Vasile Nedelcu

Declarația politică se intitulează „Fruntași la TVA, codași la măsuri de relansare economică”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am tot auzit pe la televiziuni că România este codașă în toate statisticile. Am descoperit însă un capitol la care ocupăm locul doi în Europa – nivelul TVA.

Da, sunt ironic, dar este o ironie amară. Țara noastră – care are de aproape o jumătate de an o cotă a TVA de 24% –

este depășită în clasament doar de Suedia, Danemarca și Ungaria, care au cu un procent mai mult.

Însă putem compara noi economia și nivelul de trai din aceste țări cu ale noastre? Nu, bineînțeles că nu. Și tocmai de aceea, astăzi voi dezvolta atent problema taxei pe valoarea adăugată din România, dar și efectele creșterii acesteia.

Deși din cauza crizei economice mai multe țări europene au majorat TVA-ul, România este campioană la saltul făcut – 5 procente!, Grecia, o țară greu încercată în această perioadă, de exemplu, a operat o creștere de 4 procente, însă în două etape, Spania – două procente, iar Finlanda a crescut TVA-ul de la 22% la 23%. Și Marea Britanie a decis să majoreze această cotă de la 17,5% la 20%, însă noua taxă se va aplica abia de la anul.

Singura țară care ne-a copiat și a crescut TVA tot cu 5% este Ungaria, care în 2009 a trecut de la o cotă de 20% la una de 25%, aceasta fiind și cea mai mare din Europa. Însă Ungaria are un TVA de 18 procente la alimente! La polul opus se află Cipru și Luxemburg, unde valoarea TVA se situează la 15 procente.

Mai mult, spre deosebire de Irlanda, Belgia, Portugalia, Cipru sau Polonia, noi nu avem TVA diferențiat pentru alimente, și uite așa s-a ajuns în situația în care la noi ouăle costă cu 50% mai mult decât în Cehia și Slovenia și dublu față de Bulgaria, laptele e de patru ori mai scump decât la vecinii bulgari, dar ne lăudăm și cu cea mai scumpă carne de porc, dacă vom compara prețul de la noi cu cel din Bulgaria, Slovacia și Cehia, motiv pentru care aceste produse care vin de pe piața UE ocolesc România și vin prin alte țări precum Bulgaria sau Polonia, care au TVA-ul mult mai mic.

Singurul efect este că producătorii români sunt lăsați la o parte. Taxele mult prea mari și condițiile mult prea severe fac ca producătorii autohtoni să nu își poată vinde marfa, iar străinii să-și aducă produsele la noi ocolind România.

Personal, susțin ideea că și noi ar trebui să urmăm acest exemplu al TVA-ului diferențiat pentru alimente, însă acest lucru ar trebui să se facă după o analiză amănunțită și o simulare privind efectele asupra bugetului de stat, precum și asupra efectelor scăderii acestei cote asupra prețului alimentelor. Nu acum însă, pentru că nu ne permitem financiar, însă în 2011 acest aspect ar trebui să fie o prioritate pentru noi.

Să nu uităm că, în tot acest timp, țara noastră menține un TVA de 5% pentru imobiliare și în turism, taman în domeniile în care există cea mai mare evaziune fiscală.