Mihai Viorel Fifor

Declarația politică se intitulează „De grija evaluărilor, moare sistemul de educație”.

## Stimați colegi,

Declarația politică pe care o adresez astăzi se referă la evaluările naționale pe care aproximativ 600.000 de elevi din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost nevoiți să le dea, cu voie sau fără voie. Acești copii sunt evaluați sub auspiciile unui sistem de educație care încă testează. Elevi, părinți, cadre didactice sunt cobaii unui sistem încă neperformant, care scoate pe bandă rulantă absolvenți de studii medii și/sau superioare fără posibilitatea de a intra pe piața muncii.

Subiecte unice, rezultate confidențiale, care nu se trec în catalog, dar cu rol de informare pentru părinți și pentru profesori privind dificultățile copiilor, care este nivelul și unde trebuie să lucreze mai mult – acestea sunt câteva repere ale evaluării naționale. O posibilă explicație a testării pentru ciclul primar, pe care adesea reprezentanți ai Ministerului Educației o dau, ar fi rezultatele dezastruoase înregistrate la bacalaureat în ultimii ani. Sub acest aspect, aș putea fi de acord cu logica evaluărilor naționale. În timp, această practică se va putea dovedi viabilă pentru examenul de bacalaureat și România nu ar mai avea o rată a promovabilității scăzute. Amintesc faptul că, anul trecut, procentul de promovabilitate în sesiunea iunie–iulie a fost de 59,25%, iar, așa cum stau lucrurile acum, anul acesta, procentul va fi mai scăzut.

Însă problema trebuie pusă în alt sens. Câți dintre elevii clasei a II-a sau a IV-a, sau a VI-a sunt pregătiți pentru această evaluare națională? Câți dintre părinți cunosc reglementările și cum trebuie să fie pregătiți copiii lor pentru aceste testări? Nu cumva ne grăbim să-i evaluăm la grămadă, inventăm testări, le îndesăm teme în plus, suplimentare, de grija unor calificative care oricum nu vor fi trecute în catalog? Cum va acționa învățătorul sau dirigintele pentru fiecare copil în parte? Pentru că, trebuie să recunoaștem, sunt diferențe între clase, între mediul urban și rural, chiar între elevii din aceeași clasă.

Câtă pregătire se face în clasă pentru testare, numai cadrul didactic știe. Câtă pregătire se face acasă, numai părinții știu. Cert este că elevul nu va avea niciodată pregătirea necesară pentru a da o testare națională. Nu vreau să ajungem în situația de a pune un mare accent pe evaluarea națională. Evaluarea trebuie să fie firească, pe tot parcursul anului. Evaluare se face în fiecare oră – o știe orice cadru didactic.

Atenționez Ministerul Educației că nu trebuie să inventeze examene și testări de dragul acestora. Mai degrabă, Ministerul Educației ar gândi strategia educațională pentru următorii 10 ani, în așa fel încât elevii, studenții, la terminarea studiilor, să-și găsească un loc de muncă, conform calificării.

Atrag atenția că pentru copiii noștri, pentru elevi, pentru viitorul țării, în general, mult mai importante sunt aplicarea, analiza și interpretarea cunoștințelor. De asemenea, mult mai important pentru un elev este cum să iasă din situații critice, cum să se comporte la o dezbatere pe un subiect dat, cum să fie pro și cum să fie contra, cum să se comporte în societate și așa mai departe. În școala românească se pune prea mult accent pe tocit și pe răspunsuri în clasă pentru niște calificative. Or, nu poți să vii apoi cu această evaluare națională, să soliciți altceva de la elevi.