Alexandru Pereș

Declarația politică se intitulează „Comisiile parlamentare de anchetă – instrument de măsură pentru timpul irosit!”.

Domnule președinte, Onorat Senat,

În ultima perioadă de timp, în Parlamentul României au fost constituite o serie de comisii de anchetă. Un procedeu parlamentar care, folosit politicianist, și-a dovedit ineficiența. Amintesc aici despre Comisia Bârsan, Comisia CEC și Comisia Nana. Trei subiecte despre care s-a discutat mult în presă, dar care au fost mai puțin dezbătute aici, în Parlamentul României.

Am discutat în Biroul permanent al Senatului faptul că s-a ajuns în situația de a fi înființate comisii parlamentare de anchetă din dorința unora de a genera și întreține subiecte pentru presă, respectiv de a abate atenția opiniei publice de la realele probleme ale societății românești.

În susținerea celor de mai sus, în cele ce urmează am să detaliez, succint, o parte din nerealizările comisiilor parlamentare de anchetă, și anume:

1. Comisia Bârsan a fost înființată în luna aprilie 2013, iar după ce a așteptat aproape un an de zile remiterea unui punct de vedere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la o posibilă existență a unei interferări cu actul de justiție, și-a încheiat activitatea în data de 3 iunie 2014, obiectul de activitate concret

al acesteia fiind reprezentat doar de capacitatea de a aștepta. Ca atare, comisia și-a demonstrat ineficiența!

2. Comisia înființată pentru anchetarea activității CEC Bank – SA este, din nou, un caz interesant. Dacă în Hotărârea Senatului nr. 68/2013, la art. 2, se menționa care sunt scopul și obiectivele anchetei, în raportul Comisiei pentru buget din Senat (nr. XXII 1298/18.XII.2013) același articol are un conținut mai amplu, în care se menționează că ancheta are ca scop inclusiv analiza managementului activității CEC Bank – SA. Practic, verificarea a fost extinsă, iar din concluziile și recomandările anchetei reiese faptul că, din 27 de bănci care activează pe piața românească, 19 au sistem de management dualist și doar 7 unități bancare au sistem unitar, așa cum are și CEC Bank. Recomandarea comisiei a fost aceea de introducere a sistemului dualist și în cazul CEC. Foarte bine! Dar mă întreb: de ce nu facem verificări și în cazul EximBank? Și aceasta este o bancă de stat și, dacă este necesară introducerea unui sistem dualist (consiliu de administrație și directorat) la CEC, să avem același regim și pentru cealaltă bancă a statului. Este o sugestie, dar ar putea fi și un principiu al egalității de tratament și funcționare a băncilor de stat!

3. Comisia Nana – în acest caz nu se știa exact ce se va ancheta la nivel parlamentar: activitatea unei persoane private (lucru imposibil, de altfel) sau activitatea unei instituții. Comisia Nana a fost înființată și, după trei luni de activitate, termenul pentru depunere a raportului s-a prelungit cu încă 60 de zile. Apoi, în data de 16 aprilie 2014, Ministerul Public a dat publicității un comunicat prin care a anunțat că: „Pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a constituit un dosar penal în care se efectuează cercetări în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate și arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, județul Călărași. În cauză, procurorii au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptele sesizate de Corpul de control al prim-ministrului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.”