Stenogramă plen

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Bună dimineața, stimați colegi!

Îl avem aici pe domnul senator Ionel Agrigoroaei, care a venit dimineață, de la ora 7.00, și nu putem să nu începem lucrările.

Îl invit la microfon pe domnul senator Păran Dorin.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei**

**:**

Nu eu?

Am zis că sunteți de dimineață aici și pentru noi e o zi bună.

Se pregătește domnul senator Bujor Marcel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună dimineața, domnilor colegi!

Am intitulat declarația politică de astăzi „România, încotro?”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Tot mai multe semnale vin în ultima perioadă pentru a ne atenționa că economia mondială este tot mai vulnerabilă la șocurile negative care pot apărea. Și mă refer doar la câteva șocuri: scăderea prețului petrolului, conflictele geopolitice,

migrația spre centrul și nordul Europei și, nu în ultimul rând, turbulențele de pe piețele financiare.

Deși avem ochii ațintiți spre economiile cele mai bogate ale lumii, mă refer la țările din grupul G20, și la semnalele pe care diverse instituții financiare ni le dau, mă refer în special la FMI, categoric, noi, românii, în special Parlamentul și Guvernul României, trebuie să fim foarte atenți la bugetul României, la țintele propuse pentru anul 2016 și la deficitul de 2,8% aprobat prin legea de aprobare a bugetului de stat din decembrie 2015.

Știm cu toții că grupul G20 și principalele țări economice emergente au cele mai puternice economii, aproximativ 85% din activitatea economică a lumii și aproape două treimi din populația lumii. Dacă aceste țări își continuă strategiile de creștere economică prezentate, ele trebuie să suplimenteze și să pună la punct măsuri suplimentare în cazul în care economia mondială își va încetini creșterea.

Are România pregătite asemenea măsuri? Dacă Guvernul le are, atunci ele pot fi implementate rapid? Încă nu putem răspunde din acest punct de vedere, Guvernul trebuie să ne spună. Aici cred că și noi, Parlamentul României, respectiv Senatul României, trebuie să fim mai atenți.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Anul 2016 este un an electoral și avem cu toții tendința să propunem și să votăm legi populiste, pentru a câștiga electoratul de partea noastră. Trebuie, atunci când votăm, să ne gândim pe termen lung la efectele legilor și să măsurăm de 10 ori și să tăiem o dată, cum ar spune românul nostru obișnuit, de pe stradă.

Scăderea prețului la carburanți este un fapt care nu depinde de votul nostru și va duce sigur la diminuarea veniturilor din TVA și accize la bugetul de stat al României.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. Se pregătește domnul senator Vochițoiu Haralambie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Ecologizarea haldei de fosfogips din municipiul Bacău”.

Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani, industria românească a ajuns la stadiul de ruină, prin rafinării, uzine, combinate și fabrici închise, tăiate la fier vechi sau privatizate. Combinatele privatizate au intrat, rând pe rând, în faliment, lăsând în urmă poluare și probleme de mediu, cu un impact devastator asupra calității solului, apei și aerului.

Înființat în anul 1975, Combinatul de îngrășăminte chimice Bacău a reprezentat o unitate de bază a industriei de îngrășăminte chimice din România, unde de-a lungul anilor au fost introduse în fabricație noi sortimente de produse chimice destinate în principal agriculturii.

În anul 1997, Combinatul de îngrășăminte chimice Bacău este privatizat și mare parte din acțiuni sunt preluate prin Contractul de privatizare nr. 1.485 de grupul InterAgro, controlat de către omul de afaceri Ioan Niculae.

Programul de investiții din contractul de privatizare prevedea retehnologizarea combinatului, care atunci mai avea în jur de 2.000 de angajați, dar și proiecte de mediu, investiții care nu au fost niciodată realizate.

Combinatul a produs și a comercializat următoarele tipuri de îngrășăminte: uree, îngrășământ – conținut minim de azot 47%, îngrășăminte chimice complexe cu azot, fosfor și potasiu, rocă fosfatică reactivă și superfosfat simplu granulat, obținut prin reacția dintre acidul sulfuric și fosforită măcinată.

Studii realizate în alte țări au evidențiat faptul că poluarea rezultată în urma producerii acestor tipuri de îngrășăminte produce efecte nocive asupra populației, cum ar fi o creștere a incidențelor bronho-pneumopatiilor cronice obstructive, se accentuează crizele de astm, afecțiunile respiratorii, dar și bolile de ochi.

În prezent, Combinatul de îngrășăminte chimice Bacău nu mai funcționează, lăsând în urmă un depozit de fosfogips. Fosfogipsul este un produs tehnogen rezultat în urma extragerii acidului fosforic din minereul fosfatic brut, o sursă majoră de poluare a apelor subterane, având un impact negativ asupra mediului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vochițoiu Haralambie. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Jaful și incompetența pun lacătul pe minele din Valea Jiului și pe industria energetică din România”.

Soarta Complexului Energetic Hunedoara și a mineritului în bazinul carbonifer al Văii Jiului, odinioară veritabile motoare ale rapidei expansiuni socioeconomice a României, s-a transformat în anii postdecembriști dintr-un pilon pe care se sprijinea independența energetică a țării noastre într-o sumbră activitate marcată de neîncetate probleme, de revendicări sindicale, înapoiere tehnologică, datorii exorbitante, prăbușire a producției și declararea insolvenței.

Stimați colegi,

Astăzi este ziua mea de naștere. Vreau să le mulțumesc celor care de azi-noapte începând mi-au transmis sute de mesaje, dar vreau să vă spun că bucuria mea și fericirea zilei de astăzi nu sunt complete când știu că ai mei, cei de acasă, sunt în grea suferință.

Deși de multe ori de la această tribună am pus aceste probleme în termenii cei mai diplomatici, eu cred că, dacă nu am reușit să fiu convingător, dați-mi voie să o fac astăzi prin intermediul unor versuri ale unei poezii care circulă în rețelele media din Valea Jiului, o poezie care aparține unui miner, Dani Gherman, de la mina Lupeni, din Valea Jiului:

„Obosiți și plini de praf,/Praful negru de cărbune,/Stăm și ne uităm la hoți,/Cum pun lacătul pe Mine./Fraților, să ne trezim,/Să încercăm să ne-adunăm,/Din străfunduri să ieșim,/Mineritul să-l salvăm!/Și acum să le-arătăm/Onoare și Demnitate,/Nu murim ca niște proști,/În genunchi, târâș, pe coate./Hai, ortaci cu brațe tari,/În picioare să sărim,/Să vadă copiii noștri/Că noi încă mai trăim!/Să vadă, pe-această cale,/Că nu suntem terminați/Și pot să trăiască-n Vale,/Lângă mamă, lângă frați./Să nu ne lăsăm acum/Și să le-arătăm Mândria/Că suntem mineri din Vale/Și trăim în România!/Să se-audă pân’ la Haga,/La Bruxelles, la București/Că noi vrem acum dreptate,/Ne-am săturat de povești!/Ne-au furat cu indolență/Toți acei ce ne-au condus,/Ne-au băgat în insolvență,/Însă noi nu am apus./Și dă, Doamne, celor care/Au furat din vistierie,/Dă-le cătușe și zale/Și să zacă-n pușcărie!”

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei. Sigur și Domnia Sa o să aibă o declarație la fel de patetică.

Se pregătește doamna senator Federovici Doina. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte, mai ales pentru aprecieri.

Declarație politică adresată de senatorul Ionel Agrigoroaei, senator de Iași. Titlul declarației: „O nouă lege a achizițiilor publice”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Toată lumea știa că multe din achizițiile publice nu se fac așa cum ar trebui. Cazurile scoase la lumină de inspectorii statului, cum e cel al panseluțelor de 600 de milioane de euro, sunt edificatoare. Faptul că sunt posibile asemenea aberații dovedește că sistemul de achiziții publice este unul ineficient și permite existența corupției. În plus, avem mii de licitații blocate de contestații.

Contestația în sine este unul din puținele instrumente de control al achizițiilor publice și eliminarea sau îngreunarea acestora ar face clar un și mai mare deserviciu. Societatea civilă a atras atenția că numărul mare de contestații oglindește, de fapt, numărul mare de nereguli din timpul licitațiilor, fiind totuși conștienți că în spatele multor contestații stau și contestatarii de serviciu șantajiști, care, dacă nu primesc o sumă pentru șantajul făcut, țin blocată în instanță acea licitație, o zonă unde instituțiile statului ar trebui să le facă și lor câteva vizite cu mascații; cu toate că nu o dată procedurile de alocare a contractelor publice au fost lipsite de transparență. Iar lipsa de transparență poate ascunde fapte de corupție.

Singura soluție, cea mai viabilă și cea mai normală, este schimbarea procedurilor de organizare a licitațiilor și de desemnare a câștigătorilor, care trebuie mai atent supravegheate și analizate, eliminând astfel ineficiența lor.

Cei care lucrează în domeniu știu foarte bine că în România încă se pot aranja și scrie procedurile unei licitații astfel încât să favorizeze în mod special un ofertant sau să-l dezavantajeze pe altul. Mai mult, există scurgeri de informații

de la cei care solicită serviciile către cei care trebuie să câștige licitațiile. Cu alte cuvinte, achizițiile cu dedicație sunt, din păcate, în acest moment dominante.

- Domnule președinte,

Vă mulțumesc, domnule senator. Perfect.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina. Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin. Aveți cuvântul.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Blocați în sărăcie și lipsuri! Ce arată prognozele pentru județul Botoșani și ce măsuri putem lua în 2016?”.

Distinși colegi,

„Județul Botoșani este, așa cum știm și admitem, printre ultimele din țară ca nivel de trai, investiții, infrastructură, dezvoltare. Ne-am consolat cu ideea că suntem necăjiți, că nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude și că nimic nu se poate face în sensul acesta. Parcă-parcă, într-un colț al minții, încă mai așteptăm o minune care să ne ridice din hăul național în care ne-am afundat ani de zile”, titra un articol din presa locală botoșăneană la sfârșitul anului trecut.

Conform Comisiei Naționale de Prognoză, județul Botoșani se situează pe penultima poziție la nivel național în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor, cu o valoare de 4.304 euro, în timp ce în alte județe produsul intern brut pe cap de locuitor depășește 10.000 de euro.

De ce se află Botoșaniul în această situație? Ce-i lipsește acestuia? Nu sunt întrebări retorice.

În primul rând, infrastructura. Nimic nu subminează competitivitatea județului, chiar a țării în acest moment, așa cum o face infrastructura. De aceea, riscăm să rămânem în zona periferică a economiei europene, cu toate consecințele care decurg de aici: spulberarea avantajelor comparative, transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone tocmai din cauza acestor fenomene, creșterea distanței economice dintre regiunile izolate și cele prospere.

În al doilea rând, un alt lucru care lasă Botoșaniul în coada clasamentului județelor din România este lipsa unității în proiecte, respectiv a înțelegerii de care trebuie să dea dovadă Executivul față de nevoile reale ale Botoșaniului. În acest moment, o investiție mai mult decât necesară este cea cu privire la reabilitarea drumului european Botoșani–Târgu Frumos. Deși prinsă într-un amendament la proiectul de buget pentru anul 2016, din păcate, colegii liberali au subestimat importanța ei strategică, așa că botoșănenilor nu le rămâne acum decât să mai spere într-o minune concretizată în bugetul anului viitor sau într-o implicare reală a Guvernului Cioloș în această problemă.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Se pregătește domnul senator..., să ne uităm un pic la ordine...

, domnul senator Grigoraș Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Înființarea, organizarea și funcționarea creșelor – o altă problemă a sistemului”.

## Stimați colegi,

De ani de zile, apar deseori discuții în plan public, și nu numai, privind insuficiența creșelor din țara noastră. Problemele sunt actualmente foarte mari la creșele de stat. Spațiile și locurile puse la dispoziție sunt prea puține, personalul este insuficient, condițiile de igienă sunt deseori precare, locurile de parcare sunt fie foarte reduse, fie inexistente. Tot în acest context, se impută deseori statului lipsa implicării.

Din păcate, statisticile din ultimii ani ne arată că populația țării noastre este în scădere. Această realitate îngrijorătoare, alături de îmbătrânirea populației, constituie motive suficiente pentru promovarea mult mai intensă a politicilor de creștere a natalității.

Pe lângă concediul maternal și acordarea ajutoarelor financiare pentru creșterea copilului, statul trebuie să-și dezvolte și politicile în ceea ce privește înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, una dintre provocările

cu care se confruntă tinerele familii fiind creșterea și educarea timpurie a copilului.

Este nevoie de măsuri ferme pentru încurajarea părinților care doresc să revină în câmpul muncii după concediul legal de creștere a copilului, care sunt actualmente nevoiți să apeleze la serviciile neprofesionalizate și nefiscalizate furnizate de bone sau la creșe particulare, mai scumpe.

Astfel, numărul părinților care-și lasă copiii în grija bonelor este mult mai mare decât al celor care își dau copiii la creșe, pe de o parte, pentru că sunt insuficiente, iar, pe de altă parte, întrucât la creșele particulare costurile sunt mult prea mari pentru familiile ai căror membri aflați în câmpul muncii câștigă salariul minim pe economie.

Din aceste motive, și nu numai, subliniez importanța unui proiect legislativ, aflat în prezent în dezbatere, prin care unitățile pentru copiii mici să fie înființate prin hotărâri de guvern, în completarea deciziilor consiliilor locale, așa cum prevede acum legislația.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Rogojan Ciprian.

Bună dimineața! Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu doresc să vă rețin foarte mult. Declarația mea politică de astăzi este mai mult un apel la bun-simț și onoare. Dar să punem lucrurile în context.

La data de 25 februarie anul curent, la Camera Deputaților a avut loc dezbaterea „Soluții de echilibrare și consolidare a sistemului asigurărilor obligatorii RCA”. La eveniment au participat mai mulți parlamentari, dar și reprezentanți ai altor instituții din România, precum UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare, ASSAI – Asociația Societăților de Service Auto Independente, Consiliul Concurenței, ASF, precum și transportatori și asiguratori interesați de situația existentă pe piața asigurărilor RCA și de îmbunătățirea legii privind asigurările RCA.

Nu voi intra în amănunte tehnice legate de dezbatere. Vreau doar să-mi exprim indignarea cu privire la atitudinea afișată de către domnul Cornel Constantinescu, prim-vicepreședinte ASF, care i-a insultat pe transportatori – pentru a câta oară oare? –, afirmând că aceștia nu știu să facă diferența între o taxă și o primă de asigurare și că transportatorii nu trebuie să plătească taxă, ci primă de asigurare. Totodată, domnul Constantinescu a declarat că angajații ASF nu sunt meniți să facă pace între „breasla transportatorilor” și asiguratori și nici să impună prețuri asiguratorilor.

Nu este prima dată când domnul Constantinescu își arată disprețul față de transportatori. Domnia Sa pare să nu înțeleagă faptul că funcția în care vremelnic se află nu-i dă dreptul să-i trateze cu superioritate pe reprezentanții altor domenii de activitate. Totodată, această funcție nu poate justifica un comportament disprețuitor.

Îi recomand domnului Constantinescu să-și revizuiască atitudinea și să coboare din turnul imaginar de fildeș pe care și l-a creat. Mai mult, folosesc această ocazie pentru a-i transmite domnului Constantinescu că, dacă nu reușește să se achite de toate obligațiile ce-i revin prin prisma funcției pe care o deține și dacă nu face față unor discuții absolut civilizate cu reprezentanți ai unor domenii importante pentru economia românească, cel mai bun lucru pe care-l poate face este să-și dea demisia.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Rogojan Ciprian. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Încurajarea tinerilor cu potențial artistic”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Este un lucru cunoscut faptul că tinerii din România întâmpină mari dificultăți în a se afirma pe plan mondial. Cu toate că țara noastră deține un imens rezervor de potențial, mințile care pot contribui la bogăția universală de multe ori se confruntă cu o lipsă totală de oportunități care să le permită să își realizeze viziunile.

Putem vorbi aici despre absolut toate categoriile, în toate domeniile, însă declarația mea de astăzi, pe fondul entuziasmului generat în ultimele zile de premiile Academiei Americane de Film, va pune în lumină problemele cu care se confruntă industria noastră cinematografică.

Cu toate că avem un număr de regizori consacrați, care aduc publicului creații de calitate, nu putem să spunem că tinerii care doresc să creeze sunt încurajați sau promovați și, din păcate, creațiile ultimilor ani se bazează nu neapărat pe idei originale, cât mai ales pe conturarea unor realități depresive, uneori cu vagi elemente comice.

Ceea ce eu vă propun este un program finanțat de Ministerul Culturii care să acorde o șansă tinerilor care sunt sau nu în această industrie, un program lipsit de condiții birocratice, precum studiile în domeniu sau vârsta.

## Doamnelor și domnilor,

Este cunoscut faptul că unii dintre cei mai mari regizori de renume mondial nu au avut studii cinematografice, însă au contribuit într-un mod vădit la cultura universală.

Programul ar trebui să finanțeze persoanele care nu au creat deja un lungmetraj, persoanele care vin cu idei noi și progresive și care pot duce la o afirmare pe plan internațional.

Costurile unui astfel de proiect pot fi semnificativ reduse prin achiziționarea de tehnologie care să fie pusă la dispoziția artiștilor, bugetul alocat putând să fie astfel concentrat pe resursa umană, recuzită și decoruri.

Industria cinematografică românească poate fi, de asemenea, încurajată și prin acordarea unor deduceri fiscale atrăgătoare pentru persoanele și companiile din mediul privat care doresc să finanțeze tinerii artiști.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește domnul senator Isăilă Marius.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o „Reclamă mincinoasă”.

Stimați colegi,

Am lipsit câteva zile din „peisaj” și, când mă întorc, hop, surpriză după surpriză! Acasă, frigiderul gol și scos din priză, chiuveta plină de vase murdare – curios, tocmai cumpărasem un detergent-minune –, pe stradă oameni supărați și trași la față, iar în comune, jalea pământului! Până și câinii comunitari parcă erau mai slabi.

Am cerut explicații. „E de la Băsescu”, mi s-a răspuns. „Cum adică?”, insist eu. „Păi, știți, domnul Băsescu a pus pe Facebook o listă cu produse pe care nu trebuie să le mai folosim.”

Așa deci! Uite, domnule, ce nație influențabilă suntem: nici bine nu a făcut fostul președinte al țării anunțul, că poporul s-a și conformat. Fac drum întors la frigider, îl deschid și privesc interiorul cu atenție: un alb strălucitor, ca în reclama aia la pasta de dinți Col..., stai, că nu am voie să-i mai pronunț numele! Ce bine că vechiul nostru Super Cristal nu-și face reclamă!

Sunt un cetățean disciplinat, așa că îmi fac planul pentru noua etapă de austeritate cerută de Traian Băsescu. De azi înainte, fără cumpărături din supermarketuri, fără mezeluri, fără brânzeturi, fără un strop din apa aia care dă clipe de viață copiilor născuți prematur. Nu mai calc în nicio farmacie din țara asta și nici în vechea mea Dacie n-o să mai pun piciorul. Mă gândesc foarte serios să nu mai plătesc un leu în contul creditului contractat la banca... știți voi care, aia din reclamă.

Lăsând la o parte absurdul acestei situații, mă încearcă un mare regret și o și mai mare neputință observând cât de mari sunt lacunele din lista fostului președinte. Să nu treci tu acolo un cuvințel despre tot ce ți-a definit stilul de viață în ultimii 10 ani?! De ce lipsește de pe listă carnea de... cocoș, de exemplu, pe care ai gătit-o în atâtea zeci de feluri? De ce lipsesc decolorantul și vopseaua pentru păr blond? Iată doar două articole care nu au lipsit nici în ultimii 10 ani de pe lista fostului președinte și, cu siguranță, nu vor lipsi nici în următorii 10. Ceea ce face ca reclama în care ni se propune să trăim să fie, din start, mincinoasă.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Isăilă Marius. Se pregătește domnul senator Butnaru Florinel.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „O taxă în plus impusă posesorilor de autoturisme”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În decursul mai multor guverne sunt susținute măsuri abuzive, recunoscute nu doar pe plan național, ci și la cele mai înalte niveluri jurisdicționale din cadrul Uniunii Europene. Ne aflăm din nou în situația în care o taxă impusă posesorilor de autoturisme este găsită de judecători ca fiind neconformă cu principiile dreptului, cu Constituția și cu dreptul Uniunii.

În cazul în care ați pierdut șirul abuzurilor – și, pe bună dreptate, vă înțeleg –, mă refer aici la „timbrul de mediu”, care în fapt nu este decât o altă denumire pentru „taxa auto” sau „taxa de poluare”, un mecanism lipsit de orice etică sau decență, care în repetate rânduri a fost declarat ca fiind ilegal.

## Stimați colegi,

Este timpul să recunoaștem viciile unui mod de funcționare total opus societății la care aspirăm. Prin astfel de reglementări inoportune nu facem altceva decât să ne prejudiciem propriii noștri alegători, dar în același timp aducem și o atingere instituțiilor statului. Câte ore de muncă se pierd? Câți funcționari trebuie să se piardă în birocrația inutilă generată de asemenea măsuri? Iar statul nu este dator doar a restitui taxele percepute ilegal, dar și să acorde dobânzi respectivelor sume. Cum putem să ne numim stat european atât timp cât suntem incapabili de echitate?

Ce vă propun astăzi este să renunțăm la interese meschine și tactici inapte de a aduce bani la buget. Trebuie să ne concentrăm atenția asupra unor metode pertinente de a reduce poluarea și de a încuraja achiziționarea de autoturisme, automobile – sau cum vrem să le numim – cât mai puțin poluante. A trecut vremea în care să ne axăm pe descurajarea unei conduite. Cetățeanul trebuie îndrumat și sprijinit să facă alegerile de care depinde viitorul nostru, al tuturor.

Împreună, de astăzi, trebuie să începem să răsplătim comportamentul civic, conștiincios, în loc să ne axăm pe sancționare sub formă de taxe. Trebuie să încurajăm industria și comerțul, nu să ridicăm piedici. Și, cel mai important, trebuie să găsim metode pertinente de a influența dezvoltarea unei Românii ecologice din toate punctele de vedere, nu doar să folosim acest pretext pentru a mai strânge câțiva bănuți la bugetul de stat.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian.

A fost o greșeală. L-am prezentat pe domnul senator Butnaru Florinel, care nu este în sală.

Cu scuzele de rigoare, aveți cuvântul, domnule senator. Constat că domnul Todirașcu are o declarație.

Dar nu sunteți pe lista de declarații politice. Vă trecem acum. Pregătiți-vă să luați cuvântul, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc frumos.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii așteaptă răspunsuri clare și soluții imediate în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic”.

## Stimați colegi,

În declarația de astăzi aș dori să mă refer la un subiect care mă nemulțumește profund, vizavi de modul în care autoritățile statului român înțeleg să gestioneze o situație de criză din sistemul de sănătate autohton. Și mă refer, desigur, la cazul copiilor cu sindromul hemolitic-uremic din județul Argeș.

M-am abținut până astăzi să comentez pe marginea acestei probleme, pentru că am văzut în ultima perioadă foarte mulți care și-au dat cu părerea, unii în mod avizat, alții doar din considerente politicianiste. M-am hotărât totuși să-mi exprim poziția, văzând că, în loc să scadă, numărul de cazuri a început să se înmulțească. Până duminică, numărul bebelușilor spitalizați era deja ajuns la 45 și nimeni nu poate spune cu exactitate unde se va termina.

Intenția mea nu este de a arăta cu degetul sau de a reproșa cuiva ceva. Nici demisii nu voi solicita, pentru că nu de țapi ispășitori avem nevoie, ci de răspunsuri și de soluții. Ceea ce-mi doresc însă, la fel ca toți părinții și toate familiile care își doresc copii, este să știm cum de s-a ajuns în această situație, să știm cine sunt vinovații pentru ceea ce s-a întâmplat acolo, dar mai ales ce măsuri se vor lua pentru a preîntâmpina astfel de cazuri pe viitor.

Personal, nu consider că ministrul sănătății ar purta vreo vină personală. Astfel de cazuri pot să apară în mandatul oricui, important este însă cum sunt gestionate aceste situații de criză de către toți actorii sistemului medical. Românii nu mai vor să audă justificări de genul „nimeni nu are nicio vină” sau „asta-i viața”. Atunci când trei bebeluși mor cu zile, iar alți zeci sunt în suferință, ei așteaptă de la autorități altceva. Românii așteaptă răspunsuri clare și soluții imediate. Oamenii vor certitudini și repere sigure, nu bâlbâieli, nu justificări sau, mai grav, pasarea responsabilității dintr-o parte în alta.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Și mai așteptăm colegi. Aveți cuvântul, domnule senator.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Aplicarea referendumului din 2009 privind numărul de 300 de parlamentari, dar și creșterea la 46 a numărului de mandate pentru diaspora vor fi decise de Curtea Constituțională”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Politicienii ajunși la conducerea României au jurat cu mâna pe Biblie că vor respecta Constituția României, dar nu așa au stat lucrurile în privința voinței suverane a poporului exprimate prin referendumul din anul 2009.

Ultimii doi președinți au refuzat să sesizeze Curtea Constituțională pentru rezolvarea conflictului dintre Președinție, care a inițiat referendumul din 2009, și Parlament, care nu a pus în aplicare rezultatul acestuia, rezolvare ce presupunea declararea ca neconstituțională a legii electorale și obligația Parlamentului de a o modifica.

Ultimele două parlamente au refuzat punerea în acord a Legii alegerii Camerei Deputaților și a Senatului cu voința suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

Ultimele șase guverne au respins aplicarea conformă a Legii alegerii Camerei Deputaților și a Senatului cu voința suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

Ultimii patru avocați ai poporului au refuzat să solicite examinarea la Curtea Constituțională a Legii alegerii Camerei Deputaților și a Senatului ca neconstituțională întrucât nu respectă voința suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

Ca dovadă, Guvernul Ponta, actualul Parlament, actualul avocat al poporului și actualul Președinte al României au eludat Constituția, promovând, adoptând, promulgând și aplicând o ordonanță pentru modificarea legii electorale, care va genera un număr de 466 de parlamentari, din care doar cinci pentru diaspora, deși Constituția interzice așa ceva.

În calitate de senator, în cei trei ani de mandat am întreprins peste 25 de demersuri către toate instituțiile statului cu privire la aplicarea deciziilor referendumului din anul 2009. Ca o ultimă încercare de a pune în aplicare voința exprimată la referendumul din 2009, în data de 16 octombrie 2015, deci acum patru luni în urmă, am deschis la Tribunalul București un proces în contencios administrativ prin care am solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii alegerii Senatului și a Camerei Deputaților, cu privire la nerespectarea normei de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților, de un deputat la 73.000 de locuitori, și a normei de reprezentare pentru alegerea Senatului, de un senator la 160.000 de locuitori, precum și la nerespectarea numărului de 300 de mandate de parlamentari, stabilit prin referendumul valid din anul 2009.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

Doamna senator Crețu, aveți o declarație politică, da? Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de astăzi se cheamă „Banii corup! Puterea scăpată de sub control corupe absolut!”.

Până recent, repetam mereu că facem o mare eroare: avem orgolii, dar nu avem interese clar definite și acționăm ca atare, suntem dispuși să cedăm mult și să primim puțin în schimb.

Aderarea la Spațiul Schengen drept unic obiectiv al națiunii, în timp ce ne situam de partea celor care vor să-l desființeze sau nu fac parte din el, sau obsesia pentru ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare în justiție erau ilustrări preferate ale acestei stări de fapt. MCV-ul devenise de mult un produs realizat intern, de uz intern. Avea atâta valoare câtă îi dădeam noi. Doar că i s-a dat prea multă valoare și astăzi a ajuns, în mod periculos, un instrument cu care nu se mai duc doar bătălii între partide, ci, mult mai grav, bătălii între puterile statului.

Sunt dintre cei care cred că domnia legii și democrația sunt împreună necesare. Domnia legii – „rule of law”, cum zic englezii – fără democrație e dictatură curată. Democrația fără domnia legii lasă loc anarhiei și abuzului celui mai tare. Și mai cred că legea trebuie să fie dreaptă. Pentru asta, echilibrul puterilor în stat trebuie păstrat cu grijă.

Rapoartele MCV au încetat de o vreme să contribuie la organizarea mai bună a sistemului judiciar, astfel încât cetățeanul, care este beneficiarul final al acestuia, să aibă sentimentul că trăiește într-o societate mai dreaptă.

Vehiculând informații false, propunând soluții total nedemocratice sau făcând omisiuni interesate, Raportul MCV permite unei puteri, cea judecătorească, și unor autorități asimilate sau apropiate acesteia, mai mult sau mai puțin legal – Procuratura, servicii de informații –, să împiedice funcționarea altor puteri, nu doar să-i pedepsească pe cei care au încălcat legea, așa cum se cuvine și cum e corect să se facă.

Membrii Parlamentului nu pot încălca independența judecătorească, pentru că nu au mijloacele să o facă. Judecătorii sunt inamovibili, bine remunerați, iar sistemul a fost mai bine finanțat decât altele, tocmai pentru că avea nevoie de reformă, de condiții, de personal, de profesionalism. Sunt atât de independenți cât vor. Eu nu pot fi un pericol. Nici dumneavoastră. Tentația banilor, da! Asta ne spun zecile de cazuri de magistrați deja condamnați pentru corupție. Sentimentul puterii și banii reprezintă condiții ale abuzului și o combinație absolut explozivă.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Mă uit în sală și îl văd pe Excelența Sa, domnul senator Oprea Dumitru, care sigur ne va încânta cu declarația politică.

E o onoare pentru mine că suntem contemporani. Aveți cuvântul.

Adevărat lider al opoziției autentice! Vă rog, aveți cuvântul.

Da, la capitolul acesta, „te apăr și te laud, și te cânt”, suntem meseriași.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

A fost o glumă... simpatia pe care v-o port... Aveți cuvântul.

Da, o iau ca atare și vă simpatizez de prea mult timp ca să nu o iau așa.

Declarația politică de astăzi are titlul „Adâncirea decalajelor dintre zona rurală și cea urbană este una dintre barierele dezvoltării României”.

Deși datele statistice generale arată o creștere economică în ultimii ani, dezvoltarea României este amenințată de discrepanțe economico-sociale grave. În acest sens, ultimele rapoarte ale Comisiei Europene arată că toate progresele noastre se înregistrează aproape exclusiv în mediul urban, în vreme ce ruralul rămâne într-o stare îngrijorătoare. Se constată puternice rămâneri în urmă atât în privința sărăciei, cât și a ocupării forței de muncă, a educației sau a accesului la servicii și a infrastructurii de bază, în condițiile în care populația din mediul rural reprezintă 46% din totalul locuitorilor și în condițiile în care la mijlocul secolului al XIX-lea aveam reprezentanți de seamă ai economiei românești ce promovau România eminamente agrară, gândindu-se la potențialul din acest mediu rural.

Din păcate, zonele rurale se confruntă și cu un nivel semnificativ de subutilizare a capitalului uman. Astfel, la nivelul anului 2014, 60% din forța de muncă desfășura activități casnice neremunerate sau agricole, de subzistență. Mai mult, 55% din locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, având și ponderea cea mai mare în rândul beneficiarilor de asistență socială, 80%. Raportul Uniunii Europene face un tablou sumbru în privința accesului la educație și sănătate. În ultimii ani, doar 5% – doar 5%! – din tinerii de la sate au absolvit o formă de învățământ superior, iar cele mai multe școli nu îndeplinesc cerințele sanitare, nu sunt conectate la apă și canalizare, nu au un sistem eficient de încălzire.

Trist este că aceste statistici nu se opresc aici, datele Comisiei conturând o situație alarmantă. În aceste condiții, sperăm ca toți cei responsabili de domeniile educației și sănătății să realizeze că se impun măsuri urgente, având la îndemână multiple instrumente care pot conduce la ameliorarea situației de la sate. În caz contrar, menținerea decalajelor dintre zona rurală și cea urbană va avea consecințe grave în dezvoltarea României pentru multe alte generații.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Comisia de tăiat hârtii nu se pricepe și la mixturi asfaltice?”.

În urmă cu o săptămână, Guvernul a lansat cu surle și trâmbițe „Comisia de tăiat hârtii”, o inițiativă a consilierului de stat Cristian Ghinea, care a fost transformată în proiect asumat de Cancelaria Prim-Ministrului și de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, prin care toți cei exasperați de birocrația excesivă sunt invitați să-și verse năduful pe o platformă on-line, la adresa maisimplu.gov.ro

„Prin această platformă vrem să identificăm, prin reacția cetățenilor, acele lucruri care pot fi simplificate, iar efortul de a reduce birocrația trebuie făcut în interiorul ministerelor”, spunea premierul Dacian Cioloș, iar doamna ministru Violeta Alexandru puncta că prin acest demers „li se cere autorităților să simplifice furnizarea de servicii publice prin reducerea birocrației”. În fine, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Dragoș Tudorache, sublinia faptul că această inițiativă se adresează nu numai cetățenilor și mediului de afaceri, ci „administrației însăși, prin reducerea traseelor și documentelor în interiorul unui minister sau între ministere”.

În acest timp, în lumea reală traficul dă mari bătăi de cap șoferilor, și nu numai atât, sunt zone care le pun viața în pericol. O astfel de zonă se află pe șoseaua de centură a municipiului București, în locul unde se poate face la stânga spre Tunari, manevră care, la orele de vârf, poate fi lejer încadrată la cascadorii. Am adresat luna trecută o interpelare comună pe această temă miniștrilor de interne, respectiv al transporturilor, la care tocmai am primit răspuns.

„Având în vedere valorile ridicate ale traficului rutier pe centura București, Poliția Rutieră a procedat la informarea administratorului drumului, solicitând identificarea unei soluții pentru construirea unui sens giratoriu”, se spune în adresa semnată de domnul ministru Tobă.

Numai că de la domnul ministru Costescu aflăm că soluția a fost identificată încă din anul 2014, când a fost semnat contractul de proiectare. Apoi, timp de aproape doi ani s-a lucrat intens pentru obținerea a trei avize de la consiliile tehnico-economice din Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, CNADNR și Ministerul Transporturilor. Pe 3 februarie 2016 – să vedeți coincidență! –, la doar două zile de la interpelarea mea, a fost semnat ordinul ministrului transporturilor prin care erau aprobați indicatorii tehnicoeconomici ai obiectivului respectiv.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Fonfleuri pripite și neavenite ale ministrului justiției”, cuprinde șapte pagini, putând să fie accesată integral pe site-ul Senatului și urmând să o dau și publicității. Astfel că astăzi o să prezint doar ideile principale.

În ultimele zile, doamna ministru al justiției Raluca Prună a făcut o serie de declarații care excedează dispozițiilor legale și sunt în vădită contradicție cu declarații anterioare ale Domniei Sale, făcute înainte și după învestirea sa la Ministerul Justiției, stârnind vii controverse în mass-media, în mediile justiției și în rândul opiniei publice, referitor la numirea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, după expirarea mandatului actual al doamnei Laura Codruța Kövesi în luna mai anul curent.

Consider că recentele declarații ale ministrului justiției sunt nu numai pripite și neavenite, dar sunt și contradictorii în raport cu declarațiile sale din perioada noiembrie–decembrie 2015 și cu poziția exprimată săptămâna trecută de Președintele României, care este decidentul în materie, și nefundamentate în raport cu dispozițiile legale în materie. Astfel, în mesajul adresat Parlamentului în data de 22 februarie 2016, președintele Klaus Iohannis a făcut următoarele precizări: „Sper că vom avea și în această zonă o competiție serioasă și o dezbatere așezată, în care să primeze valoarea, performanța și onestitatea. (...) Ca președinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces și nu mă voi limita la un rol formal. Voi acționa, în virtutea atribuțiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că sunt respectate cerințele de profesionalism și integritate.” Iar după bilanțul DNA, fiind întrebat de jurnaliști dacă o va numi pe doamna Laura Codruța Kövesi pentru un nou mandat de procuror-șef la DNA, președintele Iohannis a preferat tăcerea, demonstrând că a înțeles mai bine decât doamna ministru Prună proverbul strămoșesc că tăcerea e uneori de aur.

Spre deosebire de ultimele declarații ale ministrului justiției, precizările președintelui Iohannis sunt în deplină consonanță cu dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care statuează că procurorul-șef al DNA „este numit de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.” Licențiată în drept și în filozofie, dar practicantă pasageră a dreptului – patru ani de avocatură în Baroul București și în jur de un an de asistență la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei, al cărei emul s-a declarat –, doamna ministru Prună a demonstrat prin ultimele sale declarații că stăpânește mai bine filozofia dreptului decât aplicarea legii. Prin afirmațiile făcute cu privire la reînvestirea doamnei Kövesi de către Domnia Sa în funcția de procuror-șef la DNA, doamna Prună s-a antepronunțat și a uzurpat atribuțiile Președintelui României, care este singurul factor decident abilitat să numească sau să reînvestească o persoană într-o asemenea funcție judiciară. Conform dispozițiilor legale enunțate, doamna Prună poate doar să propună. Pe de altă parte, dacă ar fi citit cu atenție textul legal în materie, doamna Prună ar fi trebuit să rețină că reînvestirea este o posibilitate, nu o obligație. Asta și ca să nu fim ipocriți și să nu ne jucăm de-a procedura, vorba doamnei ministru.

2. Reputația profesională a doamnei Laura Codruța Kövesi comportă unele discuții și ridică unele semne de întrebare.

3. Din păcate, și asupra onestității doamnei Laura Codruța Kövesi se ridică mai multe semne de întrebare.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai așteptăm colegi. Suntem încă în timpul alocat declarațiilor politice.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Domnilor colegi,

Timpul alocat declarațiilor politice a expirat. Următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Mohanu Nicolae, Butnaru Florinel, Frătean Petru, Bădălău Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Tișe Alin, Igaș Traian Constantin, Ichim Paul, Ghilea Gavrilă, Florian Daniel Cristian, Luchian Dragoș – Grupul parlamentar al PNL;

- Popa Constantin – Grupul parlamentar al UNPR;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Saghian Gheorghe – senator independent.

Să înțeleg că vreți să prezentați o declarație politică, domnule senator?

O zi bună să avem!

Declarația politică se intitulează „Apărarea civilă”. Domnule președinte, Stimați colegi,

În anul 1972, printr-o rezoluție ONU, ziua de 1 martie a fost stabilită ca Ziua internațională a protecției civile.

Prima atestare istorică a Organizației Internaționale a Apărării Civile este datată în 1931, anul în care generalul medic francez Georges Saint-Paul a înființat la Paris fundația „Asociația Leii din Geneva” sau „Geneva Zones”, Geneva fiind sediul Crucii Roșii și sediul Ligii Națiunilor. Mai târziu, la rugămintea generalului, fundația își muta sediul de la Paris la Geneva. În România, actul de naștere a protecției civile este considerat Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933.

Astăzi, este tot mai pregnantă o abordare mai atentă a managementului dezastrelor, ținând cont de creșterea semnificativă a numărului dezastrelor naturale, dar și de gravitatea lor, precum și de cele provocate de om în ultimii ani. Gândindu-ne că dezastrele viitoare vor atinge dimensiuni mult mai mari și vor prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecințe extinse și pe termen mai lung, în special ca rezultat al schimbărilor climatice, dar și din interacțiunea potențială dintre mai multe pericole naturale și tehnologice, managementul riscului dezastrelor este o problematică de mare actualitate.

Evenimentele din ultimii ani din țara noastră ne-au arătat că trebuie să avem o contribuție practică și în timp util la prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru acestea. Dacă din punct de vedere evolutiv s-a constatat o îmbunătățire și o completare a cadrului legislativ, inclusiv la nivel european, totuși, analiza acestor evenimente ne obligă să învățăm din greșeli și să punem un mai mare accent pe îmbunătățirea măsurilor preventive și de pregătire pentru toate tipurile de situații de urgență.

De asemenea, Uniunea Europeană ar trebui să promoveze solidaritatea și ar trebui să sprijine acțiunile statelor membre în materie de protecție civilă pentru a eficientiza sistemele de prevenire, de pregătire și de răspuns la dezastre naturale și la cele provocate de om.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Îngrijirile la domiciliu”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Un subiect prea puțin abordat, îngrijirea la domiciliu specializată, poate fi o alternativă eficientă a spitalelor de recuperare și în România. Datele oficiale confirmă o nevoie în creștere față de cele două categorii de servicii de îngrijire la domiciliu, sociale și medicale, atât de importante pentru îmbunătățirea calității vieții beneficiarului. În plus, îngrijirea la domiciliu s-a dovedit a fi mult mai economică și calitativă față de instituționalizare.

Mai exact, îngrijirea la domiciliu profesionalizată înseamnă personal specializat pentru toate categoriile de nevoi, fie că vorbim de servicii sociale, fie că vorbim de servicii medicale. Astfel spus, acest tip de îngrijire include și capacitatea de observare a beneficiarului, a stării psihice și emoționale a acestuia, respectiv alcătuirea planului individualizat de îngrijire, identificarea nevoilor și a situațiilor apărute în cadrul îngrijirii. Ne putem referi la servicii suplimentare dacă luăm în considerare tratamentele de recuperare la domiciliu, aspect în prezent cvasiabsent din lista de servicii de îngrijire.

În contextul gamei de servicii incluse de îngrijirea la domiciliu, se poate aminti reabilitarea funcțională, concept care se referă la dependența determinată de o multitudine de patologii congenitale sau dobândite, neurologice, degenerative, oncologice și posttraumatice care beneficiază de acest tip de tratament. Din păcate, cei mai mulți nu știu că pot recupera sau că pot compensa o parte din funcțiile pierdute sau nu pot accesa aceste tratamente, în special din cauza costurilor ridicate.

Un alt aspect important, strâns legat de subiect, este educarea membrilor familiei pentru a fi capabili să ajute eficient bolnavul, adică să-l încurajeze să-și folosească abilitățile păstrate, avantajul fiind dublu: reducerea sarcinilor membrilor familiei și, cel mai important, creșterea încrederii de sine a pacientului, respectiv diminuarea sentimentului de inutilitate sau de povară.

Din păcate, nu s-a făcut o evaluare reală a acestor nevoi, dar dacă ne gândim la faptul că îmbătrânirea populației este din ce în ce mai pregnantă și concomitent se instalează diverse tipuri de dependențe, este evident că necesitatea acestui gen de servicii este în creștere.

Declarația politică se intitulează „Mesaj de recunoștință pentru femeile românce”.

Declarația mea din această primă săptămână a lunii martie este dedicată femeilor, pe care în mod special le sărbătorim în această perioadă, în preajma Zilei internaționale a femeii.

În aceste momente gândurile mele se îndreptă cu recunoștință, admirație și respect către toate româncele: mame, fiice, soții, bunici, pentru că ne bucurați sufletul și ne înseninați zilele. Sunteți întruchiparea gingășiei și dați lumii mai multă frumusețe, deoarece știți să oferiți iubire familiei și semenilor, însă, în egală măsură, aveți o forță interioară nebănuită pe care o mobilizați pentru orice problemă sau nevoie a celor dragi. Cu greu vă doboară obstacolele, deoarece știți cum să o luați de la capăt în fiecare zi, mai puternice și mai hotărâte să schimbați lumea.

Avem față de dumneavoastră o responsabilitate uriașă, de a duce o luptă pentru recunoașterea meritelor femeii în societatea românească, majoritar feminină. Din nefericire, mai sunt încă situații în care femeile se confruntă cu probleme determinate de discriminare la locul de muncă, inclusiv în ceea ce privește salarizarea, de abandon al traseului educațional și de specializare pentru a putea face față responsabilităților din familie, de sacrificiile făcute pentru a asigura existența lor și a familiilor lor, de agresiunile la care unele mai sunt supuse.

Am reparat însă, prin măsurile luate de guvernarea socialdemocrată în ultimii ani, multe dintre aceste probleme, susținând creșterea salariilor, dublarea alocațiilor, decontarea analizelor pentru femeile însărcinate, plata integrală a concediului maternal la nivelul salariului din ultimele 12 luni, completarea cadrului legislativ privind violența domestică și introducerea în legislație a ordinului de restricție în regim de urgență, campanii publice pentru eliminarea stereotipurilor de gen. Ne dorim, pe termen lung, să puteți beneficia de un tratament corect pe piața muncii, să sprijinim mai mult viitoarele mame, să vă protejăm mai bine împotriva violenței domestice, să vă garantăm o pensie decentă, să vă oferim șanse pentru a putea reconcilia viața de familie cu cea profesională. Toate acestea fac parte din proiectul nostru, al social-democraților, de a îmbunătăți statutul și viața femeii românce, recunoscând nu doar formal, ci prin soluții și legi, rolul femeilor în societatea și în viața noastră. Suntem conștienți de faptul că, dacă o femeie este liniștită, împlinită și se simte protejată în țara în care trăiește, atunci fiecare bărbat, fiecare tânăr, fiecare bătrân va avea o viață mai bună și mai armonioasă.

Declarația politică este intitulată „Criza infectării bebelușilor din Argeș și responsabilitatea declarațiilor publice”.

După câteva săptămâni de incertitudini, ministrul agriculturii Achim Irimescu a declarat public că bacteria _Escherichia coli_ a fost descoperită în produsele lactate din județul Argeș ale unui producător local. Direcția Sanitară Veterinară a spus la un post de televiziune că nu ar exista o legătură directă între moartea bebelușilor și descoperirea bacteriei E.coli. Direcția de Sănătate Publică a comunicat că din anchetele epidemiologice făcute a rezultat că moartea unuia dintre copii are legătură cu acel tip de brânză de la acel producător local. Și nu cred că trebuie să mai reiau și alte declarații ale instituțiilor responsabile cu controlul alimentației publice care speculau că infecția ar fi cauzată de fructe sau de transmiterea interumană.

Cel puțin până la această dată știm sigur că nu știm care este cu certitudine problema. Însă la fel de bine știm și putem deduce clar din modul în care a fost gestionată la nivel public această criză că responsabilitatea declarațiilor a lipsit

cu desăvârșire. E adevărat că opinia publică trebuie informată, dar trebuie informată corect, și nu alimentată cu tot felul de speculații.

Suntem în fața unei crize circumscrise domeniului de sănătate publică în care responsabilitatea declarațiilor a lăsat de dorit. Existența unor astfel de cazuri arată clar un mod anume de funcționare a instituțiilor, un comportament care trebuie să fie schimbat. Și nu este prima dată când se întâmplă astfel de lucruri.

Omul politic și instituțiile publice au responsabilitatea declarațiilor. De cele mai multe ori, instituțiile nu comunică opinii și impresii, ci acțiuni și fapte cu impact puternic în societate. De aceea au această obligație a reținerii și a responsabilității declarațiilor. Cred că niciun cetățean nu se așteaptă, mai ales într-o situație de criză, să audă un șef de instituție publică sau un ministru cum își dă cu părerea, cum emite opinii sau ipoteze despre o anumită situație.

Ne-am obișnuit, cumva antrenați de secolul tehnologiei, să comunicăm fără simțământul responsabilității, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Nu putem avea pretenția unei societăți responsabile fără instituții responsabile.

Declarația politică se intitulează „Tinerii noștri au un potențial excepțional, dar trebuie să îi ținem în țară”.

Județul Vaslui a dat foarte multe nume mari – Constantin Tănase, Alexandru Giugaru, Elena Farago, Al.I. Cuza, Nicolae Malaxa sau Corneliu Porumboiu sunt doar câteva dintre ele – și continuă să dea oameni de valoare. De curând, am aflat că Viviana Grădinaru, din Vaslui, va fi premiată de Președintele Statelor Unite cu cea mai înaltă distincție acordată cercetătorilor sub 40 de ani, pentru contribuția sa excepțională în cercetarea științifică.

Cu câteva luni în urmă, trei elevi din județul Vaslui au obținut patru medalii olimpice internaționale și în continuare aflăm despre foarte mulți elevi din județ multipremiați la olimpiade de matematică, fizică, limbi străine, științe naturale și sociale. Sistemul nostru de învățământ a pus întotdeauna preț pe olimpiade și noi toți ne-am bucurat de rezultatele acestor copii pentru care performanța a devenit normalitate. Familiile și profesorii sunt cei care îi sprijină și îi ajută să se pregătească pentru performanță și care împart meritele cu ei. Având în vedere valoarea burselor de performanță și de merit pe care le primesc, 150 de lei/lună, respectiv 85 de lei/lună, aceștia sunt mai curând încurajați, decât susținuți de către sistemul și statul care își arogă o parte din succesul lor.

Tineri precum aceștia sunt o adevărată resursă pentru țara noastră și poate ar trebui să facem mai mult pentru ei. Aș spune majoritatea covârșitoare, dar vreau să fiu totuși optimist și voi spune că mulți pleacă să își continue studiile la facultăți de prestigiu din străinătate și nu mai revin în țară. În cel mai bun caz, se îndreaptă către orașele dezvoltate – Cluj, Timișoara, București –, dar măcar rămân în țară. Oricum ar fi, orașele de origine, cum este și Hușiul, pe care eu îl reprezint, nu ajung să exploateze această resursă uriașă. Totul depinde de capacitatea acestor orașe mici de a ține acești tineri acasă și de a le oferi un mediu socioeconomic în care ei să își folosească cunoștințele, dar să și continue să se specializeze. Competitivitatea, capacitatea de inovare și productivitatea unei regiuni, a unei țări depind într-o mare măsură de disponibilitatea unor lucrători cu un nivel ridicat de educație și formare.

Declarația politică este intitulată „Tinerii întreprinzători – viitorul motor al economiei!”.

## Distinși colegi,

Consolidarea parametrilor macroeconomici ai României, precum și a perspectivelor de dezvoltare durabilă ale țării trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Aceste ținte trebuie atinse printr-o politică coerentă și o strategie pe termen mediu și lung, care să nu fie abandonată sau schimbată radical după fiecare alegeri.

Stimularea dezvoltării sectorului IMM de către stat și creșterea competitivității reprezintă piloni esențiali pe care trebuie să se așeze dezvoltarea parametrilor economici. În acest sens, e nevoie de debirocratizare, simplificare a fiscalității și armonizare a reglementărilor.

Tinerii care vor începe să dezvolte o afacere reprezintă motorul ce va accelera forța economică a țării noastre. De aceea, statul trebuie să faciliteze accesul la finanțare, să stimuleze finanțarea prin instrumente alternative, să crească transparența decizională și, bineînțeles, să dezvolte capacitățile inovative, acolo unde este cazul.

Dar, în același timp, se simte nevoia de creștere a calității pregătirii antreprenoriale, a aprofundării cunoștințelor manageriale, astfel încât să se sprijine profesionalizarea managementului practicat în IMM-uri.

Astfel, asigurarea echității și eficacității relației dintre autoritățile statului și întreprinzători este implicit condiție esențială.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Camera de Comerț și Industrie a României, entitate importantă în dezvoltarea României”.

## Stimați colegi,

Comerțul are o importanță strategică pentru dezvoltarea echilibrată și viabilă a sistemelor economice și sociale din orice țară. Comerțul reprezintă una dintre cele mai importante

laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piață.

Zilele acestea am participat la evenimentul care a marcat 25 de ani de existență a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad. Anul acesta celebrăm însă 145 de ani de existență a Camerei, înființată în 1871. Această entitate și-a adus o contribuție semnificativă în crearea condițiilor de realizare efectivă a comerțului. De-a lungul anilor, camerele de comerț au semănat relații, investiții, valori.

## Stimați colegi,

În proiectul privind înființarea camerelor de comerț și industrie s-a stipulat clar că scopul acestor entități este de a contribui la consolidarea noului stat românesc și la modernizarea acestuia, prin crearea unor instituții care să conecteze Principatele Române la sistemul economic capitalist occidental, devenit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, modelul politic, economic și cultural al României.

Trebuie să avem în vedere faptul că istoria evoluției sistemului cameral din România este strâns legată de instituțiile statului, dezvoltându-se împreună, în raporturi de subordonare sau colaborare. Camerele de comerț românești și-au pus amprenta asupra primelor forme de învățământ comercial și industrial, au dezvoltat relații internaționale cu instituții similare din alte state, au contribuit la liberalizarea comerțului, modernizarea transporturilor și a comunicațiilor, extinderea și consolidarea pieței interne.

Deși regimul comunist le-a desființat și a păstrat doar o instituție formală în București, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a României este unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri români din ultimii 150 de ani. Exponentă a economiei libere de piață, Camera de Comerț și Industrie a României a contribuit activ la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, a României.

Problemele din sectorul sanitar se tot adună și, rând pe rând, rămân nerezolvate. Declarațiile politice pe care le-am susținut până în prezent, pe această temă, par a nu fi suficiente.

În ultimele luni ne-am confruntat cu două episoade nefericite care au scos în evidență și alte aspecte ale precarității sistemului, ale cruntei situații din sector, ale crudei realități cu care medicina prezentului, la noi în țară, se confruntă.

Primul a fost incendiul de la Colectiv, unde SMURD-ul s-a mișcat acceptabil, având o dotare tehnică relativ bună, dacă ținem cont de resursele financiare aici investite, însă descoperim, ceea ce am mai spus, un sistem spitalicesc rămas mult în urmă.

Ce am „descoperit”? Că avem un spațiu, pregătit cu imense eforturi, pentru marii arși, dar nu avem încadrat personal specializat care să-l opereze. Că sunt dificultăți în aprovizionarea cu materiale sanitare din cauza subfinanțării cronice. Că, ținând seama de ceea ce au la dispoziție în spitalele noastre, specialiștii angrenați direct în terapia marilor arși, în mod sigur, chiar au făcut performanță. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat în Galați, și nu numai, pe întreg teritoriul țării chiar, într-un caz similar, Doamne ferește, dacă în capitală, unde este clar că sunt cele mai bune dotări din prezent, ne-am confruntat cu atâtea dificultăți.

Al doilea eveniment este cel al copiilor din Argeș. Aici ne dăm seama că în situații-limită singura șansă este să prinzi un loc în București, într-un spital cât de cât dotat, chiar dacă mult sub limita nevoii reale. Si, până la urmă, care să fie ideea pe care să o reținem în astfel de cazuri? Că vom ajunge să mutăm bolnavii în București?

Ministrul sănătății este pus în situația de a fi incapabil să descopere prin intermediul direcțiilor de sănătate publică județene problemele epidemiologice din teritoriu. Al cui să fie interesul? Ce fel de oameni nu reacționează prompt în astfel de situații? De ce mai sunt în funcții?

Aflăm că este o lipsă acută de medici specialiști epidemiologi. Aflăm, cu greu, că ar fi o problemă legată de existența unor germeni în alimentele aflate în consum, din surse așa-zis certe. Ne-am obișnuit să acuzăm înainte de a fi finalizată vreo anchetă. Pe de altă parte, te întrebi dacă aceste alimente, dinainte ambalate, înainte de a fi puse în consum nu ar trebui verificate sanitar. Iar, dacă legea nu este suficient de clară, de ce autoritățile competente, împărțite în comitete și comisii, agenții, structuri și departamente, de cele mai multe ori bine motivate financiar, nu solicită Legislativului îmbunătățirea ei? Să fie deficit de personal, deficit de profesionalism, deficit de rigoare științifică, deficit de dotare cu mijloace și materiale, deficit de legislație dedicată și clară, deficit de interes sau doar interes de a fi deficit?

Declarația politică se intitulează „Echilibrul între generații este amenințat pe termen lung!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Conform informațiilor diseminate recent de specialiștii Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2016, România număra 22,24 de milioane de cetățeni cu domiciliul în țară.

Dintre acestea, 3,485 de milioane de persoane reprezentau categoria de populație în vârstă de 65 de ani și peste, în timp ce 3,275 de milioane de persoane reprezentau populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani.

Pe baza acestor date, statisticienii au concluzionat că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în ultimii ani, populația vârstnică depășind cu 210.000 de persoane populația tânără.

În același timp, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 103 (la 1 ianuarie 2015) la 106,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), iar vârsta medie a populației a fost de 40,9 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2015.

Comunicatul Institutului Național de Statistică mai evidențiază și scăderea cu 0,3% a populației cu domiciliul în mediul urban, care, la începutul acestui an, număra 12,54 milioane de persoane, dar și diminuarea, cu aceeași pondere, a populației de sex feminin, care la 1 ianuarie 2016 era de 11,385 milioane de persoane.

În condițiile în care, în România, populația urbană reprezintă 54,4%, iar cea de sex feminin 51,2%, aceste scăderi ar putea părea nesemnificative. Aceste date însă, coroborate cu creșterea vârstei mediane, calculată la 40,4 ani, mai mare cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2015, induc semnele clare ale fenomenului de îmbătrânire a populației. Când în perioada ianuarie–decembrie 2015 s-au născut 203.055 de copii, dar au murit alți 262.228 de români, sporul natural rămâne negativ, iar echilibrul dintre generații este grav amenințat.

Chiar dacă îmbătrânirea populației este un fenomen de lungă durată, prognozele Organizației Națiunilor Unite anticipează că ponderea persoanelor vârstnice în structura populației totale va crește constant, urmând să atingă în anul 2050 peste 22% din populația globului, adică de aproape trei ori mai mult decât în anul 1950.

Declarația politică este intitulată „Reforma administrației publice – punct de vedere privind salarizarea și eficiența salariaților din sistemul public”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele săptămâni am urmărit tot felul de analize și dezbateri publice privind mult discutatul proiect de lege al salarizării unitare din sistemul bugetar. Interesant este că pentru prima dată în ultimii 25 de ani un executiv al României încearcă să includă criterii de profesionalizare, formare continuă și motivare privind funcția publică. În Occident, în unele țări statul finanțează pregătirea continuă, în altele și cetățeanul poate să își facă propria pregătire și i se deduce din impozite sau se acordă alte facilități. Formarea e foarte importantă. Nu se poate face o administrație concretă care să dea servicii de calitate fără o formare de care să avem grijă.

O analiză a vicepremierului Vasile Dîncu aduce în evidență necesitatea reformării structurii umane a administrației publice românești. „Ce ne dorim în acest an de guvernare? Să realizăm condițiile pentru profesionalizarea angajaților din acest sistem și pentru stabilitatea funcției publice. Odată construite aceste condiții, funcționarul public va fi motivat să performeze și să se gândească cu prioritate la interesul cetățeanului. Acum, statul e birocratizat și nu își îndeplinește funcțiile esențiale. Cred că statul român va trebui să fie mult mai suplu, să coste mai puțin și, în același timp, să fie prezent în spațiul contractului colectiv.” „Agenția Națională a Funcționarilor Publici va trebui să aibă un rol mult mai puternic în ceea ce înseamnă formarea, calificarea funcției publice și monitorizarea programelor. Acum face mai degrabă o evidență a funcționarilor publici. ANFP trebuie să fie agentul principal al formării, adică să planifice funcția publică, să creeze modele, să avizeze trasee, un ghid al carierei și să gestioneze dezvoltarea continuă a funcției publice. Nu va fi o restructurare, ci va fi un design nou pentru întreaga agenție; va primi funcții în plus.”

Formarea profesională continuă a angajaților din instituțiile publice reprezintă una dintre condițiile de bază pentru modernizarea sistemului public, susține ministrul administrației publice: „Am găsit profesioniști foarte buni în administrația românească, sunt oameni care știu foarte multe, care își fac treaba, dar uneori nu au toate condițiile. Or, una din condiții este aceea să-i introduci într-un proces de formare continuă. Pe cine mai enervează faptul că ar trebui să facă în continuare, să învețe, formarea continuă, ăsta într-adevăr este un motiv pentru ca acel om să plece din administrație; numai cine nu vrea să învețe, numai cine nu vrea să se perfecționeze, cine crede că este proprietarul funcției.”

Declarația politică este intitulată „Integrarea socială a copiilor cu dizabilități în societatea românească actuală”.

Dezvoltarea unei societăți incluzive pentru persoanele cu handicap, în general, și pentru copiii cu dizabilități, în special, ar trebui să reprezinte o prioritate.

Handicapul este definit ca „o pierdere sau limitare a abilităților funcționale fizice sau psihice”. Ca urmare a unei asemenea definiții, handicapul poate fi considerat o problemă, o boală.

Misiunea noastră este să oferim tuturor persoanelor posibilitatea de a-și exprima valoarea, de a simți bucuria vieții și de a descoperi lumea care-i înconjoară. Statul și familia oferă, sau ar trebui să ofere, șanse egale pentru fiecare prin educație, grijă, dragoste și respect.

Copiii cu sindromul Down sunt afectuoși, sociabili, prietenoși, generoși, dar la pubertate devin timizi, complexați, își recunosc handicapul, se culpabilizează, se identifică cu personajele negative, devin depresivi.

Copilul, încă dinainte de a fi la școală, se joacă de-a școala, învață statutele și rolurile sociale prin imitație de la vârste foarte mici.

Motive care sugerează importanța definițiilor dizabilității și handicapurilor: înțelegerea reacțiilor sociale față de dizabilitate și handicap, reacții care se conturează nu numai la nivelul indivizilor și grupurilor, ci și la cel al politicilor sociale; nevoia identificării și clasificării grupurilor dezavantajate în cadrul societăților industriale și moderne – în acest proces, dizabilitatea a fost întotdeauna o categorie importantă, legitimând accesul la asistență al celor inapți de muncă, delimitați clar de cei neîncadrați în activitate, lipsiți de motivația de a munci; afirmarea politicilor privind grupurile minoritare, cerințele stricte rezultate din nevoia dezvoltării și orientării politicilor de sprijin.

Limitele abordării rezultă din faptul ca noțiunea de „normal” este intens valorizată: ceea ce este comun pare a fi și de valoare, iar ceea ce este neobișnuit, „anormal”, provoacă un anumit prejudiciu. În mod frecvent, există tendința de a se asocia „normalul” cu ceea ce este corect, dezirabil, prin simplul fapt că aparține marii majorități a membrilor unei colectivități.

Declarația politică se intitulează „Alături de statul moldovean în comemorarea eroilor”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Ziua de 2 martie reprezintă un prilej de a aduce un omagiu soldaților care au luptat în războiul pentru apărarea integrității și obținerea independenței Republicii Moldova.

Luptele separatiste declanșate după obținerea independenței și formarea Republicii Moldovenești Nistrene au lăsat în urmă vieți curmate, persoane dispărute, mutilate, precum și un număr ridicat de locuințe distruse.

Trecutul istoric ne îndeamnă la a comemora căderea la datorie a soldaților moldoveni care s-au jertfit pentru apărarea teritoriului. Totodată, drumul sinuos parcurs de Republica Moldova sub influența rusească a arătat nevoia acesteia de a fi susținută de statul român în integrarea europeană și sprijinirea unui guvern democratic și transparent.

Ziua Memoriei este momentul prin care ne exprimăm regretul pentru victimele lăsate în urmă, dar în același timp și respectul pentru toți cei care au avut curajul de a se opune forțelor din stânga Nistrului, susținute politic și militar de ruși. Rezolvarea diferendelor transnistrene reprezintă un pas prin care Republica Moldova demonstrează că dorește să facă parte din Comunitatea Europeană și să elimine politicile separatiste care au dus la pierderi omenești rămase în memoria familiilor până astăzi. Cu această ocazie, doresc să îmi exprim aprecierea față de patriotismul de care au dat dovadă acești soldați și faptul că astfel de lupte nu pot rămâne uitate în istorie, ci trebuiesc comemorate în fiecare an așa cum se cuvine. Republica Moldova rămâne statul ancorat într-o luptă continuă, lupta de a fi lăsată să urmeze calea europeană.

De-a lungul timpului, relațiile bilaterale dintre popoarele noastre au avut de suferit din cauza liderilor politici. Cu toate acestea, România a fost dintotdeauna partenerul cel mai apropiat Republicii Moldova. În timpul războiului din Transnistria, țara noastră a contribuit necondiționat cu ajutor logistic la luptele pe care moldovenii le-au dus împotriva separatiștilor de origine rusă. Perioada ce a succedat acestui război a fost critică pentru Republica Moldova, aceștia având de ales drumul național pe care îl vor urma. În aceste condiții, moldovenii au încercat încă de pe atunci să-și orienteze politicile către partea occidentală a Europei, iar sprijinul pe care țara noastră l-a oferit nu a întârziat să apară.

Declarația politică este intitulată „Copiii din Argeș au drepturi, dar, singuri, nu și le pot apăra”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Cu siguranță ați auzit despre situația gravă a copilașilor din județul Argeș. Peste 35 de copii sub doi ani sunt internați actualmente, cauza presupunându-se a fi sindromul hemolitic-uremic, trei din copii cedând, din păcate, aceștia decedând în cursul lunii februarie în urma stării înrăutățite. Faptul că trei micuți au decedat este tragic, dar mai ales condamnabil, pentru că aceasta înseamnă că nu au fost luate măsurile corespunzătoare pentru ameliorarea stării lor. Nu putem contesta că personalul medical a făcut eforturi, dar este de datoria noastră să ne implicăm în acest caz deosebit de grav.

Condițiile în care s-au îmbolnăvit sunt încă neclare, iar acest lucru înseamnă că nu pot fi excluse nicio ipoteză și nicio posibilitate. Se impune, așadar, ca statul să acționeze mai ferm, prin instituțiile abilitate, pentru a se asigura că drepturile acestor copii fragili și atât de bolnavi sunt respectate.

Situația unui copil bolnav este gravă, dar situația unei epidemii sau a unor cazuri asemănătoare în rândul unor copii sub doi ani, toți din aceeași zonă geografică, trebuie să tragă un semnal de alarmă. Caracterul epidemiologic nu poate fi exclus, iar analiza amănunțită și cât mai rapidă este absolut necesară. Sistemul imunitar al unui copil sub doi ani este insuficient dezvoltat pentru a face față unor afecțiuni cărora poate adulții le-ar face față în condiții diferite. Tocmai de aceea trebuia ca până acum să existe deja o analiză și un raport clar din partea instituțiilor abilitate pentru a se stabili exact sursa, cauzele acestor îmbolnăviri în lanț și pentru a acționa cât mai ferm în oprirea lor și în vindecarea copilașilor acestora în suferință.

Un copil are alături de el părinții în multe situații, mai ales când este neajutorat. Firește, fiecare părinte dorește tot ceea ce este mai bun pentru copilul său. Cu toate acestea, caracterul epidemiologic al acestor cazuri și repetarea lor impun o analiză mai clară și trebuie ca instituțiile vizate să ia atitudine mai fermă și mai în profunzime. Nu putem nega că fiecare părinte dorește binele copilului său, dar în cazuri precum acesta, al copilașilor din Argeș, statul trebuie să se implice mult mai activ pentru a se asigura că drepturilor acestora sunt respectate. Din păcate, de multe ori chiar adulții nu își cunosc în întregime drepturile, caz în care ne putem pune întrebări privind cunoștințele acestora privind drepturile copiilor și mai ales dată fiind particularitatea dramei copiilor din Argeș, a copiilor pacienți.

## **Domnul Gheorghe Saghian:**

Declarația politică se intitulează „Munca suplimentară”. Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unui aspect des întâlnit, dar care, din păcate, nu este reglementat prin lege în mod clar. Este de datoria noastră să ne asigurăm că o multitudine de aspecte întâlnite în viața de zi cu zi sunt acoperite explicit și exact prin lege, pentru ca fiecare cetățean să beneficieze de drepturile care i se cuvin.

În mod concret, mă refer la faptul că în Codul muncii din țara noastră nu există la ora actuală prevederi explicite privind remunerarea muncii suplimentare prestate de către o persoană în numele alteia, în condițiile în care preia din atribuțiile celei de-a doua, aflată în concediu medical. Or, știm prea bine că este frecvent întâlnită situația în care atribuțiile unei persoane aflate în concediu medical trebuie preluate de o altă persoană.

Este firesc să vorbim, în aceste condiții, de muncă suplimentară. Acest tip de muncă suplimentară ar trebui să fie reglementat în mod clar de către Codul muncii, fiind o activitate care poate surveni deseori în cadrul activității unei companii sau a unei societăți comerciale și chiar în segmentul bugetar.

La ora actuală, munca suplimentară este definită de Codul muncii ca fiind munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, adică de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.

De asemenea, este prevăzut că munca efectuată de către salariat după terminarea programului poate fi calificată ca muncă suplimentară numai în situația în care există o solicitare din partea angajatorului pentru efectuarea de muncă suplimentară. În plus, legislația muncii prevede, la articolele 122 și 123, că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În acest sens, se înțelege că salariatul va beneficia, în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea muncii suplimentare, de același număr de ore libere precum cel al orelor suplimentare prestate, beneficiind de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

## Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de pe hol și care sunt încă la cafea sau în birouri, să-i invite în sală. Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă și prezența. Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimați colegi! Agrigoroaei Ionel Andronescu Ecaterina

prezent prezentă

|Anghel Adrian|| |---|---| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius|prezent<br>prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|| |Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|prezent<br>prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|prezent<br>prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian||Pop Liviu Marian|prezent| |---|---|---|---| |Flutur Gheorghe||Popa Constantin|| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Florian|prezent| |Geoană Mircea Dan||Popa Ion|prezent| |Ghilea Găvrilă||Popa Mihaela|prezentă| |Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian|prezent|Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu|prezent| |Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul|prezent<br>prezent|Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|învoire| |Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent| |Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț|prezent|Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca|prezent| |Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin|prezent<br>prezentă|Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru|prezent<br>delegație| |Mocanu Victor||Verestóy Attila|prezent| |Moga Nicolae||Vochițoiu Haralambie|| |Mohanu Nicolae||Voinea Florea|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Volosevici Andrei Liviu|| |Mutu Gabriel||Vosganian Varujan|| |Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai|prezent<br>prezent|Mai sunt colegi care au venit ulterior?<br>Reluăm apelul nominal foarte repede<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>

|prezentă| |Nițu Remus Daniel||Dacă e pe hol și nu e în sală, îmi pare rău. E prec|| |Obreja Marius Lucian|prezent|Luceafărul: „Era pe când nu s-a zărit/Azi o vedem și nu|| |Oprea Dumitru|prezent|Deci nu e în sală.|| |Oprea Gabriel||Facem apelul în sală, nu pe hol.|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Banias Mircea Marius|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Barbu Tudor|| |Pașca Liviu Titus|prezent|Bădălău Niculae|| |Pașcan Emil Marius|prezent|Bălu Marius|| |Pataki Csaba|prezent|Belacurencu Trifon|| |Pavel Marian|prezent|Biró Rozalia Ibolya|| |Păran Dorin|prezent|Blaga Vasile|| |Păunescu Teiu|prezent|Boagiu Anca Daniela|| |Pelican Dumitru||Boboc Cătălin|| |Pereș Alexandru|prezent|Bodea Cristian Petru|| |Pop Gheorghe|concediu|Boeriu Valeriu Victor|| ||medical|Bota Marius Sorin Ovidiu||

Dacă e pe hol și nu e în sală, îmi pare rău. E precum Luceafărul: „Era pe când nu s-a zărit/Azi o vedem și nu e.” Deci nu e în sală. Burlea Marin Butnaru Florinel Butunoi Ionel Daniel Calcan Valentin Gigel Chiuariu Tudor Alexandru Constantinescu Florin Coste Marius Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel Cristache Iulian Cristina Ioan Croitoru Cătălin Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Grapă Sebastian Ichim Paul Igaș Traian Constantin Ioniță Dan Aurel Jipa Florina Ruxandra Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Markó Béla Mazăre Alexandru Mihai Alfred Laurențiu Antonio Mihai Neagu

Numai o secundă! Stimați colegi,

Avem 87 de colegi care și-au ridicat cartela. Aș vrea să insist la colegii respectivi să fie prezenți, să putem începe ședința.

Finalizați, finalizați prezența, domnule secretar.

Da, mulțumesc. Mitu Augustin Constantin Mocanu Victor Moga Nicolae Mohanu Nicolae Mutu Gabriel Nasta Nicolae Neagu Nicolae Neculoiu Marius Nicoară Marius Petre Nistor Vasile Niță Mihai Nițu Remus Daniel Oprea Gabriel Pelican Dumitru Popa Constantin Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton

Rădulescu Cristian Savu Daniel Stuparu Timotei Suciu Matei Șova Dan Coman Tánczos Barna Tămagă Constantin Tătaru Nelu Teodorovici Eugen Orlando Tișe Alin Păunel Toma Ion Tomoiagă Ștefan Liviu Tudor Doina Anca Valeca Șerban Constantin Vegh Alexandru Vasiliev Marian Vochițoiu Haralambie Volosevici Andrei Liviu Vosganian Varujan

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Îi rog și pe colegii care sunt încă la cafea să poftească în sală.

Aș vrea să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi, să constat că este o ordine de zi suficient de bogată pentru a invita toți colegii în sală.

Doamnelor și domnilor, deschid ședința Senatului de astăzi.

Constat că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat participarea 98, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi a plenului a fost stabilită de Biroul permanent de luni și o

– 9.00–10.30, așa cum bine știți cei care ați fost și în sală, declarații politice;

– 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative, votul final fiind pentru ora 12.00.

Exisă semne de întrebare, intervenții legate de programul de lucru?

Nu există.

La punctul 1...

Nota de sesizare, da, într-adevăr.

Înainte de punctul 1, o notă de sesizare pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, intrând la această categorie Legea pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011.

La acest punct există intervenții? Nu există. ## V-am adus la cunoștință acest lucru.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 7–12 martie 2016.

Luni, 7 martie:

– 9.00–11.00, activități în comisii;

– 12.30 – ședința pregătitoare;

- 13.00 – ședința Biroului permanent;

- 14.00–16.00, lucrări în grupuri;

- 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe

- legi organice – ora 17.00;

- 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri,

- transmise radio.

Marți:

– 9.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora ministrului – 9.30 și 12.00 – vot final pe inițiativele legislative cu caracter ordinar;

– 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 9 martie:

– 9.00–10.30, declarații politice;

– 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului.

Joi, 10 martie: 9.00–14.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă – activități în colegiile electorale.

Sunt intervenții legate de programul de săptămâna viitoare?

Vă rog, doamna senator.

Doamna senator Anghel, microfonul 3. Sau doriți microfonul central?

## E o chestiune de procedură.

Am rugămintea totuși – poate că se mai schimbă ceva la Biroul permanent de luni – să fie puse măcar de duminică seara legile care vor veni în plen. Este absolut înfiorător programul și, dacă avem 10, 20 de legi să citești, să vezi despre ce e vorba, nu ai când, în două-trei ore, dacă le punem la ora 11.00 pe site.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator,

Găsesc justificată cererea dumneavoastră. Vă aduc la cunoștință însă că e în funcție de cum vin rapoartele de la comisiile de specialitate. Noi avem tot interesul ca dumneavoastră să le aveți cât mai devreme, să le puteți studia cât mai mult, pentru că totdeauna punctele de vedere exprimate sunt folositoare pentru un proiect de lege care trebuie votat.

Cine este ministrul invitat?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă există ministru invitat pentru săptămâna viitoare... Ministrul sănătății, Andrei Achimaș-Cadariu.

În principiu, nu avem răspunsul domnului ministru dacă poate veni. În raport cu acest răspuns, o să stabilim luni, în ședința Biroului permanent, dacă este și altceva.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Stimați colegi,

Avem o problemă pe care aș vrea s-o supun, înainte de a intra pe dezbateri pe proiecte de legi, atenției dumneavoastră.

Ieri, în ședința din 1 martie, am dezbătut Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii poliției locale nr. 155/2010, inițiativă cu caracter organic al cărei termen de adoptare tacită este astăzi. Aș ruga, până la sfârșitul ședinței, toți colegii, în principal liderii grupurilor parlamentare, să invite colegii pentru a avea cvorum de lege organică, pentru că ar fi păcat ca o lege atât de importantă, după ce am dezbătut-o, să intre în adoptare tacită. Adică e munca Senatului, care nu se reflectă într-o asemenea adoptare. Deci o lăsăm pentru un moment oportun din acest punct de vedere.

Intrăm pe ordinea de zi obișnuită, punctul 1, continuare de dezbateri..., iertați-mă.

Înainte de a intra pe punctul 1, îl invit la microfonul central, pentru o scurtă intervenție, pe domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să am o scurtă intervenție în atenția doamnelor, domnilor senatori și în special în atenția liderilor de grupuri parlamentare.

Vreau să menționez că la 16 septembrie – și fac această intervenție ca președinte al Comisiei pentru aderarea României la Spațiul Schengen –, la 16 septembrie am transmis Birourilor permanente ale celor două Camere o notă în care informam și atrăgeam atenția conducerii Parlamentului României asupra faptului că suntem dacă nu singurul, suntem unul dintre extrem de puținele parlamente naționale din Uniunea Europeană care nu au în structura de organizare o comisie parlamentară permanentă care să trateze problemele de migrație, refugiați, azilanți. Trec peste practica europeană, care privește, de altfel, și organizații importante, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, care au astfel de comisii privind migrația, refugiații, dar spun acest lucru în contextul în care știm că tema – poate tema principală – în aceste luni, dar și pentru foarte mult timp de acum înainte, va fi gestionarea acestui subiect.

Din păcate, Parlamentul României nu doar că nu are o comisie pentru migrație specializată, permanentă, dar are un deficit de expertiză foarte serios. Acest lucru, în contextul în care săptămânal primim o avalanșă de documente de la Comisia Europeană: proiecte de directivă, de regulament, documente de consultare, asupra cărora, este adevărat, o serie de alte comisii parlamentare – afaceri europene, Comisia pentru administrație, Comisia Schengen – se pronunță, dar nu avem o comisie care pe fond să fie competentă, mai ales că este un subiect de primă importanță pentru Uniunea Europeană. În aceste condiții, vreau doar să semnalez faptul că această notă pe care am transmis-o, la trei luni după data transmiterii, a fost repartizată de Birourile permanente reunite către liderii grupurilor parlamentare spre exprimarea unui punct de vedere. Și rugămintea, apelul meu este ca liderii grupurilor parlamentare să se exprime și, eventual, să ia în considerare elementele pe care le-am ridicat în notă. Realmente, Parlamentul României lipsește în procesul de luare a deciziei în plan intern și în analiză, în exprimarea unor puncte de vedere fundamentate cu expertiză.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Continuăm dezbaterile de ieri pe Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Era înscris la cuvânt domnul senator Pașcan. Vă rog, microfonul 1.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Intențiile bune, din când în când, nu se pot realiza, pentru că există niște piedici de care nu avem cum să nu ținem cont. Chiar dacă am argumenta că nu punem într-o dificultate societățile care contribuie, pentru că s-ar deduce din impozit, asta implicit înseamnă, în interpretarea oricărui economist european, că, din bugetul de stat, ce nu câștigă bugetul de stat dăm unor societăți private. Asta înseamnă ajutor de stat.

Deci chiar intenția excelentă... și cu toată tăria susțin că, într-adevăr, ar merita să acordăm un sprijin pentru societățile care creează valori, însă crearea valorilor costă, iar veniturile nu sunt acoperitoare pentru astfel de emisiuni.

Trebuie să înțelegem că va trebui să găsim altă metodă, altă cale pentru a sprijini astfel de creații, într-adevăr necesare, pentru a avea calitatea emisiunilor pe care, fără discuție, o găsim în fel de fel de canale care au și subtitrări, au și translație, vedeți Discovery, vedeți toate canalele care sunt, National Geographic etc., etc., sunt suficiente, Viasat History..., avem de unde ne informa.

Păcat că nu există la Televiziunea națională o preocupare în acest sens și nu avem acele emisiuni la acel nivel cu care ne-am cam obișnuit în ultima vreme pe produsele care ne sunt oferite de societățile de cablu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doar doresc să le reamintesc colegilor că e un proiect care privește constituirea unui fond audiovizual, constituit din 5% cotă atrasă de la cei care dețin rețele de retransmisie electronice prin cablu, pentru că acest fond audiovizual este necesar pentru a susține emisiuni exclusiv de cultură și educație.

Se știe că, în mod constant în ultimii ani, aceste emisiuni sunt tot mai puțin difuzate de televiziuni, ele nu au un caracter comercial, prin urmare nu atrag nici publicitate, și au devenit, practic, aproape nule în grilele de programe ale televiziunilor. Or, prin constituirea acestui fond audiovizual, care va sta la baza unei selecții de proiecte culturale și de educație și a unor emisiuni în consecință, practic, creăm posibilitatea de a nu dispărea din grilele televiziunilor astfel de programe.

Eu cred că este un proiect legislativ cât se poate de util. Prin comisia care va stabili repartiția acestor fonduri, compusă în mod mixt și echilibrat din reprezentanți ai tuturor entităților instituționale care converg și coordonează astfel de programe sau participă la programe în domeniu, eu cred că nici nu trebuie să avem suspiciuni. E un motiv deplin pentru a susține acest proiect legislativ și, implicit, în felul acesta, pentru că nu se face nimic în schimb, să contribuim la emisiuni și la promovarea lor pe cultură și educație.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2. Vă rog, poftiți la microfon, domnule senator.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Georgică Severin, vă rog. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Apreciez și eu ce spunea domnul senator Verestóy, că intenția este bună, dar știm foarte bine că, de multe ori, drumul spre iad este pavat cu intenții bune și sunt ferm convins că 99% din cei care au semnat această propunere legislativă au gândit-o din acest punct pozitiv, de a ajuta televiziunile.

Dar, dacă este să facem un istoric, este vorba de propunerea unui membru al CNA lansată în spațiul public în momentul în care s-a văzut că acea formulă de ajutor de stat printr-un fond guvernamental a fost respinsă de televiziuni... și nu era de actualitate, a apărut această propunere.

Haideți să lămurim câteva lucruri:

În primul rând, Consiliul Concurenței a spus că vorbim de ajutor de stat.

În al doilea rând, vrem să dăm niște atribuții..., de atribuire de fonduri CNA-ului, ceea ce nu este rolul său.

În al treilea rând, proiectul stabilește că se vor da aceste fonduri în mod egal acelor posturi care sunt primele 12 în lista de „must-carry”, deci libere la retransmisie. Iertați-mă, dar de ce numai cele libere la retransmisie?! De ce, dacă un post, care nu este liber la retransmisie – și avem, de exemplu, toată gama PRO –, face emisiuni culturale, să nu beneficieze? Pentru că aici este marea miză! De fapt, sub pretextul că se dorește promovarea emisiunilor culturale și educative, se încearcă să se dea ajutor de stat unor societăți comerciale cu mari probleme financiare. Despre asta vorbim, nu trebuie să ne învârtim în jurul cozii. Pentru că, dacă ar fi vorba de emisiuni culturale, s-ar face un concurs de proiecte la care să poată să participe toate televiziunile licențiate în România.

O să vă mai spun ceva, stimați domni. Pe lista primelor 12 avem și posturi care au sediul social la Londra. Ce facem cu ele? Le obligăm? Le invităm? Sau nu pot să participe?

Nu mai spun încă un lucru, că mi se pare complet imoral să încercăm să ajutăm niște societăți private de televiziune, care sunt pe o piață liberă, mărind, în final, abonamentele cetățenilor, care primesc semnal prin cablu TV și prin satelit.

Povestea că nu se vor mări în niciun fel abonamentele..., haideți să fim serioși! Știți ce este trist? Când vorbim de mărirea taxei la Televiziunea Română, toată lumea țipă pentru 1 leu sau 1,50 lei, dar când este vorba să se mărească abonamentele ca să ajutăm niște societăți private, cu care unii sau alții au interese, nu mai deranjează pe nimeni! Tot de banii cetățenilor vorbim! Tot de egalitate pe piața audio-media și, dacă vreți, tot de respect față de ceea ce înseamnă capacitatea fiecăruia de a rezista făcându-și datoria! Iar dacă vrem să sprijinim cultural, avem posibilitatea să se creeze concursuri de proiecte, se pot găsi formule de mecenat, sunt multe alte formule.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Daniel Barbu.

## Domnul senator Barbu.

Am o rugăminte, am început cu o jumătate de oră întârziere, am dezbătut acest proiect și ieri... Nu vreau să se înțeleagă altceva, aș vrea ca ai noștri colegi să se exprime mai sintetic, nu am..., nu rog..., nu spun nimănui să nu vorbească, ce problemă ridică..., iar când doriți microfonul central și v-ați înscris la cuvânt, să fiți din timp la microfonul central. Mai pierdem un minut până ajungeți la microfon. Vă rog, doamna Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sintetic. Nu, nu sunt de acord. Au fost perioade în care Televiziunea Română a mers foarte bine, pentru că cel care a fost în fruntea Televiziunii a știut să gestioneze bine și banii, și programele și nu au fost probleme. La Radio nu sunt probleme.

Cum să mărim taxa?! Păi, hai să ne gândim: Televiziunea Română are bani de la bugetul de stat, are bani din taxă, are bani din publicitate. Face concurență neloială televiziunilor comerciale, care trăiesc numai din publicitate. Televiziunile comerciale dacă nu au program și nu au rating, mor! Televiziunea Română trebuie susținută de cetățeanul român? De ce?! De ce?!

Și, vorbind de programe și programe culturale, păi, numai programe culturale nu sunt! Cum este posibil să dai..., ne aducem aminte, era jumătate de an, pe un singur sezon, avea datorie Televiziunea Română la „zâna zânelor” 100.000 de euro. Cum este posibil să faci contracte de genul acesta, când tu nu ești televiziune comercială?!

Deci tu ești televiziune de stat, în ideea în care trebuie să ai programe în așa fel încât să mergi până la ultimul cetățean, să-l educi, dacă este cazul, și să ai, cum a spus domnul președinte al comisiei, programe culturale. Nu, nu sunt de acord!

Mulțumesc, doamnă senator.

Nu! Să lupte! Să lupte și să-și facă banii!

Mai mult decât atât, vă rog să citiți raportul Curții de Conturi, să vedeți ce scrie și despre lege, și despre ceea ce au făcut domnii cu banii cetățenilor.

Mulțumesc.

Domnul senator Daniel Barbu, vă rog. Domnul... S-a înscris înaintea dumneavoastră. Microfonul 3. Domnul senator Daniel Barbu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să luminez o altă chestiune care mi se pare importantă, și anume premisa inițiativei care a fost lăudată mi se pare greu de argumentat. Există dovezi, inclusiv în trecutul televiziunilor din această țară, dar, în zilele noastre, în Franța, cu emisiunile lui Pivot, în Statele Unite, cu emisiunile lui Charlie Rose, care sunt sindicalizate, cu privire la faptul că producțiile TV culturale au public consistent. Publicul..., audiența generală e, de regulă, mai inteligentă decât mulți dintre noi își închipuie.

Nu trebuie să plecăm de la premisa, și de aceea spun că ea mi se pare greu de apărat, că publicul nu este interesat de emisiuni culturale și, de aceea, ele trebuie subvenționate. Dacă emisiunile culturale sunt de calitate, ele vor avea public.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Să nu fim ipocriți. Din păcate, televiziunea..., televiziunile – public plus comercial –, tendința este una singură: tabloidizarea, scandalul! Fapte pe care nici nu și le poate imagina cineva devin evenimente. Deci chestiunea asta este realitatea de zi cu zi. Uitați-vă la emisiunile din „prime-time”: tabloidizare! Nu mai vezi emisiune culturală, chiar dacă ar putea să atragă acea emisiune, pentru că ratingul se face cu scandal, ratingul se face cu tabloidizare. Dacă ai rating, primești reclamă, publicitatea depinde de rating și, atunci, tendința asta este.

Avem nevoie de o reacție, reacție a statului. Sigur că eu înțeleg și ceea ce s-a spus în legătură cu concurența. Înțeleg și ceea ce s-a spus despre eventualul ajutor de stat, despre eventuala discriminare în situația în care anumite firme primesc... de la cine? Doamne, știți foarte bine ce se întâmplă la acest consiliu și ce se întâmplă la conducerea acestui consiliu. Vă dați seama ce ar mai fi să împartă și bani actualmente!

Înțeleg lucrurile acestea, dar nu înțeleg de ce inclusiv ministerul, inclusiv Comisia pentru cultură nu întreprind nimic. Este un gest, este un protest, este un semnal că lucrurile trebuie să se schimbe, în sensul că adevărata cultură trebuie subvenționată. Ea este subvenționată oriunde în lume.

În România nu avem bani pentru asemenea subvenții și, atunci, ne mirăm că educația merge prost, ne mirăm că oamenii la o anumită emisiune nu știu nici ce e moneda, nici cine e președinte, nici unde ne aflăm, nici dacă suntem mamifere sau... conifere! Păi, asta este realitatea! Păi, să vedem, să facem..., să avem o reacție, pentru că, altfel, direcția este în jos.

Mulțumesc.

Inițiatorul a dorit un punct de vedere scurt. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar foarte scurt. Am vrut doar să vă arăt că s-a creat o falsă problemă – și îmi pare rău că președintele Comisiei pentru cultură a făcut acest lucru. Vorbim de 12 televiziuni din pachetul „must-carry”. S-a spus că se dorește astfel, prin acest proiect, să li se plătească datoriile. Iertați-mă, cele 12 libere la retransmisie sunt cele mai importante televiziuni din România.

Deci dacă toate sunt îngropate în datorii și noi așa înțelegem să le plătim este absolut o manipulare și o falsă problemă care s-a adus în discuție. Eu vorbesc de constituirea unui fond pentru susținerea exclusivă a emisiunilor de cultură și de educație, ceea ce nu se întâmplă la ora actuală în România.

Este o cale. Câtă vreme nu se vine cu o alta, eu cred că aceasta este una utilă și realizabilă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Aceeași temă. Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României este prezentă doamna Irina Cajal, da?

Pe scurt, doamnă ministru, vă rog. Microfonul 10.

**Doamna Irina Sanda Cajal** - **Marin** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Conform expunerii de motive, reglementările cuprinse în propunerea legislativă au ca obiectiv instituirea unui control mai eficient al Consiliului Național al Audiovizualului asupra emisiunilor radio/TV care emit în limba maghiară.

Inițiatorul susține că aceste emisiuni nu pot fi monitorizate de consiliu din cauza lipsei personalului vorbitor de limba maghiară, astfel că există posibilitatea de a fi promovate mesaje care să nu respecte legislația în vigoare.

Concluziile, vă rog.

## **Doamna Irina Sanda Cajal** - **Marin:**

Întrucât Consiliul Național al Audiovizualului este instituția publică autonomă, aflată sub control parlamentar, care reprezintă garantul interesului public și unica autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, susținem punctul de vedere negativ propus de CNA. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege este pe aceeași linie cu cea pe care am discutat-o și am respins-o ieri. Este vorba de o propunere prin care, practic, se încearcă o suprareglementare în zona subtitrării emisiunilor în alte limbi.

Conform legilor în vigoare, cu excepția emisiunilor în direct, unde este imposibilă subtitrarea, toate celelalte emisiuni sunt, în mod obligatoriu, subtitrate.

Dacă o televiziune sau alta încalcă legislația în vigoare, în acest moment, există toate mijloacele în Legea audiovizualului de a se acționa și a fi sancționate. Deci orice propunere a inițiatorului nu vrea decât o suprareglementare.

De aceea, Comisia pentru drepturile omului ne-a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru cultură și media a adoptat un raport de respingere.

Legea este organică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest..., prezentă pentru acest proiect, pardon!, doamna ministru Caraman.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9. ## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ transpune Directiva nr. 31 a Uniunii Europene pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Completările principale sunt: clarificarea unor termeni, reducerea frecvenței realizării inspecției la intervale de patru ani a cazanelor de combustibil gazos, impunerea obligativității afișării certificatelor de performanță energetică la toate categoriile de clădiri frecvent vizitate de public, precum și alte măsuri cu caracter contravențional.

Vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ în forma adoptată de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă ministru.

Din partea comisiei este prezent... Comisia pentru administrație, domnule secretar, aveți cuvântul.

În ședința din 23 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu două amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege aferent.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Declar...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Titus.

energetică a clădirilor, o temă care este conexă, este adevărat, cea legată de performanța energetică, anveloparea clădirilor, a blocurilor de locuințe, respectiv a caselor.

Știți că există un act normativ ulterior, Ordonanța nr. 63/2012, aprobată prin Legea nr. 238/2013, dar și faimosul ordin care, până la urmă, a fost adoptat, privind normele metodologice, care se referă în mod explicit la anveloparea termică și a caselor de locuit, nu doar a blocurilor de locuințe.

E o temă care interesează foarte multe comunități locale pe întinsul țării, inclusiv pe cei pe care îi reprezint din Colegiul senatorial din sectorul 1, București.

De la momentul adoptării inclusiv a normelor metodologice până astăzi, niciun fel de progres în implementarea acestei legislații și vă spun că cetățenii constant ridică această problemă în întâlnirile de la cabinetele parlamentare.

Eu aș adresa rugămintea, am și făcut recent o interpelare pe această temă la adresa Guvernului, ca Guvernul să se uite cu mare atenție, chiar dacă competența e partajată inclusiv la nivelul administrației locale, sunt anumite probleme acolo, Guvernul totuși să intervină, să susțină punerea în practică a acestei legislații, foarte importantă în continuare pentru multe milioane de români.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, vă rog. Microfonul... Doriți central? Microfonul 3. Vă rog.

Eu am o întrebare pentru Guvern. Există specialiști care spun că actuala anvelopare a blocurilor cu spuma aceea de mare reprezintă un mare pericol pentru clădiri în sine și la cutremure, și la incendii et cetera, et cetera.

Vreau să știu dacă au fost luate în calcul toate lucrurile acestea și dacă există riscul sau dacă dumnealor își asumă riscurile din acest punct de vedere.

## Mulțumesc.

Dacă există și alte discuții?

Am rugat să vă anunțați mai din timp. Da, vă rog, poftiți! Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință...

Ca întotdeauna, vina-i a președintelui de ședință, știți foarte bine.

Doamna ministru, dacă sunteți pregătită, puteți răspunde acum. Dacă nu, la intervenția și întrebarea doamnei senator puteți să-i răspundeți și în scris. Vă rog.

Vă mulțumesc.

O să-i răspundem în scris domnului senator, iar întrebarea doamnei senator cred că se referă la calitatea materialelor folosite pentru anvelopare. Dacă..., mai concret, dacă doriți, ne interpelați și răspundem în scris. Vă mulțumesc.

Chestiunea cu privirea periferică a mai fost menționată, și cu secretarii care vă asistă, cu tot respectul.

Foarte pe scurt. Vreau să ridic în atenția secretarului de stat o problemă în contextul temei abordate, performanța

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, la sfârșitul ședinței noastre. Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Din partea Guvernului, prezentă pentru acest proiect doamna Caraman.

Vă rog, doamna ministru. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să urmăriți totuși ședința! Lăsați dialogul cu colegii.

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Susținem aprobarea în forma adoptată prin raportul Comisiei pentru administrație. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru... transporturi și energie?! Da, vă rog, microfonul 5. Domnul senator Ehegartner.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, la sfârșitul ședinței.

Punctul 5, Proiectul de lege...

Vă aduc la cunoștință că votul pentru legi organice e planificat pentru ora 12.00 sau la sfârșitul ședinței.

Rog colegii care mai părăsesc sala să revină în sală pentru a putea vota.

Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul Tiberiu Trifan, da?

Domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul vizează stabilirea competenței de numire și eliberare din funcție a șefilor serviciilor teritoriale ale Poliției de Frontieră de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la propunerea șefului Gărzii de Coastă, respectiv a șefilor inspectoratelor teritoriale ale Poliției de Frontieră.

În prezent, domeniul nu este reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

În temeiul celor menționate, susținem adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Deneș, secretarul comisiei.

Vă rog, domnule senator.

În ședința din 16 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege aferent.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 6, Proiectul de lege privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Inițiator, Guvernul României.

Din partea Guvernului României, prezentă pentru a susține doamna ministru Gabriela Scutea.

Doamna ministru, vă rog.

Era să spun doamna procuror, învățat cu dumneavoastră de pe alte vremuri.

Aveți cuvântul.

Pe scurt, vă rog.

Microfonul 9.

## **Doamna Gabriela Scutea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege propus are în vedere transpunerea unei directive adoptate la nivelul Uniunii Europene și contribuie la creșterea modalităților de cooperare între statele membre, facilitând recunoașterea reciprocă. În acest sens, acest instrument se adresează protecției acordate persoanelor vătămate printr-o infracțiune, prin circulația facilă a ordinelor de protecție între statele membre și recunoașterea acestora. Proiectul are în vedere standardele de drepturi procedurale, care sunt comune la nivelul Uniunii Europene, și, din alt punct de vedere, încadrarea în arhitectura Codului de procedură penală român este una simplă.

Vă adresăm mulțumiri pentru contribuția constructivă pentru parcurgerea acestui proiect de lege în faza parlamentară și credem că beneficiile proiectului, odată transpus în legislația română, relevă și coerența cu libertatea de circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene.

Astfel, toate garanțiile din sfera de libertate și justiție, împreună cu alte principii fundamentale ale Uniunii, contribuie la o mai bună exercitare de către cetățeni a drepturilor lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici, secretarul comisiei.

Vă rog.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au transmis avize favorabile asupra acestui proiect de lege și, în consecință, în data de 23 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul... Care-l doriți? Microfonul 3.

Eu înțeleg punctul dumneavoastră de vedere, dar nu în cazul și în cadrul acestui CSM!

Bine. Mulțumesc frumos. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, pe care-l rog, într-un minut, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modalitatea de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli al operatorilor economici la care statul este acționar unic ori majoritar sau deține direct sau indirect o participație majoritară.

În principal, modalitatea de aprobare se referă la calendar, la eliminarea unor obligații pentru cele care se află în insolvență, la reglementarea aprobării bugetelor prin hotărâri AGA.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în acord cu raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea ca acest proiect de lege să fie adoptat, cu amendamentele admise prin raportul Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.

Am și eu o întrebare pentru minister: de ce a fost nevoie de avizul CSM-ului, în momentul în care nu este vorba de organizarea profesiei juridice? Pentru că numai acolo au un cuvânt de spus. În rest, dacă ținem cont de toți și de toate, n-o să facem nimic, niciodată.

Să-mi spună și mie articolul de lege care dă dreptul CSM-ului să se pronunțe și să dea aviz pe legea aceasta, având în vedere faptul că nu este din domeniul de competență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu trebuie să vă spun că, la solicitarea comisiei de specialitate, s-a cerut avizul CSM. Acum, știți ce se întâmplă? Rămân la părerea că mai bine consultăm un specialist în plus, decât să facem o greșeală.

Dacă sunt și alte puncte de vedere?

Doamna senator Anghel, abuzați de bunăvoința noastră.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Badea. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 23.02.2016, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia economică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au transmis avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

Mulțumesc.

Stimați colegi, dezbateri generale? Nu sunt. Declarăm dezbaterile generale închise. Vot, la sfârșitul ședinței, astăzi.

Este lege cu caracter ordinar.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Dacă inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt prezenți.

Guvernul României este reprezentat de domnul Gabriel Gheorghe.

Este, da? Microfonul 9. Aveți cuvântul. Pe scurt.

## **Domnul Gheorghe Gabriel Gheorghe** _– vicepreședintele_

_Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Facem propunerea de respingere a acestei solicitări, datorită faptului că s-a reglementat prin ordonanță de urgență domeniul jocurilor de noroc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia. Vă rog, domnule Badea, pe scurt.

Domnule președinte,

Membrii comisiei, în ședința din 23.02.2016, având la bază avizul negativ dat de Comisia juridică și analiza proiectului de lege, au transmis un aviz negativ cu majoritate de voturi și au transmis un raport de respingere pentru proiectul legislativ.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, la sfârșitul ședinței.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dacă inițiatorii doresc să-și spună punctul de vedere?

Din partea Guvernului, pentru acest proiect, este prezent domnul Gabriel Lungu.

Vă rog. Microfonul 8.

Pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate este condusă de domnul Frătean Petru.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Vreau numai să vă atrag atenția. Votați cum doriți această propunere. În România au fost extraordinar de multe zone poluate. Dacă începem chiar și cu Bucureștiul, cu Acumulatorul, și dacă vorbim de zonele de unde s-a extras aur și ce s-a folosit pentru extragerea aurului și pentru Copșa Mică, și pentru Zlatna, și pentru tot ce doriți dumneavoastră, asta înseamnă că, în curând, toată populația României va beneficia de astfel de prevederi. Gândiți-vă bine la sistemul de pensii și la deficitul enorm pe care îl are și cred că ar trebui să depășim zona de impact electoral.

Vă spun foarte clar că a mai fost încă o propunere și o să urmeze o avalanșă în curând, mai bine propuneți de la început, ca întreaga populație a României să iasă la pensie mai repede cu doi ani.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Domnul senator Vegh. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt și eu perfect de acord cu antevorbitoarea, cu doamna senator Câmpeanu. Deci este un proiect de lege... Mi se pare foarte neclar. Nu sunt stabilite termene, în ce perioadă au stat 30 de ani, pentru că, în zonele respective, au fost fabricile care poluau foarte mult într-o anumită perioadă. Dar peste 10 ani, dacă cineva solicită pensionare, se mai consideră perioada de după închiderea fabricilor?

Mi se pare că este un proiect neaplicabil și cred că ar trebui să-l respingem.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnul senator Pop, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi intervenit dacă nu auzeam de caracterul electoral al acestei propuneri... inițiative legislative.

1. Sunt cetățean al municipiului Baia Mare, mă încadrez, dacă aș sta 30 de ani, în acest proiect de lege, dar vreau să spun doar un singur lucru: dacă, cumva, va trece această inițiativă legislativă, își va produce efectul din 2030, adică mult peste 14 ani, și nu cred că trebuie să ducem în zona electorală acest aspect, pentru că sunt zone în care, într-adevăr, poate trebuie extins acest lucru, dar trebuie o analiză mult mai temeinică la nivelul Ministerului Muncii, pentru că și distanța modificată de la 8 kilometri la 10 kilometri poate produce efecte neașteptate. Fapt pentru care..., nu sunt eu în măsură, dar cred că o analiză ar trebui făcută la nivelul Comisiei pentru muncă și o reîntoarcere acolo, dacă sunt de acord liderii de grup, ar fi bine-venită. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, doamna, viceliderul grupului, vă rog, poftiți la microfon.

Vă rog să retrimiteți la comisie și rog ministerul să analizeze cu tot simțul de răspundere o astfel de lege, pentru că, și dacă stabilim, și, într-adevăr, trebuie, într-o zonă ultra populată, ultra calamitată sau poluată să dăm acest beneficiu populației, gândiți-vă că fiecare se va duce acolo, își va face flotant..., flotant sau o altă formă, doar așa, ca să beneficieze.

Deci ori stabilim niște lucruri și criterii foarte clare și delimitări foarte clare, ori nu acceptăm astfel de propuneri. Vă rog să analizați cu tot simțul de răspundere.

Vă cer să retrimiteți la comisie acest material și vă rog să fiți de acord.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Îi rog pe toți colegii să ia loc. Se votează.

Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea viceliderului Grupului PNL de retrimitere la comisie pentru două săptămâni. Două săptămâni.

Mulțumim frumos.

Domnule Frătean, doreați să luați cuvântul.

Nici nu a fost respinsă, nici nu a fost aprobată.

Nici, nici. Deci nici, nici. De asta am și spus. Așa este. Domnule senator Frătean, vă rog. Microfonul central.

Aș...

Poate, poate-i mai convingător decât alți colegi.

Vă rog să-mi permiteți să fac o scurtă apreciere asupra situației.

Cred că s-a creat o confuzie și aș dori s-o elimin. În Legea nr. 263/2010 această prevedere există pentru Zlatna, Baia Mare, Copșa Mică. Deci să ne înțelegem foarte clar. E vorba de zone cu un grad de poluare certificat, atestat și, așa cum spunea și un coleg, care au efect peste 30 de ani.

Așa că n-aș dori ca în argumentație să apară confuzii că se deschide o cutie a Pandorei. Dimpotrivă, se rezolvă o situație concretă și reală.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, există alte puncte de vedere? Nu există.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Dobra.

Vă rog. Pot să-l refuz eu pe domnul senator Dobra?! Niciodată nu s-a întâmplat.

Microfonul central, vă rog.

Este lege organică, oricum; probabil, luni se va finaliza. Vă rog.

În acest sens, domnule președinte, în interesul nostru, al tuturor, dacă programul se păstrează și la ora 12.00 începem votul pe legile organice...

La sfârșitul ședinței încercăm. Cred că aveți dumneavoastră dreptate, aproape de ora 12.00.

...aș propune, la un moment dat, fie să verificăm cvorumul, fie să facem din nou un apel nominal...

Așa o să facem. Așa este.

...pentru că e păcat să cadă legi, ce ar trece altfel, din cauza prezenței.

Da. Mulțumesc. Oricum, eram în această poziție. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt prezenți. Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu. Vă rog, domnule ministru, pe scurt. Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la raport.

În consecință, vă supunem spre adoptare raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale.

Nu, nu, nu, punctul 10 e ăsta.

Mulțumim. Închidem dezbaterile generale.

Vot, luni, ora 17.00.

Și ultimul proiect pentru astăzi, punctul 11, Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie.

Proiectul de la nr. 11 are ca inițiatori o parte din colegi... Nu-i văd prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu. Vă rog, domnule ministru, pe scurt.

## **Domnul Gabriel Lungu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 1 septembrie ca Zi a comunităților defavorizate, pentru a contribui la conștientizarea combaterii sărăciei și în special a excluziunii sociale.

Ministerul Muncii a observat că nu există niciun impact financiar și susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

După o dezbatere extrem de aprofundată din foarte multe puncte de vedere, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente respinse.

- Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Urmează domnul senator Motoc.

Domnul senator...

Numai o secundă! Domnule Popa, numai o secundă! Constat că sunt amendamente respinse. Inițiatorii doresc să le susțină?

Sunteți autor de amendament și doriți să-l susțineți, da? Domnule Popa, o să vă rog să-i permiteți colegului să susțină amendamentul.

Domnul senator Iovescu.

Microfonul 3.

Vă rog să indicați articolul. Și amendamentul care v-a fost respins, ca să-l pot supune votului.

Doriți și dumneavoastră microfonul central? Da. Poftiți! Deci vă rog indicați articolul și conținutul amendamentului. Nu e nevoie să faceți o expunere de motive pentru susținere.

Da. E vorba de titlul propunerii: „Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua persoanelor afectate de sărăcie”.

Aș mai vrea să vin cu o intervenție, să vă rog să...

## Domnule senator,

Textul pe care l-ați propus dumneavoastră și v-a fost respins. Citiți-l. Textul pe care l-ați propus și v-a fost respins. Vă rog să-l citiți, ca să-l supun la vot.

Da. Acesta este textul. Aș vrea să-l completez cu observația Consiliului Legislativ, care...

Domnule senator, nu ne înțelegem. Sunteți autorul unui amendament respins.

## Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii prezenți în Senat în sală. După acest proiect intrăm pe procedură de vot. Insist să vină, dacă sunt prezenți, și mă bucur să-l văd pe domnul Hașotti prezent.

Mulțumesc.

Insist ca toți colegii să vină în sală.

Vă rog, domnule președinte de comisie.

Dar l-am citit deja, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

L-ați citit, îl

Titlul. Titlul propunerii se modifică... Titlul, nu e vorba de articol. În titlu.

Deci să sune cum? Să sune cum?

Primul amendament se referă la titlu. Pentru că au fost discuții, au mai fost două propuneri și, în dezbaterile celor două propuneri, s-a comentat asupra faptului că se folosește termenul de „comunități”. Și apoi, în comisie, când a ajuns această propunere, care nu este a mea, a mea..., la care am fost și eu autor, a fost respinsă. Am venit cu această modificare, care a fost cerută în plen.

Domnule senator,

Dacă nu sunteți autorul amendamentului, nu aveți dreptul să-l susțineți.

Sunt aici...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ați spus că nu sunteți, „...că nu este a mea”. Dumneavoastră v-ați exprimat, nu eu _. (Discuții la prezidiu.)_ Deci supun adoptării dumneavoastră amendamentul la titlul legii.

Vă rog să dați atenție autorului amendamentelor.

Oricum, niciodată n-o să reușim să facem o treabă bună dacă nu punem pe acele monitoare..., să fie redactat, să vedem exact textul amendamentului. Acest lucru l-am mai cerut în plenul Senatului și îl cer în continuare staffului, să...

Vă rog să citiți amendamentul.

Dar dacă nu ajunge la asta...

Domnule senator...

...o să fie totul în zadar, degeaba citim noi.

Vă rog, citiți amendamentul.

„Art. 1. Se proclamă ziua de 1 septembrie ca Ziua persoanelor afectate de sărăcie.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun adoptării dumneavoastră amendamentul propus de domnul coleg.

Și ultimul dumneavoastră amendament, vă rog să-l citiți.

2. „Se modifică...” Oricum, dacă nu am modificat titlul, este în zadar, pierd timpul degeaba, dar acum dacă tot am venit aici... „Ziua persoanelor afectate de sărăcie va fi marcată...” Se modifică termenul de „comunități”. „Ziua persoanelor afectate de sărăcie va fi marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoanele fizice prin organizarea și/sau participarea la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, științific, consacrate eradicării sărăciei și incluziunii sociale.”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

-

- Nu, luați cuvântul, sigur, din sală. Nu e niciun fel de

- problemă. De asta suntem la dezbateri.

- Vă rog, domnule senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Nu știu cu ce să încep. Cu partea de râs sau cu partea de plâns... Pentru că dorim cu orice preț să ajungem într-o carte care se numește Guiness. Nu se poate un Senat, o instituție serioasă, să voteze pentru ca noi să căutăm care sunt comunitățile defavorizate, să dăm bani și să aniversăm sau să facem programe pentru aceste comunități, în loc să facem programe să le scoatem din sărăcie. Așa ceva nu există în Europa și noi vrem neapărat să avem o zi în care lumea să iasă cu fanfara și să..., după ce a găsit și a identificat comunitatea săracă, să o sprijine. Cum? Prin programe artistice. Eu nu pot să cred că voi ajunge să votez o asemenea... nici nu pot să o definesc...

Mulțumesc, domnule senator.

...decât o inițiativă caraghioasă.

Mulțumesc. Domnul senator Pașcan. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu încep să nu mai înțeleg. Am avut un proiect similar, chiar de curând, de 2-3 săptămâni, comisia i-a dat un aviz negativ, au fost luări de poziție diverse aici, dar majoritatea au înțeles că este cinic să vorbim de comunitățile defavorizate. Eventual, să stabilim o zi în care să ne parfumăm, să ne îmbrăcăm frumos, să facem dezbateri, să clamăm sărăcia într-un mod fatalist, pentru că asta este specific românului mioritic. Așa e și în Miorița: „Păi, de-o fi să mor/În câmp de mohor”... Nu avem ce să facem, o luăm ca atare. Deci comunitățile sărace, în mod fatalist, trebuie să le sărbătorim. Este incredibil. Eu cred că ar trebui să vorbim de sărăcie în fiecare zi, ar trebui să căutăm soluții. Pe noi, ca senatori, să ne preocupe cum o eradicăm, cum ajungem să ne aliniem unor standarde ale lumii civilizate din care facem parte.

Or, noi clamăm, sărbătorim fatalismul, sărăcia. Este absolut neserios și cinic, stimați colegi. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte,

Păi, dacă ne uităm puțin în țară, și ne uităm așa, nu cu ochelari de cal, vedem că 80% din populația țării trăiește la pragul sărăciei, subzistenței sau sub pragul... Și, atunci, eu zic că mai bine punem data de 1 decembrie și o facem ziua națională, pentru că, oricum, toți românii sunt vai de sufletul lor.

Mai mult decât atât, 1 septembrie este ziua în care începe anul religios. Începem chiar la modul acesta? Nu. Deci cum să zic? Am înțeles: Ziua maghiarilor, Ziua armenilor, Ziua tătarilor. Îi iubim, suntem cetățeni români, dar să faci o sărbătoare din lucrul acesta sau ce să faci în ziua respectivă...

Mulțumesc.

Să spui cum am fi putut să dăm noi un guvern jos, care sărăcește poporul, și să aducem altul care nu-l sărăcește?

Mulțumesc. Domnul senator Motoc. Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am militat întotdeauna pentru consecvență. Și, așa cum remarcau și colegii mei mai înainte, am mai avut o astfel de inițiativă legislativă aproape identică cu ceva vreme în urmă și atunci argumentația a fost una împotriva aplicării ei.

Eu și atunci, ca și acum, spun același lucru: marcarea unei astfel de zile nu înseamnă sărbătorirea ei, ci înseamnă recunoașterea unei probleme și repet acest lucru. Este adevărat că trebuie să găsim în fiecare zi soluții care să combată sărăcia. Însă într-o astfel de zi ne strângem unii lângă ceilalți, toți actorii importanți implicați care ar putea să facă ceva pentru combaterea acestei sărăcii, și să scoatem în evidență acele modalități prin care putem să ieșim din sărăcie.

Atâta doar că nu este normal ca, în urmă cu două săptămâni, să avem o anumită gândire și un anumit mod de abordare a problemei și, acum, să ne schimbăm în cu totul altfel.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile...

Nu. Iertați-mă, doamna senator Andronescu. Iertați-mă! Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, sărăcia este un flagel al societății pe care cred că toți de aici, dacă am putea să strângem ideile și să încercăm să scoatem sărăcia din țară, acest lucru ar trebui să-l facem, dar nu printr-o zi care să fie consacrată, din păcate, acestei situații pe care nimeni nu o aplaudă.

De aceea, eu cred că noi, PSD-ul, nu vom susține această lege, așa cum sper să nu susțină niciunul din membrii Senatului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise. Vot... Am trecut de ora 12.00 deja cu 15 minute. Vă rog.

Domnul senator Oprea.

Nu l-am refuzat niciodată și se supără pe mine.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În numele zonei din care fac naveta săptămânal, Moldova centru... Acolo este „județul sărmanilor”. Hai să punem „ziua parastasului județelor sărmanilor României”, că sună mai bine și românii sunt obișnuiți cu parastasul.

Sadoveanu avea „Locul în care nu întâmplă nimic”. Hai să venim pe idei consacrate: „Locuri în care nu se face nimic”. Mie îmi pare rău că un punct de vedere al unui coleg liberal este pro așa ceva. Dacă am veni cu inițiative de schimbare la față a acestor comunități – da, mă recunosc a fi un liberal –, inițiative liberale cum să salvăm, cum să salvăm astfel de zone...

Mulțumesc. Domnul... Iertați-mă!

Păi, nu. Ăsta este un subiect.

Mulțumesc. Domnul senator...

E jenant că așa ceva... Până și sacrificiul de altcineva al Meșterului Manole nu este cotat ca... pe o inițiativă legislativă, ca pe o inițiativă bine-venită.

Mulțumesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor pentru acest proiect, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu personal nu susțin asemenea inițiative în general. Aș vrea însă, totuși, cu tot respectul, ca argumentele să fie unele care nu au fracturi logice elementare.

Avem o zi a persoanelor cu handicap, avem zile, stabilite prin lege, privind persoane cu anumite boli grave. Asta nu înseamnă că sărbătorim. Asta nu înseamnă că este un festival.

Era vorba de o conștientizare, era vorba de readucerea în preocupările publice a unor probleme de rezolvat și asta a fost logica, bănuiesc, a inițiatorilor. Repet. Nu susțin în general înmulțirea acestui număr de zile, dar să spunem că o asemenea zi, așa cum o propun inițiatorii, era, de fapt, un festival, era un fel de să ne îmbrăcăm frumos și să celebrăm sau să sărbătorim... Nu. Era vorba de conștientizare publică. Dacă asta deranjează, bun, veniți cu propuneri concrete. Nimeni nu a spus că o asemenea propunere înlocuiește ceea ce ar trebui să facă autoritățile publice pentru eliminarea sărăciei...

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

...pentru eradicarea chestiunilor care defavorizează comunități.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Intrăm pe procedură de vot.

Am întârziat. Deja îmi cer scuze tuturor senatorilor că am întârziat 15 minute. Reintrăm pe procedură de vot.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Îl

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

- Vă rog să votați.

- 62 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri. Raportul a fost adoptat.

66 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri. Adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Îl

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Și ultimul proiect, 11, Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Așa cum bine știți, amendamentele nu s-au susținut.

- 9 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 5 abțineri. Proiect legislativ respins.

Și mai avem un proiect, stimați colegi, pe care l-am dezbătut pe îndelete și are caracter organic, dar trece tacit dacă nu-l

Vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Păi, nu are ce să ceară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Poate cere orice. Deci, dacă nu-l votăm, trece tacit. Părerea mea este că am muncit la el și haideți să-l

## **Domnul Dorin Mircea Dobra**

**:**

Când are termen?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Azi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Azi.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Azi e termen tacit.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, de asta l-am și supus, că nu-l mai... Facem o excepție că votăm lege organică astăzi, dar tocmai pentru această împrejurare.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Este lege organică.

Da. Nu am... Suntem într-o situație fără ieșire. De asta am..., am...

48 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

În aceste condiții, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Stimați colegi,

Numărând voturile pe care le-ați exprimat, constat cu părere de rău că nu mai avem cvorumul necesar de ședință, situație care mă determină să declar închisă ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

Pentru cei care au lucrări în comisie, spor la muncă!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942776]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/11.III.2016 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei