Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·8 martie 2010
Senatul · MO 29/2010 · 2010-03-08
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind accesibilizarea fondului forestier național; – Lege pentru completarea art. 3 din Legea creditului agricol pentru producție nr. 150/2003; – Lege pentru abrogarea alin. (2) și (3) ale art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic; – Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile
· Declarații politice · adoptat tacit
· Informare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
160 de discursuri
Stimate colege și stimați colegi,
Am rugămintea să facem un efort pentru mobilizarea trupelor noastre.
Avem astăzi o agendă legislativă extrem de încărcată, care s-a acumulat în ultima perioadă, așa că vă sugerez ca, începând de la 16.30, conform programului tradițional, să intrăm deja în problemele de legiferare, având și voturi finale pe legi organice.
De aceea, am rugămintea să mobilizăm colegii și colegele către plen, iar din partea liderilor de grup să avem confirmările cu privire la colegii care doresc să ia cuvântul, pe lângă cei care au depus declarații politice pentru primul punct, pentru a putea să demarăm cât mai repede cu putință primul punct din ordinea de zi – declarațiile politice.
Bineînțeles, catalogul este întotdeauna un instrument util în astfel de situații.
Să facem apelul pentru a asigura mobilizarea trupelor și, după aceea, intrăm imediat în lecturarea declarațiilor politice.
Domnule secretar Gheorghe David, vă rog să ne ajutați cu apelul nominal.
Da, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă rog să fiți atenți cei care nu sunteți în sală, pentru că pentru cei care sunt în sală e ușor de văzut.
|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 29/18.III.2010
|Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|absent| |---|---|---|---| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mitrea Elena|prezentă| |Câmpanu Liviu|prezent|Mitrea Miron Tudor|prezent| |Chelaru Ioan|absent|Mîrza Gavril|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent|Mocanu Alexandru|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent|Mocanu Toader|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Cinteză Mircea|prezent|Mustățea Vasile|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mutu Gabriel|absent| |Constantinescu Florin|prezent|Necula Marius Gerard|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent|Nedelcu Vasile|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Corlățean Titus|delegație|Nicoară Romeo Florin|prezent| |Crăciun Avram|prezent|Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Daea Petre|prezent|Nistor Vasile|prezent| |David Cristian|absent|Niță Mihai|prezent| |David Gheorghe|prezent|Onofrei Orest|absent| |Diaconescu Cristian|absent|Oprea Dumitru|prezent| |Diaconu Mircea|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dobra Nicolae|prezent|Panțuru Tudor|prezent| |Dumitru Constantin|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent|Păran Dorin|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent|Pintilie Vasile|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent|Plăcintă Sorina Luminița|prezentă| |Frâncu Emilian Valentin|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Frunda György|absent|Popa Cornel|absent| |Găină Mihăiță|absent|Popa Mihaela|prezentă| |Geoană Mircea Dan|prezent|Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |Ghișe Ioan|absent|Prunea Nicolae Dănuț|prezent| |Greblă Toni|prezent|Rasaliu Marian Iulian|delegație| |Grosu Corneliu|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Günthner Tiberiu|prezent|Rădulescu Șerban|prezent| |Gyerkó László|prezent|Robu Nicolae|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Hărdău Mihail|prezent|Rușanu Dan Radu|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|delegație|Rușeț Ion|prezent| |Ichim Paul|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Savu Daniel|prezent| |Ion Vasile|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Iordănescu Anghel|absent|Sbîrciu Ioan|prezent| |Jurcan Dorel|absent|Secășan Iosif|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Severin Georgică|delegație| |Luca Raymond|delegație|Silistru Doina|prezentă| |Mang Ioan|prezent|Staicu Dumitru Florian|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent|Stănișoară Mihai|prezent| |Mardare Radu Cătălin|delegație|Șova Dan Coman|absent| |Marian Ovidiu|prezent|Tămagă Constantin|absent| |Marian Valer|prezent|Toma Ion|prezent| |Markó Béla|Guvern|Țopescu Cristian George|prezent| |Mazăre Alexandru|prezent|Țuțuianu Adrian|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent|Udriștoiu Tudor|prezent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent|Urban Iulian|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasilescu Lia Olguța|prezentă| |---|---| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|prezent| |Voiculescu Dan|prezent| |Vosganian Varujan|prezent|
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult.
Constat că suntem deja în cvorumul regulamentar de ședință.
Dați-mi voie să începem, conform tradiției noastre săptămânale, cu punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice.
Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Pentru declarația de astăzi, 8 Martie, am ales un titlu sugestiv: „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”.
După ce venim pe lume, primul cuvânt pe care învățăm să-l rostim este mama. Este un dar dumnezeiesc purtat în suflet de fiecare dintre noi până la trecerea noastră în veșnicie.
La vârsta tinereții descoperim femeia, pe care, prin iubire, o aducem la cumpăna împlinirii rosturilor sale primordiale, prin aducerea pe lume a celor hărăziți să ne așeze numele în hrisovul nemuririi ființei umane.
La vârsta senectuții, privind înapoi la anii ce au trecut, în seninul sufletului le vedem mereu tinere, dăruite eternului zâmbet luminat de iubire și neostenită îngăduință.
În înțelepciunea sa, omul modern a socotit ca, pentru toate acestea, pe 8 Martie, ziua când pământul însuși renaște, întreaga lume să-i aducă femeii recunoștință trudei sale un trandafir alb, rupt din spuma zeilor.
Cele mai curate mulțumiri tuturor femeilor!
Mulțumesc.
## Mulțumesc foarte mult.
Într-adevăr este o zi deosebită. Se împlinesc o sută de ani de la momentul în care, în Danemarca, această zi a fost declarată zi pe care o datorăm cu dragoste și respect celor care ne sunt prietene și parteneri de viață sau de activitate profesională.
Îi ofer cuvântul domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș începe prin a le ura colegelor noastre „La mulți ani!”. Le urez, de asemenea, „La mulți ani!” tuturor femeilor, doamnelor și domnișoarelor din această țară și, în mod special, pentru femeile care, de 8 Martie, au primit vestea de la CFR că nu vor mai avea un loc de muncă în perioada următoare, după scurgerea timpului legal.
Din păcate, asistăm neputincioși în acest Senat, stimați colegi, la ceea ce se întâmplă de un an de zile în sistemul de cale ferată din România. Practic, nimic din ceea ce ar fi putut fi realizat și salvat la CFR nu s-a întâmplat, nimic din salvarea acestor locuri de muncă prin reorganizarea căii ferate, nimic din investițiile care ar fi trebuit să ajungă în calea ferată, iar banii de la Uniunea Europeană și de la Banca Europeană de Investiții zac în continuare nefolosiți. Practic, asistăm astăzi la decimarea, dărâmarea unui sistem de transport în România.
Din păcate, mii de femei de la CFR, în loc să primească o speranță de 8 Martie și un gând bun, au primit o decizie de desfacere a contractului de muncă.
Așa consideră ministrul Radu Berceanu, colegul nostru din Senat, să conducă transporturile în România.
Aș fi avut și aveam pregătită o altă declarație politică, dar cred că aceasta a fost cea mai bună pentru acest moment. Mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Doamna senator trebuie să facă față și asaltului de flori cu care le întâmpinăm pe colegele noastre. Vă rog, doamnă senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Aveam pregătită o declarație despre ura în politică, ura în societatea românească, dar am renunțat și o să fac un lucru poate mai puțin obișnuit în ziua de 8 Martie, ziua de 8 Martie în care, așa cum ați văzut și înainte, femeile sunt felicitate, femeile primesc flori, primesc cadouri.
Aș dori ca, alături de dumneavoastră, să transmitem întreaga noastră recunoștință echipei de medici, condusă de profesorul Deac, de la Târgu Mureș, care a reușit, în urmă cu două zile, să mai nască încă o dată o fetiță care avea 15 ani și care a oferit cel mai frumos cadou acestei mame, șansa de a o mai avea încă o dată pe această fetiță drăguță numită Cristina.
Eu cred că sunteți în asentimentul meu că sănătatea, sectorul sanitar trebuie sprijinit, că, iată, într-o societate animată, în acest moment, de multă ură sunt români care fac lucruri extraordinare.
Vă mulțumesc frumos.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc foarte mult pentru această intervenție, doamnă senator.
Domnul senator Sorin Serioja Chivu nu este prezent. Îi ofer cuvântul domnului senator Toader Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația politică a Grupului parlamentar al PD-L se intitulează „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”.
Declarația politică din această săptămână am intitulat-o astfel după cum am enunțat, pentru că, în ultima vreme, clasa politică românească, dominată mai mult ca oricând de mize minore, neglijând problemele importante pe care trebuie să le depășim împreună, indiferent că ne situăm la putere sau în opoziție, refuză, cu precădere, acordarea unui loc important pe agenda publică a temelor cu adevărat importante.
PD-L și președintele Traian Băsescu au reușit să câștige alegerile din 2008 și pe cele din 2009 având ca proiect politic major reforma sistemului instituțional românesc, ca prim pas în demersul de reformare a statului român.
Am susținut cu convingere în ultimii ani necesitatea schimbării mecanismelor de funcționare și organizare ale principalelor instituții publice din România și suntem mai hotărâți ca oricând să nu renunțăm la aceste convingeri. Ceea ce mi se pare imposibil de acceptat este că, în momentul alegerilor parlamentare și prezidențiale, toate partidele politice, indiferent de ideologie, program sau doctrină, au susținut la unison necesitatea unor reforme profunde, care să reușească să dea o altă viziune în privința modului în care trebuie să evolueze și să se dezvolte statul român.
Chiar dacă unele partide politice importante fuseseră până în acel moment la guvernare și nu reușiseră mare lucru, au susținut, mai mult sau mai puțin direct, proiecte similare celor propuse de PD-L. Practic, tactica adversarilor noștri politici a fost una de moment, altfel spus, au încercat să diminueze diferența de voturi prin asumarea unor programe similare, care să sporească gradul de confuzie în rândul votanților.
Realitatea este însă cu totul alta. O dată în plus, clasa politică, prin ceea ce face sau, mai bine spus, nu face, dă dovadă de lipsă de maturitate și responsabilitate.
## Dragi colegi,
Atât timp cât nu vom reuși să înțelegem că orice cetățean cu drept de vot trebuie tratat ca un partener pe întreaga durată a unui ciclu electoral și îl tratăm cu respect și considerație doar în ziua votului, nu vom face altceva decât să sporim neîncrederea în instituțiile statului de drept. Atâta vreme cât nu punem în practică cerințele cetățenilor, indiferent că vorbim de Legislativ, de Executiv sau de administrația locală, din cauza blocajelor pe care le întreținem, le întrețin
Mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Pavel Bălan, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am intitulat declarația politică de astăzi „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”.
Dintotdeauna, egalitatea femeilor cu bărbații a preocupat lumea politică, dar, din păcate, mai mult pe hârtie, ca declarații de bună intenție în campaniile electorale și în adjudecarea unor scopuri electorale masculine, mai mult la nivelul alegerilor parlamentare naționale sau al celor europene.
Astăzi sărbătorim „Ziua Internațională a Femeii”, prilej de a felicita femeile pentru tot ceea ce reprezintă ele pentru familie, pentru societate, pentru echilibrarea dinamicii vieții noastre de zi cu zi. Cu toate acestea, nu mi-am propus să rivalizez în ale condeiului cu marii noștri poeți, care au știut cel mai bine să așeze femeile, mamele, surorile și fiicele noastre, la loc de cinste în antologiile atât de cunoscute și de apreciate.
Eu nu vreau decât să atrag atenția asupra conului de umbră, cu toată stima, de care „se bucură” din partea noastră tovarășele noastre de viață și colegele noastre de muncă, în care sunt plasate și uitate, de cele mai multe ori, chiar și acum, în vremurile moderne. Fără a fi patetic, pot să afirm, cu certitudine, că însăși soarta democrației merge astăzi mână în mână cu reprezentarea egală a femeilor la nivel instituțional și că rolul partidelor politice în această problemă este cu adevărat decisiv, rol pe care Partidul Social Democrat și l-a asumat și îl respectă, aspect pe care l-am recomanda, cu căldură, și altor partide politice.
Femeile reprezintă 25% din membrii parlamentelor naționale și 31% în Parlamentul European. Cu toate acestea, doar 11% din pozițiile de vârf în companii importante la nivel european sunt deținute de femei.
Discriminarea, așadar, este încă bine instalată, la fel cum este și violența împotriva femeilor. Aceste aspecte îmbracă cele mai diverse forme, de la violența domestică, căreia îi cad victimă atâtea femei, care preferă să treacă sub tăcere excesele teribile ale partenerilor de viață decât să se compromită public, la hărțuirea sexuală și culminând cu cea mai abominabilă formă de exploatare, traficul de carne vie, căruia îi cad victime neajutorate, anual, atâtea reprezentante ale sexului frumos.
Mulțumim foarte mult pentru această intervenție. Domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL...
Dau cuvântul domnului senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL – dacă veți dori, veți face rocada în cadrul grupului dumneavoastră –, urmează domnul vicepreședinte Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Declarația politică poartă titlul „Ne împrumutăm din nou?”. Doamnelor și domnișoarelor colege și colaboratoare, încep prin a vă aduce o urare: „La mulți ani!” și o primăvară frumoasă, luminoasă, fără îngheț și răceală, la propriu și la figurat!
Aș vrea să adresez plenului o întrebare: dumneavoastră ați înțeles punctul de vedere exprimat de președintele Traian Băsescu în legătură cu noul împrumut?
Știu că premierul Emil Boc a reluat același discurs, cu exact aceleași cuvinte, totuși ce ați înțeles?
Vă întreb asta, pentru că imediat a ieșit cu declarații purtătorul de cuvânt al Președinției, care ne-a spus că domnul Băsescu nu vrea un nou împrumut, totuși eu l-am auzit clar pe șeful statului spunând că riscăm o nouă îndatorare majoră, pe lângă datoriile deja acumulate.
În stilul caracteristic Domniei Sale, bineînțeles că alții sunt de vină, nu actualul Guvern, de exemplu Partidul Național Liberal, că nu a gestionat fondurile cu grijă, tot PNL, că a dat sporuri de zâmbet, tot PNL, pentru că a încurajat mărirea salariilor și așa mai departe.
Stimați colegi,
Vă reamintesc dumneavoastră și președintelui că, o vreme, PNL și PD au guvernat împreună, deci domnul Băsescu era acolo. După aceea, PD-L a guvernat deplin, și am văzut efectele. Să vii astăzi, în 2010, și să spui, din nou, că PNL a greșit până în 2008, mi se pare ultima încercare de a-ți mai găsi o scuză.
Îi ascultam pe domnii și pe doamnele din patronate la congresul PNL, care s-a încheiat sâmbătă, și mă întrebam dacă nu ne privesc la televizor președintele și prim-ministrul, asta pentru că acei oameni vorbeau despre performanța guvernării liberale, despre măsurile bune luate și despre economia care s-a dezvoltat vizibil în acea perioadă. Îmi este teamă că nu voi auzi cuvinte frumoase despre nicio guvernare PD-L, despre nicio formulă de guvernare și despre niciun ministru din Cabinetul premierului profesor de drept constituțional, și asta nu pentru că nu mi-aș dori, ci pentru că nu se respectă legile statului, se dau în continuare salarii mari acolo unde nu trebuie, se păstrează privilegii mult hulite și se fac cheltuieli uriașe atât la Guvern, cât și la Administrația Prezidențială.
Mulțumesc domnului senator Nicoară.
Dau cuvântul domnului vicepreședinte Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Vă rog, domnule vicepreședinte.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,
## Stimați colegi,
Prin declarația politică de astăzi, intitulată „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrația unei singure instituții”, vreau să vă supun atenției un important proiect pe care Consiliul Județean Alba l-a câștigat de curând.
Este vorba de un proiect depus la Ministerul Mediului și Pădurilor, în baza căruia Consiliul Județean Alba a primit în administrare o suprafață de 137.000 de hectare de teren ce ține de patru județe, și anume Alba, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea.
Zona „Frumoasa” este o importantă arie protejată din arealul munților Carpați, pe care Consiliul Județean Alba o va avea în administrare pentru următorii 10 ani.
Doamnelor și domnilor senatori,
În contextul actual, în care se urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și realiza propriile nevoi, în condițiile în care, pe plan mondial, ecologia și protecția mediului reprezintă unele dintre cele mai dezbătute subiecte și, totodată, cele mai arzătoare probleme, Consiliul Județean Alba se angajează să administreze cea mai mare zonă protejată din România, astfel încât aceasta să se dezvolte din punct de vedere turistic, sociocultural, dar și pe plan economic. Nu este numai un câștig local, ci și unul regional, prin care România poate arăta că este capabilă să creeze un proiect unitar de mediu, să îl administreze pe principii exclusiv ecologice și să protejeze arii faunistice speciale și situri de importanță comunitară.
În cadrul proiectului, administrația locală va derula o serie de acțiuni printre care se numără: studiile de cercetare, protecția și promovarea imaginii ariei naturale protejate prin înregistrarea unei mărci proprii, cartarea zonei cu plăcuțe și marcaje și angajarea în fiecare județ a unor îngrijitori, paznici, care să supravegheze câte o porțiune a zonei protejate.
Un aspect important este acela că personalul contractat nu va aparține unui singur județ, ci se va apela la resurse umane din fiecare unitate teritorială, care cunosc mai bine zona respectivă.
## Vă mulțumesc.
Cred că este o veste bună pentru gradul de absorbție a fondurilor și pentru proiectele importante din România.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, urmează domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică am intitulat-o „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”.
Înainte de orice, permiteți-mi să transmit tuturor colegelor un călduros „La mulți ani!” cu ocazia zilei de 8 Martie. Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
De la începutul anului, de la instalarea unui guvern legitim care are o majoritate parlamentară, aștept și eu, precum toți cetățenii României, măsuri energice pentru redresarea economiei naționale, pentru revitalizarea IMM-urilor, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. În loc să fie mai bine, situația este din ce în ce mai grea. Guvernul Boc 4 minte, ia taxe și impozite de la săraci, acționează doar cu vorbe frumoase și face ca totul să pară roz.
După ce, anul trecut, impozitul forfetar a dus la închiderea a mii de firme, Guvernul a eliminat modalitatea de impozitare a microîntreprinderilor cu 3% din venituri, fapt ce a condus la autodisponibilizarea celor angajați la propriile firme.
Achizițiile publice se fac în continuare prin filtrul de partid, licitațiile fiind câștigate, de regulă, de aceleași firme.
Sistemul de educație este subfinanțat și este descurajat de reconversia profesională. Climatul economico-social, în loc să se apropie, se îndepărtează de cerințele europene.
României i se recomandă consolidarea mediului privat, în special a IMM-urilor, prin adaptarea competențelor lucrătorilor la cerințele pieții muncii și autoangajare prin îmbunătățirea accesului la achizițiile publice, învățarea pe tot parcursul vieții și modernizarea sistemelor naționale de educație și formare profesională.
Dacă este întrebat sau dacă trebuie să declare ceva la nivel european, Guvernul susține, din vorbe, asigurarea climatului necesar pentru dezvoltarea afacerilor și consolidarea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Pe hârtie sunt propuse măsuri pentru reducerea sarcinilor administrative și promovarea unor reglementări de calitate, în realitate Guvernul nu este în stare decât să vorbească. Niciuna dintre măsurile propuse nu a condus la redresarea economiei sau la salvarea firmelor de la faliment.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit pe domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O plagă: «vagabondajul» politic”.
Doamnelor și domnilor senatori,
În ultimele luni, în viața politică autohtonă a revenit în forță un fenomen pe care nu am nicio reținere în a-l considera pe cât de necinstit în plan moral, pe atât de periculos pentru eșafodajul sistemului democratic național. Mă refer, în speță, la migrarea anumitor politicieni, majoritatea parlamentari, de la un partid sau altul către un, deocamdată, așa-zis grup independent, care se ambiționează a se transforma într-un nou partid politic. Nu discut nici rațiunile mai mult sau mai puțin explicite care stau la baza unei asemenea manevre politicianiste, cum nici nu îi voi nominaliza pe cei care par a trage sforile din spate pentru a aduce fraudulos, în opinia mea, pe scena politică o nouă grupare, cu o doctrină momentan incertă, dar a cărei menire de căpătâi pare a fi, după cum se comentează din belșug în stânga și în dreapta, satisfacerea intențiilor de dominare totală a spectrului politic de către deținătorul celei mai înalte funcții în stat.
Ceea ce urmăresc prin această intervenție de la tribuna Senatului este, pornind de la situația semnalată anterior, de a vă supune atenției și reflexiei una dintre gravele carențe ale legislației românești postdecembriste în materie.
Deși au existat, în ultimii 20 de ani, mai multe inițiative și propuneri la nivel parlamentar, inclusiv din partea Partidului Național Liberal, de a se introduce un set de măsuri care să stopeze și să sancționeze migrația politică, trebuie, cu regret, să constatăm că, la acest moment, toate aceste tentative au fost sortite eșecului, de unde o serie de consecințe negative care, repet, erodează construcția politică a României democratice și europene.
Păgubosul fenomen al migrării politice sau, mai pe șleau, al „vagabondajului” politic de la o formațiune la alta fără prea multe argumente de ordin doctrinar sau ideologic este, din nefericire, o constantă a istoriei partidelor politice românești de la crearea lor și până în zilele noastre. Lăsând la o parte perioada 1948–1989, cea a socialismului totalitar, în care, cum prea bine se știe, a funcționat partidul-stat de sorginte bolșevică, orice incursiune, oricât de sumară, în istoria vieții politice a României moderne de după Unirea din 1859 evidențiază meteahna migrării politice, concept care desemnează trecerea unui reprezentant sau a unor reprezentanți ai partidelor – lideri sau membri fără funcții de conducere – de la o formațiune politică la alta, de la o ideologie politică la alta, în unele cazuri petrecându-se permutări de-a dreptul surprinzătoare, dacă nu pur și simplu scandaloase.
Mulțumesc domnului senator.
În continuare, domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC se pregătește doamna senator Elena Mitrea.
Doamnelor și domnilor colegi,
Domnule președinte al Senatului,
Declarația de astăzi are titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”.
Au trecut abia câteva luni de la o cursă prezidențială ratată de PNL. Foștii noștri parteneri din Alianța DA au mizat pe o coaliție contra naturii, prezentată publicului ca fiind una salvatoare pentru România. Frățietatea cu PSD nu ținea cont de populismul grosier al stângii, de planurile demagogice aflate pe agenda acesteia. Domnul Crin Antonescu „a revoluționat bunul-simț” printr-o asociere care s-a dovedit a fi catastrofală din punct de vedere electoral. Deși sancționat la urne, șeful PNL nu renunță la această cale falimentară. Motivul? PD-L ar amenința democrația și nu ar fi un partid de dreapta.
Despre obsesia instaurării despotismului Băsescu – PD-L în această țară nu mai are rost să vorbim. Ar fi, probabil, singura tiranie din istoria omenirii care a avut la ultimul scrutin aproape toată media împotriva sa.
Lucrurile sunt însă mult mai simple. Deși au pierdut alegerile generale, liberalii au avut pretenția de a conduce Guvernul și au fost refuzați. Drept urmare, îmbrățișarea poveștii cu dictatura li s-a părut mai avantajoasă. Chiar și acum, în ciuda rezultatului de la urne, PNL insistă în această direcție, așa cum insistă și cu faptul că o alianță cu PD-L ar fi irealizabilă din considerente doctrinare. E o pretenție care merită o replică pe măsură.
Așadar, PD-L nu ar fi un partid de dreapta. Domnul Crin Antonescu insistă să peroreze pe această temă, pretinzând chiar că PSD și PC sunt de preferat pentru liberali. Este o inepție care îngroapă orice pretenție de decență a amintitului personaj. Pentru Domnia Sa se pare că nu contează faptele, nu contează imensul proiect reformator la care s-a angajat acum PD-L și care a fost amânat la infinit de PSD, nu sunt importante ajustările din economie și toate sectoarele sociale. Aceste lucruri, unele cât se poate de liberale în esența lor, nu au nicio relevanță pentru un lider PNL dator să fie preocupat de progresul României. Tot ceea ce contează e cariera sa, poziționarea față de ceilalți. Dacă el era pus prim-ministru, probabil că ar fi recunoscut elementele liberale la PD-L. Altfel, noua guvernare îi pare complet respingătoare.
Mulțumesc, domnule senator.
În continuare, doamna senator Elena Mitrea, urmată de domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL din Senatul României.
## **Doamna Elena Mitrea:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”.
8 Martie este Ziua Internațională a Femeii, o zi în care se aduc omagii femeilor de pretutindeni. La noi nu este motiv de sărbătoare, pentru că majoritatea româncelor sunt speriate de „mărinimia” Guvernului de a le dărui șapte ani de muncă în plus pentru a ajunge la vârsta standard de pensionare.
Pentru majoritatea reglementărilor pe care le impune, Guvernul invocă necesitatea respectării directivelor europene și consider că nu este suficientă doar traducerea lor în românește, ci se impune transpunerea acestora în legislația românească fără a face abstracție de condițiile și situația reală din România.
Aceleași directive europene vorbesc de egalitatea de tratament și în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, fără să considere criteriul vârstei de pensionare ca fiind discriminatoriu.
Faptul că femeile beneficiază de un tratament diferențiat privind vârsta de pensionare vine din existența unor particularități bazate nu doar pe deosebirea de sex, ci pe situația socială care decurge din aceasta. Femeia este fiică, soție, mamă, bunică și nu se victimizează în fața responsabilităților pe care le are.
Să ne gândim că femeia din Europa angajează femei, în multe cazuri chiar românce, pentru menaj, pentru creșterea copiilor și îngrijirea bătrânilor. În România, femeia are un loc de muncă de cel puțin opt ore în fiecare zi și al doilea loc de muncă în propria casă, unde, de regulă, se bucură de prea puțin sprijin.
Conform statisticilor, doar în 5% din cupluri bărbații sunt implicați, în mod egal, alături de soțiile lor în treburile familiei. Femeia din România, în majoritatea cazurilor, muncește în gospodărie în mod rudimentar față de femeia din Europa, cu mai puțină aparatură casnică care să-i ușureze munca.
Tot despre femei vorbim atunci când aducem în discuție legalizarea prostituției, consumul de droguri, prin implicarea emoțională și afectivă a mamei când acest pericol s-a abătut asupra copilului ei, și tot femeile sunt cele mai afectate de fenomene ca hărțuire sexuală și trafic de persoane.
Vă mulțumesc, doamna senator.
Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Pentru că nu vreau să depășesc timpul alocat Grupului parlamentar al PNL, declarația mea politică va fi foarte succintă, doar un minut, pentru că urmează și domnul senator Ichim.
O scurtă replică la ceea ce a spus domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, care a avut o declarație agresiv lăcrimoasă, când era foarte virulent în legătură cu o anumită poziție politică a PNL, când plângea de dragul PNL și al viitorului acestuia.
În orice caz, este o maximă ipocrizie a critica acum Partidul Național Liberal – care, întâmplător sau nu, se află în opoziție, alături de PSD și PC – de către aceiași oameni sau același om. Este cazul domnului senator Oprea, care făcea elogiul Guvernului Boc 1, care a fost un guvern, după cum se știe, catastrofal.
Pe atunci, era cât se poate de rezonabilă și de benefică, și în interesul național alianța cu Partidul Conservator, cu Partidul Social Democrat.
Acum, pentru că, întâmplător, ne aflăm în opoziție, are a critica și a plânge pe umărul Partidului Național Liberal și de dragul Partidului Național Liberal.
În încheiere, ce aș putea să spun, domnule senator Oprea, știți bine, câinele a murit de drum lung și dumneavoastră de grija Partidului Național Liberal.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vă rog, domnule senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și, ultimul pe lista noastră, domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi am denumit-o „Interpelări parlamentare uitate... sau fără finalitate”.
Ca parlamentar de Sălaj, am ținut legătura în toată această perioadă cu cetățenii județului, care mi-au spus ce probleme au, probleme pe care am încercat să le rezolv utilizând mijloacele parlamentare.
## Stimați colegi,
De aceea, aș dori să vorbim azi despre interpelările parlamentare, despre răspunsurile ambigue pe care le primim, despre eficiența, până la urmă, a acestei așa-zise unelte pe care o avem la dispoziție.
Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră, atunci când intrați în contact cu concetățenii dumneavoastră la întâlnirile cu aceștia, la diverse alte întruniri sau oriunde s-ar întâmpla acest lucru, primiți o mulțime de observații, de sesizări, de întrebări, de nemulțumiri și de plângeri ale lor despre diversele aspecte ale vieții pe care o duc, adeseori nu ușoară.
Dintre ele, selectați, poate, ce este mai important, mai grav, mai urgent și, în măsura timpului și a posibilităților, le transformați în întrebări sau interpelări din dorința de a veni în ajutorul lor.
Vă întreb, stimați colegi, dacă sunteți mulțumiți de răspunsurile la întrebările și interpelările pe care le-ați adresat membrilor Guvernului.
S-a transformat, măcar într-o oarecare măsură, „jocul întrebare–răspuns” în fapte menite să rezolve problemele care au generat interpelarea sau întrebarea?
V-am pus această întrebare, pentru că eu nu sunt mulțumit de aceste răspunsuri. Din 30 de întrebări și interpelări pe care le-am făcut de la începutul acestui mandat și până acum, la majoritatea am primit răspunsuri ambigue, deseori pe lângă subiect și care, până la urmă, nu au avut nicio finalitate, netransformându-se în acțiuni concrete, de rezolvare a situațiilor prezentate.
Uneori, răspunsul la întrebări l-am considerat absolut nerealist și m-a determinat să adresez o nouă interpelare sau întrebare pe aceeași temă, dar răspunsul primit a fost în aceeași notă.
Alteori, a trebuit să întreb la anumite ministere și să cer să analizeze cu maximă responsabilitate situația prezentată și să dispună luarea unor măsuri care să nu afecteze interesele cetățenilor.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, subsemnatul. Declarația politică se intitulează „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”.
Nu aș fi vrut să citesc declarația politică, dar chiar am fost deranjat de preocuparea foarte crâncenă a unor colegi de-ai noștri pentru Partidul Național Liberal. Atunci, să spun ceva despre activitatea deosebită a Domniilor Lor.
Doamnelor și domnilor senatori,
Recent, am fost întrebat de o persoană apropiată, cu o experiență îndelungată în mediul privat, despre depunerea unei inițiative legislative în Parlament privind anumite modificări ale Legii contabilității, Legea nr. 82/1991.
În glumă, amară desigur, respectivul spunea că a parcurs toate cele trei etape ale capitalismului românesc, respectiv cel de autocar, cel de cumetrie, iar acum, mai rău, capitalismul multilateral politizat, dar așa ceva n-ar fi putut gândi măcar că e posibil să se întâmple.
Din această sublimă postură de plătitor încrâncenat de taxe, impozite și TVA-uri, bineînțeles că la emiterea facturii, nu la achitarea ei, a constatat că statul, acest rău-plătitor, dar bun încasator, confirmat de trecerea ireversibilă a timpului, se gândește, prin intermediul unor parlamentari „înțelepți”, să reglementeze activitatea contabilă într-o manieră de-a dreptul stupidă.
Atenționat asupra subiectului, am început să mă documentez și am descoperit faptul că propunerea respectivă – ce ar fi trebuit să fie scrisă pe hârtie portocalie, deoarece era creația exclusivă a unui singur grup parlamentar – caută să stabilească noi principii de contabilitate a firmelor, respectiv organizarea compartimentelor distincte în contabilitate, situările personalului angajat, derularea contractelor etc.
Într-un cuvânt, la final, răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine exclusiv contabililor, fără a fi implicat în niciun fel administratorul firmei. De altfel, această ultimă parte a fost apăsat prezentată de unul dintre vocalii domni deputați ai Grupului parlamentar al PD-L.
Acum, ceea ce nu a explicat dânsul este faptul că majoritatea firmelor sunt ale micilor investitori, care se văd astfel obligați să angajeze, cu normă întreagă, contabili cu studii superioare.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc domnului senator.
Cu aceasta, am încheiat declarațiile politice prezentate în plen de către colegii și colegele noastre.
Vreau să informez plenul că următorii senatori au depus declarații politice, făcând parte integrantă din stenograma ședinței noastre: domnul senator Petru Bașa, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Ion Ariton, domnul senator Dorel Constantin Borza, din partea Grupului parlamentar al PD-L; domnul senator Dan Voiculescu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Viorel Arcaș, doamna senator Lia Olguța Vasilescu, domnul senator Sorin Lazăr, domnul senator Nicolae Moga, domnul senator Mihăiță Găină, domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Cornel Popa, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL; din partea Grupului parlamentar mixt, domnul senator Sorin Serioja Chivu.
Declarația politică se intitulează „Femeile au nevoie și de sprijin”.
## Domnule președinte,
## Dragi colegi și colege,
Permiteți-mi, pentru început, să urez un sincer și călduros „La mulți ani!”, alături de toate gândurile mele bune, pentru toate doamnele și domnișoarele cu ocazia zilei de 8 Martie.
În această zi, mai mult ca oricând, meritați toată atenția noastră, pentru că, trebuie să recunoaștem, sunteți cele care aveți puterea de a trece peste greutățile zilnice și, în același timp, aduceți zâmbetul pe fețele noastre și speranța pentru viitor.
## Dragi colegi și colege,
8 Martie este ziua în care se aduc cuvintele cele mai alese, pline de dragoste, de recunoștință și de apreciere pentru toate femeile. 8 Martie trebuie să reprezinte însă și un moment de reflecție asupra unor probleme care au o mare incidență mai ales în rândul sexului frumos.
Tocmai de aceea, declarația mea politică de astăzi se va axa pe o problemă a societății actuale: traficul de persoane, fenomen ale cărui victime cad în special femeile.
Naivitatea, optimismul, lipsa de experiență și dorința de a avea un trai mai bun reprezintă premisele care, din păcate, au transformat unele persoane în adevărați sclavi, victime ale traficului de persoane. Mulți cred că doar persoanele cu o credibilitate îndoielnică cad victimele traficului. Din păcate, indiferent de nivelul educației, indiferent dacă au sau nu o slujbă, oricine riscă să devină victima unei rețele de trafic. Traficul de ființe umane înseamnă exploatare de orice fel, sclavie, abuz și desconsiderare, lipsire de libertate, dar, mai ales, imposibilitatea de a-ți controla propria viață și de a-ți urma deciziile.
## Dragi colegi și colege,
Traficul de ființe umane a ajuns să fie una dintre cele mai profitabile infracțiuni, situată, în funcție de venituri, pe al treilea loc în lume, precedat doar de traficul de arme și cel de droguri.
Potrivit datelor „United Nations Office on Drugs and Crime”, traficanții de ființe umane se aleg, anual, cu un profit ilicit de circa 8 miliarde de dolari, comparabil cu profitul din traficul de droguri. Alte date, de data aceasta ale Europol, arată că traficanții de ființe umane se aleg, anual, cu un profit ilicit cuprins între 6 și 9 miliarde USD.
Declarația politică este intitulată „Titlul de erou nu este de vânzare!”.
Mi s-a cerut să comentez faptul că fostul președinte al Partidului Național Țărănesc (PNȚ) Ion Diaconescu a dat în judecată statul român și solicită daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite în timpul detenției politice din închisorile comuniste. Până acum, știu că acțiuni similare deschise contra statului român au fost pierdute de foști deținuți politici precum Vasile Paraschiv și Viorel Chirilă.
Voi face două tipuri de considerente: morale și juridice.
a) Din punct de vedere moral
Înainte de a cataloga drept venalo-financiar gestul lui Ion Diaconescu, trebuie să ne gândim puțin la faptul că toți românii au suferit în neagra perioadă comunistă, însă unii dintre ei au avut curajul de a face mai mult, de a se revolta, de a lupta, de a se ridica dintr-o mare de lașitate. Una este să suferi la coadă la butelii, și alta este să simți în suflet frigul într-o celulă iarna, la minus 30 de grade, tu fiind desculț, doar în pijamale, fără geam la temniță și cu temnicerul care îți aruncă apă pe jos ca să înghețe. Să nu fim ipocriți, pentru că același curaj demonstrat de cei precum seniorul Diaconescu a făcut posibil momentul decembrie 1989.
Câți dintre români s-au revoltat împotriva exponenților regimului securisto-comunist precum Iliescu ori Voiculescu, care a furat de a rupt din banii poporului și și-a făcut un imperiu mediatic prin care ne tâmpește zi de zi?
Am ajuns la stadiul josnic în care ne uităm cu admirație la Becali, la Irinel, la Patriciu, la Videanu și la alți îmbogățiți peste noapte din strânsura poporului timp de 50 de ani.
De ce oare deținuții politici, care au făcut mai mult decât românii care sufereau la coadă la butelii, care au ales să lupte, cu riscul înfundării temnițelor comuniste, cărora li s-a confiscat toată averea și familiile lor au ajuns pe drumuri ca niște paria ai societății și ostracizați ca niște leproși, nu au dreptul să-și primească măcar recunoștința eternă a generațiilor viitoare?
Doar deținuții care au tratat cu Securitatea, doar cei care au dat informații despre vecini, prieteni, frați, părinți, copii, soți, adică cei care și-au lepădat sufletul la intrarea în iadul sădit de comunism în conștiința românilor, doar lor nu li s-a luat nimic. Suntem orbi și nu-i vedem pe cei ce fură în continuare și ne calcă în picioare, fiind, în continuare, mult prea lași ca să facem ceva mai mult decât să-i înjurăm pe internet sau pe la colțuri. Tăcem la fel ca pe vremea împușcatului și ne roadem la fel de laș și de ignorant, în liniște, ciosvârta care ni se dă. Doar sub anonimat, pe forumuri, suntem viteji. Am ales resemnarea și ignoranța și am uitat să luptăm pentru drepturile noastre contra abuzurilor, corupției, lașității. Doar ne plângem, și atunci ne merităm soarta.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația politică din această săptămână am intitulat-o „Economia românească, sub auspicii favorabile”, ca urmare a declarațiilor recente făcute de guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu.
Orice indicator economic favorabil, pentru perioada de criză prin care trece România la ora actuală, trebuie privit ca un succes al politicilor publice guvernamentale în vederea depășirii perioadei nefaste în care ne aflăm.
Începând cu trimestrul al II-lea al anului, se va demonstra că Partidul Democrat Liberal a anticipat momentul de revenire economică încă de la creionarea bugetului de stat și a programului de guvernare. Am acceptat de la bun început ideea că prima parte a anului va fi una dificilă, ulterior indicatorii economici începând să fie pozitivi.
După cum preciza și domnul Mugur Isărescu, semnalele sunt îmbucurătoare. În principal, s-a putut observa faptul că
inflația este în ușoară scădere, iar cotația leului este una stabilă.
În condițiile în care principalele economii nu reușesc să depășească situația economică din 2009, putem spune că România urmează un curs bun, în care politicile monetare încep să dea roade.
Convingerea că România va ieși curând din criză îmi este întărită de investițiile străine care au fost reluate în ultimul timp în România. Un exemplu elocvent în acest sens este ceea ce se întâmplă în județul Sibiu, unde tot mai multe firme germane sunt interesate să investească, și sunt convins că acest lucru nu este specific doar județului din care provin eu.
Un aspect important pe care nu trebuie să-l neglijăm îl reprezintă diminuarea cheltuielilor cu plata salariilor pentru domeniul bugetar. Acum, stimați colegi, se observă că, atunci când, în 2009, vorbeam de erorile făcute de PNL în timpul guvernării din ultimii doi ani ai ciclului electoral trecut, nu au fost doar declarații fără conținut. Datele sunt clare în acest sens și relevă un aspect foarte curios: în numai câțiva ani, guvernarea PNL a reușit contraperformanța să dubleze cheltuielile cu plata salariilor din bugetul de stat.
Practic, aceste creșteri nu reprezintă altceva decât acordarea unor sinecuri nejustificate clientelei politice, întrucât creșterea salarială la nivelul funcționarilor publici de execuție nu a fost resimțită.
Declarația politică este intitulată „Eficientizarea funcției publice”.
Așa după cum știți, colegii noștri din Camera Deputaților au adoptat, săptămâna trecută, Proiectul legii privind modificarea și completarea Legii funcționarilor publici, un act legislativ extrem de important.
În linii mari, noul text de lege vine să elimine o serie de deficiențe din legea apărută în anul 1999. Astfel, în vechea lege lipseau prevederi care să permită o mai mare mobilitate în corpul funcționarilor publici și, în special, în cazul înalților funcționari publici.
De asemenea, s-a dorit, prin noul text, identificarea unor soluții care să asigure menținerea oamenilor în sistemul administrației publice. Din toate prevederile noului text de lege s-a înțeles doar un singur lucru: politizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor deconcentrate ale statului, și aceasta în condițiile în care legea este mult, mult mai amplă și acoperă toate palierele domeniului în cauză.
Din păcate, cele două partide din opoziție, PSD și PNL, au ținut neapărat să facă un mare circ, părăsind sala în timpul dezbaterilor, precum și la votul final. Cu toate acestea, proiectul de lege a fost adoptat fără probleme.
Mai mult, Partidul Social Democrat a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională acest text, pe motiv că legea dă posibilitatea numirii clientelei politice la conducerea instituțiilor deconcentrate. Culmea este faptul că PSD a fost întru totul de acord cu acest text de lege anul trecut, numai că atunci era la putere, iar politizarea instituțiilor deconcentrate li se părea colegilor din PSD un lucru absolut normal și bine-venit.
Odată ajunși în opoziție, aceiași PSD-iști critică în termeni extrem de duri textul de lege agreat anul trecut. Cu alte cuvinte, politizare să fie, dar să participăm și noi la ea!
În altă ordine de idei, lăsând ipocrizia la o parte, trebuie să recunoaștem că și această așa-zisă politizare a instituțiilor deconcentrate poate fi bine-venită. Știm cu toții că, de fiecare dată când se schimba puterea, se făceau aceste schimbări la nivelul instituțiilor deconcentrate. Mai legal, mai puțin legal, mai cu vorbă frumoasă, mai cu amenințări, în cele din urmă schimbările se produceau. Din păcate însă, timp de câteva luni, în acele perioade, activitatea în instituțiile deconcentrate era ca paralizată, și iar îmi aduc aminte de PSD, partid care în perioada 2001–2004 a dus cel mai crâncen asalt asupra acestor instituții.
Declarația politică se intitulează „Parcul Tineretului trebuie salvat”.
Conform unei decizii definitive și irevocabile a Curții de Apel București, peste două hectare din Parcul Tineretului au fost retrocedate unei persoane particulare, Marioara Micșunescu, care a și demarat un proiect privind construcția unui cartier rezidențial în zona respectivă.
Am dubii serioase, la fel ca majoritatea bucureștenilor, referitoare la corectitudinea demersurilor juridice și birocratice prin care o persoană particulară a devenit proprietarul unui parc din centrul capitalei României.
Mai mult, am convingerea că, în perioada 2005–2006, reprezentanții administrației publice din sectorul 4 și de la Primăria Generală a Capitalei nu au adoptat cele mai corecte soluții referitoare la acest dosar, iar instituțiile abilitate ale statului trebuie să-i oblige pe cei responsabili să răspundă pentru erorile comise.
Totuși, în acest moment, situația este clară. Două hectare din Parcul Tineretului au un proprietar privat, care vrea să le transforme în cartier rezidențial. Asumând că mutilarea acestui parc este inacceptabilă, unica soluție legală o reprezintă declararea de utilitate publică a acestei zone.
În acest sens, am depus în iunie 2009, împreună cu 27 de parlamentari de la toate partidele, un proiect prin care promovăm această soluție. După ce a fost adoptat de Senat, acest proiect se află, în acest moment, la Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților. Hotărârea acestei comisii este determinantă pentru soarta Parcului Tineretului.
Dacă membrii comisiei, depășind inerentele rivalități politice, vor susține adoptarea acestui proiect, foarte probabil exemplul lor va fi urmat și de plenul Camerei Deputaților, iar Parcul Tineretului va fi salvat.
Avem deja un precedent, Parcul Bordei. În anul 2007 Parcul Bordei a fost salvat în același fel. Nu există niciun argument obiectiv pentru care Parcul Tineretului ar fi mai puțin important.
Declarația politică este intitulată „Sărăcia ca problemă socială în România”.
Sărăcia ca problemă socială este o rană cu rădăcini adânci care afectează fiecare dimensiune a culturii și a societății. Reperele pentru stabilirea limitei sărăciei sunt insuficiența venitului pentru acoperirea cheltuielilor necesare unei alimentări regulate sau a necesarului pentru îmbrăcăminte, încălzire și alte necesități indispensabile traiului.
Motivele principale ale sărăciei țin de rata ridicată a șomajului, de remunerația insuficientă, de costul excesiv al unor condiții de locuire decente, de pensiile insuficiente, de lipsa educației, a formării și a competențelor profesionale.
Diverse riscuri se pot adăuga sărăciei, cum ar fi excluziunea socială, cauzată, în special, de părăsirea școlii înainte de obținerea unei calificări, accesul redus la piața formală a muncii și accesul limitat la infrastructură, utilități și servicii.
În 1989, doar 9% din populația României era săracă. Cel mai mare număr de săraci din România s-a înregistrat în anul 2000, când aproape 40% din locuitori trăiau sub nivelul sărăciei, iar 13,8% trăiau în sărăcie lucie.
Criza, care a venit cu un val de concedieri și incapacitatea Guvernului de a o gestiona, i-a adus pe români în pragul sărăciei. Cele mai afectate de criza economică din România sunt familiile tinere cu copii, însă la fel de afectate sunt și persoanele cu dizabilități, cele din mediul rural, precum și persoanele în vârstă care trăiesc din pensii foarte mici. În categoria celor care trăiesc sub pragul de sărăcie absolută sunt cei care își asigură existența cu mai puțin de 250 de lei pe lună.
Prima cauză a răspândirii sărăciei este șomajul ridicat. Mulți români își duc traiul de pe o zi pe alta, iar din banii pe care îi primesc de la stat sub formă de ajutor de șomaj nu-și permit să plătească nici măcar utilitățile.
Numărul de șomeri a ajuns la peste 740.000 (8% din numărul angajaților). Mai dramatic e faptul că peste 31.000 de români au ajuns șomeri într-o singură lună, din decembrie 2009 până în ianuarie 2010, după cum arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Declarația politică se intitulează „Parlamentul independenților. România nimănui”.
Stimați colegi,
De la aceasta tribună s-a vorbit de mai multe ori pe tema parlamentarilor deveniți peste noapte independenți. S-au formulat acuze și motivații, au fost controverse cu privire la legitimitatea și drepturile lor. Am vorbit mai puțin despre moralitate și, mai ales, despre efectele pe care această zisă independență le are asupra poporului.
S-a întrebat vreunul dintre cei care au părăsit un partid sau altul pentru a îngroșa rândurile independenților cu ce ochi îi privesc cei care i-au ales?
S-a întrebat vreunul dintre noii independenți câtă încredere mai poate să aibă poporul într-o clasă politică inconsecventă cu principiile și programele pe care le-a promovat?
S-a gândit vreunul dintre acești colegi ai noștri – și vă rog credeți-mă, fac eforturi serioase să îi numesc colegi – ce efect de imagine plătim noi, ceilalți, care am rămas în partidul în numele căruia am câștigat alegerile parlamentare, apărându-ne principiile și luptând pentru credințele noastre și ale celor care ne-au votat?
Convingem din ce în ce mai puțin electoratul să meargă la vot. Ne este tot mai greu să demonstrăm populației că a făcut bine atunci când a avut încredere în noi și ne-a ales. Fiecare campanie este mai grea decât precedenta nu numai pentru că regulile jocului se schimbă din mers, ci și pentru că sunt tot mai puțini cei care ne privesc cu simpatie și tot mai mulți cei care ne privesc cu scepticism. Se pare că, după 20 de ani, nu am trecut încă testul democrației și nici al încrederii depline a electoratului, și nici nu aveam cum să o facem, când, zilnic, clasa politică mai dă o dovadă de infantilism și mercantilism.
Da, stimați colegi independenți, asta este ceea ce transmiteți poporului, și poate nu m-ar interesa deloc acest lucru dacă electoratul nu ar fi ajuns într-o fază de derută totală și nu ar transfera asupra noastră, a tuturor, greșelile celor care, odată ajunși în Parlament, au uitat de unde au plecat și cine i-a făcut ceea ce sunt, au uitat că au plecat din popor și că poporul i-a făcut demnitari, le-a dat putere și privilegii, iar acest popor se află acum în situația în care se uită în jur și constată că votul său s-a dus pe apa sâmbetei, pentru că nu mai este reprezentat de nimeni.
Arestarea primarului Craiovei, Antonie Solomon, a avut efectul unei bombe, deși se cunoștea, de cel puțin doi ani, că acesta are un dosar la DNA. Cel puțin eu, ca parlamentar și om politic, am făcut cunoscut acest lucru în cadrul unei conferințe de presă, chiar dacă, imediat, atât Antonie Solomon, cât și ziariști apropiați de Domnia Sa m-au contrazis și au încercat să arunce subiectul în desuetudine.
Așadar, fiindcă despre dosar se mai cunoșteau detalii, efectul de bombă a fost dat de arestare sau, mai bine zis, de modul în care s-a făcut arestarea. Juriștii cunosc că mandatul de arestare se prelungește la mai mult de 24 de ore pentru trei motive: riscul ca persoana să fugă din țară, riscul că va modifica documente care ar putea deveni probe în dosar sau învinuitul să prezinte pericol social.
Or, Antonie Solomon, persoană publică, la televizor de dimineața până seara, e greu de crezut că se putea strecura peste graniță, înscrisurile și înregistrările se aflau la dosar de patru ani, perioadă în care, dacă ar fi vrut, ar fi putut să le modifice de o mie de ori. Cât despre pericolul său social, în afară de o gură mare, n-am auzit să fi folosit alte metode de intimidare la adresa cuiva.
În plus, deși în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă s-a discutat încă de acum patru ani, chiar
la propunerea mea, că nimeni nu mai poate fi arătat cu cătușe la televizor fără să existe o hotărâre a instanței de judecată prin care să fie declarat vinovat, iar Consiliul Național al Audiovizualului a luat imediat măsuri în acest sens, toată săptămâna, pe absolut toate posturile au rulat astfel de imagini.
Nu vreau să se înțeleagă cumva că aș fi de partea primarului și că aș împiedica în vreun fel justiția să își facă datoria, dar cred cu tărie că drepturile cetățeanului trebuie respectate, indiferent despre cine ar fi vorba.
Pe mine însă arestarea lui Antonie Solomon m-a surprins destul de puțin, ca și pe jurnaliștii apropiați de primar sau pe oamenii care lucrează în Primăria Craiova. Asta pentru că, de două săptămâni, circulă în Craiova un zvon care aproape s-a adeverit – spun „aproape”, fiindcă se știa că va fi chemat la DNA, dar nu și arestat sau că i se vor încălca drepturile legitime.
Declarația politică este intitulată „Atenție la legea adopțiilor!”.
Vă mai aduceți aminte sloganul „Ceaușescu, România ocrotesc copilăria!”?
După 1989, am văzut cât adevăr ascundea. La începutul anilor ’90, toate televiziunile din străinătate se întreceau în a prezenta imagini terifiante din orfelinatele ceaușiste. Din fericire, mai ales la presiunea străinătății, oficialii români au reușit să desființeze sau măcar să modernizeze, în timp, aceste cumplite instituții ale indiferenței, oferind copiilor abandonați o nouă șansă.
Una dintre măsurile luate de autorități a fost o deschidere aproape totală față de adopțiile internaționale. Deseori, acestea au reprezentat o adevărată binecuvântare pentru o parte dintre copiii care au plecat la familii din străinătate. Copiii cu probleme medicale, cei de vârste mari și copiii romi au fost cei mai avantajați de adopțiile internaționale, pentru că aici, în țara lor, nu-i voia nimeni.
În ceea ce privește Iașiul, date oficiale despre numărul adopțiilor internaționale există doar din 1998. Astfel, în perioada 1998–2004, un număr de 444 de copii au mers în adopții internaționale. Datele sunt incomplete însă, pentru că multe adopții se făceau prin intermediul unor fundații internaționale și toate datele se duceau direct la Comitetul Național de Adopții. Despre perioada anterioară lui 1998, datele lipsesc aproape în totalitate. Surse neoficiale susțin că în anii de după 1990 peste o mie de copii din Iași au mers în adopții internaționale.
În mod normal, monitorizarea cazului dura doi ani. În realitate, de cele mai multe ori, nimeni nu se mai interesa de copilul adoptat, iar adopțiile internaționale au totuși mai multe fețe. Pentru cei mai mulți dintre copiii adoptați, plecarea în străinătate a reprezentat o șansă la o viață mai bună, departe de mizeria și de bătăile din orfelinate, dar pentru alții adopția a însemnat dezrădăcinarea față de tot ceea ce știau până atunci și, mai grav, există o categorie de copii adoptați despre care nu mai știm absolut nimic. Ce s-a întâmplat cu ei?
De câțiva ani, au început să apară tot mai multe cereri din partea copiilor adoptați de a-și cunoaște familiile biologice. Mulți dintre cei care se întorc pentru acest motiv în Iași trăiesc drame cumplite când văd în ce stare jalnică trăiesc oamenii care le-au dat viață, și pleacă imediat înapoi,
Declarația politică se intitulează „Ce-și doresc femeile?”. Doamnelor și domnișoarelor,
Astăzi este o zi specială pentru dumneavoastră și la fel este sau ar trebui să fie și pentru noi, bărbații.
Desigur, m-am întrebat uneori dacă menținerea în calendarul tradițional internațional a unei zile dedicate special femeilor nu reprezintă cea mai mare dovadă de discriminare pozitivă. Faptul că nu le observăm, unii dintre noi, oficial, decât acum, o dată pe an, pare a nu fi schimbat cu nimic practicile Evului Mediu și este păcat că încă se mai întâmplă acest lucru.
Pentru bărbați este un fel de armistițiu în această zi, când noi, cei care ne-am obișnuit să fim văzuți drept „eu-supremul” atât acasă, cât și la serviciu, renunțăm cu distincție olimpiană la prerogativele patriarhatului și îi aducem omagii femeii, fie că este femeia mamă, prima către care se îndreaptă dragostea noastră, fie că este femeia fiică sau iubită, soție etc.
Nu așa ar trebui să stea lucrurile, ci ar trebui să admitem, oricât de greu le-ar veni unora, că nu facem niciun hatâr femeilor, ci le omagiem firesc, într-un exercițiu de adâncă admirație și recunoștință pentru ceea ce fac ele pentru noi, lucruri pe care, cu siguranță, nu le-am reuși niciodată la fel de bine ca ele.
Astăzi, de Ziua Internațională a Femeii, Europa a dat un semnal clar că nu mai vrea să se confrunte cu marginalizarea femeilor, prin vocea comisarului pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, care este, totodată, și vicepreședinte al Comisiei Europene, doamna Viviane Reding, și a președintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso.
Cu câteva zile înainte, răspunzând solicitărilor Parlamentului European, reprezentanții Comisiei Europene au dat publicității Carta femeilor, o declarație politică foarte importantă, parte componentă a unei strategii mai ample pe care Comisia urmează să o implementeze în următorii cinci ani în cadrul strategiei „Europa 2020”.
Mă alătur astăzi, sperând că sunt în asentimentul multor colegi de partid și de Senat, tuturor eforturilor pe care reprezentanții Comisiei Europene le fac pentru egalitatea reală de șanse a femeilor cu bărbații, și asta pentru că, deși există nenumărate comisii și comitete care încearcă să promoveze sub etichete impresionante egalitatea de gen, un sondaj recent eurobarometru privind egalitatea de șanse între femei și bărbați arată că 62% din europeni consideră că inegalitatea dintre femei și bărbați există în continuare în multe domenii ale societății.
Declarația politică este intitulată „Urâm oligarhia, dar îi iubim pe oligarhi!”.
După liniștea ce a domnit în Dealul Cotrocenilor, asemănătoare aceleia de dinaintea furtunii, președintele își trâmbițează glasul funcției în stilul deja caracteristic, uneori stângaci, alteori vulnerabil, de foarte puține ori omenos, comic și, dacă momentul de populism o cere, chiar caraghios.
În acest fel ne anunță, cu o gramatică defectuoasă pe alocuri, că „la 99% dintre românii care nu sunt etnici romi le plac cântecele romilor”. Poporul român a fost manelizat de glasul prezidențial la un seminar despre problemele etniei rome.
Cu atitudinea tipică, cu memoria de președinte – acest proces cunoaște modificări în timpul mandatului, președintele uită ce promite în campania electorală și își amintește doar ce convine imaginii impresionante pe care i-au creat-o ciracii de serviciu –, președintele Băsescu ține să sublinieze că face parte din procentul de 1%, aducând un argument hilar în susținerea acestei idei: „Eu ascult colinde chiar și vara.”
Aflăm că, dacă „iarna nu-i ca vara”, pentru președinte sigur vara este ca iarna, din perspectiva colindelor.
De fapt, mai supărător decât prezentarea unor astfel de date statistice este modul în care au sărit cu argumente promanelizarea nației „intelectualii paleologi”, aflați în aria de protecție a umbrelei portocalii.
Pe fundalul manelizat al României, mai asistăm și la câteva accente din „Cântarea lui Solomon”.
Biata Craiovă, zbătându-se între vajnicii oligarhi și interlopii deja celebri, mai are răgazul pentru un miting dedicat „primarului inimilor noastre”... Scena cu accente tragicomice, jucată în fața Teatrului Liric, îl are în rol principal pe prefectul de Dolj, care, empatizând cu cel deplâns de mulțime, transferă această stare întregului oraș.
„Craiova e mai tristă”, descriind o adevărată atmosferă bacoviană. „Cântarea lui Solomon”, făcută de coriștii uniți întru „solidaritatea” de tipul celei din Alexandru Lăpușneanu – „de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu” –, pare să fie dedicată, în primul rând, sensibilizării corzilor lirei portocalii, care stă nemișcată în edenul mediatic. Se mai aude câte o vibrație ici-colo: în sfârșit se face dreptate, justiția își face treaba, președintele se ține de cuvânt, pedepsind ticăloșiile, chiar și ale acelora care au trâmbițat în campanie de a răsunat Bănia.
Declarația politică se intitulează „«Beția puterii produce halucinații» sau PD-L se vede mai presus de Curtea Constituțională”.
Se pare că, în urma succesului la alegerile prezidențiale al președintelui Băsescu, PD-L se privește în fiecare zi într-o oglindă deformantă, care îl arată mare și puternic, dar, în plus, îl mai înalță și pe un soclu invizibil, deasupra legii.
Din „serialul” reinventat de ei pentru deliciul amatorilor de comedii, cu aceiași protagoniști, parlamentari care se cred mari oameni de legi în viață, face parte și episodul demn de toată jena referitor la încercarea stupidă de a-l revoca pe președintele Senatului Mircea Geoană. Am spus „revoca”? Până și aici bâlbâiala colegilor de la putere a fost de tot amuzamentul. Mai întâi, s-au repezit cu capul înainte și au afirmat că îi cer „suspendarea” pentru doar 30 de zile, așa, ca o pedeapsă de probă, ca să îl mai cumințească puțin...
Oare de ce îmi amintește mie acest amatorism, această joacă de-a puterea cu niște jucării prea grele și prea sofisticate pentru niște copii atât de mici?
O să râdeți, dar cuvintele acestea mari gen „suspendarea”, „revocarea” sau chiar „strălucirea” sunt alese de unii și în ziua de azi ca nume de botez pentru copiii lor tocmai pentru că au o rezonanță ciudată și de neînțeles pentru niște oameni cu educație deficitară. Hai să zicem că la oamenii despre care vorbim este până la un punct scuzabil și nu e vina lor, dar pentru un parlamentar nu este deloc același lucru să încurci „etichetele” când vrei să impui respect.
Până una-alta, PD-L a depus miercurea trecută, cu surle și trâmbițe, cererea de revocare a lui Mircea Geoană din funcția de președinte al Senatului, în urma refuzului acestuia de a supune la vot cererea senatorilor independenți privind locurile în comisii.
Stimați colegi,
Se încearcă forțarea până la limita absurdului a prevederilor Curții Constituționale, chiar și acolo unde dispoziția Curții distinge clar.
Astfel, în anul 2005, prin decizia nr. 601, Curtea Constituțională a declarat că articolele din Regulamentul Senatului care prevedeau revocarea președintelui acestuia sunt neconstituționale. Alineatele (1) și (2) ale articolului 30 au fost declarate neconstituționale și aveau următorul conținut:
Declarația politică este intitulată „Proteste în Bihor”.
Încep declarația de astăzi cu vești proaste, chiar dacă este o zi specială, începutul de primăvară ar trebui să-l întâmpinăm cu entuziasm și vești bune.
Mă refer la protestele organizate mâine, 9 martie 2010, de sindicatul din învățământ din Bihor. 2.000 de dascăli vor picheta sediile Inspectoratului Școlar Județean, al Prefecturii Bihor și al primăriei, în speranța că le vor fi auzite revendicările sau că vor reuși măcar să atragă atenția asupra problemelor pe care le au.
Bihorul este printre primele județe în care au loc acțiuni de protest, dar ele vor lua amploare, sindicatele anunțând deja calendarul acestora în toată țara.
Importantă este acum reacția pe care o vor avea guvernanții la toate aceste manifestări de protest. Până acum, nu am auzit vreo declarație sau vreo propunere de soluție. Știu însă că revendicările acestor oameni sunt îndreptățite: veniturile le-au scăzut, sunt amenințați cu disponibilizările, nu le sunt plătite orele ca supraveghetori sau corectori la examene, și toată această situație îi aduce în pragul disperării.
Vă imaginați, cred, care este atmosfera într-o familie de dascăli, care mai au și copii la școală și poate rate la un credit contractat. Ei bine, poate acum aveți imaginea mai clară asupra revendicărilor din învățământ.
Resping categoric ideea conform căreia sindicatele sunt acum o masă de manevră și răspund unor comenzi politice. Angajații din grădinițe, școli și licee vin să contrazică aceste încercări de a abate atenția de la realitatea pe care o trăiesc acești oameni și cred că deja v-am demonstrat că am dreptate.
Discuția despre situația dascălilor am mai purtat-o, mereu primim promisiuni și amânări. De data aceasta însă, cred că este nevoie de o reacție promptă, altfel lăsăm copiii sub amenințarea unei greve generale și a întreruperii activității. Rog guvernanții să demareze urgent discuțiile cu reprezentanții sindicatelor pentru clarificarea punctelor de vedere ale fiecărei părți implicate în acest conflict deschis.
Până atunci, „La mulți ani!” tuturor femeilor, un gând special doamnelor și domnișoarelor din învățământul românesc, acum mai descumpănite ca niciodată.
Declarația politică se intitulează „Despre originile «băsescianismului»”.
Astăzi vă voi vorbi despre semantică – studierea sensurilor cuvintelor, care uneori fie ne scapă, fie, dimpotrivă, le cunoaștem foarte bine și le utilizăm cu un scop definit.
În mod obișnuit, când ne gândim, în domeniul politic, la cuvinte care au sufixul „-ism”, avem în minte marile ideologii: liberalism, socialism, conservatism etc. Atunci când este atașat unei personalități, acest sufix creează termeni care au aproape întotdeauna un înțeles peiorativ: leninism, hitlerism, stalinism, titoism și, ca să luăm un exemplu familiar, ceaușism.
În aceste condiții, devine hilar să vedem un apropiat al lui Traian Băsescu lansând terminologia „băsescianism”, care, înainte de orice, ne duce cu gândul la o dictatură. Dacă însuși anturajul președintelui îl percepe în acești parametri, nouă, celor din opoziție, ce ne rămâne de făcut?
Deputatul PD-L Sever Voinescu susține că nu există „suficient băsescianism” în partidul lor – afirmație cel puțin dubioasă, în contextul în care oricărui om din afara partidului i se pare că, din contră, există prea mult Traian Băsescu în PD-L.
Aceste tendințe spre cultul personalității, pe placul domnului Băsescu și încurajate de camarila sa, sunt însă extrem de dăunătoare pentru un partid voit democratic. De fapt, unul dintre criteriile stabilite de teoria politică pentru maturitatea unui partid este continuarea activității sale după înlocuirea liderului. Dacă PD-L va trece acest test, rămâne de văzut în timp, după cum tot timpul ne va spune dacă cele două mandate ale președintelui Băsescu sunt demne de sintagma „era băsesciană”.
În opinia noastră, o astfel de discuție este nu numai prematură, ci și periculoasă. Niciun om nu este indispensabil unui partid, unei guvernări, unei țări. Există viață după Traian Băsescu, iar unii dintre noi o așteaptă cu nerăbdare.
Dacă originile „băsescianismului” pot fi ușor identificate de către lacheii săi, consistența termenului în practică lipsește cu desăvârșire.
Declarația politică se intitulează „Onoarea cu termen de garanție limitat”.
Stimați colegi,
Se tot vorbește, zilele astea, de trădare, trădători, moralitate și interese. Politica românească se confruntă acum cu un nou sindrom, acela al frustrării celor care, neajungând la strugurii puterii, urlă acum că sunt prea acri.
Una dintre temele extrem de mult dezbătute, dar rămasă și acum fără un răspuns clar, este aceea a moralității în politică.
Aproape fiecare partid politic are, prin statut, prevăzută și funcția de președinte de onoare, din respect față de o personalitate a partidului respectiv, care i-a devenit emblemă,
și, poate, pentru a arăta, în acest fel, că moralitatea nu ar trebui disociată de actul sau omul politic.
Ceea ce este însă de un amuzament amar apare în cazul Partidului Social Democrat, unde, citând din statutul partidului, din 2006, capitolul IV, secțiunea 3, articolul 54, alineatul (2) – „Desemnarea președintelui de onoare al PSD se face de către congres, prin vot, pentru un mandat, de regulă, de patru ani, dintre personalitățile recunoscute ale partidului.”, poți afla că, „de regulă”, onoarea în cadrul acestui partid durează patru ani, după această perioadă ea urmând să fie, probabil, reciclată, reformulată sau, dacă se dovedește inutilă, aruncată ca o măsea stricată.
Oare acesta să fie motivul pentru care domnul Ion Iliescu a demisionat din toate funcțiile sale, printre care se regăsea și cea de președinte de onoare al Partidului Social Democrat, sau, „de regulă”, onoarea este luată în calcul, dar nu este obligatorie?
O personalitate de calibrul său nu are cum să nu fi sesizat grotescul acestei situații, așa cum nu se poate omite faptul că ceea ce patru ani este considerat a fi o emblemă sau o valoare pentru acest partid trece, apoi, sub lupa analizei și se declară, ce?, brusc, lipsit de onoare.
În aceste condiții, atunci nimic nu mai este de mirare, decât că astfel de oameni politici, pentru care onoarea are termen de garanție, îi acuză pe alții tocmai de lipsa ei. Nu cumva avem de-a face cu lupii în piele de oaie și nu cumva toate discuțiile despre trădările altora ar trebui să înceteze o dată pentru totdeauna?
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Dați-mi voie, stimați colegi, să vă informez că suntem în cvorum de ședință. Așa cum am anunțat, 95 de colegi senatori se află în plenul Senatului la această oră.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La probleme organizatorice, domnul senator Hașotti dorește să intervină.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În primul rând, îi rog foarte politicos pe colegii de la Grupul parlamentar al PD-L să fie atenți, cred că și pe cei de la Grupul parlamentar al UDMR, și pe cei de la Grupul parlamentar mixt.
Conform algoritmului și negocierilor agreate de toată lumea, Grupul parlamentar al PNL are doi senatori în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Este vorba de doamna senator Boitan și mai este un loc liber.
Atenție, acum. Îl propun pe domnul senator Cornel Popa, care este într-o singură comisie. Nu solicit nimic altceva, nici înlocuiri, nimic.
Îl propun pe locul meu liber pe domnul senator Cornel Popa, fără să solicit nimic altceva...
Înțeleg că ați informat plenul cu privire la o modificare în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Pe locul meu, al Partidului Național Liberal. Stimați colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal are două locuri. Un loc este ocupat de doamna senator Boitan, care este și vicepreședinte, al doilea loc este liber, iar Grupul parlamentar al PNL îl propune pe domnul senator Cornel Popa, nu eu, ca să fie lucrurile foarte clare.
Nu solicităm nimic altceva, nici retragerea cuiva, nimic. Vrem să ne ocupăm doar locul.
Locul este liber, pentru că doi senatori de la Grupul parlamentar al PNL au plecat. Unul a fost înlocuit, domnul senator Nedelcu, cu votul Senatului, iar al doilea loc este ocupat de un senator de la Grupul parlamentar mixt. Nu solicităm nimic, decât să ocupăm locul care revine Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Nu solicităm înlocuirea senatorului independent. Nici nu pronunț numele.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Bun. Luăm notă de această informare făcută de liderul Grupului parlamentar al PNL, în numele Grupului parlamentar al PNL.
Înțeleg că interpretarea dumneavoastră este că nu e vorba de o modificare a componenței, ci este, pur și simplu, o completare pe locul dumneavoastră.
Pe procedură, domnul senator David. Vă rog.
Vreau să fac doar o remarcă pe procedură, ceea ce am făcut și data trecută, dar nu erați în sală, domnule lider.
Nu am de spus decât faptul că este o modificare privind componența nominală într-o comisie și trebuie supusă la vot. Asta este tot.
Bun. Eu v-aș ruga să nu...
Am mai avut tentația de a devia de la agenda legislativă. Înțeleg că din partea Grupului parlamentar al PD-L a fost prezentat un punct de vedere.
Pe procedură, vă rog, domnule senator.
Să încercăm să respectăm programul legislativ de astăzi.
Eu cred că ar trebui avută în atenție recomandarea – de fapt, este imperativă – din art. 51 al Regulamentului Senatului, în care se spune foarte clar: „Pierderea calității de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcției de conducere în cadrul unei comisii parlamentare.”, deci nu se face nicio trimitere la faptul că se pierde locul.
Nu, nu cred că e vorba de o funcție de conducere. Înțeleg că este vorba de...
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Doar funcțiile se pierd, nu și locurile.
Domnule Hașotti, vă rog să fiți mai explicit.
A ridicat domnul senator Oprea o problemă de regulament. Vă rog să o clarificați.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Stimați colegi,
Domnul senator Nedelcu a fost înlocuit din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu votul dumneavoastră, cu doamna senator Boitan, pentru că era vicepreședintele comisiei și este funcție de conducere. Mai avem un loc negociat, discutat pe algoritm, aprobat, iar noi îl propunem pe domnul senator Cornel Popa pe locul nostru. Nu ne interesează altceva, nici înlocuirea altui senator, nimic. Se supune...
Da, da... Foarte simplu, este exact ce ați solicitat dumneavoastră acum o săptămână, după două ore de dezbateri.
Venim în întâmpinare, ca să fie liniște, pace și colaborare în Senat. E bine așa?
Acum ați înțeles?
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumim foarte mult.
Înțeleg că propunerea este de a supune votului această nominalizare din partea Grupului parlamentar al PNL, pe postul Grupului parlamentar al PNL din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la această solicitare a Grupului parlamentar al PNL.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Procedură?
Votul a fost exprimat, domnule senator.
Vă rog, pe procedură.
Domnule președinte și stimați colegi,
Din acest moment, toate deciziile Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială vor fi atacate de noi la Curtea Constituțională.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult.
Cu această notificare, vă propun să mergem mai departe. Stimați colegi,
Doresc să vă informez cu privire la nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Legea privind accesibilizarea fondului forestier național;
– Legea pentru completarea art. 3 din Legea creditului agricol pentru producție nr. 150/2003;
– Legea pentru abrogarea alin. (2) și (3) ale art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic;
– Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.
Aceste legi pot fi contestate la Curtea Constituțională. Stimați colegi, aș vrea să ne concentrăm pe agenda de legiferare.
Punctul 2 din ordinea de zi...
## **Domnul Ion Toma**
**:**
Pe procedură, domnule președinte!
Pe procedură?
Domnule senator Toma, vă rog.
În conformitate cu art. 46 din regulament, facem niște modificări în comisii: în Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Marcu Gheorghe trece în locul domnului senator Mihăilescu Petru Șerban, domnul senator Nicula Vasile Cosmin trece în locul domnului senator Chivu Sorin Serioja la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Cordoș Alexandru trece în locul domnului senator Grosu Corneliu la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Marian Valer va ocupa funcția de vicepreședinte al comisiei.
De asemenea, am lăsat pentru senatorii independenți: domnul Anghel Iordănescu – Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul Chivu Sorin Serioja – Comisia pentru sănătate publică, domnul Chirvăsuță Laurențiu – Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul Grosu Corneliu – Comisia pentru sănătate publică, domnul Mihăilescu Petru Șerban – Comisia pentru egalitatea de șanse, domnul Diaconescu Cristian – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Pe procedură, domnul senator Oprea.
Aș vrea să le reamintim colegilor de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC că și în comisiile în care i-au recomandat pe cei de la Grupul parlamentar mixt există o proporție stabilită din prima zi de plen și trebuie să fie respectată, altfel se încalcă statutul.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
N-aș vrea să redeschidem acest subiect. Este un subiect...
Tot pe procedură? Dacă e tot pe procedură... După aceea să procedăm la vot.
O intervenție din partea...
această solicitare a produs acea discuție pe care am avut-o săptămâna trecută, în ziua de miercuri.
Vă rog, haideți să încercăm să tranșăm această problemă în Biroul permanent, să venim cu o soluție. Îi rog pe liderii de grup și pe colegii juriști să ne mai aplecăm asupra Regulamentului Senatului, pentru că o să alunecăm într-o situație în care o să ne fie foarte greu tuturor să ieșim.
Vă rog să nu supuneți votului această propunere venită din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Haideți să mai așteptăm puțin, ne mai limpezim și vom vedea ce vom face din punct de vedere al compoziției comisiilor permanente.
Vă reamintesc faptul că, săptămâna trecută, o propunere venită din partea unui grup parlamentar legal constituit prin votul plenului Senatului a fost refuzată de dumneavoastră și inclusiv de colegii din PSD și PNL.
Vă mulțumesc.
Fără dumneavoastră, domnule senator, nu plec, dacă tot vreți să purtați cu mine un dialog. Când pleci dumneata, merg și eu.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
O singură remarcă am de făcut. Domnul lider a făcut o mică greșeală. Nu se anunță funcția dintr-o comisie în plenul Senatului. Ea se stabilește, conform algoritmulu, în comisie. Comisia vine cu propunerea în Biroul permanent, care se supune votului. Asta este tot ce trebuie făcut.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnul senator a cerut listă cu privire la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și rog să fie distribuită liderilor de grupuri parlamentare.
Cu această precizare,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
O ultimă intervenție, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Lia Olguța Vasilescu.
## Domnule președinte,
Este o decizie a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, care ne privește direct și personal pe noi, nu pe domnii de la PD-L. Este o cerință pe care a făcut-o liderul nostru de grup, domnul senator Toma, și vă rugăm s-o supuneți votului. Nu aveți niciun motiv ca să nu supuneți această decizie a noastră, a grupului parlamentar, votului.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Pereș, vă rog.
## Domnule președinte,
Domnule senator Pereș, un ultim comentariu, vă rog.
Încercăm să avansăm și pe agenda legislativă. Vom rămâne blocați în acest tip de probleme.
## Onorat Senat,
Sunt obligat să vă aduc aminte că, în ultima noastră ședință de plen, această problemă a ocupării locurilor în comisiile permanente ale Senatului a fost superdiscutată și, sigur, nu am reușit să ajungem neapărat la o concluzie. De altfel, propunerea domnului senator Puiu Hașotti este o propunere destul de veninoasă, care, de fapt, o să rupă numărul membrilor din comisiile permanente.
Vom ajunge în situația în care va trebui să constatăm că vom avea un număr par de senatori și, în multe situații, sigur, voturile pe propuneri legislative sau pe proiecte de lege va trebui să le amânăm și să le renegociem.
Pe de altă parte, vă rog, domnule președinte, să nu supuneți votului această propunere. Nu am tranșat asupra validității solicitării unui grup parlamentar, pe care tot plenul Senatului l-a recunoscut – este vorba de Grupul parlamentar mixt –, și a fost o solicitare și din partea lor și, de fapt,
## Domnule președinte,
Este perfect adevărat ceea ce solicită doamna senator, dar vă aduc aminte, doamnă senator și stimați colegi de la PSD, că tot o asemenea solicitare, săptămâna trecută, a trecut parcă neobservată de către domnul președinte Mircea Geoană.
Nu puteți cântări, domnule președinte, cu două măsuri: o dată pentru că o solicitare a Grupului parlamentar mixt nu a fost supusă votului, și acum să faceți această favoare, dacă vreți, Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Considerăm că este, de fapt, dacă vreți, o perseverare în ceea ce, din păcate, a trebuit s-o spunem săptămâna trecută și în fața presei.
Vă mulțumesc.
Noi perseverăm în respectarea regulamentului și a deciziilor Curții Constituționale.
Domnule senator Hașotti, vă rog, un ultim comentariu. După aceea, vom proceda în consecință.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Extrem de scurtă, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Problema este următoarea: cine mai poate să înțeleagă ceva dintr-o anumită atitudine politică? Pentru că, uitați, la propunerea pe care am făcut-o eu – și era mult, mult, mult mai soft, și exact așa cum ceruseră colegii de la PD-L – Grupul parlamentar al PD-L a votat cu 6 voturi împotrivă și cu 28 de abțineri. Păi ce doresc Domniile Lor?
Nici așa nu este bine, nici așa nu este bine, nici așa nu vor, nici așa nu vor, dacă nici solicitarea mea nu a fost corectă...
Vă rog, domnule senator Pereș, un ultim comentariu.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc.
Mulțumesc și colegului Hașotti.
Nu știu de ce mi-a dat această hârtie, probabil că-l frige la degete.
Dați-mi voie, domnule președinte, să constat că sunt diferite solicitările făcute de domnul senator Puiu Hașotti, pentru completarea comisiei cu un coleg senator, completarea numărului membrilor comisiei, față de ceea ce solicită PSD, de modificare a componenței comisiei.
Este o constatare.
Poate că la completare nu am avut obiecțiuni, la modificare sigur că avem obiecțiuni.
Repet încă o dată, domnule președinte, data trecută, liderul unui grup parlamentar constituit în mod legal prin votul plenului Senatului a solicitat rămânerea în comisii în forma în care suntem acum, iar dumneavoastră nu ați supus această solicitare votului plenului Senatului.
Astăzi, doriți să supuneți la vot o solicitare de modificare a componenței comisiilor. Mi se pare că, într-adevăr, este o greșeală undeva.
Doamnă senator Vasilescu, vă rog. Microfonul 4.
## Domnule președinte,
Încă o dată – poate unii nu pricep –, este o hotărâre pe care a luat-o Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Este hotărârea noastră. Nimeni nu are ce căuta în bucătăria noastră.
Dacă nu va trece de plenul Senatului această hotărâre, nu este niciun fel de problemă, vom apela și noi la inteligența colegului Puiu Hașotti și vom face aceeași cerere către Senat.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Situațiile, în mod evident, nu sunt comparabile. Suntem în fața unei solicitări a unui grup parlamentar constituit la începutul sesiunii parlamentare. Niciodată, în istoria Parlamentului României, o astfel de solicitare nu a putut fi împiedicată din partea unui grup parlamentar constituit odată cu rezultatul alegerilor parlamentare.
Problema independenților și a celor care-și schimbă culoarea politică este o problemă mult mai complicată.
De aceea, suntem în fața unei solicitări normale, firești, așa cum fiecare grup, de la Grupul parlamentar al UDMR, săptămâna trecută, la Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC dorește astăzi să obțină un vot pentru completarea comisiilor permanente.
De aceea, este perfect regulamentar, o
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:
1. Propunere legislativă privind transmiterea către Consiliul Local al Sectorului 2 din Municipiul București a dreptului de administrare asupra unui bun aflat în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara la 13 iulie 2009.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Este o procedură de urgență.
Se dorește prezentarea unui punct de vedere din partea Comisiei pentru politică externă sau din partea Comisiei economice, industrii și servicii?
Până atunci, îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Tudor Șerban, să prezinte punctul de vedere al Guvernului, urmând ca punctele de vedere ale comisiilor să fie prezentate imediat.
Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Tudor Șerban** – _secretar de stat_
_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**
## Domnule președinte,
## Domnilor senatori,
Așa cum ați arătat, la Ankara, în data de 13 iulie 2009, a fost semnat de către prim-ministrul României Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia.
Necesitatea acestui proiect a fost demonstrată foarte mult acum doi ani de zile, când, din cauza situației speciale care a existat în Ucraina, a fost întrerupt importul către țările noastre pentru o perioadă de o săptămână de zile.
Față de România, a cărei dependență de importuri nu depășește 35%, pentru celelalte țări însă lipsa unui astfel de proiect a devenit esențială în ceea ce privește siguranța în aprovizionare pe axa coridorului de sud, nu numai un nou traseu fiind necesar, ci și noi surse de alimentare cu gaze a acestei zone a Europei.
Acest proiect răspunde în totalitate acestor cerințe, gazele provenind, în principal, din țările din jurul Mării Caspice, iar traseul pe care acesta se aduce fiind cu totul altul decât traseele cunoscute, prin Rusia, Ucraina și partea centrală a Europei.
Proiectul Nabucco este un proiect de o importanță deosebită pentru România. Va fi un proiect care se va realiza de o companie privată, format din principalele șase companii reprezentative din aceste țări, și anume: Botas–Turcia, BulgarGaz–Bulgaria, Transgaz–România, MOL–Ungaria, OMV–Austria și RWE Gaz din Germania.
## Mulțumesc foarte mult.
Îi ofer cuvântul domnului senator Borza, președintele Comisiei economice, industrii și servicii, urmează domnul vicepreședinte Viorel Riceard Badea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
Având în vedere importanța acestui proiect, cele două comisii, Comisia pentru politică externă și Comisia economică, industrii și servicii, au analizat în ședință comună, în data de 2 martie 2010, acest proiect și au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere fără amendamente, pe care-l supun plenului pentru dezbatere și adoptare.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Viorel Riceard Badea.
Aș mai avea de făcut două completări. Așa cum ați auzit, proiectul are ca obiect ratificarea acordului existent deja între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara în luna iulie 2009. Prin ratificarea acestui acord, România se angajează atât în plan politic, cât și juridic să sprijine Proiectul Nabucco și să asigure cele mai favorabile condiții de reglementare, nediscriminatorii pentru implementarea sa.
Proiectul a fost, așa cum ați auzit, adoptat printr-un raport de admitere fără amendamente de ambele comisii: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă, și considerăm că este oportună ratificarea sa.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.
Constat că nu sunt.
Evident, este un proiect strategic pentru România. Am observat și anumite declarații din partea noului comisar pentru energie cu privire la alte programe concurente din zonă. Nu este momentul astăzi și aici să discutăm aceste chestiuni.
Ținând cont de raportul favorabil fără amendamente,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Conform deciziei noastre anterioare, vă sugerez să avansăm către voturile finale, pentru că deja este ora 17.03.
Vă îndrept atenția către punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din România.
Vă reamintesc faptul că am dezbătut această propunere legislativă în ședința de plen din 24 februarie 2009.
Raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea unui cadru unic cu privire la declarațiile privind evidența nominală a salariaților și a sumelor datorate către bugetul general consolidat (Legea Ghișeului Unic).
Vă reamintesc că am dezbătut în ședința de plen această propunere legislativă, pe data de 3 martie 2010.
Raportul este de admitere cu amendamente admise.
Propunerea legislativă are caracter de lege organică.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Vă reamintesc că am dezbătut în ședința de plen această propunere legislativă, pe data de 24 februarie 2010.
Raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise.
Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84 din 24/07/1995.
Este un proiect de lege dezbătut în plenul Senatului pe data de 16 februarie 2010, adoptat tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere.
Proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul este Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, județul Dâmbovița.
Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege în ședința plenului Senatului din data de 10 februarie 2010.
Este adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere fără amendamente, proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Scheiu, prin reorganizarea comunei Ludești, județul Dâmbovița.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, raport de admitere cu amendamente, proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare și la acest punct din ordinea de zi.
La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Serdanu, prin reorganizarea comunei Lungulețu, județul Dâmbovița.
Adoptat tacit de Camera Deputaților, raport de admitere cu amendamente, proiectul are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Staff-ul mă informează că, vă cer scuze, trebuia să dăm un vot și pe proiectul de lege de la punctul 20 din ordinea de zi. Raportul nu a întrunit votul majorității.
Avem nevoie de un vot pe proiectul de lege.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand.
Din sală
#161613La punctul 20?
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Este punctul 22.
Ne-am pronunțat pe punctele 20 și 21. Suntem la punctul 22 din ordinea de zi.
Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege pe data de 10 februarie 2010, este adoptat tacit de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere cu amendamente, proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Cu 17 de voturi pentru, 49 voturi împotrivă și 23 de abțineri, raportul comisiei cu amendamente a fost respins.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind schimbarea denumirii comunei Brazii, județul Ialomița, în Rădulești.
Este un proiect adoptat de Camera Deputaților, raport de admitere fără amendamente, proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vă cer scuze. Am senzația că a fost lipsă de atenție din partea dumneavoastră. Este vorba de schimbare de denumire de comună, nu este vorba de reorganizarea unei comune. Poate nu am fost suficient de explicit, este vorba de schimbare de denumire, de aceea vă rog să vă pronunțați cu privire la acest proiect de lege.
Cu 67 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost respins.
La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Ocna de Jos, județul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid.
Proiectul de lege are caracter de lege organică.
Raportul comisiei este de admitere cu amendament admis.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea limitelor teritoriale ale orașelor Bragadiru și Măgurele, județul Ilfov.
Propunerea legislativă are caracter de lege organică.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
-
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.
Am dezbătut pe 10 februarie 2010 acest proiect de lege. A fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.
- Legea este organică, Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul și instituția prefectului.
Am dezbătut propunerea legislativă în ședința din 16 februarie 2010.
Raportul comun al comisiilor este de respingere.
Este lege organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 28 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 55 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Am dezbătut proiectul de lege în ședința din 16 februarie 2010. Este adoptat deja de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise.
Legea este organică, Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Domnul secretar Gheorghe David ne sugerează să dăm totuși un vot pe propunerea legislativă ca atare.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere legislativă, pentru a putea fi siguri că procedurile au fost îndeplinite.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Raportul comisiei este de respingere.
Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009.
Este o lege organică. Raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 32 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.
Este lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Raportul a fost respins, mă iertați.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 33 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale.
Raportul comisiei este un raport de respingere. Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 34 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 35 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este, de asemenea, de respingere. Legea este organică. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.
Punctul 36 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 170 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Este un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților.
Raportul comun al comisiilor este un raport de admitere cu amendamente.
Legea este organică.
Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
În continuare, punctul 37 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 126 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Suntem în fața unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.
Este o lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins. Punctul 38 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Această propunere legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul este Cameră decizională.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 39 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 40 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar.
Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților, raportul comisiei este de respingere, caracter de lege organică, Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 41 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Este un subiect peren.
Vă reamintesc că am reintrodus acest proiect de lege pe ordinea de zi a plenului Senatului în urma unei scrisori din partea ministrului de resort, cunoașteți discuția cu privire la obligațiile noastre europene și riscurile de procedură de infringement pe acest subiect.
În Biroul permanent a existat o sugestie...
Vă rog, dați-mi voie să informez plenul Senatului cu privire la conversația pe care am avut-o în Biroul permanent al Senatului.
A fost o sugestie ca liderii de grupuri parlamentare să se întâlnească pentru a încerca să degajăm o soluție cu privire la acest subiect, este un subiect care, până la urmă, este obligație restantă a României și care riscă să ne conducă într-o situație neplăcută. Subiectul este mai vechi, este destul de controversat, nu vreau să reiau istoricul acestei chestiuni, am dorit doar să informez plenul Senatului că am reintrodus, la solicitarea ministrului de resort, acest proiect de lege pe ordinea noastră de zi.
A fost dezbătut în nenumărate rânduri, în 9 noiembrie 2009, în 8 decembrie 2009 și 8 februarie anul curent, nu am reușit să întrunim numărul necesar de voturi pentru o astfel de lege organică.
Este lege organică, suntem Cameră decizională.
În aceste condiții și ținând cont și de aspectul european și extern al acestei situații,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
## Vă mulțumesc.
## Domnule președinte,
Un cuvânt critic pentru dumneavoastră, nu influențați votul Senatului, da?
Noi ne vom manifesta ca un partid de opoziție, avem convingerile că puterea și-a strâns toți parlamentarii să-și treacă legile.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Domnule senator,
Eu îmi fac datoria să informez plenul cu privire la solicitarea pe care am primit-o din partea Guvernului. Evident, puterea și opoziția se vor pronunța în deplină libertate de conștiință și de vot politic, dar mi-am făcut datoria să informez motivul pentru care am revenit cu acest proiect de lege pe agenda de plen a Senatului.
## Este o lege organică.
Vă propun să reluăm votul final cu privire la acest proiect de lege.
Vă rog să vă pronunțați asupra proiectului de lege, adoptat tacit de Camera Deputaților, Legea nr. 135/2009.
Cu 58 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.
În aceste condiții, proiectul de lege de admitere se transformă într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței, conform...
Listă pentru grupurile parlamentare ale PNL și PSD+PC.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Va fi reprogramat, cu rugămintea, poate, reprezentantul Guvernului, dacă puteți sugera domnului ministru de resort, poate, o prezență în Senat, în comisiile de specialitate, poate că ar ajuta la degajarea unei soluții la această problemă pe care va trebui să o reluăm.
La punctul 42 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.
Proiectul de lege a fost dezbătut în ședințe succesive ale plenului Senatului, suntem Cameră decizională.
De fiecare dată, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea unei soluții favorabile sau dimpotrivă.
## Legea este organică.
În aceste condiții, reluăm votul asupra Proiectului de lege aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
La punctul 43 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Este o reexaminare la cererea Președintelui României, raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.
Suntem primă Cameră sesizată, legea este organică.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Urmează să reluăm acest subiect într-o viitoare ședință de plen a Senatului.
Suntem în situația de a ne reîntoarce și vă rog să revenim la ordinea de zi inițială.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2008 privind stimularea investițiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009.
Vă rog să vă păstrați atenția și interesul pentru continuarea activității noastre de legiferare de astăzi.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Király Andrei.
Vă rog, microfonul 9.
## **Domnul Király Andrei Gheorghe** – _secretar de stat_
_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul avizează favorabil propunerea legislativă.
Propunerea legislativă este în acord cu Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare pe perioada 2007–2013, urmărind creșterea competitivității economiei românești prin inovare, cu impact direct asupra creșterii capacității tehnologice a întreprinderilor.
Acordarea facilităților pentru investițiile care au ca obiectiv implementarea tehnologiilor inovative și a rezultatelor cercetării în sistemul național de producție reprezintă un instrument de politică fiscală necesar în vederea creșterii capacității de inovare, de dezvoltare tehnologică și de asimilare în producție a rezultatelor cercetării, în scopul îmbunătățirii competitivității economiei naționale și a creșterii calității vieții.
Această abordare este în acord cu politicile de cercetaredezvoltare-inovare promovate de Guvernul României prin
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, respectiv stimularea activităților de cercetare-inovare la nivelul întreprinderilor și/sau prin parteneriate stabilite între instituțiile de cercetare-dezvoltare, universități și întreprinderi și creșterea capacității de absorbție și de difuzare în economie a cunoștințelor științifice și tehnice, inclusiv a rezultatelor de cercetare și a tehnologiilor inovative, prin dezvoltarea activităților și infrastructurii CDI în plan regional.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule președinte Ion Ariton, raportul comisiei de specialitate.
Microfonul 6, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Au fost transmise la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia economică, industrii și servicii.
Guvernul susține adoptarea propunerii legislative.
În consecință, comisia a hotărât și a adoptat un raport suplimentar de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții pe fond din partea grupurilor parlamentare?
Vă rog, domnule senator Tiberiu Günthner. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cred că este o inițiativă absolut bine-venită și aș dori să salut revenirea comisiei cu un raport suplimentar favorabil, după ce, inițial, au dat un raport de respingere, având rezerve față de insuficienta definire a domeniilor pe care se extind aceste facilități care se doresc acordate, dar, până la urmă, este vorba de facilități pentru atragerea capitalului privat în circuitul economic.
Este vorba de o multiplicare a banului public prin atragerea fondurilor private, deci, indiferent de domenii, cred că este o treabă bine-venită, pe care Grupul nostru parlamentar al UDMR o susține în totalitate și cred că toți senatorii nu au de ce să nu susțină această propunere legislativă.
Sigur, problema este ca inițiativa să-și atingă, în final, scopul și, într-adevăr, să aducă capital privat, care, la ora actuală, stă în expectativă, stă în așteptare, așteptând condiții mai favorabile.
Sperăm ca această inițiativă, acest sprijin care se acordă investitorilor, să reușească să-și atingă scopul.
În consecință, noi vom susține această inițiativă legislativă.
vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Domnilor senatori,
Mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, am și eu o întrebare către domnul secretar de stat, și anume: dacă există o estimare din partea Guvernului, în ce măsură o astfel de inițiativă, pe care o consider lăudabilă, ar putea să stimuleze în mod concret creșterea aportului sectorului privat la activitatea de cercetaredezvoltare-inovare, în condițiile în care, chiar în anii economici buni, aportul sectorului privat era de 0,24% din PIB. Nu mai vorbesc de partea submediocră pe care Guvernul României, de-a lungul timpului, a acordat-o acestui domeniu.
Dacă există, dincolo de buna intenție a inițiatorilor și de dorința Guvernului de a o susține, o estimare cu privire la impactul, în termeni concreți, al acestei inițiative.
Domnule secretar de stat, vă rog.
În momentul de față nu pot să vă dau un răspuns exact.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Mai sunt alte comentarii?
Suntem prima Cameră sesizată.
Raportul comisiei cu amendamentele admise, așa cum a fost prezentat de către domnul președinte Ariton.
Este lege ordinară.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul cu amendamentele admise.
Cu 45 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente a fost adoptat.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind combaterea plăților întârziate de către autoritățile și instituțiile publice.
Este o lege pe care o va susține, din partea Guvernului, domnul vicepreședinte Mihai Gogancea.
Microfonul 10.
Așa cum am văzut în expunerea de motive, propunerea legislativă este fundamentată pe măsurile suplimentare identificate de Comisia Europeană în vederea combaterii întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale. Or, la acest moment, aceste măsuri sunt în stadiul de propunere și nu au fost încă adoptate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, în vederea modificării și completării Directivei 2000/35/CE.
Având în vedere prevederile art. 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, care creează obligația României, în calitate de stat membru, de a transpune în dreptul intern directivele comunitare, și pentru asigurarea stabilității și coerenței legislației naționale, Guvernul consideră prematură propunerea legislativă prezentată, considerând necesar să fie, în prima fază, aprobată de către Parlamentul European și Consiliul European, înaintea oricărui demers de îmbunătățire a prevederilor legale naționale care transpun această directivă.
Probabil ați văzut că în corpul propunerii legislative există niște obligații de asumat. La punctul 6 se face referire la obligația plății în favoarea creditorului a unei compensații forfetare de 5% din suma datorată de debitor, în cazul în care plata nu este efectuată în termen de 30 de zile de la termenul de plată, și, bineînțeles, cu majorările aferente.
Din acest punct de vedere, din cauza faptului că se va genera un impact bugetar negativ, ar fi trebuit ca expunerea de motive să prevadă și impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe termen scurt, pe anul curent, cât și pe termen lung.
În art. 3 din inițiativa legislativă, cu referire la modificarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, facem precizarea că, în momentul în care a fost stabilit termenul de 6 luni prevăzut la art. 2 din ordonanță, cu modificările și completările ulterioare, pentru îndeplinirea de către instituțiile publice a obligațiilor de plată rezultate din titluri executorii, s-a avut în vedere crearea posibilităților de plată a acestor obligații în condițiile respectării principiilor bugetare și a celorlalte prevederi legale privind cheltuielile publice prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și, respectiv, de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
Mulțumesc.
Din partea inițiatorilor există dorința de a interveni? Domnul senator Rușanu.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Această propunere are în vedere ca autoritățile publice locale și centrale să dea un bun exemplu, să-și plătească facturile, ca regulă, la 30 de zile. În practică, cunoaștem că numeroase plăți din tranzacțiile comerciale dintre agenții economici și autoritățile publice locale și centrale se fac cu mare întârziere față de data scadenței, depășind termenele reglementate prin legislația de bază, ceea ce determină o lipsă de lichiditate în defavoarea agenților economici.
În referatul Ministerului Finanțelor Publice există un lucru extraordinar de interesant: „Aprobarea acestei legi ar produce un impact bugetar negativ.”, înseamnă că bugetul croit de actualul Guvern de la început are în vedere să nu-și achite datoriile și obligațiile către agenții economici. Înseamnă că suntem pe un drum cu sens unic: numai agenții economici au datoria și obligația să-și achite datoriile către bugetul de stat, în vreme ce statul nu are obligația, prevăzută prin bugetul de stat, să-și achite aceste datorii către agenții economici, prin contractele, repet, comerciale încheiate de către ei.
În afară de aceasta, întârzierea la plata obligațiilor către agenții economici din partea statului determină împiedicarea unor agenți economici să participe la licitațiile publice, în care se cere categoric să nu ai datorii la bugetul de stat și la bugetele locale.
Noi considerăm că această măsură are drept scop o reacție la nivel macroeconomic împotriva crizei existente și
este un mijloc pentru a sprijini în mod real economia și agenții economici.
Drept pentru care, vă rog, domnilor colegi, să votați în favoarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule președinte Ariton, vă rog. Microfonul 7.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, această inițiativă legislativă.
Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz favorabil fără amendamente.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 5 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propun plenului raportul de respingere a acestei propuneri legislative.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Mai sunt intervenții cu privire la această propunere legislativă?
Nu.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vă rog să prezentați încă o dată rezultatul votului pe ecrane, pentru a putea să-l avem în fața noastră.
Raportul de respingere nu a fost adoptat.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Din sală
#193562## **Din sală:**
N-a fost adoptată! ## **Domnul Gheorghe David**
Din sală
#193646**:**
## N-a fost adoptată!
Are numai 33 de voturi pentru. Trebuie 35 de voturi pentru.
Din sală
#193738N-a întrunit...
N-a întrunit numărul necesar de voturi.
A fost respinsă, vă cer scuze.
Mai sunt două minute până la ora 18.00.
Vă propun să luăm în discuție o ultimă inițiativă legislativă. Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.
Este un raport suplimentar.
Are caracter de lege organică.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica. Microfonul 9.
## **Domnul Ioan Andreica** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Această propunere legislativă are în vedere eliminarea avizelor pentru rețelele de utilități, în general, atunci când este vorba de întocmirea unui PUZ pentru diverse investiții.
Vreau să vă informez că România, la această oră, nu deține o bază de date, la nivel de administrații publice locale, referitoare la toate rețelele de utilități, de aceea vă propun respingerea acestei inițiative, urmând ca, într-un timp scurt de un an, doi ani...
La nivelul Guvernului este o discuție pe această temă. Dacă vom reuși să facem un plan cadastral pentru toate orașele, comunele țării, pe care să se deseneze în mod unitar rețele de utilități, primăriile să le gestioneze, cred că atunci vom ajunge în faza în care vom putea emite un singur aviz pe planul de urbanism zonal pentru investiții și vom putea elimina toate celelalte avize de utilități.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult.
Raportul comisiei, vă rog, domnule președinte.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a rediscutat această propunere legislativă în urma deciziei plenului Senatului din data de 3 februarie anul curent.
Am rediscutat propunerea legislativă privind oportunitatea solicitării acestor avize în momentul în care există proiecte de investiții în discuția administrațiilor publice locale, iar în
comisie s-a hotărât adoptarea unui raport suplimentar de respingere a propunerii legislative, ținând cont de toate argumentele pe care le-am avut și la ultima discuție în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului.
Senatul este prima Cameră sesizată.
S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Sunt intervenții pe fond la această propunere legislativă? Are caracter de lege organică, așa cum spunea și domnul președinte Filip.
A fost deja dezbătută.
Vă
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gheorghe David (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Un trandafir alb celor hărăzite să ne fie soții și mame”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică referitoare la restructurarea, începând cu 8 martie 2010, a CFR Marfă; – Minerva Boitan (PNL) – intervenția despre transplantul de inimă efectuat la Târgu Mureș de către profesorul Deac; – Toader Mocanu(PD-L) – declarație politică a Grupului parlamentar al PD-L, având ca titlu „Reforma statului român – un deziderat al PD-L”; – Gheorghe Pavel Bălan (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Egalitatea de gen – doar o expresie frumoasă pe agendele politice?”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică cu titlul „Ne împrumutăm din nou?”; – Alexandru Pereș (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Zona protejată «Frumoasa» – arii din patru județe, aflate în administrarea unei singure instituții”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Taxele și impozitele au ucis sectorul privat din economia românească”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică având ca titlu „O plagă: «vagabondajul» politic”; – Dumitru Oprea (PD-L) – declarație politică cu titlul „Ipocrizia liberalismului de paradă”; – Elena Mitrea (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Creșterea și egalizarea vârstei de pensionare – ani de muncă în plus pentru românce”; – Puiu Hașotti (PNL) – replică la declarația politică prezentată de domnul senator Dumitru Oprea; – Gheorghe Pop (PSD+PC) – declarație politică având ca titlu „Interpelări parlamentare uitate sau fără finalitate”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică intitulată „Promovarea locurilor de muncă este o prioritate”; – Petru Bașa (PD-L) – declarație politică având ca titlu „Femeile au nevoie și de sprijin”;
Închidem aici partea de legiferare a agendei noastre de astăzi.
Interpelare
Alexandru Pereș
Vă informez că am două întrebări: prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.
Vă informez că am două întrebări: prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății. În ultimele luni de când consumatorii au început să conștientizeze problema aditivilor alimentari din produsele aflate în majoritatea supermarketurilor, producătorii au găsit un mic artificiu privind mult criticatele E-uri. Ele au fost înlocuite cu denumirea chimică a respectivei substanțe conținute de produs. Producătorii se bazează pe lipsa de informare a consumatorului de a face legătura între codul E-ului și denumirea substanței. Pe această cale, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri va lua Ministerul Sănătății pentru o mai bună și reală informare a cetățeanului cu privire la consumul acestor produse. ##
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Da.
Interpelare
Alexandru Pereș
Sectorul viticol al României, unul dintre sectoarele agricole cele mai dinamice și chiar profitabile, poate oferi posibilitatea unor câștiguri financiare, precum și locuri de muncă, dacă ar exista o mai mare disponibilitate și responsabilitate din partea factorilor guvernamentali cu privire la turis
Sectorul viticol al României, unul dintre sectoarele agricole cele mai dinamice și chiar profitabile, poate oferi posibilitatea unor câștiguri financiare, precum și locuri de muncă, dacă ar exista o mai mare disponibilitate și responsabilitate din partea factorilor guvernamentali cu privire la turismul viniviticol. Menționând că asemenea activități sunt deja viabile și de succes în țări precum Italia, Franța, Spania, vă întreb, doamnă ministru, care sunt intențiile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului cu privire la relansarea acestui domeniu și, implicit, modul de a atrage turiști și fonduri europene în România.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Fiind 8 Martie astăzi, o invit la microfon pe doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Fiind 8 Martie astăzi, o invit la microfon pe doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL. Îmi pare rău, dar la Grupul parlamentar al PD-L îi voi oferi cuvântul domnului senator Oprea. Doamna senator Boitan, vă rog. Microfonul central.
Interpelare
Minerva Boitan
Am o întrebare adresată domnului Silviu Bian, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Am o întrebare adresată domnului Silviu Bian, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Contextul actual al crizei economice, măsurile financiare luate de Guvernul Boc asupra sistemului bugetar și mediului privat au generat o serie de disponibilizări ale salariaților din sistemul public și, ca o reacție imediată, concedieri în rândul angajaților din IMM-uri. În condițiile date, șomajul a crescut în ultima perioadă, precum și teama privind găsirea unui loc de muncă. Există o serie de legi ce creează facilități agenților economici care angajează șomeri tineri sau elevi și studenți. Un astfel de act normativ este și Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu modificările și completările ulterioare. Pornind de la aceste considerente, domnule președinte, vă rog să-mi comunicați care este bugetul pentru anul 2010 al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă destinat sprijinirii angajatorilor care încadrează în muncă elevi și studenți, conform normelor de aplicare ale Legii nr. 72/2007. Precizați, de asemenea, valoarea bugetului utilizat în 2008 și 2009 pentru sprijinirea angajatorilor, conform aceleiași legi. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 72/2007, câte persoane angajate și câți angajatori au beneficiat de prevederile actului normativ până la data de 1 martie 2010?
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îi ofer cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Îi ofer cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
Günthner Tiberiu
Search Corporation
Stimate domnule Radu Berceanu, ministru al transporturilor și infrastructurii, Județul Satu Mare este situat pe o graniță triplă, în care teritoriul României se învecinează atât cu Ungaria, cât și cu Ucraina, punctul de trecere a frontierei de la Halmeu constituind o poartă de intrare în Europa, iar cele de la Petea și Urziceni fiind porți către zona Schengen. Aceste artere de intrare și ieșire din România, DN 19 și DN 19A, care fac apoi legătura cu centrul țării către municipiile Zalău și Cluj sau către municipiile Oradea și Baia Mare, se intersectează tocmai în centrul vechi al municipiului Satu Mare, întrucât traversarea râului Someș se poate face numai pe cele două poduri situate în zona centrală a orașului. Ca urmare, municipiul nostru este traversat în permanență de o importantă circulație de tranzit greu de mărfuri, intern și internațional. Acest tranzit greu aduce pe străzile din oraș o încărcare la care acestea nu fac față și sunt aproape în permanență desfundate, sunt imposibil de întreținut, deși consiliul local face eforturi financiare uriașe, în permanență, cu întreținerea lor. De asemenea, aceste fluxuri de tranzit aduc cu ele o poluare insuportabilă, blocaje în trafic, în special pe poduri, în anumite ore și zile, iar clădirile din oraș, unele de peste 100 de ani vechime, sunt supuse unor trepidații permanente. Toate acestea sunt cauzate de faptul că aceste drumuri europene, practic, nu au, la ora actuală, posibilitatea de a ocoli municipiul. Având în vedere aceste probleme, guvernele anterioare au demarat o serie de studii și proiecte, care vizau construcția unor variante de ocolire a municipiului. În cursul anului 2006, ministerul pe care-l conduceți a comandat – și s-a executat de către firma „Search Corporation” – un studiu de fezabilitate pentru investiția „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”. Acest proiect a fost inclus între prioritățile Guvernului Boc după alegerile din 2008, când a fost cuprins în programul de guvernare. Cu ocazia vizitei pe care ați efectuat-o, în ziua de 23 iunie 2009, împreună cu domnul prim-ministru în municipiul Satu Mare, ați dat asigurări că această lucrare constituie o prioritate și pentru actualul Guvern și că, în scurt timp, ea se va realiza. Astăzi, când străzile din municipiu sunt toate desfundate, sunt în stare necirculabilă, întreaga populație a județului, în frunte cu autoritățile locale și județene, cu primarul Iuliu Ilyés, așteaptă să afle în ce stadiu se află investiția promisă, atât de importantă pentru oraș.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Domnule senator Günthner, poate sunteți amabil să veniți și la întrebare, da?!
Interpelare
Günthner Tiberiu
Această lucrare a fost considerată prioritatea numărul unu pentru județul Satu Mare atât de către dumneavoastră, cât și de către domnul prim-ministru, după cum s-a afirmat cu ocazia vizitei, dar ați promis sprijin și pentru alte două investiții importante din județul nostru, începute de guvernele
Această lucrare a fost considerată prioritatea numărul unu pentru județul Satu Mare atât de către dumneavoastră, cât și de către domnul prim-ministru, după cum s-a afirmat cu ocazia vizitei, dar ați promis sprijin și pentru alte două investiții importante din județul nostru, începute de guvernele anterioare, este vorba de drumul expres Satu Mare – Baia Mare și de centura de ocolire a municipiului Carei, despre al căror stadiu de realizare locuitorii județului așteaptă informații. De asemenea, domnule ministru, țin să vă informez că DN 1C, poarta de intrare în Europa dinspre Ucraina, este într-o stare necirculabilă, stârnind proteste din partea autorităților locale. Primarii din șase comune afectate, ajunși la disperare, caută sprijin peste tot, inclusiv la președintele țării, pentru remedierea acestei situații. Vă rog să ne informați despre situația și viitorul acestui drum național.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Interpelare
Dumitru Oprea
Cornul și laptele
Obiectul și motivarea întrebării: Eliminarea discriminării din Programul „Cornul și laptele”. ## Domnule ministru, Mai mulți părinți, dar și educatori, consideră că, prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002, republicată, o parte din preșcolari sunt discriminați. Prin modificarea ordonanței de urgență a Guvernului în anul 2009 s-a reparat o greșeală, prin includerea în program și a elevilor din clasele V–VIII, dar și a școlilor și grădinițelor din sistemul privat, însă copiii de la grădinițele cu program prelungit au fost excluși. Pentru ei, părinții suportă deja costul meselor, iar posibilitatea de a le oferi și acestora o gustare ar putea să le asigure o diminuare a cheltuielilor. În aceste condiții, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați în ce măsură categoria copiilor înscriși în grădinițe cu program prelungit ar putea să beneficieze de Programul „Cornul și laptele”.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Interpelare
Gheorghe Pop
Coplata _versus_ plata CAS-ului. Domnule ministru,
În primul rând, țin să menționez faptul că vă înțeleg grija față de bugetul insuficient atribuit sănătății. Personal, împărtășesc aceeași îngrijorare. Cu deosebit respect, îmi permit să vă adresez următoarele întrebări, sub formă de dilemă personală și, totodată, ca o propunere legislativă: Este corect, pe lângă plata CAS-ului, perceput ca stopaj la sursă, ca societățile să fie sancționate penal, prin reprezentanții săi legali, pentru neachitare, Guvernul să vină cu o nouă plată pentru aceleași servicii în sistem de coplată? Mai mult, domnule ministru, aceste sume se varsă în contul Ministerului Finanțelor Publice. Sunt convins, domnule ministru, că, dacă am solicita contribuabililor ca cei 2% impozit pe venit lăsat la latitudinea fiecăruia de a fi donat organizațiilor nonprofit să îi doneze direct Ministerului Sănătății în vederea îmbunătățirii serviciilor, ca plată directă, toți cetățenii ar fi de acord. Puneți-vă însă singur întrebarea, ca simplu cetățean, de ce să plătiți de două ori același serviciu, adică salariul, pe lângă faptul că este mic și nesigur, este impozitat, practic, de două ori. Și, totodată, puneți-vă următoarea întrebare, în comparație cu interogarea anterioară, dacă Ministerul Sănătății v-ar solicita, ca un act benevol în sprijinirea serviciului medical din România pentru depășirea actualei perioade de criză, să donați 1% din acel impozit rămas la dispoziția dumneavoastră ca salariat, ce ați face? Vă rog să-mi răspundeți la această întrebare și poate veți lua o altă decizie. Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Pop Gheorghe. Mulțumesc.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Prima întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Mihai Constantin Șeitan.
Prima întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Mihai Constantin Șeitan. ## Domnule ministru, În cadrul audiențelor desfășurate în cadrul birourile mele parlamentare din județul Vâlcea, mai mulți petenți au ridicat problema gratuității transportului în comun pentru persoanele cu handicap grav și însoțitorii acestora. Conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pot beneficia de transport gratuit pe mijloacele de transport în comun de suprafață și metrou și însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora, subliniez, în prezența acestora. Ținând cont de faptul că aceste persoane, în marea lor majoritate, sunt netransportabile, iar însoțitorii lor sunt nevoiți să se deplaseze și în alte localități pentru a le procura medicamente și hrană, aș dori să precizați, domnule ministru, dacă aveți în vedere inițierea unui proiect legislativ care să acorde însoțitorilor gratuitate pe mijloacele de transport fără a fi nevoie să fie prezentă și persoana cu handicap, doar pe baza unei împuterniciri, soluția negenerând cheltuieli bugetare suplimentare, dar aducând o ușurare persoanelor cu handicap.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Da.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
un infern
A doua întrebare este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga. Obiectul și conținutul ei: Refacerea drumului comunal Milcoiu–Izbășești–Șuricaru, distrus de inundații. - Domnule ministru, În comuna Milcoiu din județul Vâlcea, alunecările de teren au distrus un drum comunal, Milcoiu–Izbășești–Șuricaru, și au afectat șapte familii din satul Milcoiu de Sus, care riscă să rămână fără gospodării. Mai mult, în caz de calamitate, echipajele de intervenție, gen pompieri, salvare, nu pot accede în satul Șuricaru din cauza drumului distrus. Din discuțiile purtate cu locuitorii din sat, localitatea fiind situată în colegiul pe care îl reprezint, am înțeles că peste 20 de persoane sunt disperate că viața lor va deveni, citez, „un infern”. Ținând cont de gravitatea situației, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă ministerul pe care îl conduceți are în vedere alocarea de fonduri pentru refacerea și consolidarea drumului Milcoiu–Izbășești–Șuricaru în regim de urgență, măcar pentru remedierea provizorie a situației.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Pe lângă colegii care au prezentat întrebările verbal, au mai depus în scris întrebări: din partea Grupului parlamentar al PD-L – domnul senator Gheorghe David și domnul senator Dorel Jurcan; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC – domnul senator Ilie Sârbu, domnul senator Dan
Pe lângă colegii care au prezentat întrebările verbal, au mai depus în scris întrebări: din partea Grupului parlamentar al PD-L – domnul senator Gheorghe David și domnul senator Dorel Jurcan; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC – domnul senator Ilie Sârbu, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Ion Rotaru; din partea Grupului parlamentar al PNL – domnul senator Puiu Hașotti, domnul senator Dan Radu Rușanu, domnul senator Marius Petre Nicoară; din partea Grupului parlamentar mixt – domnul senator Sorin Serioja Chivu. Vă mulțumesc. Trecem la partea de interpelări. Îl invit la microfon de domnul senator Alexandru Pereș, pentru a interpela oficial Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Domnule senator Pereș, aveți cuvântul. Urmează domnul senator Florin Constantinescu.
Interpelare
Alexandru Pereș
operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozibililor și a produselor pirotehnice.
Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Mihai Constantin Șeitan. Obiectul interpelării: Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, iar atenția mea se îndreaptă către Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale. Doresc să vă supun atenției cazul Uzinei Mecanice Cugir, societate despre care am amintit anterior că face parte din Compania Națională ROMARM – SA, care, deși desfășoară activități de fabricație a muniției și armamentului greu de infanterie, nu a fost inclusă pe Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale. În anexa nr. 2 a Proiectului legii privind sistemul unitar de pensii publice, la pct. 1 lit. d), g) și h) se prevăd următoarele: La lit. d): „Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi și muniții pentru următoarele operații: fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții, locurile de muncă în care se execută operații cu exploziv de inițiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum și locurile de muncă în care se execută operații cu explozivi aromatici, la care angajații vin în contact direct cu aceștia.” La lit. g): „operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozibililor și a produselor pirotehnice.” La lit. h): „delaborarea munițiilor și a elementelor pirotehnice încărcate cu substanțe explozive sau incendiare.” Mai mult, în Hotărârea Guvernului nr. 1.025 din 28 august 2003, la art. 1 lit. a), se prevede: „În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: lit. a) – locuri de muncă în condiții speciale reprezintă acele locuri de muncă unde există factori de risc profesional, care, prin natura sarcinii de muncă și a condițiilor de realizare a acesteia, conduc, în timp, la reducerea prematură a capacității de muncă, îmbolnăviri profesionale și la comportamente riscante în activitate, cu urmări grave asupra securității și sănătății angajaților și/sau a altor persoane.” Deși pe Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale au fost incluse unități de același profil cu cel de la Uzina Mecanică Cugir, cum ar fi Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Tohan – Zărnești și Carfil Brașov – ele sunt prezente în anexa nr. 3 a aceluiași proiect de lege, de la numărul curent 43 și până la numărul curent 46 –, aflate și ele în componența Companiei Naționale ROMARM, Uzina Mecanică Cugir nu a fost cuprinsă pe această listă. Motivul pentru care Uzina Mecanică Cugir nu a fost inclusă în anexa preluată din actuala Lege nr. 226/2006 este refuzul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale de a mai primi dosarul înaintat de această instituție, deoarece termenul de depunere a documentației a fost 30 iunie 2005, iar dosarul a fost trimis la data de 3 mai 2006. Întârzierea înaintării dosarului, întocmit conform Hotărârii Guvernului nr. 1.025 din 28 august 2003, a fost cauzată de faptul că rezultatul expertizei tehnice, prevăzut la art. 5 alin. (3) lit. d), precum și rezultatul expertizei medicale, prevăzut la lit. e) a aceluiași articol, nu au putut fi efectuate din cauza lipsei de comenzi și a faptului că muncitorii au fost plătiți în șomaj tehnic. Problema este că alte unități, precum Uzina Mecanică Plopeni, nu au de lucru sau vor fi desființate, dar beneficiază de condiții speciale, însă Uzina Mecanică Cugir nu beneficiază de acest lucru. Domnule ministru, Întrebarea: cum...
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Suntem la interpelări!
Interpelare
Alexandru Pereș
Interpelarea, dacă doriți, domnule președinte. Domnule ministru,
Interpelarea, dacă doriți, domnule președinte. Domnule ministru, Cum vedeți soluționarea acestei probleme și cum ar putea fi inclusă SC U.M. Cugir – SA în anexa nr. 3 a Proiectului legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule senator.
Interpelare
Florin Constantinescu
Reabilitarea drumurilor comunale DC3, DC7, Vâlcele–Borșa–Vlădeni–Iacobeni–Broșteni, din comuna Vlădeni, județul Iași
Stimate domnule prim-ministru, Prin prezenta vă informăm că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reziliat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 1111012400116/2003, încheiat cu Consiliul Local al Comunei Vlădeni, județul Iași. Rezilierea contractului de finanțare s-a produs ca urmare a inspecției efectuate de către specialiștii APDRP, care au constatat că, în urma lucrărilor de modernizare a drumurilor, acestea prezintă mari deficiențe de exploatare și, astfel, s-a procedat la solicitarea de a returna întreaga sumă alocată pentru „Reabilitarea drumurilor comunale DC3, DC7, Vâlcele–Borșa–Vlădeni–Iacobeni–Broșteni, din comuna Vlădeni, județul Iași”. Doresc să menționez că proiectul a fost verificat și avizat favorabil pentru realizare de către specialiștii din cadrul SAPARD. Nu s-a constatat atunci că acest proiect prezintă o serie de deficiențe care aveau să ducă la neregulile constatate ulterior. Consiliul Local Vlădeni a fost acuzat de nerespectarea obligațiilor contractuale în derularea acestui proiect, pentru ca, apoi, astfel de proiecte să nu mai fie admise. În urma verificărilor efectuate de comisia de control, procesele-verbale de constatare cuprind unii termeni depreciativi, printre care și impracticabilitatea drumurilor pe unele porțiuni. Prin urmare, APDRP a luat hotărârea ca întreaga lucrare să fie catalogată ca necorespunzătoare, iar Consiliul Local Vlădeni să restituie întreaga sumă primită drept finanțare. Un milion de euro reprezintă pentru comuna Vlădeni o sumă uriașă, care împovărează și, practic, îngroapă comunitatea pentru mulți ani de aici încolo, iar dacă ținem cont și de majorările la întârziere aplicate acestui debit putem vorbi de imposibilitatea achitării acestuia. Desigur, vom acționa pentru respectarea principiului de drept conform căruia cel care provoacă prejudiciul este obligat a-l repara, însă cei care au cauzat prejudiciul nu sunt nici locuitorii comunităților în cauză, nici persoanele împuternicite, care au avut echipe de specialiști plătite pentru supravegherea lucrărilor. În prezent, s-a angajat executarea unei expertize tehnice, cu participarea unor specialiști în domeniu, expertiză care va stabili exact ce procent din lucrări prezintă deteriorări, soluții tehnice de remediere a acestora și legăturile de cauzalitate dintre modul de executare pe faze de derulare a proiectului și responsabilitățile aferente persoanelor cu atribuții de supraveghere și control al executării lucrării. ## Domnule prim-ministru, Aducem în atenția dumneavoastră toate aceste aspecte care au dus la sancționarea aspră a comunității din Vlădeni, fapt ce a condus la paralizarea acțiunilor economico-socialeeducative din comună. În acest moment, conturile comunei Vlădeni sunt blocate și nu se pot efectua niciun fel de plăți, cu excepția ajutoarelor sociale și a celor pentru încălzirea locuinței, în special către furnizorii de utilități, lucru ce conduce la servicii precare din partea administrațiilor locale către cetățeni și către operatorii economici care plătesc taxe și impozite. De asemenea, sistemul educativ este afectat prin nealocarea fondurilor ce i-au fost repartizate prin bugetul local. În comuna Vlădeni funcționează șase școli, șase grădinițe, un liceu și o școală de arte și meserii. Nu se poate asigura serviciul pentru siguranța de urgență, lucru extrem de grav. Menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, a încheiat cercetările privind stabilirea celor vinovați în producerea acestui prejudiciu și a scos de sub urmărire penală toate persoanele implicate în acest dosar. Pe parcursul anului 2009, m-am adresat Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Finanțelor Publice și nu am găsit decât o rezolvare parțială în problema deblocării, și anume șase luni, perioada iunie – decembrie, anul 2009. Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule primministru, să dispuneți măsurile necesare deblocării conturilor comunei Vlădeni, județul Iași.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Vă rog, doamna senator Boitan.
Interpelare
Minerva Boitan
îl reprezintă titlurile de proprietate neacordate în comuna Cârțișoara, județul Sibiu.
Am o interpelare adresată domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor. Obiectul interpelării îl reprezintă titlurile de proprietate neacordate în comuna Cârțișoara, județul Sibiu. ## Domnilor miniștri, Semnalez o problemă privind respectarea principiului restituirii proprietății în anumite zone din județul Sibiu. Mă voi referi la cazul comunei Cârțișoara, care are o populație de 1.300 de locuitori, peste 4.000 de hectare de teren agrar și silvic, din care 850 de hectare de teren arabil. Din 1990 încoace, au fost depuse aproximativ 500 de cereri de restituire a proprietății atât pentru domeniul silvic, cât și pentru cel agrar. Doar o singură cerere a fost soluționată, aceea privind titlul de proprietate pe o parcelă de 200 de hectare de teren arabil, care este inclus, din anul 2004, în teritoriul administrativ al comunei vecine Cârța. Altfel spus, autoritățile locale ale comunei Cârțișoara nu au eliberat niciun titlu de restituire a proprietății de drept pentru locuitorii comunei respective. În schimb, multe suprafețe de teren aflate în proprietate publică sunt vândute terțelor persoane din afara comunei. În acest sens, vă solicit, domnilor miniștri, să verificați cauza neacordării acestor titluri de proprietate, precum și a tergiversării drepturilor de restituire a proprietății pentru locuitorii comunei Cârțișoara. Vă mulțumesc.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Bara și se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Bara și se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
Ion Bara
La determinarea punctajului anual, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, și care sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Interpelarea mea este adresată domnului ministru Mihai Șeitan, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Obiectul interpelării: Calcularea punctajului anual la stabilirea pensiei cadrelor didactice. Domnule ministru, Mă fac purtătorul de cuvânt al unui număr important de cadre didactice din județul Tulcea, dar cred că nu numai, și vă aduc la cunoștință o situație care, în opinia mea, poate fi remediată: determinarea punctajului anual la stabilirea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă în cazul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, care nu se face, din păcate, cu respectarea, în totalitate, a prevederilor Legii nr. 19/2000. Astfel, la art. 164 alin. (3) din legea amintită se prevede că: „La determinarea punctajului anual, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, și care sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.” Cu toate acestea, casele județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu iau în calcul orele suplimentare adeverite de unitățile școlare ca fiind efectuate sistematic, întrucât Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale consideră, prin adresa nr. 392/2008, că acestea nu constituie spor cu caracter permanent, putând fi compensate cu timp liber. Judecând în spiritul principiului contributivității, este nefiresc ca un venit luat în calcul la plata contribuției de asigurări sociale să nu fie, totodată, luat în calcul la stabilirea pensiei. Dincolo de această logică elementară, în sistemul de învățământ, potrivit Statutului personalului didactic, orele peste norma didactică reprezintă, în fapt, posturi și catedre didactice vacante suplinite prin plata cu ora sau cumul, care se efectuează programat și sistematic, în baza orarului școlar, pe întreaga perioadă a cursurilor, ca urmare nu se compensează cu timp liber. De altfel, soluționarea dosarelor înaintate instanței este favorabilă cadrelor didactice contestatare. Așadar, vă rog, domnule ministru, să interveniți, în virtutea prerogativelor pe care le aveți, pe lângă Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, pentru ca aceasta să revină asupra adresei menționate și să se evite, astfel, plimbarea dascălilor prin tribunale pentru a-și revendica un drept cuvenit.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.
O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog. Aveți cuvântul.
Interpelare
Elena Mitrea
iv recalcularea pensiilor.
Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și are ca obiectiv recalcularea pensiilor. Domnule prim-ministru, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice nu va rezolva problema esențială a sistemului public de pensii din România, și anume creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Dezechilibrul financiar se va menține și în viitor și sigur s-a urmărit doar reducerea cheltuielilor prin micșorarea drepturilor actuale. Vă rog să ne faceți cunoscut care este punctul dumneavoastră de vedere privind recalcularea pensiilor. Legislația României și Constituția au făcut posibilă interpretarea de neconstituționalitate astfel: încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și încălcarea de către stat a propriei legislații. Conform deciziei nr. 120 din 2007 a Curții Constituționale, în cazul când, din recalculare, rezultă un cuantum mai mic al pensiei, se va acorda în continuare pensia stabilită aflată în plată, fără a aduce atingere drepturilor legal câștigate anterior. În concluzie, pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicându-se numai pentru viitor. Există posibilitatea ca persoanele afectate să apeleze la instanțele de judecată, care ar putea contesta diminuarea unui drept câștigat, acordându-le câștig de cauză. Cred că ar trebui să luați în calcul valul de nemulțumiri, care deja a pornit, dar și posibilitatea acordării unor despăgubiri pentru care statul nu este pregătit în condițiile crizei actuale. Înțelegem necesitatea reformării, dar fără a ignora consecințele... Este importantă poziția Guvernului, având în vedere că majoritatea parlamentară face imposibilă amendarea legii. Cu considerație,
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
Liviu Titus Pașca
Problemele persoanelor cu dizabilități.
Am o interpelare adresată domnului Mihai Constantin Șeitan, ministrul muncii, familiei și protecției sociale. Obiectul interpelării: Problemele persoanelor cu dizabilități. Așa cum se cunoaște, dizabilitatea reprezintă o problemă de sănătate a unei persoane, care afectează, deopotrivă, și familia acesteia. Pe de altă parte, societatea are datoria de a sprijini și încuraja persoanele cu dizabilități, astfel încât acestea să poată fi valorizate și, totodată, utile. În această ordine de idei, Consorțiul pentru promovarea și apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din Maramureș a solicitat ajutorul instituțiilor locale pentru probleme ce țin de organizarea locală, cât și parlamentarilor, pentru ca aceștia să inițieze propuneri legislative menite să susțină integrarea în societate a celor cu dizabilități apți să muncească și, totodată, să asigure protecția financiară a persoanelor cu handicap deosebit de grav, dat fiind faptul că aceștia necesită asistență materială mult mai consistentă. Având în vedere că meseriile în care persoanele cu dizabilități pot lucra sunt pe cale de dispariție și, totodată, faptul că patronii sunt tentați mai degrabă să se debaraseze de o persoană cu handicap decât să o angajeze, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile și programele pe care le aveți în vedere în scopul diminuării numeroaselor dificultăți cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din România.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog. Aveți cuvântul.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, mai precis domnului ministru László Borbély, și se referă la voucherele de la Programul „Rabla”.
Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, mai precis domnului ministru László Borbély, și se referă la voucherele de la Programul „Rabla”. Domnule ministru, Prin intermediul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2010, dacă un cetățean nu are suma necesară cumpărării unui autoturism nou, după predarea către „Remat” a mașinii vechi, el poate să cedeze sau să vândă voucherul obținut unei alte persoane care își permite acest lucru. Din păcate, vânzarea se face de multe ori în mare pierdere, apărând deja o mafie de cumpărare a unor astfel de chilipiruri. Măsura ar putea fi însă mai utilă, în sensul utilizării voucherului cu alte scopuri, precum cumpărarea, de valoarea sa, a unor materiale de construcții, utilaje agricole etc., în cazul în care cel care îl posedă nu poate să-l folosească pentru achiziționarea unui nou autoturism. În acest sens, am primit câteva întrebări de la cetățenii din colegiul meu, care ar fi dorit să utilizeze voucherul mai ales pentru lucrări agricole. Ținând cont de aceasta, vă rog să-mi precizați, domnule ministru, care este punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această posibilitate.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
prioritățile programului de guvernare, iar Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului solicită o amânare a răspunsului la întrebarea domnului Mircea Dan Geoană, senator din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Pe lângă interpelările care au fost prezentate oral, s-au mai prezentat interpelări în scris: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dorel Jurcan, domnul senator Iulian Urban; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Ilie Sârbu, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Șerban Valeca, domnul senator Valer Marian și domnul senator Gheorghe Marcu; din partea Grupului parlamentar al PNL, au prezentat interpelările în scris domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Puiu Hașotti, domnul senator Raymond Luca și domnul senator Paul Ichim. Au prezentat, de asemenea, interpelări în scris doi senatori independenți, domnul senator Ovidius Mărcuțianu și domnul senator Sorin Serioja Chivu. Cu aceasta, stimați colegi, sesiunea de întrebări și interpelări s-a încheiat. Trecem la ultima parte, răspunsuri la întrebări și interpelări. Din păcate, avem doar două întrebări pentru care se solicită amânare. Ministerul Afacerilor Externe solicită îngăduința domnului senator Emilian Valentin Frâncu pentru a răspunde la întrebarea având ca obiect prioritățile programului de guvernare, iar Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului solicită o amânare a răspunsului la întrebarea domnului Mircea Dan Geoană, senator din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. La interpelări, avem răspunsul prezentat de domnul secretar de stat Tudor Șerban, din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, la o interpelare adresată de domnul senator Emilian Valentin Frâncu. Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeți. Microfonul 8, vă rog.
Interpelare
Tudor Șerban
Referitor la interpelarea dumneavoastră privind pericolul de disponibilizări la mina Berbești, județul Vâlcea, vă comunicăm următoarele: conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2010 privind aprobarea Listei societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale aflate sub
Stimate domnule senator, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind pericolul de disponibilizări la mina Berbești, județul Vâlcea, vă comunicăm următoarele: conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2010 privind aprobarea Listei societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri la care se efectuează concedieri colective în anul 2010 și care vor beneficia de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale, Societatea Națională a Lignitului Oltenia – SA Târgu Jiu va disponibiliza un număr de 300 de angajați. Prin urmare, întrucât cariera Berbești este o exploatare minieră care face parte din Societatea Națională a Lignitului, și această societate va suporta concedieri conform listei societăților pe care vi le-am enumerat puțin mai înainte. În ceea ce privește numărul de personal care va fi concediat de la cariera Berbești, asta depinde foarte mult de eficiența economică a sectorului respectiv, de modul în care își realizează sarcinile pe care le au pentru recuperarea cărbunelui – nu avem un număr prestabilit –, urmează ca, printr-o politică de discuții cu personalul care urmează să fie disponibilizat și cu liderii de sindicat, compania națională să stabilească numărul de salariați care vor fi disponibilizați la mina Berbești. Prin urmare, răspunsul este pozitiv.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Îl rog pe domnul senator Frâncu, dacă mai dorește să comenteze.
Îl rog pe domnul senator Frâncu, dacă mai dorește să comenteze. Vă rog. Microfonul 2.
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Mă bucur că, într-un fel, demersul meu a făcut posibilă o analiză a situației de la mina Berbești. Vreau să spun că acolo este o zonă monoindustrială, după cum bine știți, și m-aș bucura tare mult dacă demersul celor care au venit la biroul meu senatorial, și anume acela de a găsi, și prin apelul me
Mă bucur că, într-un fel, demersul meu a făcut posibilă o analiză a situației de la mina Berbești. Vreau să spun că acolo este o zonă monoindustrială, după cum bine știți, și m-aș bucura tare mult dacă demersul celor care au venit la biroul meu senatorial, și anume acela de a găsi, și prin apelul meu, o formă de înțelegere din partea Guvernului, s-ar traduce prin disponibilizarea a cât mai puțin personal din această zonă. Cred eu că, așa cum știu zona Berbești, cu minele de la Berbești și Alunu, fiind totuși, în acest moment, într-o zonă de activitate eficientă, numărul disponibilizaților va fi relativ redus și m-aș bucura să le pot transmite acest lucru. Aș fi vrut măcar un ordin de mărime, dacă s-ar fi putut estima. Vă mulțumesc.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Vă rog. Microfonul 8.
Domnule secretar de stat, doriți să comentați în plus ceva? Vă rog. Microfonul 8.
Interpelare
Tudor Șerban
În primul rând, pentru că am avut posibilitatea să vă răspund la mai multe interpelări, vreau să vă felicit pentru cunoștințele dumneavoastră în domeniul energetic și pentru modul foarte profesionist în care cunoașteți toate problemele, nu numai din Valea Jiului, ci și din Oltenia, din domeniul mine
În primul rând, pentru că am avut posibilitatea să vă răspund la mai multe interpelări, vreau să vă felicit pentru cunoștințele dumneavoastră în domeniul energetic și pentru modul foarte profesionist în care cunoașteți toate problemele, nu numai din Valea Jiului, ci și din Oltenia, din domeniul mineritului, din domeniul centralelor electrice. Am avut ocazia să citesc materiale profesioniste și vă felicit pentru preocupările dumneavoastră permanente în rezolvarea problemelor din zonă, care, de fapt, ne aparțin nouă, Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, prin societățile noastre. Vreau să vă asigur că o să mă ocup personal și, dacă mina Berbești îndeplinește condițiile despre care vorbim, vom avea în vedere și intervenția dumneavoastră, deși, în mod normal, trebuie să ducem o anumită politică, pentru că problemele zonelor monoindustriale există peste tot și peste tot avem probleme. Oricum, eu vă mulțumesc pentru numărul de interpelări pe care dumneavoastră le-ați adresat și vreau să vă spun că suntem foarte atenți la tot ceea ce scrieți.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Doriți să mai comentați, domnule senator?
Doriți să mai comentați, domnule senator?
Interpelare
Emilian Valentin Frâncu
Mă bucur de observațiile făcute și să știți că, practic, eu nu fac decât să ridic problemele cetățenilor din zonă și sunt întotdeauna bucuros dacă le pot transmite răspunsuri pozitive.
Mă bucur de observațiile făcute și să știți că, practic, eu nu fac decât să ridic problemele cetățenilor din zonă și sunt întotdeauna bucuros dacă le pot transmite răspunsuri pozitive. Mai vreau să fac o singură remarcă, de data aceasta legată de cealaltă întrebare pe care am adresat-o. Domnul ministru secretar de stat Király Andrei Gheorghe mi-a înmânat răspunsul scris. Era vorba despre stabilitatea în învățământul preuniversitar și vreau să spun că și aici, într-un fel, am mulțumirea că am primit asigurări că, după ce forma finală a Legii educației va ieși, se pare că anul acesta, deoarece direcțiile majore, în principiu, au fost agreate de toți partenerii sociali, părinții vor cunoaște, măcar în septembrie, cam cum se va desfășura anul respectiv. Vă mulțumesc.
Interpelare
Teodor Viorel Meleșcanu
Monitorul Oficial
În mod special, mulțumesc Grupului parlamentar al PNL, doamne și domni senatori, care au rămas alături de noi, singurii de altfel în sală, până la încheierea acestei ședințe. Declar închise lucrările ședinței Senatului de astăzi, 8 martie anul curent. Vă mulțumesc. Felicitări doamnei senator Boitan, doamnei senator Silistru și celorlalte doamne cu ocazia zilei dumneavoastră. Vă mulțumesc. Vă rog. Microfonul 2. _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._ **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYDGY|438569] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/18.III.2010 conține 48 de pagini.** Prețul: 9,60 lei
mai exact cei din opoziție, nu mai avem niciun drept să ne plângem de rata scăzută a votanților la urne sau de lipsa de interes pe care aceștia o manifestă față de clasa politică.
Din păcate, o dovadă în plus a lipsei de maturitate a clasei politice românești este că nu a reușit să depășească niște mentalități învechite în ceea ce privește instituția opoziției, de pildă.
Așa cum spuneam și anterior, întreaga clasă politică, atât cei care ne aflăm astăzi la putere, cât și partidele aflate în opoziție, a susținut acest proiect de reformare a statului român. Reforma statului român trebuie să fie un scop pentru noi toți.
Faptul că avem viziuni diferite asupra modului în care trebuie să reformăm instituțiile statului nu reprezintă o piedică, stimați colegi. Dimpotrivă, vom reuși să oferim cetățenilor o încredere sporită, prin prisma conlucrării pentru un proiect comun.
Până acum, clasa politică românească a avut proiecte comune numai în privința intrării în NATO sau a aderării la Uniunea Europeană. Așadar, nimic concret în privința unor proiecte sau programe privind politica internă. Partidele politice aflate în opoziție trebuie să înțeleagă că sunt, în egală măsură, responsabile pentru realizările sau nerealizările din politică. Pentru voturile obținute de la cetățeni orice om politic trebuie să acționeze cu responsabilitate.
Diferența pe care o face situarea la putere sau în opoziție este dată de mecanismele pe care le poate întrebuința fiecare, dar asta nu înseamnă că, atunci când te afli în opoziție, trebuie să refuzi din start orice proiect al puterii.
Proiectul de reformare a statului trebuie să aibă ca punct de început punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 22 noiembrie 2009 privind scăderea numărului de parlamentari și trecerea la un parlament unicameral. Toate acestea vor putea fi înregimentate într-un proiect mai amplu de modificare a Constituției.
Fără deblocarea situației în care ne aflăm în acest moment, când PNL și PSD refuză categoric crearea unei comisii de modificare a Constituției, nu vom putea începe un proiect amplu de reformă. Numai prin transformarea votului cetățenilor într-o realitate vom putea recâștiga încrederea acestora.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
În Uniunea Europeană procentul se ridică la aproximativ 17, ceea ce este îngrijorător și impune măsuri drastice și urgente, prin efortul concertat al tuturor factorilor responsabili atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Să nu uităm că femeile reprezintă cam 52% din populația Uniunii Europene. Din ce în ce mai multe voci se întreabă de ce nu pot avea reprezentare egală femeile în alegerile europene, în instituțiile europene, de ce nu și în parlamentele naționale. Procentul reprezentativității parlamentare europene a fost ridicat totuși de la 16 în 1979, la 31 în 2009, dar, în prezent, se dorește o reprezentare egală.
Înainte de această zi atât de importantă pentru femeile din lumea întreagă, Comisia Europeană a fost prima care și-a consolidat și aprofundat angajamentul de a susține egalitatea de șanse dintre femei și bărbați prin publicarea unei carte a femeilor.
Această adevărată declarație politică stabilește cinci domenii-cheie de acțiune și angajează Comisia Europeană să introducă egalitatea de șanse în toate domeniile sale pentru următorii cinci ani. Sunt direct vizate: egalitatea de șanse pe piața forței de muncă, plată egală pentru muncă egală, egalitatea în luarea deciziilor, demnitatea, integritatea și eradicarea violenței în relațiile dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse dintre femei și bărbați în afara Uniunii Europene prin abordarea acestor chestiuni în relațiile externe și cu organizațiile internaționale.
Sperăm ca toate aceste politici ale Uniunii Europene, din care România face parte, alături de politicile de susținere activă a femeilor pe care le are și le promovează orice partid care se respectă într-o democrație modernă, să nu rămână doar la stadiul de fraze declarative, formale și să aibă parte de succesul pe care femeile din lumea întreagă îl merită cu prisosință.
Încă o dată, permiteți-mi, stimate colege, să vă urez „La mulți ani!”.
Ce vreau să transmit în mod special în această zi de 8 Martie este faptul că numai cei care dețin astăzi puterea sunt răspunzători pentru actuala situație. Au avut și timp, și resurse să corecteze așa-zisele greșeli ale PNL-ului. Ce s-a întâmplat în realitate? Au preferat aceste măsuri fără miză: reducem pensii, salarii, furăm alocațiile copiilor și nu le mai dăm burse.
În aceste condiții, permiteți-mi să vă mai spun că nu Partidul Național Liberal are o obsesie cu domnul Băsescu, ci văd că Domnia Sa nu mai iese din logica aceasta, crede că mai prinde la public, și anume că este vina moștenirii odioase.
Vă mulțumesc și vă doresc vremuri mai bune!
Efortul financiar din partea Consiliului Județean Alba va fi unul modic, deoarece fondurile necesare derulării unui proiect de asemenea amploare vor fi, în majoritate, fonduri europene.
Câștigarea unui astfel de proiect are o importanță deosebită pentru județul pe care îl reprezint și constituie un exemplu pentru restul administrațiilor publice locale. Iată că există proiecte de mediu care pot sta la baza unei dezvoltări durabile și care pot facilita atragerea de fonduri, inclusiv europene.
România a fost, în repetate rânduri, acuzată, atât din interior, cât și din exterior, că are o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene, esențiale în asigurarea unei creșteri economice durabile și în crearea unor locuri de muncă. Consiliul Județean Alba vine însă cu un proiect bazat pe utilizarea unor asemenea fonduri, dar și cu un exemplu pe care alte administrații publice locale îl pot urma.
Resursele și potențialul unui areal pot reprezenta punctul de pornire pentru un proiect de amploare care să ajute comunitățile locale implicate în acest proiect. Astfel, cunoașterea nevoilor locale, dar în special a potențialului unei zone, indiferent de ce sector este vorba, și orientarea resurselor și a eforturilor pentru dezvoltarea și valorificarea acestora sunt aspecte care au stat la baza gândirii proiectului câștigat de Consiliul Județean Alba.
Îmi exprim convingerea că noii administratori vor gospodări în mod înțelept zona „Frumoasa”, care permite dezvoltarea turismului la standarde europene într-un teritoriu cu condiții naturale deosebite.
Vă mulțumesc pentru atenție.
## Stimați colegi,
Politica economico-financiară a Guvernului a dus la sufocarea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Astfel, instabilitatea fiscală a determinat mărirea sarcinilor administrative.
La un nivel mai larg, modificările din acest an ale Codului fiscal au pus o presiune foarte mare pe mediul privat, afectat deja de scăderea pieței. Îngrijorător este faptul că aceste schimbări încă nu s-au terminat. Obligația companiilor de a plăti anticipat o parte din impozitul pe profit, fără a avea siguranța că vor ieși pe profit, și introducerea impozitării cu 16% din profit sau a impozitului minim vor conduce la alte mii de falimente.
Recent, Banca Mondială a elaborat un raport în care a analizat situația economică a 183 de țări. România se află în acest raport pe poziția 149 la capitolul „Plăți de impozite și taxe”. În ceea ce privește numărul mediu de taxe pe care o companie trebuie să le plătească, acesta este nici mai mult, nici mai puțin decât 113, majoritatea fiind contribuții sociale. Pentru acest număr imens, România este penultima țară în acest clasament, adică pe locul 182. Vecinii noștri bulgari plătesc doar 17 taxe. În România, pentru plata acestor taxe, o companie trebuie să aloce 202 ore de muncă pe om, 202 ore de drumuri, de cozi, de nervi, de timp pierdut, în condițiile în care autoritățile ne cer imperativ creșterea productivității muncii, și asta în medie și, aș spune, în cazul fericit în care facem abstracție de orarul și dispoziția funcționarilor de la ghișee.
Este aberant să vorbim despre relansarea economică, despre modernizarea statului, despre debirocratizare sau competitivitate, atât timp cât o firmă sau o companie pierde aproape o lună de zile dintr-un an, dacă ne referim la un interval de opt ore de muncă pe zi, pentru a-și plăti cele peste 100 de taxe.
Comportamentul simpaticilor noștri guvernanți este cel puțin surprinzător, ori nu cunosc realitatea din teren, ori nu vor s-o vadă, și, cu această ocazie, fac apel la aceiași nefericiți guvernanți să privească, măcar în al doisprezecelea ceas, încotro se îndreaptă această economie și să pună capăt excesului de taxe și impozite.
Vă mulțumesc.
Vă reamintesc, în mare grabă, câteva cazuri de mare notorietate în epocă. Alexandru Marghiloman, Constantin G. Dissescu, Constantin A. Arion și vestitul Take Ionescu și-au început cariera politică în PNL, după care au trecut la Partidul Conservator. Dimitrie Ghica, fost prim-ministru conservator în perioada 1868–1870, a devenit, din 1881, liberal de frunte. În 1899, majoritatea intelectualilor din Partidul Social Democrat Muncitoresc din România, partid de stânga, au intrat în PNL, moment rămas în istoria noastră politică drept „trădarea generoșilor”. În perioada interbelică, exponențial pentru
fenomenul migrației politice a fost versatilul și cinicul Constantin Argetoianu, unul dintre campionii „traseismului” politic de la noi, caracterizat de istorici drept „un adevărat voiajor politic” și despre care un contemporan spunea următoarele: „rând pe rând, a făcut parte aproape din toate partidele de guvernământ, începând cu dreapta conservatoare și sfârșind cu stânga țărănistă. A ocolit numai grupările antisemite și pe cele socialiste, foarte probabil din pricină că aceste partide nu prezentau șansa de a veni la putere.”
Exemplele pot continua mult și bine, inclusiv pentru dramatica perioadă 1945–1947, adică anii ultimelor licăriri ale vieții politice democratice românești, tot mai grav și mai apăsat subminată de începutul sovietizării țării, până când, prin voința ocupantului de la Răsărit, i s-a dat lovitura de grație și toată puterea a fost acaparată de comuniști.
Fără a intra în amănunte, menționez însă că fenomenul migrării politice ar fi putut cunoaște o și mai accentuată evoluție dacă nu ar fi existat, cel puțin în România interbelică, o legislație, în mare parte operă a Partidului Național Liberal și bucurându-se de sprijinul Regelui Ferdinand, care a încercat – nu întotdeauna cu succes – să sancționeze legal această veritabilă plagă politicianistă.
Cine este interesat de fenomen poate consulta, bunăoară, Legea electorală pentru Adunarea Deputaților și Senat (26 martie 1926) sau Regulamentul Adunării Deputaților, din 1930.
Ce vedem astăzi, la două decenii de la Revoluția din 1989? În absența unei legi specifice sau a unor prevederi legale convergente, migrația politică se manifestă în toată splendoarea ei. Sigur, cauzele, pretextele invocate de unii și de alții dintre acești „traseiști”, „transfugi”, „fripturiști”, „naufragiați” – cum li se spunea odinioară – sunt foarte diverse, dar câteva constante pot fi identificate, nu și, în opinia mea, întotdeauna justificate: incompatibilitatea politică cu ideologia, colegii și conducerea partidului, conflicte în interiorul partidului, de cele mai multe ori cauzate de disputa pentru funcții de conducere, absența unei platforme ideologice clare și distincte, momirea unora și altora cu posturi de conducere în partidul spre care migrează sau în structurile guvernamentale, în sfârșit și, poate, cea mai reprobabilă dintre motivații, mituirea migratorilor cu bani sau foloase personale – ce-i drept, situații, de cele mai multe ori, neprobate, ci doar presupuse.
Doamnelor și domnilor senatori,
Faptul că migrațiile politice sunt la români, cum am încercat să exemplific mai sus, aproape o tradiție – repet, o păguboasă tradiție – nu înseamnă nici pe departe că trebuie astăzi să le mai acceptăm, după cum nici nu trebuie să ne resemnăm că la noi „așa-i de când lumea” sau, dacă vreți, le putem și accepta, și tolera numai dacă ne pasă prea puțin sau deloc de sistemul politic democratic pe care l-am dobândit cu atâta suferință.
Să-mi dați voie, în încheiere, să cred, cu toată convingerea, că nimeni din Camera superioară a Parlamentului României nu împărtășește o altă opinie. Așadar, să reflectăm cu toată seriozitatea la lecțiile amare ale trecutului și să îndreptăm astăzi ceea ce este de îndreptat, pentru a asigura României un viitor politic de normalitate și de soliditate.
Vă mulțumesc.
Mai atractive i se par apropierea de populismul PSD și sinistrul concubinaj politic cu PC. Acolo găsește domnul Antonescu parteneri potriviți pentru „revoluția bunului-simț”, pentru credibilizarea unei alternative la guvernare.
Din nefericire pentru PNL, soarta lui este legată acum de opoziție. Nu pentru că ar fi imposibil altfel, ci pentru că așa vrea liderul său. Aspirațiile sale prezidențiale sunt mai importante decât orice, iar pentru asta preferă un joc politic falimentar.
Desigur, nimeni nu știe cu siguranță cine va fi președinte peste cinci ani. Domnul Antonescu poate spera la infinit. Trist este că liberalii stau pe margine tocmai atunci când România cunoaște cele mai liberale transformări din ultimele șapte decenii, iar și mai trist ar fi faptul să descopere chiar ei că, după atâta așteptare în opoziție, se vor consola doar cu anii de prietenie ai Partidului Conservator.
Vă mulțumesc.
Nu egalizarea vârstei de pensionare îngrijorează, ci creșterea acesteia, iar Guvernul va trebui să găsească alte soluții de reformare a sistemului de pensii decât aceasta, care vine ca o sentință de condamnare la muncă pe viață.
Cine poate garanta locul de muncă al femeii până la vârsta de 65 de ani? Ele vor deveni de mai multe ori șomere de-a lungul carierei, vor urma cursuri de calificare și de recalificare conform legii și cui va mai folosi experiența lor când tinerii nu au locuri de muncă, iar specialiștii părăsesc țara pentru salarii și condiții mai bune? Este aceasta alternativa la crearea de locuri de muncă pentru tineri? Ce motivație oferă statul tinerilor și specialiștilor pentru ca aceștia să investească efortul și priceperea în țara lor?
Cei care mai au un loc de muncă ce garanții au că și contribuția lor, din care sunt plătiți pensionarii de astăzi, se va regăsi, peste ani, în pensiile proprii?
Soluția corectă ar fi ca vârsta de pensionare la femei să aibă o creștere moderată către 62 de ani, cu posibilitatea de a opta, și nu de a fi obligate să rămână peste această vârstă în activitate. Trebuie aplicată și bărbaților o reducere corespunzătoare pentru egalizarea vârstei de pensionare cu cea a femeilor, iar obligația pentru vârsta de pensionare către 65 de ani să se aplice în momentul în care munca și viața românilor vor fi conforme cu realitățile europene.
Conform legii și realității, locurile de muncă se clasifică, în funcție de condițiile de muncă, în speciale, deosebite și alte condiții cu implicații diferite asupra vieții și sănătății ființei umane și nu se explică cum inegalitatea dintr-o viață se poate finaliza cu semnul egalității chiar către sfârșitul acesteia, prin stabilirea unei cifre peste care nu știu câți vor mai ajunge să se bucure de un trai meritat după o viață de muncă.
Și bărbații pot vorbi de discriminare, pentru că muncesc mai mulți ani și trăiesc mai puțin, bucurându-se de pensie doar câțiva ani. Chiar dacă ministrul muncii, familiei și protecției sociale face calcule și previziuni cu privire la creșterea speranței de viață, zilele ne sunt numărate doar de Dumnezeu.
Femeia a fost creată pentru a dărui și ocroti și, dacă nu ar fi împotriva spiritului creștin, sunt sigură că ar fi în stare să le dăruiască bărbaților parte din viața lor pentru a deveni egali.
Ar trăi ele mai puțin, dar cu toții mai bine, și aceasta doar pentru că nu ne-a rămas decât să ne ajutăm unii pe alții.
M-am simțit obligată să pledez pentru cauza femeilor ca parte din cei 10% reprezentare în Parlament a circa 52% femei din populația României, dar iată că am evidențiat o altă inegalitate, fapt ce demonstrează că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se stabilească precis un moment anume când nedreptatea cauzată bărbaților prin instituirea unor vârste diferite de pensionare începe să depășească necesitatea corectării dezavantajelor situației femeii.
Vă mulțumesc.
De aceea, vă întreb: cum vă simțiți când, împreună cu cei care au apelat la dumneavoastră ca la o unică speranță, primiți astfel de răspunsuri? Nu vă stârnește un sentiment de frustrare, de neputință de a vă îndeplini sarcina asumată?
Miniștrii și secretarii de stat din ministere se prefac că ne oferă informațiile solicitate și că vor să colaboreze. Mai mult, aș putea spune că este o atitudine care nu le face cinste și care nu-i onorează, iar pentru acest lucru cred că ar trebui să
avem un punct de vedere comun și să ne exprimăm dezacordul.
## Stimați colegi,
Vă rog și, mai mult, vă îndemn să luați atitudine, să nu mai acceptați răspunsurile evazive, să solicităm ca răspunsurile la întrebări și la interpelări să fie bine elaborate și documentate și să fie prezentate cu respectarea termenelor regulamentare, să luptăm pentru rezolvarea fiecărei probleme pe care o ridicăm în numele cetățenilor care ne-au ales și pe care, de fapt, îi reprezentăm. Fiecare problemă rezolvată, oricât de mică, este un pas important pentru încercarea, pe care toți ar trebui, uniți, să o facem, de a aduce lucrurile din această țară spre un făgaș normal.
Nu doar faptul că facem parte din Uniunea Europeană și normele impuse de aceasta trebuie să ne călăuzească în ceea ce facem, ci dorința noastră intrinsecă de a trăi decent în România.
Vă mulțumesc.
Cităm din proiectul depus:
Contabilitatea se organizează și se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic sau contabilul-șef, încadrat cu contract individual de muncă. Aceste persoane trebuie să aibă studii superioare economice.
Prin compartiment se înțelege ansamblul persoanelor cu pregătire economică sau complementară... Nu se pot organiza compartimente formate dintr-o singură persoană, încadrată cu contract individual de muncă cu timp parțial sau în baza unei convenții civile.
Astfel, contabilii care lucrează cu program redus vor fi dezavantajați, iar pentru bilanț vor trebui să apeleze la un expert contabil sau la o firmă specializată, iar firmele cu fonduri reduse nu vor putea face față din punct de vedere financiar.
Firmele mari, care au un rulaj mare, oricum au compartimente de contabilitate sau au externalizat serviciul către firme autorizate.
Așadar, la o primă vedere, măsura pare să prejudicieze întreprinderile mici și microîntreprinderile.
Contabilii, pentru a fi eligibili pentru întreprinderi, au nevoie de autorizație de funcționare ca persoană fizică autorizată sau pot obține calitatea de expert contabil prin examen, permițându-li-se astfel să semneze bilanțul fără probleme.
Toate acestea se traduc prin alte dări la stat. Astfel, în primul rând, plătește întreprinderea pentru încadrarea altor persoane sau pentru serviciile unor experți, iar, în al doilea rând, plătește contabilul, care e obligat să obțină alte și alte atestate. Singurii beneficiari ai inițiativei legislative vor fi firmele de contabilitate, care-și fac astfel și mai mulți clienți.
Un distins senator aparținând aceluiași grup parlamentar recunoaște, onest și demn de laudă, că este mai mult o treabă de interes al celor din breasla firmelor de contabilitate, și nu un ajutor în micile întreprinderi.
Oare să fie legată propunerea de faptul că, după evenimentele din decembrie 1989, au fost deschise în țară adevărate fabrici de produs diplome de specializare în economie, sucursale ale facultăților de profil putând fi găsite și în unele localități mici, fără niciun trecut universitar?!
Abia într-un târziu mi-am dat seama că această solicitare vine în întâmpinarea multiplelor măsuri de luptă anticriză, de promovare a locurilor de muncă, propuse de către premierul Emil Boc. În acest sens, unul dintre inițiatorii proiectului de lege a afirmat că, astfel, se asigură șanse tinerilor contabili, care tocmai au părăsit băncile facultății și care sunt suficient de competenți pentru a aspira la un post full-time într-o întreprindere și care vor fi plătiți, oricum, mai puțin decât cei cu experiență în domeniu.
Din prisma acestei modalități „novatoare” de a vedea lucrurile, mă gândesc să depun și eu două amendamente:
1. Primul sugerează încadrarea, pe lângă cei minimum doi contabili, și a doi juriști, asta deoarece administratorul, trebuind să se ocupe să facă rost de bani pentru mai mulți salariați încadrați, nu mai poate acorda atenția necesară urmăririi dinamicii schimbării legislative. Din aceleași considerente, nici contabilii nu ar ține pasul cu modificările legislative, mai ales că perspectiva unui parlament unicameral și a reducerii numărului de parlamentari avertizează asupra unei cadențe accelerate privind reglementările.
2. Al doilea amendament privește și încadrarea a unu-doi medici, deoarece, după atâta muncă pentru a asigura salariile primilor, managerul și-ar putea pune viața în pericol.
Și uite așa, constați câte locuri de muncă noi ar putea fi înființate de către guvernare, în timp ce opoziția nu face altceva decât să critice. Însă acum nu mai sunt singuri, iată, eu m-am gândit să-i ajut.
Revenind la tonul serios al discuției, mă întreb, retoric, desigur, ce alte aberații legislative ar putea produce, oare, un parlament unicameral marcat de o reducere consistentă a membrilor săi și cu o singură culoare politică.
Vă mulțumesc.
Din analiza statisticilor realizate de Europol pentru anul 2009, rezultă că traficul de persoane, ale cărui victime sunt în special femeile și copiii din estul Europei, nu a scăzut.
În acest context, o nouă provocare pentru autorități și societatea civilă o reprezintă tocmai îmbunătățirea cooperării interinstituționale în susținerea victimelor traficului de persoane pentru exploatarea prin muncă forțată, identificarea și promovarea bunelor practici în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane.
Este important să promovăm programe și politici pentru prevenirea, protecția, sprijinul și asistența victimelor traficului de ființe umane, dar și campanii de informare și sensibilizare.
Statele membre ale Consiliului Europei au obligația de a respecta și proteja drepturile omului pentru toți cetățenii lor, făcând posibilă exercitarea acestor drepturi în totalitate. De aceea, statele trebuie să ia măsuri rezonabile pentru prevenirea, investigarea și pedepsirea tuturor formelor de trafic de persoane.
## Dragi colegi și colege,
Trebuie să salutăm lansarea campaniei de prevenire a traficului de persoane, intitulată „Traficul de persoane nu iartă!”, campanie lansată de Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane.
Trebuie să salutăm sprijinul pe care Consiliul Național al Audiovizualului îl acordă acestei campanii prin aprobarea de includere a spoturilor de prevenire în categoria celor cu caracter social, cu difuzare gratuită. Poate nu ar fi rău dacă aceste spoturi ar face chiar obiectul unei recomandări CNA de campanii preventive și de informare, așa cum este campania pentru o viață sănătoasă.
Nu ar fi rău dacă în programa orelor de dirigenție pentru clasele liceale ar fi inclusă și această tematică, pentru informarea celor care, în câțiva ani, ar putea fi chiar victime ale traficului de persoane.
Ar fi chiar utilă o campanie de promovare, susținută în diferite medii, a liniei telefonice Telverde 0 800 800 678, de asistență pentru victimele traficului de persoane, și aceasta în contextul în care multă lume nu cunoaște acest număr. Un număr unic scurt, cu apelare gratuită, cu personal care ar putea interveni operativ în situația în care apelantul ar fi victimă a traficului de persoane, dar care ar putea și oferi informații preventive apelanților, ar putea reprezenta un alt sprijin în prevenirea acestui fenomen.
## Dragi colegi și colege,
Identificarea celor care sunt implicați în traficul de persoane, dar și a victimelor reprezintă o problemă în întreaga lume. Studiile arată că peste 70% din victimele traficului uman nu sunt identificate și nu beneficiază de asistență calificată. Motivele sunt legate de faptul că, de obicei, victimele nu cunosc limba țării de destinație și nu pot comunica, sunt în general sechestrate sau ținute sub strictă observație și nu pot intra în contact cu autoritățile.
Tocmai de aceea cred că este important să depunem eforturi susținute pentru prevenirea acestui fenomen, pentru informarea populației asupra riscurilor la care se expune în momentul în care nu aprofundează mai amănunțit oferte care par foarte avantajoase, dar care nu fac altceva decât a transforma persoanele în cauză în victime ale traficului de persoane.
În speranța că va exista voință publică de a lupta cu traficul de ființe umane prin prevenția fenomenului, protecția victimelor și acuzarea și pedepsirea eficientă a vinovaților, vă mulțumesc pentru atenția acordată.
În final, permiteți-mi să urez încă o dată un sincer și călduros „La mulți ani!” tuturor femeilor și să le doresc o primăvară plină de realizări.
Vă mulțumesc.
Deținuții politici nu au avut mătuși Tamara și n-au reușit nici acum să-și facă vile în zonele exclusiviste, de fițe, din jurul Bucureștiului. Cei puțini care au luptat fățiș, cu arma în mână sau cu pixul ori cuvântul împotriva dictaturii și a
totalitarismului, încercând să-i scoată din beznă pe lașii care trebuiau să aleagă moartea decât pierderea libertății, acești puțini români adevărați care mai trăiesc și urmașii lor sunt la fel de săraci ca și pe timpul în care domnea ciuma celor care își manifestau plaga arătând că sunt posesori ai carnetelor roșii.
Așadar, din punct de vedere moral, Ion Diaconescu are dreptul de a sancționa generația căreia i-a aparținut și care, prin ignoranță, lașitate și renunțare, i-a abandonat și renegat pe cei care au ales să lupte împotriva tiraniei.
Sigur, aici am tratat problema luptătorului anticomunist Ion Diaconescu de dinainte de 1989. După 1989, dezamăgirea s-a instalat în conștiința mea, setată pe modelul anticomunist, atunci când Ion Diaconescu a anunțat, în numele PNȚCD, în campania electorală a lui 2009, că îl va susține pe candidatul partidului călăului său, Ion Iliescu.
Nu am reușit niciodată să înțeleg cum, într-un arc peste timp, a fost posibil un asemenea gest, însă meritele luptătorului anticomunist nu pot fi șterse de aceste decizii.
b) Din punct de vedere juridic
Aici am o părere contrară cererii formulate de Ion Diaconescu și comentez în cunoștință de cauză, întrucât am avut ocazia să discutăm la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat legi pe această temă.
Spuneam că Ion Diaconescu a fost abandonat și a fost victimă a unei generații care acum se află la vârsta senectuții. Deopotrivă, călăii lui sau cei care întorceau spatele când el cerșea o cană de apă sunt la vârste înaintate, o generație care și-a dus propria cruce, însă domnul Diaconescu cere actualei generații să plătească din buzunarul său propriu – de unde credeți că se iau cele 18 milioane de euro? – daune pentru greșelile antecesorilor lor.
Consider că titlul de erou nu este de vânzare.
Cred că actuala generație nu trebuie condamnată astfel pentru greșeli neimputabile ei. Cred cu tărie însă că actuala generație trebuie să iasă din același tip de ignoranță, lașitate, lipsă de implicare și din ideea că mereu trebuie să facă alții pentru ei ceva, altfel va eșua la fel ca generația care a acceptat instalarea dictaturii, a comunismului și a lipsei de libertate. Nu această autoflagelare trebuie să ne caracterizeze, nu clamarea publică a scârbei față de faptul că ne-am născut aici, nu scuiparea la grămadă a tuturor politicienilor, nu generalizările ușuratice. Suntem noi înșine ignoranți, delăsători și lași atunci când:
– în loc să căutăm în marea de jurnaliști corupți pe acela pe care merită să îl citim și sprijinim;
– în loc să căutăm în marea de politicieni jalnici, hoți, corupți pe aceia care merită votați pentru a ni se schimba viitorul;
– în loc să căutăm în marea de magistrați care greșesc sentințe contra cost pe aceia care dau sentințe drepte...
Trebuie să alegem iarba de neghină, altfel neghina va cotropi și înghiți pentru totdeauna iarba, și atunci nimeni nu va fi vinovat decât noi înșine, pentru că nu am dat șansa firelor firave de iarbă să biruiască buruienile. Trebuie să înțelegem că această generație alunecă cumplit de repede pe panta greșelilor făcute de generația domnului Diaconescu.
Și tocmai pentru că avem, la rândul nostru, șansa sau cumplitul ghinion de a ne croi alt drum în viață sau să sfârșim prin a ne duce crucea pe drumul infernului la fel ca fosta generație, nu trebuie ca actuala generație să plătească despăgubiri în bani seniorului Ion Diaconescu, însă exemplul luptei sale, al rezistenței lui, al încăpățânării cu care a ales să lupte contra tiraniei trebuie să ne fie model și să ne inspire, să alunge ignoranța și nepăsarea, ce tind să devină nesimțire în sufletele și mințile noastre.
Tot juridic, actuala generație nu are de ce să plătească cele 18 milioane de euro, pentru că acest drept îl au toți românii care au suferit în zilele blestemate ale dictaturii și nu ne-ar ajunge toți banii din lumea asta să le compensăm suferința, pentru că, atunci, juridic, ar trebui să-i despăgubim și pe cei care au suferit în urma evenimentelor de la 1907, 1933 etc.
Aveam niște legi în Parlament care propuneau să se plătească daune românilor care au suferit de pe urma acțiunilor armatei naziste sau ale celei sovietice în anii ’40. O aberație! Nu este posibil așa ceva, pentru că nu ai cum să pui la plată generația care nu a avut șansa să se opună nedreptăților pentru care ea ar trebui condamnată în justiție să plătească daune.
Nu așa își închide istoria rănile. Rănile se închid cu adevărat atunci când generațiile viitoare înțeleg, admiră și aleg să nu facă aceleași greșeli precum cele trecute, iar actuala generație este pierdută dacă nu înțelege că numai prin spirit autodidactic, revoltă împotriva nedreptăților și abuzurilor, unitate în jurul celor care se comportă precum firele de iarbă care se luptă să răzbată dintre buruieni o să reușească.
Vă mulțumesc.
Așadar, ceea ce a reușit să realizeze Partidul Democrat Liberal prin comasarea sau chiar desființarea unor agenții guvernamentale a condus, treptat, la o scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile personalului din bugetul statului în produsul intern brut. Va fi, evident, dificil să readucem această pondere la nivelul anului 2004, însă nu imposibil. Printr-o cheltuire rațională a banului public și prin renunțarea la salarii nejustificat de mari în administrație, vom reuși să direcționăm aceste sume de bani pentru investiții, cu efect multiplicator în economie.
Este evident însă că ieșirea din această criză economică se poate realiza numai în măsura în care întreaga clasă politică va conlucra în această direcție.
Doresc, prin această declarație, să fac un apel către opoziție, care refuză să înțeleagă că este imperios necesar să înceteze poziționările contra Guvernului, chiar și când acestea sunt benefice pentru economia românească.
Trebuie mai degrabă să încercăm o conciliere, cel puțin pentru punerea energiilor în comun în vederea depășirii acestei crize economice, deoarece avem obligația ca, dincolo de satisfacerea unor orgolii personale, să satisfacem interesul cetățenilor pe care îi reprezentăm.
Vă mulțumesc.
Așadar, ce face noua lege? Legiferează o veche practică existentă de ani de zile.
De-a lungul timpului, s-a vorbit și de pedeserizare, și de cederizare, și de pesedizare. La urma urmei, un partid care își asumă guvernarea trebuie să o facă la toate nivelurile, și acest lucru se numește mai degrabă eficientizare, iar nu politizare.
Evident, sunt total împotriva exceselor care se pot face, respectiv politizarea să rămână doar la nivelul șefilor de instituții deconcentrate, să nu coboare la nivel de șefi de birou, șefi de servicii etc.
Din păcate, au fost destule cazuri când și un post de șofer sau de femeie de serviciu se obținea cu carnetul de partid în mână. Or, acest lucru trebuie, într-adevăr, evitat.
Într-o situație dificilă pentru găsirea unui loc de muncă se găsesc și șomerii de lungă durată, persoanele de peste 45 de ani, persoanele cu handicap sau cele care provin din mediul rural. Mare parte dintre șomerii României fac apel la bunăvoința autorităților fie pentru un loc de muncă, fie pentru un acoperiș deasupra capului, fie pentru bani de hrană, medicamente sau îmbrăcăminte.
Sunt necesare măsuri eficiente pentru ocuparea forței de muncă, oferirea unor oportunități de muncă celor tineri. Dacă ar avea un loc de muncă, românii ar putea privi mai încrezători către ziua de mâine.
Creditarea în România este limitată de sărăcia extremă a populației, care nu va putea să dețină active financiare mai mari – depozitele la bănci, investiții la bursă, investiții în fonduri de pensii, fonduri mutuale – fără o îmbunătățire generală și masivă a sistemului educațional. Activele financiare ale populației totalizează în România 33,3 miliarde de euro, în timp ce în Ungaria sunt de 65,4 miliarde de euro, iar în Cehia de 93,5 miliarde de euro.
Comparativ cu celelalte state europene, inegalitatea veniturilor bănești în România este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru 41% din români, veniturile lunare le acoperă doar cheltuielile de strictă necesitate, iar alți 25% trăiesc sub acest nivel, arată un sondaj CURS. Numai 2% din participanții la sondaj reușesc să-și procure tot ce le trebuie fără să se restrângă. Cea mai mare parte dintre persoanele care au dat curs sondajului se îndoiesc de capacitatea actualului Guvern de a scoate țara din criză.
Dacă anul 2008 a fost declarat de către UE Anul dialogului intercultural, iar 2009 – Anul creativității și inovației, 2010 stă sub semnul combaterii sărăciei și excluderii sociale.
Anul european este implementat în cele 27 de state membre UE, precum și în Islanda și Norvegia. În România, organismul de implementare a programului este Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Programele naționale sunt finanțate de 50% din fonduri europene și 50% din fondurile guvernelor statelor membre.
Inițiativele anului european țintesc patru obiective majore: – recunoașterea dreptului celor care trăiesc în sărăcie și sunt excluși social la o viață demnă și la un rol activ în societate;
– stimularea responsabilității comune și participării la lupta împotriva sărăciei;
– promovarea incluziunii sociale și obținerea unui angajament politic care să ducă la acțiuni concrete de eradicare a sărăciei și de combatere a excluziunii sociale;
– asumarea acestor obiective de către întreaga societate.
Anul trecut, înainte de a intra în criză, în România existau deja 1,25 milioane de persoane care trăiau sub pragul de sărăcie absolută. Specialiștii estimează că, până la sfârșitul lui 2010, numărul lor ar putea sări de două milioane. Cei mai afectați sunt agricultorii și șomerii din satele și orașele mici, situate în sudul și estul țării.
România are nevoie să dezvolte parteneriatele publicprivate și să reformeze sistemul de asistență socială, astfel încât sprijinul să fie acordat exclusiv persoanelor care au realmente nevoie de el, este nevoie de salarii crescute și posibilități de locuri de muncă independente, datorate accesului la servicii financiare, la formare și la educare.
Dacă, atunci când au candidat, parlamentarii independenți au cerut sprijinul alegătorilor, același lucru trebuiau să îl facă și acum: să ceară acordul celor care i-au ales pentru a le trăda interesele și încrederea, așa era corect și moral. Așa era legitim și firesc.
Dar căruia dintre acești independenți îi pasă de cei care l-au votat? Niciunuia.
Vremuri grele ne așteaptă, stimați colegi. Nu știu în câți ani vom mai putea recâștiga ceea ce am pierdut acum ca urmare a gesturilor egoiste ale unora dintre așa-zișii politicieni români, încrederea poporului, care, pe cât de greu se clădește, pe atât de ușor se dărâmă. Vă mulțumesc.
De ce după patru ani de la începerea cercetărilor în dosar și tocmai acum, după alegeri? De ce siguranța lui Antonie Solomon că nu i se poate întâmpla nimic nu mai era afișată și acum?
Spun prietenii lui Antonie Solomon că acesta primise destule mesaje negative în ultimele două săptămâni:
1. Băsescu s-a supărat pe el, fiindcă Craiova a fost singurul mare oraș în care a fost învins de Mircea Geoană, iar între cele două tururi de scrutin a avut nesăbuința să declare că rămâne un om de stânga și nu exclude varianta să se întoarcă în PSD.
2. Elena Udrea s-a arătat foarte supărată că firma „Delta A.C.M. ’93” – SRL n-a mai primit, prin negociere directă, lucrări, ca în ultimii trei ani.
Pentru necunoscători, „Delta A.C.M. ’93” – SRL este condusă de un oarecare domn Pirpiliu, frate cu deputatul PD-L cu același nume, iar acesta din urmă a fost coleg cu doamna Udrea atunci când dumneaei era consilier general la București.
Mai mult, în calitatea de președinte al Comisiei de transporturi din consiliul general, el i-a și făcut câteva servicii și a avut chiar neobrăzarea să propună ca firma „Dalli”, a domnului Dorin Cocoș, soțul doamnei Udrea, să primească mai mulți bani de investiții, de parcă n-ar fi fost de ajuns că umfla potul cel mare taxându-i pe bucureșteni, iar în conturile Primăriei București nu ajungea mai nimic.
Din cauza scandalului de presă, acest lucru nu s-a mai întâmplat. „Delta A.C.M. ’93” – SRL lucrează de ani buni cu toți primarii PD-L ai marilor municipii, iar de la Craiova a încasat, numai anul trecut, 50 de milioane de euro și 500 de milioane lei pe zi pentru deszăpezirea orașului, deși în iarna 2008–2009 nu prea a nins. Cum se apropia o perioadă de licitații sau negocieri directe, hop și doamna Udrea la Craiova, fapt ce devenise prilej de glume printre jurnaliști: „Iar a făcut Solomon rost de bani de drumuri!”. Că firma o avea în spate pe doamna Udrea au scris aproape toate ziarele din Craiova, și nu numai. Referiri la apropierea ei de „Delta A.C.M.” – SRL existau și în ziare din Râmnicu Vâlcea sau alte localități cu primari PD-L, de unde sugea fonduri publice importante, iar doamna în cauză n-a infirmat niciodată prin vreun drept la replică acest lucru.
Ei bine, în urmă cu două săptămâni, orașul vuia că Elena e foarte supărată că firma respectivă nu a mai obținut nimic prin Bănie. A-nțărcat bălaia, dar, se pare, în mod fatal pentru primarul pe care l-a apucat, subit, curajul.
îngroziți. Presa este plină de povești cutremurătoare. Acum, nu copiii, ci părinții sunt marea problemă.
Dar de ce am făcut acest recurs la memorie? Pentru că, recent, Oficiul Național pentru Adopții a propus câteva modificări la legea adopțiilor. Sper ca micile mele observații să le dea de gândit oficialilor, iar noua lege să fie mult mai bună decât cea anterioară și să rezolve toate acele zone de dubiu. Le suntem datori acestor copii care au ajuns astăzi oameni mari.
Vă mulțumesc.
Sondajul arată, de asemenea, că principalele direcții de acțiune ale europenilor în acest domeniu sunt combaterea violenței împotriva femeilor și eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, respectiv 92% din cei chestionați consideră că aceste aspecte ar trebui să fie abordate cu maximă urgență.
În plus, 61% din intervievați consideră că deciziile luate la nivelul Uniunii Europene joacă un rol important în lupta împotriva inegalității de șanse dintre femei și bărbați.
Ce-și doresc femeile? Nimic în plus față de bărbați. Își doresc recunoașterea valorii muncii lor, salarii egale la volum de muncă egal, egalitate în luarea deciziilor, să se implice direct în conducerea companiilor mari și mici, independență economică egală etc.
Chiar dacă diversele coduri ale muncii și ale familiei recunosc valoarea muncii femeii în gospodărie, de exemplu, să nu uităm că aceleași legi nu au redus suficient regimul discriminatoriu în privința modului în care se apreciază contribuția materială a soților în cadrul familiei. Și atunci, cum recunoaștem valoarea muncii femeii? Eu cred că nu poate fi cuantificată doar la nivel pecuniar.
Să redăm femeilor ceea ce este al femeilor, rolul și poziția demne în societate, să nu reducem politicile care le privesc doar la vorbe goale și la sloganuri electorale atunci când avem noi nevoie de ele, și nu ele de noi.
Vă mulțumesc și permiteți-mi, încă o dată, să urez doamnelor noastre „La mulți ani!”.
Prin acest eveniment ni se mai prezintă o dată jocul de-a puterea de tip democrat-liberal: regele este doar unul, iar toți ceilalți sunt pioni ce pot fi eliminați oricând de pe tabla de șah, când aceștia nu îndeplinesc sarcinile stabilite.
Toate acestea ajung până la urechile Europei, care trebuie să audă doar ce se transmite de la Cotroceni. De fapt, trebuie să audă ce au mai auzit și altcândva. De pildă, analistul Tom Gallagher preciza, într-o scrisoare publicată în „Financial Times”, că „Băsescu este un populist, dar a putut înfrunta oligarhia cu prețul unor riscuri mari”.
Și iată, stimați colegi, exemplul vârât în ochiul critic al analiștilor politici europeni: primarul Solomon, prins la borcanul cu miere al ticăloșiilor, este aspru pedepsit, chiar dacă, nu de mult, flutura steagul portocaliu.
Deci, cu „riscuri mari”, președintele Băsescu a înfruntat încă o dată oligarhia românească... Când, de fapt, Antonie Solomon nu este decât o simplă jertfă pe altarul oligarhiei PD-L-iste.
„Art. 30 alin. (1) – Revocarea din funcție a președintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puțin una din următoarele împrejurări:
a) încalcă prevederile Constituției;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului ședințelor comune.
(2) Revocarea din funcția de președinte al Senatului poate fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.”
Prin decizia nr. 601, amintită mai sus, judecătorii Curții Constituționale au decis că revocarea președintelui Senatului se poate face în doar două situații: la propunerea grupului parlamentar propriu care l-a susținut și nominalizat pentru obținerea funcției sau în cazul în care a săvârșit acte penale.
Cum nu ne aflăm în niciuna dintre aceste situații, orice încercare de interpretare a prevederilor Regulamentului Senatului de către PD-L este și va fi sortită eșecului. De când există instituția Senatului, soarta senatorilor care părăsesc partidul prin intermediul căruia au ajuns parlamentari nu este aceea de a inventa reguli din mers, mai ales de când experimentul votului uninominal a demonstrat că alegătorul
tău decide dacă îți dă sau nu votul ca reprezentant al unui partid ce candidează în alegeri.
Or, necandidând ca independent pentru funcția de senator sau deputat, ce pretenții poți să emiți atunci când te decizi să rupi rândurile ca să schimbi configurația politică, democratică, rezultată în urma alegerilor parlamentare?
Nu președintele Geoană a făcut un abuz, domnilor colegi, dumneavoastră sunteți aceia care vă permiteți să interpretați abuziv și ilegal prevederile Regulamentului Senatului.
Vă mulțumesc.
În așa fel, înainte să arătăm cu degetul către ograda vecinului, am putea să ne facem fiecare ordine și să stabilim niște valori perene, pe care să nu le mai punem sub semnul întrebării sau să le declarăm, „de regulă”, expirate după patru ani.
Este criză economică, dragi colegi, dar, în același timp, este o criză și mai mare de valori și de responsabilitate în politica românească, unde puțini își mai asumă gesturile, mai au curajul schimbării și al înfruntării consecințelor sale, indiferent de toate acuzele.
Aș întreba unde oare a dispărut acea opoziție constructivă, cea care ar trebui să se implice, să participe interactiv și fără părtinire la actul guvernării, opoziția omniprezentă, nu doar cea prezentă formal pe scaune sau la votul negativ.
Iar dumneavoastră, distinși colegi, cei care vă considerați urmași ai Brătienilor și care mai alaltăieri, la congres, ați descoperit, brusc, interesul public, prin vocea președintelui nou-ales, cum puteți să-l susțineți printr-o opoziție distructivă, când tocmai acest interes ar fi trebuit să fi avut și el partea lui de importanță în toți acești ani când nu ați făcut nimic altceva decât să aderați la aceeași tabără, a celor care arată cu degetul, dar preferă inacțiunea și neasumarea?
Este momentul ca interesul public, ca parte a celui național, să fie și aplicat, așa cum noi toți suntem primii responsabili de apărarea și aplicarea interesului național, dacă conștientizăm importanța, necesitatea și rolul său pentru orice țară.
Căci, în final, unde se mai situează onoarea? În reguli temporare, statuate în mod ipocrit sau în acțiune și schimbare fără frica că lupii moraliști sunt primii care îți vor furniza funia și săpunul pentru spânzurătoare?
Fiecare va participa la acest proiect cu un procent de 16,67, proiectul fiind cunoscut în Europa sub denumirea de NIC.
Gazoductul respectiv va avea lungimea totală de 3.296 de kilometri, dintre care cel mai lung traseu va fi în Turcia – 2.000 de kilometri, Bulgaria – 400 de kilometri, România – 460 de kilometri, Ungaria – 390 de kilometri, capacitatea maximă de transport fiind de peste 30 de miliarde metri cubi.
România este în continuare o principală susținătoare a acestui proiect, fiind considerat cel mai important față de restul proiectelor de aducere de gaze de care s-a discutat în ultimul timp.
România este pregătită cu o companie în acest sens pentru realizarea lucrărilor pe teritoriul ei, proiectul având de rezolvat o serie întreagă de probleme atât legislative, cât și de administrație internă, care urmează să fie soluționate.
În mare, cam acestea ar fi problemele principale despre Proiectul Nabucco și, așa cum l-am susținut în Camera Deputaților, vi-l supun și dumneavoastră dezbaterii și adoptării, fiind un proiect de importanță maximă pentru România.
Astfel, arătăm că, în conformitate cu principiul specializării bugetare, prevăzut la art. 12 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, „Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.”
În situația în care creditele bugetare aprobate la titlul de cheltuieli în care se încadrează obligația de plată stabilită prin titlu executoriu sunt insuficiente, este necesar ca instituțiile publice să efectueze virări de credite de la alte titluri de cheltuieli la care se înregistrează disponibilități, astfel încât să poată fi îndeplinită obligația de plată.
De asemenea, în cazul în care obligațiile de plată stabilite prin titluri executorii depășesc nivelul creditelor bugetare totale aprobate în bugetele instituțiilor publice, fondurile necesare plății obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii pot fi aprobate numai cu ocazia rectificării bugetare.
Am făcut aceste susțineri ca să puteți fundamenta faptul că, practic, în 30 de zile este imposibil de realizat aceste lucruri.
În consecință, Guvernul nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.