Marius Petre Nicoară

Declarația politică se intitulează „Clasa zero, zero rezultate”.

Clasa zero sau clasa pregătitoare este invenția care bulversează anul școlar 2012–2013 și care își anunță de pe acum ineficiența. În ciuda discuțiilor pe marginea subiectului, provocate de părinți, de cele mai multe ori, Ministerul Educației a rămas consecvent acestei idei care nu va îmbunătăți în niciun fel sistemul de învățământ, din contră.

Evident că nici pe acest subiect nu am avut parte de o dezbatere serioasă, în care ministerul să accepte și alte păreri, motiv pentru care asociațiile de părinți și învățătorii, directorii de școli sau educatorii au inițiat în toată țara mai multe întâlniri pe această temă.

Așa cum mi-am expus deja punctul de vedere în dezbaterea organizată la Cluj-Napoca, nu pot înțelege de ce susține Ministerul Educației un asemenea proiect pentru care nu s-a asigurat cadrul de desfășurare: nu există loc în școli, clase adecvate grupei de vârstă, mobilier, săli de mese sau de odihnă, învățătorii nu au programă sau planuri-cadru și nici nu știu cum ar trebui să se desfășoare orele cu acești copii care încă învață prin joc.

Părinții și-au manifestat neîncrederea și au avut și au, în continuare, mult prea multe întrebări fără răspuns, începând cu programul copiilor (prelungit sau normal, ora de 40 de minute sau de 50) și terminând cu ceea ce vor învăța efectiv.

S-a pus problema organizării acestei clase pregătitoare în cadrul grădinițelor, unde funcționează și în prezent grupa pregătitoare, dar ideea a fost respinsă de fostul ministru Daniel Funeriu. Nu-i înțeleg motivele, așa cum nu înțeleg nici faptul că nu s-a făcut nimic pentru implementarea acestui proiect, în afară de redactarea celebrei deja Legi a educației.

În situația dată, găsesc oportună renunțarea la clasa zero, cu zero beneficii pentru copii, părinți, învățători și educatori.