Niculae Bădălău

Declarația politică se intitulează „Dacian Cioloș, tehnocrat european premiant, dar repetent la absorbția fondurilor europene”.

Experimentul guvernării tehnocrate este pe cale să eșueze nu doar per ansamblu, ci și pe fiecare domeniu

în parte. Guvernarea tehnocrată nu doar că a adâncit nemulțumirea cetățenilor față de partidele politice și față de politic în general, dar a lăsat și impresia că poate rezolva marile probleme cu care se confruntă societatea românească. În contextul în care unii miniștri sunt funcționari suspendați din pozițiile pe care le dețin la Bruxelles, s-a lăsat impresia că înțelepciunea și lumina vin doar de afară și nicidecum din interior.

În Programul de guvernare al premierului Dacian Cioloș, în prima parte a acestuia, unde este descrisă „viziunea tehnocrat-guvernamentală”, se spune în felul următor: „Guvernul se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare și va identifica soluții rapide de implementare și eliminare a blocajelor.”

În capitolul 11 al aceluiași program sunt, de asemenea, descriși pașii pe care miniștrii tehnocrați, experți în problemele europene, în frunte cu premierul Dacian Cioloș, îi vor face în scurta, dar „esențiala” guvernare de un an de zile: „Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007–2013 și lansarea de urgență a tuturor programelor pentru perioada 2014–2020, identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate.”

Ei bine, în ciuda acestor propoziții clare și la obiect și a intențiilor proiectate la începutul mandatului, rata de absorbție nu a suferit îmbunătățiri semnificative, iar noile programe din exercițiul financiar 2014–2020 suferă întârzieri majore.

În anul 2016, până la sfârșitul lunii martie, România a încasat doar 750 de milioane de euro de la Comisia Europeană, în baza cheltuielilor efectuate pe perioada de programare 2007–2013, adică o îmbunătățire de numai 3,5%. Drept care, pentru performanța pe care ministrul fondurilor europene, Aura Răducu, a avut-o, premierul i-a cerut demisia. Și să nu uităm totuși că doamna avea o experiență europeană: fost manager de program pe domeniul politicilor europene la Comisia Europeană într-o perioadă (2007–2012), manager principal tot pe programe europene la BERD România (2014–2015), funcție din care a fost luată și pusă la minister. Prin urmare, ne-am fi așteptat ca rata de absorbție a fondurilor să explodeze în această perioadă, având în vedere că la conducere aveam chiar un specialist bruxellez. Ei bine, lucrurile nu au stat chiar așa. Ba, din contră, doamna a plecat, iar nivelul absorbției fondurilor europene a rămas prost.