Augustin Daniel Humelnicu

Declarația politică se intitulează „Complicitatea opoziției cu justiția coruptă”.

Distinse domnule președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Cu părere de rău constat că, deși absolut necesar pentru una dintre cele mai importante puteri în stat – justiția –, proiectul legii care ar trebui să reglementeze promovarea judecătorilor la cea dintâi instanță a țării, Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respins de colegii din opoziție atunci când a fost dezbătut la începutul acestei luni. Ministerul Justiției a întocmit acest proiect ținând cont chiar de ceea ce au cerut magistrații: transparență în sistem. Guvernările care s-au succedat din anul 2000 și până în 2008 nu au făcut nimic pentru ca sistemul judiciar din România să devină unul coerent, în care să fie încurajate valorile profesionale, și nu cele de grup.

Ce a cerut Ministerul Justiției prin acest proiect de lege pe care dumneavoastră, colegi senatori ai PSD și PNL, l-ați respins? Nimic altceva decât corectitudine și numirea unor oameni cu experiență, care au parcurs toate etapele profesionale, la cea mai înaltă instanță a României, dar nu s-a obținut așa ceva, guvernările PSD și PNL care au fost la conducerea țării din anul 2000 și până în 2008 nu au făcut decât să încurajeze corupția, ducând-o până la nivelul de fenomen, inclusiv în sistemul judiciar, sistem în care cuvântul „lege” ar trebui să fie sfânt.

Ce am încercat noi să aprobăm? Ca justiția să facă ordine în această țară, iar românii, fie ei demnitari sau oameni de rând, să fie egali în fața legii.

Acum e greu să se întâmple astfel, pentru că numirile la înalte foruri din magistratură se fac într-un mod nemaiîntâlnit în niciun sistem din lume: magistrații își desemnează noii colegi fără ca aceștia să treacă prin vreun examen sau evaluare.

Ministerul Justiției a dorit să facă ordine și să elimine orice urmă de subiectivism, propunând să-și poată depune candidaturile la Înalta Curte de Casație și Justiție numai acei magistrați care au îndeplinit funcția de judecător la Curtea de Apel sau de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, cu o vechime de cel puțin 15 ani în funcția de judecător sau de procuror.

O altă condiție a fost aceea ca cel puțin cinci ani din ultimul deceniu de activitate candidatul să fi activat ca judecător la instanțele sau parchetele menționate. S-a luat această decizie pentru că s-a apreciat că este absolut necesară parcurgerea gradelor de jurisdicție obișnuită – instanța de fond, apel, recurs, deci cele trei trepte – pentru ca pregătirea și experiența profesională, precum și competențele sociale și umane care derivă și din vechime să poată aduce un plus de valoare actului de justiție necesar a se înfăptui la Înalta Curte.

Apoi, selecția urma să-i desemneze pe cei mai buni, întrucât candidații ar fi fost evaluați de o comisie formată din trei judecători, care își desfășoară activitatea în cadrul secției Înaltei Curți pentru care au fost depuse candidaturile, și și-ar fi demonstrat competențele în fața plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de față fiind și un psiholog desemnat de plen.