, pentru un drept la replică. Îl rog să fie pentru 30 de secunde.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am să fiu foarte scurt.

Poporul român are o urare cu ocazia diverselor aniversări: „Să-ți dea Dumnezeu un an de sărbători și un puț cu bani!”.

Chiar mai puțin de 30 de secunde.

Odată declarată prin lege, ziua respectivă devine sărbătoare legală, iar Guvernul, prin hotărâre, poate să o declare nelucrătoare.

Deci, din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare. În al doilea rând, pentru ca autoritățile locale să sprijine comunitățile respective să poată să organizeze sărbătoarea nu au nevoie de o permisiune prin prezenta lege.

În al treilea rând, distinsul și bunul meu prieten Emilian Frâncu credeam că pledează pentru declararea zilei de Sfânta Maria Mică, la Costești, zi de sărbătoare, pentru că acolo este o sărbătoare importantă, și trebuie și această zi să o declarăm prin lege.

Lăsând alte argumente deoparte, eu consider că prin lege trebuie să marcăm relațiile sociale importante, cele mai importante în România, și nu tot felul de asemenea evenimente foarte importante pentru spiritul unei minorități naționale, dar care nu au nicio legătură cu legea.

## Mulțumesc.

Domnul senator Frunda, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Recunosc sincer că nu am vrut să iau cuvântul pe această temă, dar, în urma dezbaterilor, simt nevoia să împărtășesc câteva idei cu dumneavoastră.

Mi-ar face, în primul rând, o reală plăcere dacă ne-am alinia limbajului european și nu am vorbi de minorități naționale – care au iz peiorativ numeric –, ci am vorbi de comunități naționale, care se definesc prin altă limbă, altă religie, alte tradiții, altă istorie și care, comunitățile naționale, reprezintă o bogăție a acestei țări comune a noastre, România.

Suntem 18 comunități naționale înregistrate. Cred că și în domeniul politic și în cel legislativ trebuie să aplicăm ceea ce în juridic numim principiul disponibilității, adică, dacă o minoritate națională cere să i se consfințească ziua ei ca sărbătoare, trebuie să o facem, pentru că, dacă nu, nu are temei legal pe baza căruia la locul de muncă, în comunitatea lui, să ceară o zi liberă.

Indiferent că vorbesc de tătari, de armeni, de unguri, de nemți sau de alții, pentru ei, vă rog să înțelegeți, stimați prieteni și colegi români, ziua lor națională, zi de sărbătoare a lor, este exact la fel de importantă ca pentru dumneavoastră, domnule senator Greblă, Sfânta Maria Mică. Și așa este normal.

Or, dacă eu, ungur din România, respect sărbătorile dumneavoastră, am pretenția ca și dumneavoastră să respectați sărbătorile mele.

Dacă ele nu sunt legiferate, dacă ele nu au o bază legală, voi fi la îndemâna șefului, a proprietarului, a acționarului, care să spună: îți dau sau nu-ți dau o zi liberă.

Deci, ca semn de recunoaștere a comunității, ca eficiență pragmatică a zilei libere, eu cred că asemenea legi trebui adoptate, dovedesc, ceea ce bine spuneau câțiva colegi, spiritul de toleranță al poporului român, care este una dintre cele mai frumoase caracteristici ale poporului român, și trebuie să-l cuprindem într-o lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti.

A doua oară!

Da, a doua oară, domnule prieten și coleg. O intervenție foarte scurtă.

În primul rând, să știți că, într-adevăr, bugetul național nu este implicat, dar bugetele locale sunt implicate, și vorbesc, încă o dată, din proprie experiență.

În fiecare an, particip la una dintre aceste nenumărate sărbători ale minorităților din județul Constanța.

Televiziunea Română, televiziunea națională, scrie în propunere că „poate să transmită”. Păi chiar transmite! Domnilor,

Stați să ne înțelegem, chiar transmite. Este o emisiune dedicată minorităților, iar dacă minoritatea X, Y, Z dorește să marcheze, în minutele pe care le are la dispoziție, conform legii, în emisiunea de la TVR, sărbătoarea X sau Y, o poate face.

Dar, ca să fie foarte clar, domnule senator György Frunda, aici nu este vorba despre ziua națională a unei comunități. Este vorba despre niște sărbători religioase! Or, ce ar fi dacă noi – și spuneam înainte –, dacă pentru nenumăratele sărbători religioase ale poporului român, că toți trăim în România, am face legi, cum spunea domnul senator Dumitru Constantin, unde ajungem?

Categoric, evident că sunt pentru sărbători, pentru ca toate comunitățile să-și sărbătorească și ziua națională – 15 martie, de exemplu –, și sărbătorile religioase, dar nu trebuie lege, pentru că nici sărbătorile religioase românești nu au legi, și nu cred că un cetățean român musulman, un cetățean al României, sărbătorește Paștele sau Crăciunul ortodox sau catolic, și așa mai departe, ci sărbătorește Bairamul, domnule deputat, nu Paștele, și e dreptul Domniei Sale, și e foarte bine că este așa, dar este și dreptul nostru de a sărbători ceea ce avem de sărbătorit, fără să avem lege.

Aceasta este opinia mea, cu tot respectul și cu toată simpatia pentru inițiator sau inițiatori.

## Mulțumesc.

Pentru că s-a discutat atât de mult și de raportul comisiei, îl rog pe domnul senator Alexandru Cordoș, secretarul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să-i răspund și eu domnului senator care a spus că venim aici, la microfonul Senatului, și nu cunoaștem exact ce se întâmplă în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Pot să vă spun că în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost adoptate niște amendamente și, în loc de „sărbători legale”, au lăsat numai „sărbători” – este vorba de titlu. La art. 1, la fel, este vorba numai de „sărbători”, în loc de „sărbători legale”, iar la art. 3 – „Televiziunea Română”, în loc de „vor”, include „pot”.

Pot să vă spun în continuare că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă și, din punctul nostru de vedere, dacă se adoptă o lege în acest sens, trebuie să îndeplinim toate obligațiile legale.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Pentru o ultimă luare de poziție, inițiatorul. Vă rog, domnule deputat. Microfonul 5.

Vă mulțumesc pentru voturile pe care le veți da, indiferent cum vor arăta ele.

Voiam doar să-i spun domnului senator Puiu Hașotti, care mi-a fost profesor la Facultatea de istorie, la Universitatea „Ovidius” din Constanța, și pentru care am un respect deosebit, că noi, tătarii, „ne aflăm în treabă” cam de câteva sute de ani, mai ales în Dobrogea.

Și știți foarte bine și dumneavoastră, în calitate de istoric cunoașteți foarte bine acest amănunt. Și mai știu că sunteți și senator de Constanța, iar orașul Medgidia se află în colegiul dumneavoastră.

Rugămintea mea – și colegial vă spun – este să veniți să aveți același discurs și în fața comunității musulmane din Medgidia.

M-ați mai întrebat ceva, dacă există legi dedicate exclusiv comunităților etnice în alte țări. Eu întotdeauna am spus că nu există astfel de legi și sunt bucuros că astfel de legi dedicate comunităților etnice sunt aici, în România, există în România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 15 din Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Din partea inițiatorilor, doamna senator Doina Silistru. Microfonul 5, vă rog.

Vă rog, doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am încercat să modific Legea nr. 208/1997, în urma sesizărilor pe care le-am primit, pentru că alocația pentru persoanele care mănâncă la cantinele de ajutor social

nu a mai fost modificată din anul 2008. Aceasta este de 6 lei de persoană pe zi, bani din care trebuie să se asigure două mese.

Consider că această sumă este infimă pentru a asigura două mese pentru o persoană și, din cauza faptului că această sumă nu a mai fost modificată din anul 2008, cred că este foarte necesar să modificăm legea.

În lege scrie că suma poate fi modificată prin hotărâre de guvern, dar nu este accentuat faptul că ea se modifică, anual, în funcție de inflație, prin hotărâre de guvern, și cred că, indiferent ce guvern ar fi, trebuie asigurată această sumă minimă, pentru a putea funcționa această cantină pentru ajutor social, conform Legii nr. 208/1997.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu.

Microfonul 8, vă rog.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă în forma prezentată, în principal din următoarele considerente: în textul actual al propunerii legislative se face referire la rata inflației, deoarece indexarea se realizează numai în raport cu acest indice.

Autoritățile administrației publice locale, care finanțează alocația de hrană din bugetul propriu, pot atrage și utiliza și alte fonduri, care pot majora această valoare.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 421/2008 privind stabilirea nivelului minim al alocației zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituțiile publice de asistență socială, autoritățile publice locale pot stabili un cuantum mai mare pentru alocația de hrană, prin hotărârea Consiliului local sau județean.

Pentru echitate, prin Hotărârea Guvernului nr. 421/2008, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are în vedere indexarea tuturor alocațiilor de hrană pentru consumurile colective.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul secretar Alexandru Cordoș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă modifică art. 15 din Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, în sensul stabilirii de către Guvern a cuantumului sumelor alocate hranei zilnice în funcție de situația economico-financiară din fiecare an.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că din anul 2008, de când a fost indexată ultima dată suma acordată cantinelor de ajutor social și până în prezent, cota TVA a fost majorată, iar rata inflației a continuat să crească, având ca rezultat insuficiența sumei de 6 lei pe zi de persoană. Raportul este de admitere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă, face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Dau cuvântul doamnei senator Lia Olguța Vasilescu, se pregătește domnul senator Günthner Tiberiu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să felicit, în primul rând, comisia pentru acest raport pozitiv și să vă spun, stimați colegi, că ar trebui totuși să instituim, o dată pentru totdeauna, niște reguli. Niște reguli în ce sens? Alocația lunară a copilului este de 42 de lei, șomajul este de aproximativ 7 milioane de lei vechi, un pușcăriaș beneficiază într-o lună de 24 de milioane de lei vechi. Până la urmă, trebuie să ne gândim foarte clar unde vrem să ajungem.

Unii spun – dumneavoastră, Guvernul – că nu e în regulă ca noi să creștem această alocație de hrană pentru cantinele de ajutor social de la 6 lei pe zi de persoană, cât este acum.

Poate că ar trebui să ne gândim și la cei care sunt în spitale și care beneficiază de vreo 8 lei pe zi, în medie, și să comparăm cu ce se întâmplă în România cu un pușcăriaș. E în regulă chestiunea asta?

Dacă e în regulă, și dumneavoastră credeți că așa e bine, nu mai are rost să mai legiferăm și să venim cu asemenea inițiative legislative, dar poate că ar trebui să ne spuneți și nouă dacă Guvernul dumneavoastră consideră aceste chestiuni în regulă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator. Domnul senator Günthner Tiberiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

E o realitate că este o inițiativă bună și putem să o adoptăm, dar realitatea este că hotărârea de guvern care este în vigoare este una mult, mult mai permisivă, deci stabilește o sumă minimă de 6 lei, deci nu fixează la 6 lei.

Consiliile locale care fac efectiv plățile pot să decidă sume mai mari. Practic, hotărârea de guvern stabilește o limită minimală, peste care, sigur, în funcție de posibilități, de accesul la produse agricole, acces mai facil, sau de alte criterii, își hotărăsc suma pe care și-o doresc. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Constantin, vă rog. Se pregătește domnul senator Albert Álmos.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cred că, din punct de vedere tehnic, această inițiativă legislativă este greșită, și îmi pare rău că trebuie să-i spun doamnei senator Silistru chestiunea aceasta. Atâta vreme cât legiuitorul acestei țări a stabilit clar că numai Guvernul

stabilește cuantumul prin hotărâre de guvern, atunci el să stabilească. Dacă vrem să modificăm noi legea și să nu mai hotărască Guvernul printr-o hotărâre de guvern, atunci aceasta trebuia să fie inițiativa, să modificăm acest articol, și veneam noi anual și stabileam rata inflației, cuantumul, și așa mai departe.

Mulțumesc.

Domnul senator Albert Álmos, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cei care au avut în subordine cantine de acest fel sau de acest gen cunosc foarte bine cum funcționează. Eu cred că autoritățile locale pot asigura sume mai mari pentru funcționarea cantinelor. Așa cum s-a spus, este o sumă minimă stabilită de lege.

Trebuie să vă spun că, pentru buna funcționare a cantinelor săracilor, trebuie să avem în vedere și trebuie să colaborăm și cu societatea civilă, trebuie să colaborăm și cu bisericile, trebuie să colaborăm și cu magazinele care desfac alimente. Aceste cantine pot funcționa bine, și nu au rolul de a asigura două mese pe zi, prânz și cină, ci, într-o perioadă dificilă pentru persoanele care ajung în această situație, au rolul să asigure masa măcar o dată pe zi.

Pe de altă parte, dați-mi voie să fac un mic comentariu vizavi de expunerea de motive, care ne arată cât a crescut prețul alimentelor, și, ca exemplu, s-a adus kilogramul de pâine, care nici astăzi nu ajunge la 4,80 de lei, sau cartofii, care... Kilogramul de cartofi niciodată n-a fost 3 lei în ultimii doi ani, anul acesta chiar are un preț mult mai scăzut.

Eu cred că este datoria autorităților locale să aibă grijă de aceste cantine și, sigur, de persoanele care au nevoie să le fie asigurat acest ajutor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Emilian Frâncu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau mai întâi să spun că sunt cu totul de acord cu ce au spus până acum atât inițiatoarea, cât și colega mea Lia Olguța Vasilescu privitor la această sumă minimă de 6 lei pe zi de persoană, că este total insuficientă, și vreau să vă spun că din cauza măsurilor „nepopulare” luate de Guvernul României tot mai mulți oameni vor fi nevoiți să apeleze la astfel de forme extreme de sprijin social.

Statul face un lucru pe care, din punctul meu de vedere, îl consider inechitabil. Nu dă o șansă administrațiilor locale să poată veni și să sprijine cu mai multe fonduri aceste cantine. De ce? Știți foarte bine că, atunci când se impune un plafon minim, unul extrem de redus, întotdeauna, din lipsa fondurilor, administrațiile locale vor veni și se vor cantona în acest plafon, deci trebuie neapărat să se găsească o soluție pentru ca, până la urmă, oamenii să trăiască, să nu avem în România cazuri de tip Biafra sau așa cum e acum în Somalia, în Etiopia etc.

Vreau să spun însă încă un lucru. O rog pe colega mea Lia Olguța Vasilescu să nu mai dea exemplul acela cu penitenciarele, pentru că persoanele care își ispășesc pedeapsa în penitenciare nu beneficiază de o sumă foarte mare, și direct pentru ce se întâmplă acolo, suma la care făcea referire colega mea era o sumă în care se făcea o medie a costurilor pe persoană privată de libertate în penitenciar, a costurile celor care îi păzesc, a costurile cu întreținerea clădirilor, și așa mai departe, deci nu este, poate, cel mai fericit exemplu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Georgică Severin.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Sincer, m-a mirat foarte mult poziția Guvernului. Vorbim de 2 lei pe zi de om. Am înțeles că suntem într-o criză foarte mare, și de aceea ne luăm avioane F16, am înțeles că avem o criză atât de puternică în economia noastră, încât construim „n” terenuri de sport în pantă, locuri de joacă unde nu mai sunt copii, săli de sport unde nu mai face nimeni sport, dar nu avem 2 lei pe zi de om, de om sărac... Sau cumva vorbim de „bogătașii” domnului Lăzăroiu, acei oameni care, la 8 milioane de lei pe lună pe membru de familie, sunt bogați, sunt rivalii lui Bill Gates, sunt rivalii domnului Țiriac. Probabil că de aceștia vorbim, în viziunea Guvernului.

Oricum, mult mai trist este altceva, că, încă o dată, acest guvern demonstrează un lucru: nu-i pasă de oameni. Oamenii sunt ultimii pe lista priorităților Guvernului BăsescuBoc și, în aceste condiții, nu mă mai mir.

Sper totuși că parlamentarii PDL, pe care-i cunosc, se vor gândi că fiecare avem în colegiu „n” cazuri și știm cât de mult ar conta acești 2 lei.

Iar pentru ceea ce spunea colegul nostru mai devreme, și această lege stabilește suma de 8 lei minimum, nu maximum.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O invit la microfon pe doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să susțin această inițiativă legislativă din mai multe motive.

În primul rând, cred că noi nu ne dorim ca această criză să ne aducă la vedere oameni leșinați pe stradă de foame și pușcăriași care se mănâncă între ei, dar cred că nu mai trebuie să facem această comparație.

Pe de altă parte, eu vreau să vă spun așa, și vă rog să mă credeți că este adevărat ceea ce spun. Un om care este flămând este un om care face hipoglicemie, și când faci hipoglicemie, ești foarte agitat sau intri în comă și ajungi la spital, cheltuielile cresc pe sistemul de sănătate, respectiv, afectează bugetul de stat. Dacă ești foarte agitat și îți iese cineva în cale, s-ar putea să-l lovești. Consecința care este? Că ajungi în pușcărie. În pușcărie, hrana, întreținerea și așa mai departe costă tot bugetul de stat. Și în sistemul sanitar, și în pușcărie cheltuielile pe persoană sunt mai mari decât dacă am acorda această sumă minimă la cantinele de ajutor social.

Nu este o chestiune populistă. Eu cred că este o chestiune chiar de calcul și, dacă finanțiștii acestui guvern ar

face realmente calcule, ar vedea că cu această sumă s-ar putea să se reducă cheltuielile în alte sectoare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Bașa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator Georgică Severin îi cunoaște pe senatorii Grupului parlamentar al PDL, și tocmai în acest sens ar trebui să se gândească Domnia Sa că ne gândim la binele cetățenilor, dar, așa cum au spus și ceilalți colegi, această sumă, care este minimă, se poate completa cu alte sume obținute prin proiecte de finanțare, obținute prin contribuții pe care inițiatorul acestei cantine le poate obține.

Eu dau exemplu – pentru că nu vorbesc așa, numai din cărți –, în județul Mureș sunt câteva centre de zi care, prin grija unor fețe bisericești sau ONG-uri, funcționează destul de bine la ora actuală și, în funcție de numărul de asistați, se stabilesc bugetele pentru a-i îngriji pe acești cetățeni care au venituri reduse.

Eu nu cred că prin a nu fi de acord cu această inițiativă legislativă nu ne gândim la cetățeni, ci trebuie să fim realiști, să vedem și resursele bugetare și să vedem ce putem face pentru oameni, să nu ne gândim numai instituțional, ci să ne gândim și la societățile civile care pot ajuta acest fenomen. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Observ o preocupare deosebită a partidelor din opoziție pentru partea executivă, și nu prea mult pentru partea legislativă, pentru care suntem plătiți cu toții.

La declarațiile politice, chiar am observat cum dumneavoastră îi împingeți pe cei de la guvernare să-și dea demisia, și am și spus că demisia este un act unilateral de voință, nu că vrea opoziția, dar acesta este rolul opoziției.

În schimb, condamn și partea legislativă, care acceptă astfel de propuneri legislative în care, conform legii, ar trebui să fie fișa financiară, iar eu nu am văzut fișa financiară în ultimele luni. Atunci când întocmești o propunere legislativă de natură financiară, trebuie să arăți acolo de unde suporți costurile respective. Asta este în lege – nu am creat-o noi –, dar se pare că nu ne mai uităm și la mici detalii.

Observ, de asemenea, că USL-ul este foarte preocupat de binele poporului. Există o Lege a asistenței sociale, la care, de trei ședințe de plen, ocoliți binele poporului, pentru o așezare a lucrurilor, și urmăriți și laureații Premiului Nobel pentru Economie, de ieri, ce mesaje dau chiar și „marelui Obama”.

Terminați cu pomenile electorale! Dacă dumneavoastră chiar aveți grijă așa de mare de cantinele sociale, care costă doar doi lei, vă rog frumos să faceți un gest – cred că ar fi plin de fairplay –, dați-vă banii din cele trei zile când ați părăsit ședințele de plen, și vor fi mai mult de doi lei pentru fiecare om necăjit, care așteaptă o lingură de ciorbă în plus. Faceți gestul acesta, vă rog!

Mulțumesc. Domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Mulțumesc, domnule președinte. Voiam să spun două lucruri.

Văd că ni se spune că este o inițiativă legislativă complet greșită. Mă mir că unii dintre colegii noștri nu supun la vot sancționarea doamnei senator pentru faptul că vrea să ajute niște oameni amărâți.

Văd că toată lumea spune că noi impunem Guvernului anumite chestiuni, când eu observ de foarte mult timp că Guvernul se ocupă mai mult de legislativ. Am impresia că o să dăm de acum pentru masa acestor săraci, în momentul când vin la masă, să le punem fișa financiară, pentru a ști foarte bine ce eforturi se fac pentru ei.

Haideți, domnilor, Legea asistenței sociale, recunoaștem cu toții, este prost făcută, și de aceea nu trece, iar acestor oameni trebuie să le acordăm cei doi lei în plus, cei doi lei în plus pentru masa lor zilnică.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Am o singură întrebare, vă rog frumos.

S-a ridicat o problemă care este destul de delicată, și anume dacă printr-o inițiativă legislativă putem schimba o hotărâre de guvern. Noi nu am avut precedente pe această chestiune.

Rog insistent... M-am uitat în fișa lucrării. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Ar fi fost primul care trebuia să sesizeze dacă conținutul acestei reglementări modifică o hotărâre de guvern. Domnul senator Dumitru a atras atenția asupra acestei chestiuni.

Avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a fost solicitat în Biroul permanent.

Rog foarte mult comisia care a întocmit raportul să ne dea un răspuns clar dacă această reglementare respectă, din punct de vedere legislativ, această cerință minimă ca legile să nu schimbe hotărâri de guvern. În rest, ceea ce am făcut noi aici este altă discuție. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, 30 de secunde pentru drept la replică, domnul senator Georgică Severin.

Nu dumneavoastră, domnul senator Bașa.

Vă rog, microfonul 3.

Aș vrea să-i fac o precizare colegului meu, domnul senator Bașa. Îi amintesc faptul că, printr-o declarație a Guvernului, pe care văd că-l reprezintă, în această țară avem peste o mie de localități, orașe mici și sate, care nu pot să-și plătească nici măcar salariile. Acolo de unde vor avea bani sau pe acolo nu mai sunt săraci de care să aibă acest stat grijă?

Dar nu mă mai miră nimic, pentru că știm foarte bine că noi suntem statul „fericirii absolute” în regimul Băsescu-Boc și ne îndreptăm spre „suprema democrație”, aceea în care nici măcar de alegeri nu vom mai avea nevoie. Nu mă mai miră atitudinea dumneavoastră.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Silistru, care este și una dintre inițiatoarele propunerii legislative. Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să spun colegilor... Cred că sunt unul dintre parlamentarii cărora nu ar trebui să i se aducă acuze că nu cunoaște tehnica legislativă sau regulamentele. Din punctul acesta de vedere, cred că mulți știu aceasta.

În al doilea rând, vreau să-i spun domnului senator Mihăilescu că inițiativa legislativă nu modifică o hotărâre de guvern. În articolul 15 din Legea nr. 208/1997 scrie clar: „Cuantumul alocației zilnice de hrană pe persoană pentru cantinele de ajutor social se stabilește și se indexează prin hotărâre a Guvernului.”

Eu nu am făcut decât să modific, să adaug că: „se indexează în funcție de inflație”, pentru că așa mi s-a spus, pentru că se subînțelege că se indexează cu inflația în fiecare an, și să specific clar că anual se face această indexare, pentru că, atâta timp cât lipsește din lege acest cuvânt „anual”, Guvernul poate să indexeze la patru, cinci ani, cum, de fapt, s-a și întâmplat și, din 2008, nu s-a mai indexat. Deci nu se modifică o hotărâre de guvern.

## Mulțumesc.

Domnule senator Alexandru Cordoș, secretar al comisiei, vă rog.

## Mulțumesc.

De fapt, doamna senator a făcut toate precizările. Este foarte clar că această propunere legislativă modifică art. 15 din Legea nr. 208/1997.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt luări de poziție, declar dezbaterile încheiate.

Vă rog, vă rog. Am declarat dezbaterile încheiate, nu mai pot să vă dau cuvântul.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun...

La începutul ședinței am întrebat liderii grupurilor parlamentare dacă votăm toate inițiativele legislative și ați stabilit, mi-ați comunicat că, după dezbaterea fiecărui proiect de lege, votăm.

Îmi pare foarte rău. Dacă între timp v-ați răzgândit, mă puneți într-o situație delicată pe mine, dar probabil că nu aceasta vă interesează.

Vă rog, domnule lider.

Microfonul central.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Și dumneavoastră aveți dreptate, și alți colegi din sală. Cutuma este să se voteze la ora 12.00 inițiativele legislative cu caracter ordinar și, câteodată, când există consens între liderii grupurilor parlamentare, chiar și cele cu caracter organic, sau la momentul când se finalizează dezbaterea inițiativei legislative respective, dacă există consens al liderilor grupurilor parlamentare asupra acestei chestiuni. Dacă nimeni nu obiectează, se poate acum.

Dacă eu, de exemplu, obiectez asupra acestei chestiuni, rămâne pentru ora 12.00. Dar eu zic s-o votăm acum.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Tot pe procedură, domnul senator Alexandru Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte,

Cred că ar trebui să ne lămurim odată și să stabilim exact. La începutul ședinței noastre de astăzi, la ordinea de zi, s-a propus vot final asupra legilor organice care au adoptare tacită iminentă: azi, mâine și până luni.

În obiceiul nostru – și, sigur, e o cutumă –, pentru inițiativele legislative cu caracter organic care nu au adoptare tacită, votul pe raport și votul final se dau în ziua de luni, la ora 17.00. Am stabilit acest lucru, s-a votat și în plenul Senatului. Avem impusă această cutumă, pentru că nu este trecută în Regulamentul Senatului.

Ar trebui să știm ce respectăm: votăm luni, de la ora 17.00, inițiativele legislative cu caracter organic care nu au adoptare tacită până atunci sau, într-adevăr, le luăm la grămadă și cum vin.

Hotărâm, și liderii grupurilor parlamentare au, sigur, o putere mare din acest punct de vedere – în cinci –, dacă votăm azi inițiativele legislative cu caracter organic sau le votăm luni, sau dacă, eu știu, în sfârșit... Trebuie să existe un consens pe această chestiune.

Am ridicat această problemă pentru că acum o săptămână v-am adus în față tocmai o asemenea întâmplare. La începutul ședinței, domnul președinte Geoană, care a condus ședința în prima parte, a accentuat – și există în stenograma ședinței – un vot pe o inițiativă legislativă cu caracter organic, la ora 12.00.

Din cauza faptului că am dorit să legiferăm, am încălcat o cutumă și, inclusiv, Regulamentul Senatului, și am votat și două inițiative legislative cu caracter organic care nu aveau termen de adoptare tacită acum o săptămână.

Am solicitat Biroului permanent și, sigur, luni, am să revin cu această propunere de a stabili, o dată pentru totdeauna: dacă este inițiativă legislativă cu caracter organic sub iminența adoptării tacite, votăm – e normal să facem acest lucru –, dacă nu, să stabilim o zi și o oră pentru inițiativele legislative cu caracter organic, așa cum, de fapt, există – hai să spunem –, tacit, un asemenea vot dat în plenul Senatului, dar văd că încercăm să-l ocolim. Când ne convine, ne convine. Când nu, sigur, nu respectăm această cutumă.

Mulțumesc. Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Și domnul senator Cristian Rădulescu, și domnul senator Alexandru Pereș au avut dreptate.

Noi, dimineață – liderii grupurilor parlamentare –, ne-am consultat și am spus că, în situația în care există un consens, chiar astăzi să dăm vot pe inițiative legislative cu caracter organic, mai ales în cazul în care există adoptare tacită până luni.

Majoritatea poate să hotărască dacă dăm astăzi sau luni votul final pe inițiativele legislative cu caracter organic. Este...

Aveți majoritate, sunteți mai mulți astăzi. Vă felicităm! S-ar putea să nu mai fiți, cine știe? Dar hotărâți. Vreți astăzi, astăzi, vreți luni, luni.

Problema însă mai comportă o scurtă discuție. Toată lumea dorește – și eu, ca lider de grup parlamentar, mă confrunt adesea cu această situație – să știe când se dau voturi finale.

Din păcate, sunt destul de mulți colegi care spun: „Domnule, eu vin la votul final, atât. Stau și eu o jumătate de oră, o oră, o oră și ceva pe săptămână la votul final și, cu asta, mi-am făcut datoria în Senat.”

Din acest punct de vedere, nu este bine să avem zi și oră pentru voturi finale. Votul trebuie să se dea imediat după dezbaterea inițiativei legislative, dar, vorba domnului senator Pereș, cutuma, care-i mai puternică decât Regulamentul Senatului, a stabilit să dăm voturi finale luni, de la 17.00 la 18.00.

Încă o dată spun că sunt foarte mulți colegi sau sunt puțini colegi – dar sunt – care întreabă: „Domnule, dar voturile finale când... Când trebuie să vin eu?”

Voturi finale sunt luni, de la 17.00 la 18.00. Vine la ora 17.00, stă până la ora 18.00 și la revedere!

Poate, să reflectăm asupra acestei situații, văd că pe domnul senator Rădulescu deja l-am pus pe gânduri, dar, domnule lider, hotărâți când vreți să dăm votul final. Astăzi? Nu avem nicio problemă, luni... E confuzie, nu? Greu...

Mulțumesc.

Domnule Dumitru Constantin, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi fi foarte scurt.

Regulamentar, este clar, miercuri, de la 12.00 la 13.00, se dau voturi pe inițiativele legislative. Nicăieri nu scrie inițiativă legislativă cu caracter ordinar sau cu caracter organic. Că avem cutuma de care vorbesc colegii mei, ca luni dupăamiază să votăm, între 17.00 și 18.00, în special pentru inițiative legislative cu caracter organic, este cu totul și cu totul altceva.

Că plenul hotărăște, prin votul său, să se dea la ora 9.00, la ora 10.00, într-o zi anume, este cu totul și cu totul altceva, dar este regulamentar de la 12.00 la 13.00, miercuri, în fiecare săptămână.

Mulțumesc mult. Doamna senator Doina Silistru. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să mai adaug un singur lucru. Nu este vorba de niciun populism. Vreau să spun că Legea nr. 208/1997 a fost votată și dată de un guvern de dreapta, în anul 1997, deci nu puteți să mă acuzați că este vorba de populism. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile încheiate.

Ca urmare a discuțiilor dintre dumneavoastră, constatând că nu există unanimitate între liderii de grup, votul asupra inițiativelor legislative, după ora 12.00.

## **Din sală:**

Vot, luni!

Vot, luni la ora 17.00.

Cum nu este unanimitate? Voi nu ați vrut!

Scuzați-mă.

Vă rog, domnule senator, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă totuși schimbăm sistemul, ceea ce am votat astăzi la ora 10.15, prin consens între liderii de grup..., dezbatem fiecare inițiativă legislativă, după ce am dezbătut, votăm. Dacă vrem să facem altceva, atunci, vă rog frumos, supuneți la vot o altă procedură și, dacă plenul Senatului va vota altfel, atunci vom proceda altfel.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Deci propunerea liderului Grupului parlamentar al UDMR este să supunem la vot modificarea cu privire la ceea ce am stabilit dimineață, în sensul ca votul asupra inițiativelor legislative cu caracter organic să fie dat luni.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.

Din partea Guvernului, domnul Nicolae Ivășchescu. Vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 sunt următoarele:

Pentru acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței s-a modificat suma pe membru de familie de la 615 lei,

respectiv la 786 de lei pe membru de familie, iar pentru persoanele singure, care până acum nu erau incluse, adică se opreau tot la 615 lei, suma este de 1.082 de lei.

Având în vedere acest lucru, numărul de beneficiari ai anului trecut a crescut de la aproximativ 200.000 de familii, noi estimăm în jur la 330.000 de familii, cu mențiunea că autoritățile locale pot să vină să acorde subvenție sau ajutoare ori și subvenție, și ajutoare în cuantumul pe care îl doresc, dar nu mai puțin de 10%.

O altă modificare este referitoare la control. Controlul se va efectua la aproximativ 60% din dosarele care vor beneficia de aceste ajutoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule secretar al comisiei Alexandru Cordoș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea măsurilor de protecție socială în perioada sezonului rece, vizând, totodată, reglementarea modalităților de facturare a energiei termice, de plată a facturii, a cuantumului ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, precum și stabilirea limitei maxime a veniturilor până la care o persoană sau o familie poate beneficia de ajutoare pentru încălzire în perioada sezonului rece.

În ședința din 27 septembrie și în ședința din 4 octombrie, membrii comisiei au hotărât să adopte un raport de respingere. Votul negativ dat de cele două comisii a avut în vedere faptul că proiectul de lege nu acoperă creșterea prețurilor la încălzire în sezonul rece.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În numele celor două comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile deschise.

Luări de poziție din partea grupurilor parlamentare? Nu există.

În aceste condiții, declar dezbaterile încheiate. Vot, după ora 12.00.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5[2] din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean sau local.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Vă rog să susțineți proiectul de lege. Microfonul 9.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin prezentul proiect de lege se preconizează adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activității de asigurare a asistenței medicale în localitățile în care nu există unități sanitare publice cu paturi prin oferirea de servicii de sănătate adaptate la nevoile comunităților respective în cadrul unor structuri medicale adaptate.

Având în vedere cele menționate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în baza raportului de admitere, cu amendamente, al comisiilor de specialitate. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru sănătate publică, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru sănătate publică. Este, în speță, un raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Suntem în continuarea dezbaterilor. Mai există puncte de vedere? Există un amendament respins. Este susținut? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am vorbit și săptămâna trecută pe această temă, dar, cu îngăduința dumneavoastră, am să mai aduc câteva argumente în favoarea înființării acestor centre de sănătate multifuncționale, fără personalitate juridică, în structura spitalelor municipale sau județene.

Câțiva colegi, săptămâna trecută, au spus că, atunci când ordonanța Ministerului Sănătății, respectiv ordonanța Guvernului a hotărât reprofilarea unor unități sanitare spitalicești neperformante, nu a stabilit și o alternativă din punct de vedere al structurilor de asistență medicală, adică în locul acestor spitale ca structuri de asistență medicală s-au așezat structuri de asistență socială, și că această inițiativă legislativă vine târziu. Este adevărat, vine mai târziu, vine ca un act reparator – așa cum s-a spus –, dar este o atitudine absolut necesară, obligatorie, pentru că aduce pe locațiile fostelor spitale o structură de asistență medicală în măsură să preia cazurile de gravitate mică și medie.

Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 stabilea, legifera existența structurilor de sănătate numite „centre multifuncționale”. Noi venim acum să updatăm această ordonanță și să spunem că, după descentralizare, evident, să o aducem la zi. Aceste structuri nu funcționează în subordinea direcțiilor de sănătate publică, ci a spitalelor județene, și sunt fără personalitate juridică.

Este foarte bine să facem acest lucru acum, în toamna acestui an, pentru că bugetul caselor de asigurări de sănătate județene a fost contractat în întregime pe anul acesta, iar aceste centre multifuncționale în structura spitalelor județene au nevoie de contracte adiționale, deci este bine să fie prinse în bugetele pe anul viitor ale caselor de asigurări de sănătate.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă prin aprobarea actului normativ am vindeca Guvernul de lipsa de viziune, cel ce vă vorbește tot timpul ar fi de acord cu măsuri care să aducă mai bine și mai mult țării.

Vorbesc cu aducere aminte de luarea unei poziții în Senatul României vizavi de modul în care s-a făcut reforma în sănătate. Îl rugam atunci pe domnul ministru – pe care îl respect –, colegul nostru de Senat, printr-o interpelare, să-mi răspundă cum vede Domnia Sa, când cu barda întunericului a retezat spitalele României. Și acum văd, când au aprins lumina și au văzut că oamenii mor de durere până la spital, s-au gândit cum cauterizăm aceste răni puternice produse în urma unei decizii insuficient fundamentate.

Și, ca să vă dau dovada celor spuse, v-aș trimite să rememorați, să recitiți și să reanalizați care era fundamentarea în reducerea spitalelor, una singură: cheltuieli mari. Nici nu se punea problema eficientizării activității de asigurare a asistenței medicale, spuneau oamenii care văd durerea cu ochiul profesiei și cu transpirația minții. Mă gândeam dacă sudoarea corpului poate umezi fruntea minții la cei care au tăiat fără să se uite. Și acum...

I-am ascultat intervenția colegului săptămâna trecută, când spunea că această măsură era preconizată cu mulți ani în urmă. Păi, dacă am avut-o ca soluție, și am avut-o în sertarul cunoașterii și în portofoliul administrativ, întrebarea se pune: dacă am operat tăind, de ce nu am și cusut, în același moment, ca lucrurile să nu se întâmple cum, de altfel, se întâmplă astăzi?

Am primit răspuns la acea interpelare, greu de digerat de durerea oamenilor, iar cel ce vă vorbește spunea, cu puține cuvinte, că ați tăiat, ați desființat spitale unde primarii au altă culoare politică, iar în județul Mehedinți așa s-a întâmplat: la Strehaia, că a fost primar liberal, și la Vânju Mare, că a fost PSD-ist.

Dar le-am spus atunci – și le repet astăzi –, durerea PDL-iștilor nu va fi alta decât egală, și poate mai grea decât a acelora pe care i-ați privat printr-o măsură proastă, rețineți!, rea, dureroasă, și nu a durat multe luni de zile, și iată că realitatea ne-a împins la înfăptuirea unei măsuri reparatorii.

Mulțumesc tare mult. Pe procedură, domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vreau să intervin pe procedură, așa cum am cerut.

Nu am nimic cu colegii care au discutat anterior, și-au făcut datoria și au spus ceea ce credeau că este bine, nici cu președintele de ședință care conduce astăzi, dar vreau să atrag atenția că, în urmă cu o săptămână, noi am încheiat dezbaterile asupra acestui proiect de lege și a rămas să facem următorul lucru: este un amendament care se discută sau nu și trebuie să dăm votul pe raport și pe proiectul de lege. Acolo am rămas și de acolo ar fi trebuit să continuăm. Dacă mai deschidem încă o dată dezbaterile, pe lângă cele pe care le-am făcut săptămâna trecută, nu știu unde mai ajungem. Sigur că este un domeniu unde se pot spune foarte multe lucruri și nu se vor termina cu noi, acum, aici.

De aceea, haideți să mergem mai departe de unde am rămas.

Vă mulțumesc.

## Domnule senator,

Sunt de acord cu dumneavoastră, în parte. În extrasul de ședință de data trecută apar dezbateri în continuare, așa că îi dau cuvântul domnului senator Paul Ichim.

Microfonul 1, vă rog.

Îmi cer scuze dacă voi repeta. Nu aș fi vrut să discut, dar luați în calcul următorul lucru: când am închis unitățile sanitare, se pare că realitatea de la birou cu realitatea din teren nu s-au pupat întotdeauna.

E adevărat că anumite unități sanitare meritau închise. Fără comentarii, și nici nu am discutat în acest sens.

E adevărat că aceste centre multifuncționale caută să repare pe ici, pe colo pe unde problema a fost poate intempestiv rezolvată. E bine, într-un fel, că se poate face treaba asta, însă rețineți că și aceste centre multifuncționale trebuie să aibă o anumită dotare tehnică, pentru că vine programul privitor la pachetul minim de servicii medicale, revin protocoalele și trebuie să ai anumite condiții de a desfășura actul medical. Și aici am o rugăminte către minister, supun atenției Domniilor Lor o realitate.

Am comentat că închidem o sută și ceva de spitale. Am închis 60 și ceva. Am zis că facem stabilimente sociale și, din toate, am făcut vreo șapte cămine de bătrâni. Am zis că vom caza în ele pensionarii. Avem 7.000 de solicitări în oraș, nu la țară. Deci nu am rezolvat nici treaba aia, totuși. A rămas în drum. Și aici vă rog să fiți atenți.

Gândiți-vă ce faceți la minister, că ați semnat cu Fondul Monetar Internațional desființarea a încă 4.000 de paturi de spital. Gândiți-vă, încă 4.000 de paturi de spital! Măsurați de două ori înainte de a tăia, pentru că această decizie, dacă o vom lua, nu cred că va corecta tot ce am tăiat. Gândiți-vă la o soluție, încât sistemul sanitar să nu sufere. Încă 4.000 de paturi de spital, luate după aceeași gândire, cred că destabilizează complet sistemul sanitar.

Las la o parte faptul că v-am întrebat încă un lucru. În sănătate, în asigurări de sănătate, tăiem numai de la sistemul public. Avem două case paralele de la care nu se taie. Ori românii sunt egali în fața legii, ori unii români sunt mai egali decât ceilalți!

Gândiți-vă de două ori la ce faceți și la ce propuneți. Părerea mea este că, dacă mai tăiem 4.000 de paturi, așa cum am tăiat aceste 5.000 de paturi, sistemul sanitar se scufundă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Solicit vot asupra amendamentului respins și vot final la ora 12.30.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Emacu, vă rog.

Aveți un secretar de stat care, din câte știu eu, este peste șeful de departament. Așa este normal, să-i dau cuvântul dumnealui.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propun următoarele:

În primul rând, acordarea ajutoarelor prevăzute la art. 21 alin. (2) din anexa nr. 7 la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru polițiștii și cadrele militare în activitate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

De menționat că în acest an, în 2011, prevederile vizând salarizarea și acordarea ajutoarelor la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică. Acest lucru ar fi condus la lipsirea de această formă de protecție a personalului disponibilizat din Ministerul Administrației și Internelor.

A doua chestiune se referă la exonerarea de la plata cheltuielilor de școlarizare pentru polițiștii și cadrele militare care solicită încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie sau la cerere, anterior datei aplicării măsurilor de reducere a numărului de posturi.

A treia propunere de modificare se referă la încadrarea absolvenților promoției anului 2011 ai instituțiilor de formare profesională inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor, respectiv din structura Ministerului Apărării Naționale, care sunt pregătiți pentru nevoile Ministerului Administrației și Internelor, începând cu data de 1 ianuarie 2012. Aici trebuie să fac remarca că vor fi încadrați la această dată, dar fără a depăși numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Administrației și Internelor.

A patra propunere. Organizarea și desfășurarea activităților de absolvire a instituțiilor de formare profesională inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor, acordarea gradelor profesionale militare absolvenților și repartizarea acestora pe unități, în perioada 12–30 decembrie 2011. A cincea propunere. Desfășurarea activităților specifice pentru acordarea gradelor profesionale militare absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale pregătiți pentru nevoile Ministerului Administrației și Internelor și repartizarea acestora la unități în perioada 28–30 decembrie 2011 și, nu în ultimul rând, numirea în funcție a absolvenților repartizați la unități din structura Ministerului Administrației și Internelor începând cu data de 1 ianuarie 2012 și prezentarea acestora la respectivele unități începând cu data de 3 ianuarie 2012.

Vă rog să sintetizați, domnule secretar de stat.

Tocmai asta încerc să fac.

Domnule președinte,

Luând în considerare aceste elemente prezentate anterior, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 în forma propusă de Guvern.

Precizăm, de asemenea, că nu suntem de acord cu raportul de respingere întocmit de comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului senator Marius Gerard Necula, președintele comisiei de specialitate, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Din păcate, ne aflăm în fața unui raport de respingere, adoptat cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Există luări de cuvânt?

Domnul senator Bălan, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011, Guvernul, de fapt, urmărește legalizarea unor măsuri deja luate în teritoriu privind reducerea masivă a numărului de angajați, cu efectele care deja se resimt.

Din titlul proiectului de lege ne dăm seama de inutilitatea lui. Citez: „pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal”. Această obligativitate este prevăzută în Legea bugetului de stat și îmi pun întrebarea de ce Guvernul trebuie să mai atenționeze o dată Ministerul Administrației și Internelor să respecte Legea bugetului de stat pe 2011, iar dacă consideră că este necesar acest lucru, de ce nu o lege și pentru celelalte ministere sau, eventual, pentru toți ordonatorii principali de credite?

Observăm o inconsecvență a reprezentanților Guvernului. Acum câteva săptămâni, reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, fiind întrebat de modul în care s-au făcut

împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar, ne-a răspuns în felul următor: „Ne-ați votat Legea bugetului de stat pe anul 2011 cu un anumit deficit, lăsați-ne să ne asumăm răspunderea pentru modul de acoperire a acestui deficit.”

Astăzi, un alt minister nu dorește să-și asume răspunderea pentru măsurile pe care le-a luat deja și dorește să se acopere printr-o lege specială.

Mai aflăm și alte ciudățenii din textul legii, anume faptul că angajările absolvenților din promoția anului 2011 se vor face după 1 ianuarie 2012, fără a depăși numărul maxim de posturi aprobat pentru minister prin Legea bugetului de stat pe 2011.

Eram convins că este o greșeală de redactare și, de fapt, se referă la bugetul pe 2012, gândindu-mă că, după spectaculoasele creșteri de 0,2-0,3% cu care se laudă Guvernul, și bugetul Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2012 va fi mai mare. Surpriza a fost că nu este o greșeală. Se menține acest număr aprobat prin structura bugetului de stat pe 2011, ceea ce înseamnă că un număr foarte mic dintre acești absolvenți vor fi încadrați după 1 ianuarie 2012.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Blaga. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc.

Aș vrea să fac niște precizări, ca să fie mai bine înțeles, față de ce propune Ministerul Administrației și Internelor aici. Și nu este pentru prima dată când o face. A făcut-o și în 2009 domnul Nica, dacă mai țineți minte. Adică, discutăm despre niște oameni care au un contract cu statul român. E clar că ei vor fi angajați. Au un contract, au fost școlarizați pe banii statului român. Mai mult, sigur, este nevoie de ei în sistem în acest moment, neexistând posibilitățile de a fi bugetată această acțiune de angajare a lor. Sunt, de altfel, în continuare într-un plin proces de evaluare a aparatului din structurile ministerului și nimeni nu spune că nu-i angajează, ci îi vor angaja pas cu pas, după 1 ianuarie 2012.

Aș vrea să vă spun – și de asta eu am fost mirat că destui reprezentanți ai ministerului chiar nu știau, ca să nu mai spun de conducători de alte instituții importante – de ce s-au angajat atâția oameni în 2010. În 2009 s-a venit cu un astfel de proiect de lege și s-a spus că se vor angaja și vor fi plătiți pe exercițiul bugetar 2010. Și așa s-a și întâmplat. Eu i-am angajat atunci la 1 decembrie 2009, dar au intrat în plată, practic, în 14 ianuarie, când era plata – nu mai știu cum e la minister –, motiv pentru care în 2010 am angajat trei promoții, nu una. De asta le aduc aminte și unora din minister, și altora, care conduc instituții importante în statul acesta, de ce au fost atâția angajați în 2010. Pe de o parte, promoția 2009, pe de altă parte, două promoții care s-au prins în 2010: ultima promoție cu patru ani și prima promoție cu trei ani. De aceea, am angajat trei promoții în 2010.

Eu v-aș ruga și pe colegii din Grupul parlamentar al PSD să fiți de acord cu acest proiect de lege, mai ales că, repet, și dumneavoastră tot așa ați procedat – și bine ați procedat – în cursul anului 2009.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi de toate, apelul domnului senator Blaga este interesant, îl apreciem, dar, din considerente ce țin de constituționalitate, acest act normativ nu poate fi adoptat. Și v-aș ruga să observați că, la punctul 2 din avizul Consiliului Legislativ, se atrage atenția asupra unei chestiuni care pune în discuție – nu pentru prima dată – raporturile corecte, în procesul legislativ, dintre Parlament și Guvern.

Și ne atrage atenția Consiliul Legislativ că, prin Decizia nr. 1.221/2008, Curtea Constituțională a statuat că adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe care conținea prevederi similare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2008, nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă adoptată în Parlament.

În consecință, s-a reținut că Guvernul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

Deci iată că avem o problemă de natură constituțională și eu cred că, dacă suntem Parlament și ne mai respectăm pe noi înșine, trebuie să fim împotriva adoptării acestui act normativ, și sunt convins că, în intimitatea sa, și domnul Blaga gândește la fel ca noi.

În al doilea rând, aș vrea să pun câteva întrebări foarte precise, pentru că, din păcate, acest proiect de lege nu a trecut pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca să am ocazia să le pun acolo.

Mai întâi, câți polițiști sau alte cadre au fost disponibilizate din Poliție, jandarmi, ISU, alte categorii, dintre cele care fac obiectul ordonanței, în acest an, 2011? Ca să lămurim, pentru că pe piață circulă tot felul de cifre.

A doua întrebare: Câți vor mai fi disponibilizați în acest an sau în anul viitor din toate aceste categorii?

A treia întrebare: Câți beneficiari ai măsurilor de protecție socială prevăzute la art. 1 din această ordonanță avem în evidență și care sunt restanțele la plata acestor drepturi?

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Greblă, microfonul 4.

Două probleme punctuale, dincolo de faptul că și eu consider că această ordonanță de urgență este neconstituțională și că acest aspect primează în analiza tuturor celorlalte texte de lege.

Vreau să fac – spuneam – două referiri: una la faptul că s-a gândit, onor Guvernul, să-i exonereze de plata cheltuielilor pe timpul școlarizării pe absolvenții instituțiilor cu specific care își dau demisia înaintea unei anumite date. Acest lucru nu poate fi reglementat prin lege, deoarece raporturile dintre Ministerul Administrației și Internelor și absolventul respectiv, proaspătul demisionat, sunt guvernate de contractul intervenit între cele două părți, astfel încât nu putem, prin lege, să modificăm răspunderile prevăzute în obligațiile pe care și le-a asumat fiecare prin contract. Dacă ministerul dorește, poate să încheie acte adiționale cu absolvenții respectivi, poate să treacă și să uzeze de teoria generală a contractelor, dar în niciun caz prin lege nu pot să modific niște obligații care au intervenit din contract.

Al doilea aspect reprezintă, de fapt, o întrebare. Dacă Ministerul Administrației și Internelor s-a gândit că promoția anului 2011, parțial, va fi încadrată la 1 ianuarie 2012, aș ruga să ni se spună care este statutul acestor absolvenți din iunie, când au luat examenul de licență, și până la 1 ianuarie, când, probabil, câțiva norocoși o să poată să fie angajați. Sunt șomeri în această perioadă? Sunt la dispoziția inspectoratelor de linie? Primesc ceva indemnizații pentru culpa ministerului, care i-a școlarizat și apoi nu îi încadrează în muncă?

Aici aș ruga un răspuns punctual.

Mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul reprezentanților ministerului, îl rog pe domnul senator Marius Gerard Necula să poftească la microfon.

Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Câteva lămuriri. Eu zic că este normal ca deficitul și prevederile bugetare în ceea ce privește suma alocată salarizării personalului din Ministerul Administrației și Internelor să respecte prevederile bugetului de stat. Nu este nicio surpriză, ba din contră, eu consider că este un lucru normal și, în același timp, un lucru responsabil.

În ceea ce privește personalul, este clar că, așa cum a spus și domnul senator Blaga, ne aflăm în fața unei promoții care a început școala acum trei, respectiv patru ani de zile. Cifra de școlarizare a fost adaptată în funcție de necesitățile și posibilitățile pe care le are societatea românească și de nevoile pe care le are actualul Minister al Administrației și Internelor.

Prevederile acestui proiect de lege sunt mai importante în zona măsurilor sociale, iar aceste măsuri sociale..., o spun celor care, normal, nu au participat la discuțiile comisiei de specialitate, unde s-a devoalat un secret care nu era chiar atât de bine ascuns, și anume că aceste măsuri sociale vin în urma negocierilor purtate cu structurile asociative, în speță cu sindicatele din minister și, după cum observați, inclusiv primul punct, cel referitor la acordarea ajutoarelor prevăzute la art. 21, care se mută din bugetul Ministerului Administrației și Internelor în bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj, este o variantă care a fost găsită de cele trei ministere.

În ceea ce privește constituționalitatea acestui proiect de lege, vreau să vă spun că de la Consiliul Legislativ există un aviz favorabil, iar legislația spune că, în momentul în care cineva se îndoiește de constituționalitatea acestui proiect de lege, are la dispoziție atacul la Curtea Constituțională. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare, îi rog pe cei trei – am înțeles – reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor să răspundă la numeroasele întrebări care le-au fost ridicate.

Vă rog.

Microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la critica de neconstituționalitate, într-adevăr, avizul Consiliului Legislativ este un aviz consultativ. Noi am analizat această critică și menționăm – am precizat și atunci când proiectul de lege s-a dezbătut în cadrul ședinței Guvernului – că demersul propus de instituția noastră nu are în vedere contracararea unei măsuri de politică legislativă adoptate de Parlament, ci tocmai punerea în acord cu o măsură adoptată de Parlament, în sensul încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011.

De asemenea, menționăm că, spre deosebire de proiectul de lege respins de Parlament, prin care se propunea crearea unui mecanism care să asigure nominalizarea, pe baza unor criterii bine stabilite, a persoanelor ale căror raporturi de serviciu sau de muncă ar fi urmat să înceteze, prin proiectul de act normativ aflat în dezbatere astăzi nu se are în vedere stabilirea unor noi reguli în materie, reducerea posturilor ocupate urmând să fie fundamentată pe dispozițiile cadrului legal în vigoare.

Așa cum s-a subliniat aici de către domnul secretar de stat, prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se prevede să se acorde aceste ajutoare din bugetul asigurărilor de șomaj în anul 2011 pentru polițiștii și cadrele militare în activitate care sunt disponibilizate. Precizăm că, potrivit unei legi din 2010, aceste ajutoare se acordau începând cu data de 1 ianuarie 2012. Deci aceste categorii de personal nu ar fi beneficiat de niciun ajutor la trecerea în rezervă și, pe de altă parte, sunt acele măsuri privind încadrarea promoției.

Profit de întrebarea pusă de domnul senator Toni Greblă și vreau să precizez faptul că aceste persoane nu au susținut examenul de licență. Așa cum se prevede în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2011, data prevăzută este luna decembrie. Atunci vor susține aceste persoane examenul de licență, respectiv de absolvire. Și vorbim despre un număr de 2.863 de absolvenți. Dacă vreți, îi și detaliez, câți ofițeri de poliție, ofițeri militari, agenți de poliție, subofițeri și maiștri militari.

## Mulțumesc și eu.

Dacă există din partea ministerului și alte puncte de vedere sau puncte de vedere referitoare la alte întrebări? Nu sunt.

Domnule senator Toni Greblă, microfonul 4.

Întrebarea mea era pusă cu bună-credință și credeam că ministerul chiar a găsit o posibilitate ca să nu-și bată joc de acești tineri.

Răspunsul însă are și o doză de cinism... Măsura are o doză din cinism, nu răspunsul în sine.

Ei au absolvit anul școlar la sfârșitul lunii mai și trebuiau să susțină examenul de licență în iunie. Ministerul, știind că nu poate să-i încadreze în muncă, le-a stabilit examenul de licență în decembrie, pentru ca anul 2011 să fie compromis – jumătate din el – pentru acești tineri.

Întrebarea pe care o pusesem eu era alta: Ce statut au în această perioadă, până în ianuarie 2012, când vor fi încadrați în muncă?

În al doilea rând, printr-o lege nu pot să modific raporturi stabilite prin contracte, în care se scrie foarte clar care sunt drepturile și obligațiile fiecărei părți. Dacă ministerul dorea să nu mai execute..., să nu mai urmărească faptul că cei care au plecat ar trebui să plătească cheltuielile de școlarizare, acest lucru îl putea face ca măsură administrativă, nu printr-o lege, pentru că legea nu poate să modifice voința părților exprimată prin contract.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Numai o secundă... Domnul senator Țuțuianu, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Îmi pare rău că revin, dar nu mi s-a răspuns la nicio întrebare, și am să fiu insistent, iar dacă cumva datele nu sunt la dispoziție, rugămintea este să primesc un răspuns. Am pus 4-5 întrebări foarte directe.

Dacă vorbim de starea de infracționalitate, îmi pare rău că nu facem o discuție serioasă, fiindcă numai aseară pe toate posturile de televiziune rezulta cam ce înseamnă restructurarea Poliției, începând cu cazul, de acum celebru, de la Giurgiu și terminând cu un caz din județul de unde vin eu, din Dâmbovița, când polițiștii duși la fața locului i-au bătut pe cei care i-au chemat să-i apere.

Cred că ar trebui să discutăm serios în ce măsură această restructurare a generat efecte pozitive sau nu în sistem. Eu cred că sunt negative.

Patru polițiști au mers la fața locului și au bătut șapte paznici care i-au chemat să intervină, și după aceea și-au cerut scuze că i-au bătut degeaba. Trebuiau să bată hoții.

Cam aceasta este situația la acest moment în Poliția Română și cred că acest mod de a trece pe lângă subiect nu este în regulă.

Mulțumesc.

Din partea ministerului, un ultim cuvânt, vă rog.

## **Doamna Irina Alexe:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La una dintre întrebările domnului senator Țuțuianu am răspuns – cu privire la numărul de elevi sau studenți care au terminat – și voi răspunde și la celelalte.

Domnul senator a întrebat câți polițiști sau cadre militare au fost disponibilizate.

Țin să precizez că, pe lângă personalul disponibilizat, au existat și pierderi naturale.

Astfel, avem pensionări pentru limită de vârstă și anticipate. Precizez că datele sunt de la 10 octombrie 2011, adică de luni, și mai avem încă în curs de derulare anumite proceduri pe concedii medicale și alte chestiuni de acest gen.

Reiau. Pentru limită de vârstă și anticipate, până la data de 10 octombrie anul curent, avem 1.316; clasări medicale – 698; reorganizări și alte nevoi – 4.035, din care 37 cu drept la pensie; decedați – 74; pierderi de personal, fără drept la pensie – și aici ne referim la demisii, cereri, încetarea raporturilor de serviciu la cerere, abateri și alte motive – 2.324.

Vorbim despre un total general, la data de 10 octombrie anul curent, de 8.447, cu precizarea că mai sunt încă proceduri în derulare.

Restanțele la plata acestor drepturi... Vreau să precizez că pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de astăzi se află Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aplicarea normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011, astfel încât să fie stabilită legislația de nivel secundar potrivit căreia aceste ajutoare vor fi acordate.

Deci nu s-a acordat niciun ajutor până la momentul acesta. Ele vor fi acordate după ce hotărârea va intra în vigoare.

Am precizat... nu am precizat..., precizez acum că statutul acestor persoane care urmează să absolve unitățile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor este cel de elev, respectiv de student, și la momentul acesta se află în vacanță.

După cum scrie în ordonanța de urgență a Guvernului, urmează să fie prezenți la unități, potrivit calendarului stabilit. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile încheiate asupra acestui proiect de lege.

Vot final, la ora 12.30. Deja este ora 12.30.

Revenim la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.

Rog liderii de grup să invite toți colegii în sală.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Dacă toți colegii au luat loc,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5[2] din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean sau local.

Vă aduc aminte că proiectul de lege a fost dezbătut în două ședințe consecutiv.

Înainte de a trece la votul asupra proiectului de lege,

Ca atare, a fost respins.

Vă aduc la cunoștință, înainte de vot, că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Aveți dreptate, proiectul de lege. Îmi cer scuze.

Vă doresc un sfârșit de săptămână și muncă în comisie cât mai spornice!

Ne vedem luni, 17 octombrie anul curent, la ora 16.00. Declar ședința încheiată.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.35._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591097]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/21.X.2011 conține 40 de pagini.**

Prețul: 12,00 lei