Găvrilă Ghilea

Declarația politică se intitulează „Echilibrul între generații este amenințat pe termen lung!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Conform informațiilor diseminate recent de specialiștii Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2016, România număra 22,24 de milioane de cetățeni cu domiciliul în țară.

Dintre acestea, 3,485 de milioane de persoane reprezentau categoria de populație în vârstă de 65 de ani și peste, în timp ce 3,275 de milioane de persoane reprezentau populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani.

Pe baza acestor date, statisticienii au concluzionat că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în ultimii ani, populația vârstnică depășind cu 210.000 de persoane populația tânără.

În același timp, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 103 (la 1 ianuarie 2015) la 106,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), iar vârsta medie a populației a fost de 40,9 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2015.

Comunicatul Institutului Național de Statistică mai evidențiază și scăderea cu 0,3% a populației cu domiciliul în mediul urban, care, la începutul acestui an, număra 12,54 milioane de persoane, dar și diminuarea, cu aceeași pondere, a populației de sex feminin, care la 1 ianuarie 2016 era de 11,385 milioane de persoane.

În condițiile în care, în România, populația urbană reprezintă 54,4%, iar cea de sex feminin 51,2%, aceste scăderi ar putea părea nesemnificative. Aceste date însă, coroborate cu creșterea vârstei mediane, calculată la 40,4 ani, mai mare cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2015, induc semnele clare ale fenomenului de îmbătrânire a populației. Când în perioada ianuarie–decembrie 2015 s-au născut 203.055 de copii, dar au murit alți 262.228 de români, sporul natural rămâne negativ, iar echilibrul dintre generații este grav amenințat.

Chiar dacă îmbătrânirea populației este un fenomen de lungă durată, prognozele Organizației Națiunilor Unite anticipează că ponderea persoanelor vârstnice în structura populației totale va crește constant, urmând să atingă în anul 2050 peste 22% din populația globului, adică de aproape trei ori mai mult decât în anul 1950.

Reprezentanții INS susțin că state de largă respirație democratică au implementat deja programe de creștere a natalității și de ameliorare a indicilor demografici, exemplificând experiența Franței, care a adoptat măsuri financiare în beneficiul direct al persoanelor care au copii, unele facilități și deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii, dar a susținut și investiții în infrastructura de ocrotire, educație și sănătate.

Chiar dacă efectul benefic al acestor programe se va resimți din punct de vedere statistic abia peste câteva generații, decizia politică pentru legiferarea, adoptarea și implementarea lor trebuie luată acum.