Niculae Bădălău

Declarația politică se intitulează „Identitate _versus_ diversitate. Criza refugiaților”.

## Stimați colegi,

Ne aflăm pe harta Europei și ni se cere ajutorul de a-i primi pe cei care de frica războiului și-au părăsit casele, familiile și întreaga lor identitate. Nu sunt puțini! Sunt foarte mulți!

Întrebarea care se pune: ce facem? Are România resursele necesare de a adăposti mii de refugiați și de a le găsi totodată locuri de muncă? Nu! Avem zeci de mii de tineri care au terminat o facultate, avem tineri care și-au însușit o meserie, dar nu avem posibilitatea practică de a le oferi locuri stabile de muncă.

Ce le poate oferi România refugiaților?

Un tranzit ușor.

Ce i s-a oferit României atunci când s-au deschis granițele tuturor celor care doreau să muncească, în contextul în care toți aveau un act prin care se legitimau? De la cuvinte grele până la manifestări tendențioase – știri TV, radio, internet etc.

Vă rețin atenția cu trei definiții actuale pe care le cunoașteți.

Identitatea personală este o structură foarte dinamică. „Constanța sinelui nu constă de fapt în a menține o identitate, ci în a susține o tensiune dialectică și în a stăpâni crizele periodice.”

Convenția Refugiaților din 1951 stipulează faptul că refugiatul este „o persoană care este în afara țării sale sau a locului său de reședință; are o frică bine întemeiată de a fi persecutat/ă din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniei politice; și nu este în stare sau nu dorește să facă uz de protecția acelei țări sau să se întoarcă acolo din cauza fricii de a fi persecutat”. Îi aplaudăm pe cei care vin, le oferim adăpost, mâncare și asistență medicală, și nu numai. Țări ca Germania și Austria se simt de doar câteva zile sufocate de valul de refugiați și nu puțini sunt cei care doresc închiderea granițelor. Se va ajunge și la acest lucru. Nu trebuie să uităm că și țările sus-menționate au o limită de absorbție și de resurse materiale.

Mulți ar oferi zeci de mii de euro ca să ajungă în țări cu o stabilitate economică. Vor putea să mențină țările de tranzit și cele de final securitatea în zona euro? O securitate precară, după cum vedem, pentru că mulți nu s-au legitimat și nu puțini sunt agresivi – vedem cazuri de încăierare în Ungaria, Grecia, Turcia, Austria etc.

Valul fără precedent de infracțiuni care are loc (trafic de persoane, loviri și alte violențe, violuri) putea fi prevăzut. O implicare în Siria, nu numai a NATO și SUA (ca gardian al păcii), ci și a UE din punctul de vedere al stabilității militare, economice, sociale putea duce la înlăturarea regimului dictatorial.

Integrarea în comunitate va fi cea mai grea problemă a refugiaților. Cum sunt văzuți femeia și copilul? Mulți refuză hrana și îmbrăcămintea oferite de populație și autorități. Îi primești. Ești gata să le dai de lucru și le ceri să muncească. Vor munci?