Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·8 martie 2010
Declarații politice · adoptat tacit
Emilian Valentin Frâncu
Discurs
Declarația politică se intitulează „Despre originile «băsescianismului»”.
Astăzi vă voi vorbi despre semantică – studierea sensurilor cuvintelor, care uneori fie ne scapă, fie, dimpotrivă, le cunoaștem foarte bine și le utilizăm cu un scop definit.
În mod obișnuit, când ne gândim, în domeniul politic, la cuvinte care au sufixul „-ism”, avem în minte marile ideologii: liberalism, socialism, conservatism etc. Atunci când este atașat unei personalități, acest sufix creează termeni care au aproape întotdeauna un înțeles peiorativ: leninism, hitlerism, stalinism, titoism și, ca să luăm un exemplu familiar, ceaușism.
În aceste condiții, devine hilar să vedem un apropiat al lui Traian Băsescu lansând terminologia „băsescianism”, care, înainte de orice, ne duce cu gândul la o dictatură. Dacă însuși anturajul președintelui îl percepe în acești parametri, nouă, celor din opoziție, ce ne rămâne de făcut?
Deputatul PD-L Sever Voinescu susține că nu există „suficient băsescianism” în partidul lor – afirmație cel puțin dubioasă, în contextul în care oricărui om din afara partidului i se pare că, din contră, există prea mult Traian Băsescu în PD-L.
Aceste tendințe spre cultul personalității, pe placul domnului Băsescu și încurajate de camarila sa, sunt însă extrem de dăunătoare pentru un partid voit democratic. De fapt, unul dintre criteriile stabilite de teoria politică pentru maturitatea unui partid este continuarea activității sale după înlocuirea liderului. Dacă PD-L va trece acest test, rămâne de văzut în timp, după cum tot timpul ne va spune dacă cele două mandate ale președintelui Băsescu sunt demne de sintagma „era băsesciană”.
În opinia noastră, o astfel de discuție este nu numai prematură, ci și periculoasă. Niciun om nu este indispensabil unui partid, unei guvernări, unei țări. Există viață după Traian Băsescu, iar unii dintre noi o așteaptă cu nerăbdare.
Dacă originile „băsescianismului” pot fi ușor identificate de către lacheii săi, consistența termenului în practică lipsește cu desăvârșire.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.